TEAM BUILDING – PRO si CONTRA

(articol aparut in revista Cariere, 2007)

Activitatile de team-building au capatat o popularitate deosebita in ultimii ani, atat pe plan international,
cat si national, intrucat tot mai multe companii se bazeaza pe echipe pentru realizarea obiectivelor lor.

Team building este un cuvant vehiculat tot mai frecvent si folosit, in opinia mea, in mod abuziv. In
Romania, el a ajuns sa fie asociat in mintea multora cu o iesire la munte sau chiar la restaurant, in cadrul
careia se discuta relaxat, informal sau se fac diverse jocuri, oamenii se simt bine si apoi pleaca acasa.
Evident, astfel de actiuni sunt prea putin in masura sa creeze efecte de consolidare a echipei.

Pe plan international, multe companii isi pun problema eficientei programelor de team building. Dau ele
rezultate? Isi merita banii investiti? Cel putin pana in prezent, raspunsul la astfel de intrebari este “poate”.
Studiile recente arata ca unele programe de team building sunt eficiente, in timp ce altele nu produc nici
un efect vizibil.

CE CRED ROMANII DESPRE TEAM BUILDING?

“Imi plac teambuilding-urile. Ne ajuta sa ne cunoastem mai bine colegii. In plus, este relaxant si
distractiv.”

“Este fantastic cum uneste adrenalina oamenii!”

“Team building-ul? Da, imi place. Cum sa nu-mi placa? E o distractie faina pe banii companiei!”(rade)
“O sarcina de serviciu care ma obliga sa-mi sacrific week-end-ul. As fi preferat sa-mi petrec timpul asta
cu familia.”

“Inca o practica importata din occident si aplicata fara a tine cont de specificul situatiei cu care ne
confruntam”.

“Pierdere de vreme si de bani. Daca managementul crede ca problemele se vor rezolva daca noi ne
jucam 2 zile ca niste copii, este de-a dreptul naiv”.

Cele mai multe opinii sunt in genul celor de mai sus. Team building-ul este o initiativa primita cu
entuziasm sau cu rezerva, cu incredere sau cu cu scepticism, dar un lucru este cert: legatura intre ceea
ce se intampla la team building si ceea ce se intampla la job este prea putin constientizata si prea putin
supusa analizei. Mai rau: team building-ul si job-ul tind sa fie percepute ca 2 experiente total diferite. De
unde si intrebarea: la ce ajuta team building-ul asta?

DE CE NU SUNT EFICIENTE PROGRAMELE DE TEAM BUILDING ( SI CUM POT DEVENI

EFICIENTE)

Un consultant american, Peter Grazier, face cateva observatii interesante asupra teambuilding-ului si
muncii in echipa. El remarca ca scoala ne-a conditionat sa fim competitivi si individualisti, recompensand
performantele individuale si sanctionand munca in echipa (catalogand-o drept trisare/ copiere etc). La
scoala, functionam ca o echipa doar pe terenul de joaca, la orele de sport. Concluzia: la scoala am
invatat ca atunci cand este vorba de lucruri serioase (invatat/ job), lucram individual si in competitie cu
ceilalti, iar cand e vorba de joaca colaboram, lucram in echipa.

Lucrurile tind sa se repete identic in contexte organizationale: cand mergem la teambuilding, ne jucam si
ne comportam ca o echipa, iar cand ne intoarcem la lucru revenim la comportamentul competitiv si
individualist.

Exemplu concret: faptul ca un manager dezvolta la un team building suficienta incredere in oamenii lui
pentru a se lasa sa cada pe spate in bratele lor nu garanteaza deloc faptul ca, odata intors la lucru, el va
delega mai mult.
Personal, consider ca programele de team building conduse cu profesionalism ofera participantilor
oportunitati fantastice pentru a se descoperi pe ei insisi si pentru a-i descoperi pe ceilalti. Analiza
aprofundata a ceea ce s-a intamplat intr-un team building, a felului in care fiecare a resimtit sarcina de
grup si interactiunile cu ceilalti poate oferi insight-uri semnificative generatoare de schimbare.

Din pacate, multe programe de team building nu mai au timp si pentru aceasta analiza. Trainerii
incurajeaza participantii sa plonjeze intr-o serie de experiente, pe care ulterior nu le analizeaza sau nu le
analizeaza suficient pentru a facilita constientizarea patternurilor de actiune si interactiune ale
participantilor. Ori experienta este importanta in masura in care invatam ceva din respectiva experienta.

Apoi, programele de teambuilding rar beneficiaza de un follow-up. Constientizarea patternurilor de

actiune nu este de ajuns, sunt necesare elaborarea unor pattern-uri noi de actiune, superioare dpdv
adaptativ, si implementarea acestora. Nu in ultimul rand, discutia trebuie sa vizeze raspunsul la
intrebarea: cum transferam la job ceea ce am invatat la teambuilding?

Un alt argument care vizeaza eficienta limitata a teambuilding-urilor se refera la faptul ca ele trateaza
“simptomele”, dar nu si cauza simptomelor.

Multe probleme de la nivelul echipei pot fi rezultatul direct al lipsei unei directii clare de dezvoltare, a unui
leadership defectuos sau a unor politici organizationale nesanatoase.

In fapt, cred ca multi manageri apeleaza la consultanti externi tocmai pentru a evita sa discute direct
problemele cu subordonatii lor.

Exemplu concret: Un manager are probleme cu oamenii din echipa, dar nu este dispus/ pregatit sa le
abordeze si atunci ii trimite intr-un team building. Evident, teambuilding-ul nu le va rezolva problemele,
dar managerul are acum o scuza: a facut ceva pentru a rezolva problemele, a apelat la ajutorul unui
consultant. Dar nu a mers.
Pentru a fi eficienti oamenii trebuie sa-si cumuleze eforturile pentru a atinge anumite obiective astfel
incat ai putea spune ca team building-ul este un proces gandit sa imbunatateasca relatiile si raporturile
dintre membrii unui grup pentru depasirea barierelor in atingerea obiectivelor comune. Aceste relatii
dintre membrii grupului pot viza imbunatatirea abilitatilor de rezolvare a problemelor, de luare a
deciziilor, de prevenire/gestionare a conflictelor etc.

De este team building-ul atat de important ?

Cred ca veti fi de acord cand spun ca nimeni nu face team building DOAR pentru a creea un mediu
armonios de lucru. La urma urmei, o ''gasca de prieteni'' nu este mai eficienta decat o echipa bine
consolidata. Scopul acestor programe este de a INTEGRA talentul, abilitatile si creativitatea membrilor
grupului. Se sconteaza, astfel, ca atingerea obiectivelor comune ale echipei se va face prin interactiunea
punctelor forte ale membrilor ei.

Aceasta nevoie a aparut si ca urmare a unor fenomene ce se manifesta pregnant in mediul de afaceri
contemporan:

1. Natura sarcinilor - activitatile companiilor nu se mai bazeaza pe sarcini simple, repetitive, unde
indivizii (si nu echipele) exceleaza. Pentru realitatile existente, echipele sunt proiectate astfel incat sa
gestioneze activitatile si procesele complexe, ce necesita generarea de solutii multiple, efort combinat,
expertiza in multiple domenii profesionale etc.;

2. Calitatea deciziilor - prin diversitatea personalitatilor membrilor ce o compun, o echipa poate genera
mai multe idei decat orice membru luat separat astfel incat decizia (alegerea uneia dintre solutiile
optimale identificate) se va lua dintr-un spectru mult mai larg de posibile solutii;

3. Asumarea riscurilor - nu cred ca exista dubii asupra faptului ca echipa genereaza o puternica stare de
siguranta in randul membrilor sai. Astfel, afinitatea fata de risc (calculat) ce caracterizeaza o echipa este
mult mai mare decat cea demonstrata de indivizi. Prin urmare, companiile, nevoite sa fructifice
oportunitatile ce apar pe piata, mizeaza pe comportament de echipa in detrimentul supra-
responsabilizarii indivizilor;

4. Motivarea - n-am intalnit nici o firma care, macar la nivel declarativ, sa nu promoveze o politica de
''motivarea angajatilor''. In acest sens, este bine stiut faptul ca un mediu socio-profesional armonios
reprezinta un factor motivational puternic pentru majoritatea oamenilor (fiinte sociale, de altfel).
Asadar, existenta echipei influenteaza intr-un mod pozitiv moralul indivizii ce-o compun, determinandu-i
sa performeze mai eficient;

5. Nevoia de dezvoltare/invatare - avand in vedere ca in fiecare echipa se manifesta o ''concurenta''

benefica intre membrii acesteia (ca urmare a nevoii individuale de sporire a rolului, statului si imaginii
personale) e de asteptat ca fiecare membru sa urmareasca dezvoltarea personala. De asemenea,
comunicarea (absolut necesara) la nivelul echipei creste posibilitatile de transfer de cunostinte intre
membrii ei, astfel incat acestia invata atat din exterior cat si unii de la altii.
Procesul de team buiding ?
In ziua de astazi, orice angajat, indiferent daca este agent de vanzari sau Director General, lucreaza deja
in echipa (chiar daca acest proces este mai mult sau mai putin vizibil). Prin urmare, fiecare poate emite
diverse consideratii (unele dintre ele foarte pertinente) pe marginea acestui subiect. Cu toate acestea,
un proces de team building nu este atat de simplu pe cat suna.

Primul pas in elaborarea unui astfel de proces este stabilirea obiectivului: ''Ce trebuie sa dobandeasca /
castige echipa in urma acelui program ?''. Insa, pentru realizarea obiectivului trebuie luata in calcul
actiunea mai multor factori:

Structura echipei - influenteaza atat pregatirea cat si desfasurarea unui program de team building,
incepand cu construirea agendei de proiect si continuand cu gestionarea discutiilor/dezbaterilor. Astfel,
daca echipa are un mare numar de membri este putin probabil sa poti genera discutii de grup in care sa
se implice toti participantii. La polul opus, daca echipa este putin numeroasa pot aparea momente de
tacere, blocaje in comunicare. O potentiala provocare pentru un facilitator de team building o constituie
si eterogenitatea formala a echipei: manifestarea in cadrul unui team building a unor membri cu statut
mai inalt (superiori ierarhici) poate inhiba discutiile - la urma urmei, cand e sefu’ in sala te gandesti de
doua ori inainte sa zici ceva ... daca zici ...

Natura indivizilor / membrilor echipei - diferentele de personalitate din cadrul echipei asigura (daca sunt
bine gestionate) succesul unui program de team building. Aceste diferente apar, de cele mai multe ori,
in timpul unui program de team building - unii participanti nu se mai opresc din vorbit, in timp ce altii se
dovedesc a fi constanti in tacerea lor. Tocmai de aceea, misiunea facilitatorului este de a controla
discutiile / dezbaterile pentru a facilita libera exrimare a tuturor membrilor echipei;

Mediul de desfasurare - locatia de desfasurare influenteaza un proces de team building atat in faza de
desfasurare cat, mai ales, in etapa de pregatire: imaginati-va ca pregatiti o activitate in aer liber si
contatati ca locatia de desfasurare este un hotel din plin centru al unui oras ...

In ultima instanta, succesul unui team building consta in crearea unei viziuni si practici comune in randul
membrilor echipei. Acest lucru, insa, necesita timp. Practicile internationale in domeniu sugereaza o
frecventa de minim doua proiecte pe an (daca nu trimestrial) pentru facilitarea atingerii obiectivelor:
crearea unei echipe eficiente. Pentru reusita unui astfel de demers nu este in nici un caz suficient un
singur program team building la sfarsit de an, combinat, eventual, si cu Petrecerea de Sarbatori (practica
extrem de des intalnita in randul companiilor din Romania). Este adevarat ca acest comportament duce
la atingerea obiectivului secundar al oricarui program de team building - motivarea membrilor echipei,
insa mai mult de atat ... Ganditi-va ce abilitati / informatii mai sunt remanente in randul membrilor
echipei dupa un an de la precedentul proiect ? La urma urmei, un comportament economic eficient ar
trebui sa lanseze urmatoarea provocare: ''de ce sa pierd banii CHELTUITI intr-un eveniment de team
building pe an, cand pot sa INVESTESC intr-un proces de team building care, chiar daca presupune un
efort mai mare si un numar mai mare de evenimente, imi permite cresterea eficientei echipei si
recuperarea investitiei?''

Team Building outdoor - rafting

In primul rand as vrea sa-ti spun motivatia pentru care putem alege in programe de teambuilding
impreuna cu coordonatorul de resurse umane si ateliere outdoor cu grad de adrenalina mai
ridicat. Concluzia generala este ca din pacate oamenii sunt niste mari actori si isi joaca rolul atat
in timpul programului si ceea ce este mai trist, il continua si dupa orele de program acasa. Noua
ne-ar place sa revenim la lucruri mai simple, mai sincere, si sa nu incercam sa ne furam caciula
unul altuia. Ne-ar place sa ne recunoastem limitele si chiar in anumite situatii sa ne lasam ajutati.

Prin aducerea unui grup de persoane in situatii inedite incercam de fapt sa-i facem pe oameni sa
devina mai sinceri unul cu altul si poate si cu ei isisi. Fiind mai “reali” ne este si mai usor sa
lucram cu ei si sa-i ajutam sa-si depaseasca/ imbunatateasca performantele ( o analiza SWOT ar
putea fi potrivita in aceste cazuri).
Incercam sa spargem balonul de sapun care ne inconjoara, sa traim la maxim o experienta inedita
si sa ne bucuram impreuna ca am reusit sa ne mai depasim o bariera emotionala poate si cu un
pic de ajutor din partea echipei. Legaturile create in acele momente pot sa devina deosebit de
puternice si sa permita trecerea in timp peste anumite animozitati sau de rezolve conflicte
mocnite mai vechi.
Care ar putea sa fie situatiile inedite pentru majoritatea persoanelor, care ar putea fi mediile in
care sa nu se simta foarte confortabil? Este foarte simplu: sporturile de aer (tiroliana, traversare
pe corzi, via ferrata, parapanta), sporturi de apa (rafting).
Fiecare sport este spectaculos in felul sau si poate lasa urme adanci in personalitatea fiecaruia.
Rafting-ul sau mai precis River Rafting-ul consta in coborarea de ape repezi de munte in barci
pneumatice (capacitate 4-10 persoane). Se asigura echipament adecvat (vesta salvare, casca,
padela si costum de neopren in perioadele mai reci ale anului).
In functie de locul in care se practica intra sau nu in categoría de sport extrem. Daca se practica
pe ape relativ linistite poate fi practicat de aproape oricine. Daca insa se practica pe ape
involburate (in urma unor ploi spre exemplu) poate intra lejer in categoría sporturilor extreme, si
necesita o buna pregatire. Dintre toate raftingul pe mine ma uimeste si imi creaza senzatii noi de
fiecare data. Poate pentru ca apa nu este niciodata la fel, ba nivelul este diferit, ba culoarea este
alta, creindu-ti senzatia ca esti in alt loc de fiecare data. Locul cel mai spectaculos pentru rafting
il consider Defielul Jiului. Este un rau care iti solicita atat abilitatile fizice cat si tehnica. Este un
loc magic care te “reseteaza” de orice probleme. Este o senzatie asemanatoare cu cucerirea unui
varf greu accesibil. Este un loc care te inspaimanta dar te si face sa respecti muntele si apa si sa
le multumesti nu ca le-ai invins, ci ca ti-au permis sa treci pe acolo. Inseamna ca faci parte dintre
cei norocosi, care au avut curajul sa infrunte apa dar si s-o respecte.

Obiectiv:
Este un sport de echipa unde coordonarea miscarilor este totul. Ca si obiective se urmareste
sincronizarea miscarilor echipei, delegarea unui lider care sa dea ordinele, actiune rapida in
functie de factori externi, bucuria depasirii obstacolelor impreuna cu echipa.

Raftingul este un sport de echipa. Senzatia pe care o traiesti este foarte simpla. Nu se pleaca pe
traseu fara un antrenament in prealabil pe uscat care incearca sa te faca sa intelegi macar teoretic
ca sincronizarea este totul. Inainte de la lansarea la apa se face un mic training in care se explica
cum se foloseste echipamentul din dotare (respectiv padela), se stabileste un sistem de
comunicare a comenzilor intre skeeper si echipa, se explica cum trebuie sa reactionam in caz de
cadere in apa.

 Acest lucru devine evident imediat ce ai intrat in apa si unde comenzile skeeper-lui vin de
undeva din spate si se aud fragmentat si neclar. Zgomotul facut de apa si curent te transfera in
alta dimensiune. Atunci intelegi cu adevarat cat de importanti sunt colegii de langa tine. Prima
senzatie este sa folosesti padela si sa-i rastorni pe toti din barca pentru ca dupa parerea ta nici
unul nu se sincronizeaza cu tine. Dupa primele valuri intelegi ca barca este prea mare ca sa o poti
controla singur si incepe de fapt o negociere uneori tacita intre tine si restul echipajului. Nu ai
timp prea mult de reactie. Esti aruncat intr-o parte si alta a barcii. O mana salvatoare a colegului
de langa tine face cat 100 de beri baute impreuna in oras.

Momentele mai deosebite sunt in faza cand barca se rastoarna, de obicei in zone invoburate ale
apei unde si curentul este puternic. Sunt rare momentele cand cad toti din barca. Skeeper-ul nu
are voie sa paraseasca barca si el trebuie sa o mentina pe linia de plutire impreuna cu
“supravietuitorii” din barca. De aici incepe “distractia” si spiritul de supravietuire isi intra in
drepturi. Desi ai vesta de salvare exista zone ale raului care te pot trage cu tot cu vesta sub apa.
Sangele rece in aceste momente este vital.

Iti doresti sa fi fost mult mai atent la instructiunile de supravietuire spuse pe mal de instructorii
specializati. Vezi cum te deplasezi cu aceeasi viteza ca a barcii si mainile intinse catre tine nu le
poti prinde. Dar cand crezi ca esti pierdut vezi ca cineva iti arunca o bucata de cordelina catre
tine. Te apuci cu disperare de ea. Nici nu credeai ca mai ai atata forta in tine dar frica iti da puteri
nebanuite. O mana salvatoare te prinde de vesta. Este tocmai colegul de langa tine care te trage
in barca. Esti in siguranta dar nu e timp de pierdut. Trebuie redresata barca si valurile sunt inca
mari. Trecem cu bine peste valurile inspumate si tipam cu totii: AM REUSIT!

Cuvantul “impreuna” se intelege de la sine! Senzatia pe care o traiesti este unica! Esti fericit si
asta este tot ce conteaza!

Seara la un pahar de vin revin in amintire senzatiile traite peste zi. Pozele proiectate pe perete te
fac sa retraiesti momentele tensionate. Senzatia de invingator revine! Dar nu uiti ca lucrul acesta
il datorezi oamenilor de langa tine. Faci parte din echipa! Si e echipa TA!

Cam asta este senzatia pe care o retraiesc de fiecare data. Saptamana viitoare merg pe Defileul
Jiului cu o alta echipa. De-abia astept. Viata e frumoasa!
Riscul renuntarii la teambuilding-uri

Expertii spun ca absenta evenimentelor destinate intaririi echipei poate duce la pierderi majore si
la demotivarea salariatilor.

O partida de paintball, un joc de-a piratii, o incercare de a scapa cu viata dintr-un desert imaginar
sau catararea pe plase verticale ori orizontale ori "datul" cu tiroliana sunt doar cateva exemple de
activitati ce pot face parte dintr-un teambuilding.
Urcarea in Bucegi cu ajutorul unor camioane militare ori cazarea in tabere de corturi sunt
contexte in care angajatii, de multe ori,reusesc sa uite cine este sef si cine subaltern si sa se
cunoasca mai bine, poate chiar sa se imprieteneasca.
Insa criza financiara va rari actiunile de acest gen. Specialistii in organizarea unor astfel de
programe sunt destul de pesimisti. "Cererile vor scadea dramatic in prima parte a anului,
deoarece momentan este o panica generala si o taiere a cheltuielilor la toate firmele, si normal ca
teambuildingurile sunt primele pe lista. Pentru partea a doua a anului, totul va depinde foarte
mult de performantele generale ale firmelor", spune Daniel Todea, directorul executiv al firmei
Adventures4all.

Randamente scazute si demisii

Specialistii atrag insa atentia asupra pericolului la care se expun angajatorii prin renuntarea sau
marirea decalajelor de timp intre actiuni de acest gen. "Se va ajunge la scaderea nivelului de
performanta al echipei, la o erodare a mecanismului general. Pierderile pot fi majore in special
pentru angajator, care va «beneficia» de randamente scazute si poate chiar de demisii. Cred ca
din ce in ce mai mult un criteriu important la angajare il constituie oportunitatile de dezvoltare
profesionala si personala", spune Dan Panturu, coordonator evenimente la Smart Tours.
Daca teambuildingurile faceau parte din viata companiei, renuntarea la ele, spune Ovidiu
Atanasiu, senior consultant la compania Accelera, are ca efect demotivarea angajatilor. "si sa nu
uitam ca o echipa motivata este cu 30-40% mai performanta decat una nemotivata", subliniaza
specialistul.

Frecventa aduce eficienta

In cazul in care pentru companie investitia in oameni este o prioritate nu doar scriptic, atunci
teambuildingurile trebuie sa-si pastreze o anume frecventa pentru a avea si eficienta. "Putem face
o paralela cu atingerea unui nivel de performanta in orice sport. Cu cat antrenamentele sunt mai
rare si la intervale aleatorii de timp, cu atat performanta va fi mai greu atinsa", spune Dan
Panturu. Organizarea de evenimente de tip teambuilding poate aduce multiple avantaje. Privit
simplist, spune Stefan Arghir, consultant la EcoXtrem Teambuilding, este vorba despre un
mijloc alternativ de a recompensa angajatii. "Dar, organizat profesionist, poate ajunge sa
reprezinte un mijloc de regularizare a relatiilor informale dintre angajati, de comunicare sau de
deprindere de softskills", mai spune Stefan Arghir.

Prietenii legate la coborarea pe coarda

Un teambuilding, pentru a fi reusit, trebuie sa construiasca sau sa refaca performanta, sa
imbunatateasca relatiile din cadrul echipei si sa ofere participantilor ocazia de a lua parte la o
aventura memorabila.
Pentru ca un teambuilding sa fie eficient, acesta trebuie pregatit din timp si urmarit indeaproape.
"Variantele initiale sunt discutate si adaptate pentru a corespunde nevoilor grupului. Rezultatul
final reprezinta un concept de eveniment complet, ingenios si inedit. Aplicand minutios acest
concept, putem fi siguri de reusita. Mai mult, urmarind grupul in etapa posteveniment, putem
imbunatati continuu calitatea serviciilor oferite", spune Stefan Arghir.

De ce se ajunge la betie
De prea multe ori, team-buildingul se transforma intr-o teribila betie si cam atat. Specialistii spun
ca trebuie facuta o diferenta. "Una este teambuildingul in sine, care se desfasoara in general pe
parcursul zilei, si alta este seara festiva", spune Daniel Todea. Un astfel de eveniment, spune
Ovidiu Atanasiu, nu "se transforma" de la sine in betie: "O zi de teambuilding este o zi de
serviciu. Programul este stabilit din timp: de la 9.00 la 18.00.  In acest interval, ca in orice zi de
lucru, consumul de bauturi alcoolice este strict interzis. Dupa aceea, este responsabilitatea
fiecarui participant cum isi petrece timpul liber".

Ce este teambuilding-ul
Cand se vorbeste despre "teamwork" si "teambuilding" se folosesc adesea termeni de definire
precum: sinergie, un singur tel, coooperare, flexibilitate, munca impreuna, transmitere catre sef. Insa
nu toate acestea defintesc conceptul "teambuilding".

"Teambuilding" este procesul de motivare a grupului pentru a-si atinge telul. Nu este numai un
"event" si nici ceva care poate fi facut de cineva din afara echipei, desi consultantii outsideri pot fi de
ajutor. Este o "tema" pentru manager si membrii echipei.

Etapele pe care le include teambuildingul ar fi: clarificarea "telurilor", binecunoscutele "goals",

stabilirea conducerii si a angajamentului fata de "goals" in cadrul echipei, identificarea problemelor
care inhiba echipa sa isi atinga telurile si inlaturarea factorilor inhibatori.

O problema individuala a membrilor echipei ar fi "sindromul lui Apollo". Sindromul lui Apollo se
manifesta la persoanele inteligenete care nu au performante bune sau chiar deloc atunci cand lucreaza
impreuna cu membri mai putin abili. Insa specialistii apreciaza ca exista inca cel putin 15 complexe
care inhiba lucrul in echipa. Membrii echipei ar trebui sa: aduca idei si solutii, sa ii repecte pe ceilalti,
sa aprecieze ideile si contributiilor celorlalti, sa asculte si sa impartaseasca informatii, sa puna
intrebari, sa participe si sa isi respecte angajamentele, sa fie flexibil si sa respecte parteneriatul creat
intr-o echipa. De asemenea, un membru ar trebui sa aiba intotdeauna o atitudine pozitiva.

Teambuildingul poate lua diferite forme, in functie de marimea si natura echipei.

Exista astfel echipe care isi schima continuu compozitia. In acest caz se vor cauta oameni care se
motivati sa incepa ei activitati care sa ii ajute sa devina membri ai unei echpe intr-un timp foarte
rapid. Spre exemplu, un angajat care se implica adesea in diferite proiecte va fi mult mai usor sa fie
ales intr-o noua echipa, decat cel care nu a mai lucrat deloc cu alte persoane.

In echipele mici, provocarea este sa fie alese persoane competitive care sa lucreze asupra unui singur
"goal". Insa pot exista factori inhibitori precum personalitatea celor implicati sau dinamica grupului.

Echipele insula sunt create pentru echipele in care cei implicati nu relationeaza foarte bine. Exista 2
sau mai mutle echipe, care au aceeasi tinta, insa membrii unei echipe nu sunt foarte motivati. Cele
doua echipe trebuie sa interactioneze, astfel incat cei cu atitudini pozitive sa se apropie de cei mai
putin motivati. Principala problema este legata de cresterea increderii intre echipe.

___________________________________________________________________________
Articol scris exclusiv pt eJobs de catre Avocatnet.ro - liderul publicatiilor cu profil juridic din
Romania: stiri legislative, legi comentate, articole explicative, noutati zilnice si in email. Un
produs gratuit, accesibil exclusiv online.