Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTIVAŢIA
Dacă vom pune un manager să identifice o problemă sau o preocupare importantă
din munca sa este foarte probabil ca răspunsul să facă apel la motivaţie, la nevoia de
Definită formal, a face ceva pentru a încuraja angajaţii să muncească mai mult. Definită formal,
motivaţia se referă la motivaţia se referă la forţele individuale care sunt considerate că dau direcţia,
forţele individuale care
sunt considerate că dau nivelul şi persistenţa efortului unei persoane la muncă. Direcţia se referă la alegerea
direcţia, nivelul şi pe care o face individul atunci când are mai multe alternative posibile (spre
persistenţa efortului exemplu a exercita un efort pentru calitate sau cantitate a produsului). Nivelul se
unei persoane la
muncă. referă la cantitatea de efort pe care o depune persoana. Persistenţa face referire la
perioada de timp în care o persoană este ataşată de o anumită acţiune (de exemplu
să încerce să obţină o anumită cantitate de produs şi să renunţe când este dificil).
Poate fi asociată termenilor de perseverenţă şi constanţă.
Există numeroase definiţii ale termenului de motivaţie. Majoritatea acestor definiţii
Motivaţia este un au în comun sublinierea faptului că motivaţia este un ansamblu de forţe ce incită
ansamblu de forţe ce
incită individul în a se individul în a se angaja într-un comportament dat. Este vorba de un concept care
angaja într-un se raportează atât la factori interni (de tipul nevoilor, aspiraţiilor etc. formulate sau nu
comportament dat în plan cognitiv) cât şi la factori externi (de mediu) care incită individul să adopte o
conduită particulară. În anumite definiţii accentul se pune asupra factorilor externi, în
timp ce în altele asupra factorilor externi.
Factorii interni pot fi cei de tipul motivelor sau necesităţilor care “împing”
Factori interni şi
factori externi individul să adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoaştere şi
auto-dezvoltare, plăcerea de a lucra ceva anume etc.). Dacă, dimpotrivă, persoana este
constrânsă să nu facă ceva sau este stimulată să acţioneze într-o direcţie
predeterminată, atunci ea acţionează sub presiunea unor factori externi. Taylor a mizat
pe factorii externi ce trebuiau să motiveze angajaţii, recompensându-i băneşte pentru a
da un bun randament. Această dinamică este cea care îl face pe angajat să-şi realizeze
bine munca şi să-şi satisfacă nevoile sale fizice şi psihologice prin conduitele pe care
le adoptă.
Un mecanism al motivaţiei
Mecanismul A motiva un individ nu este o sarcină uşoară pentru un manager, căci el trebuie să
motivaţiei
adapteze eforturile sale la particularităţile acelui individ, în mod fundamental diferit de
alţi indivizi (în termeni de atitudini, comportamente, obiective, antecedentele) şi în
mod particular la nevoile specifice lui.
Nevoile sunt reprezentate de lipsurile/carenţele fizice, psihologice sau sociale pe
care un individ le resimte în mod punctual (cu referire preciză la o anumită lipsă).
Aceste lipsuri /deficienţe, izolate sau combinate incită individul să adopte un anumit
comportament. Ele constituie sursa forţelor şi presiunilor care motivează individul să
adopte o conduită precisă. Lipsurile definindu-se, în principal, ca fiind distanţa dintre
starea actuală şi starea dorită, declanşează o căutare a mijloacelor de a elimina
tensiunea ce rezulta din distanţa resimţită. Astfel, o acţiune potenţial eficace, este
identificată şi va apărea un comportament orientat spre obiectivul vizat. Acest
comportament va fi urmat, în mod natural, de o consecinţă (pozitivă sau negativă),
consecinţă care va fi evaluată în funcţie de reducerea distanţei şi a tensiunii iniţiale.
Din perspectiva acestui model, toate procesele motivaţionale din cadrul unei
organizaţii se sprijină pe orientarea comportamentelor în funcţie de manipularea
consecinţelor asociate fiecărui comportament adoptat de către angajaţi.
1
Comportament organizaţional
Consolidarea
Interval Rată
Interval fix Rată fixă
Consolidator oferit după un Consolidator oferit după un
anumit timp anumit număr de
Cecuri de plată săptămânale comportamente
Fix sau lunare Plata pe lot de piese
Examene regulate Plata prin comision din
vânzări
Interval variabil Rată variabilă
Consolidator oferit la Consolidator oferit după un
intervale aleatorii număr aleator de
Recunoaştere din partea comportamente
şefului cu ocazia unor Verificări ale calităţii cu
Variabil vizite caracter aleator şi
Nu se precizează numărul apreciere pentru zero
de întrebări pentru defecte
examen.
Bazat pe apariţia
Bazat pe timp
comportamentului
4
Comportament organizaţional
Teoriile motivaţionale de conţinut pun accentul pe factorii care incită la acţiune. Ele
tind să prezinte şi să explice ce motivează o persoană de a acţiona într-un anumit fel,
Teorii de conţinut mai mult decât într-un altul posibil, în anumite circumstanţe /condiţii.
6
Comportament organizaţional
Această teorie se diferenţiază de cea a lui Maslow prin faptul că, în concepţia lui C.
P. Alderfer, individul poate progresa dar, la fel de bine şi regresa spre un plan
inferior al nevoilor. În plus, nu există o ordine predeterminată de evoluţie a
trebuinţelor. Astfel, o persoană care este frustrată în domeniul realizării de sine poate
să-şi canalizeze eforturile în realizarea nevoilor sociale. Alderfer explică acest
fenomen de regresie prin frustrarea cauzată de imposibilitatea de a răspunde într-un
mod satisfăcător la nevoile superioare.
7
Comportament organizaţional
8
Comportament organizaţional
9
Comportament organizaţional
10
Comportament organizaţional
11
Comportament organizaţional
Există un model integrat al motivaţiei după cum este reprezentat în figura de mai
Modelul integrat al
motivaţiei jos. El îmbină teoria aşteptărilor a lui Vroom şi modelul Porter-Lawler. Performanţa
şi satisfacţia sunt separate şi interdependente. Performanţa este influenţată de
atributele individuale precum abilităţi şi experienţă, sprijinul organizaţional legat de
resurse şi tehnologie şi de efortul muncii. Motivaţia individuală determină direct
efortul în muncă şi cheia pentru această motivaţie este de a crea un cadru de muncă
care răspunde la nevoile şi obiectivele individuale. Indiferent de mediul de lucru
motivaţia va depinde şi de recompense şi de valoarea percepută a lor. Sunt
importante recompensele contingente şi imediate.
Teoriile de conţinut ajută să înţelegem atributele individuale şi să identificăm
nevoile care dau valoare motivaţională recompensei. Când individul
experimentează recompense intrinseci pentru performanţă motivaţia a fi afectată
direct şi pozitiv. Motivaţia poate să apară şi atunci când satisfacţia rezultă din
recompense extrinseci sau intrinseci care sunt alocate echitabil. Când rezultă
inechitate satisfacţia va scade şi motivaţia va fi redusă.
Atribute Volumul şi
individuale alocarea
Performanţă
Satisfacţie
recompenselor
Motivaţie
12