PIGMENTII BACTERIENI

Pigmentii produsi de bacterii au captat atentia multor cercetatori. In

ultimii ani, aceasta atentie s-a concentrat asupra naturii chimice a pigmentilor
si a posibilelor roluri in metabolismul celulelor bacteriene. S-au folosit mai
multe metode de determinare a cantitatii si intensitatii pigmentilor bacterieni,
dar din cauza unor factori si erori acestea nu au prea dat rezultate
convingatoare. O crestere puternica a masei de bacterii poate da impresia unei
cantitati sau intensitati mai mari de pigment. De asemenea sunt si factorii
tehnici precum tipul si directia luminii, culoare substratului si defectele
ochiului, care afecteaza determinarea. Metoda cu acuratetea cea mai mare in
compararea culorilor pigmentilor este cea in care se foloseste
spectrofotometrul.
Coloniile galbene si cele roz, formate prin expunerea unui recipient cu
amestec nutritiv in prezenta aerului, sunt de obicei micrococi Gram-pozitivi. O
gama mai larga de culori o prezinta bacteriile Gram-negativ precum
Flavobacterium, Cytophaga, Serratia, care se dezvolta din apa raurilor expusa
cateva zile la o temperatura de aproximativ 25°C.
Genul Micrococcus include o gama larga de culori asociate cu pigmentii
carotenoizi, de la galbenul lui Micrococcus lupinus si Micrococcus varians, la
portocaliul lui Micrococcus nishinomiyaensis, rozul lui Micrococcus roseus
pana la rosu lui Micrococcus agilis. Carotenoizii sunt larg raspanditi in randul
bacteriilor si fara indoiala joaca un rol important in protejarea lor de efectele
daunatoare ale luminii, intr-un mediu aerobic, de daunele produse de oxidarea
formelor activate de oxigen. Exista cateva sute de carotenoizi diferiti, dar toti
au un sistem extins de legaturi conjugate duble, cum ar fi cea a β-carotenului.
Unul sau ambele inele ciclohexane de la capetele lantului pot fi inlocuite cu
inele aromatice sau lanturi alifatice, precum si prezenta sau absenta gruparilor
de oxigen, care determina profunzimea culorii acestor molecule. In acelasi
timp carotenoizii pot juca un rol important fiind pigmenti asimilatori ai
luminii in procesul fotosintetic al bacteriei. Cromoforul cuplat la o proteina
formeaza un lant de patru cu continut de azot si contine inele pirol, un tipic
exemplu fiind ficocianina.

Cu siguranta exista o relatie biosintetica intre aceste lanturi deschide de

tetrapiroli si inelele inchise ale clorofilelor, dar inelele pirol sunt de asemenea
prezente in pigmentii rosii si violet din bacteriile nefotosintetizatoare.
Cu toate ca, in primele zile de bacteriologie numele Chromobacterium a
fost utilizat pentru multe organisme care produc culori stralucitoare( galben,
rosu sau violet), acesta a fost limitat in curand, nu numai la aceste organisme
care produc colonii violet. Poate cele mai familiare exemple de colonii de
culoare vazute in solul de rutina, de apa si de laboratoare medicale sunt cele
ale pseudomonadelor precum coloniile albastre-verzui de Pseudomonas
aeruginosa, sau coloniile galben-fluorescent de Ps. fluorescens. Un exemplu
de solubil in apa non-fluorescent este pigmentul albastru-verzui produs de
Pseudomonas aeruginosa este piocianina, care cristalizeaza in ace albastre si
poate avea un rol in respiratie. Pigmentii galbeni-fluorescenti solubili in apa
sunt produsi de un numar mare de specii de Pseudomonas, mai ales in conditii
limitate de fier. Aceste substante pigmentare sunt in masura sa lege ioni de
metal, in special de fier. Dar exista si alti pigmenti prin intermediul carora
pseudomonadele au furnizat o provocare considerabila oamenilor de stiinta
care studiaza produsele naturale.
Pigmentogeneza este dependenta de specie si de conditiile de cultivare a
bacteriilor.Astfel, dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi:
- cromofore( pigmentul ramane legat de citoplasma)
- paracromofore( pigmentul este prezent in perete sau in
stratul mucos, la Staphylococcus aureus)
- cromopare( pigmentul este difuzibil in mediu, la
Pseudomonas)

Bibliografie:
Grant L. Stahly, Clara L. Sesler, Wallace R. Brode – Departments of
Bacteriology and Chemistry, Ohio State University, Columbus, Ohio
Maurice O. Moss – School of Biomedical and Life Sciences, University
of Surrey Guildford, Surrey

Roșca Flaviu - E3