Europa 2020
București, 2011
Introducere
Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să
ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă,de
productivitate şi de coeziune socială.
În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă,
inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia - care urmează să fie îndeplinite până în
2020. Statele membre vor adopta propriile lor obiective naţionale în aceste domenii. Diverse
acţiuni la nivel european şi naţional vor veni în sprijinul Strategiei.
Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost stabilite
5 obiective majore la nivelul UE.
Aceste obiective:
definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor
parametri majori
sunt transpuse în obiective naţionale, pentru ca fiecare stat să-şi poată urmări evoluţia
sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin acţiuni la
nivel naţional şi european
sunt interdependente şi se susţin reciproc:
o progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor
profesionale şi la reducerea sărăciei
o mai multă cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să
devenim mai competitivi şi oferă condiţii favorabile creării de noi locuri de muncă
o investiţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor climatice
şi creează noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.
Toate ţările din UE adaptează la propria lor situaţie cele 5 obiective principale stabilite la
nivelul Uniunii.
Obiectivele naţionale vor fi folosite pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea
obiectivelor generale ale Strategiei Europa 2020.
Pentru a garanta că fiecare ţară membră pune în aplicare Strategia Europa 2020 ţinând
cont de situaţia sa specifică, cele 5 obiective stabilite la nivelul UE sunt transpuse în
obiective naţionale menite să reflecte măsura în care fiecare ţară poate contribui la efortul
general.
În acest sens, va avea loc un dialog cu Comisia, pentru a se analiza conformitatea
obiectivelor naţionale cu cele europene.
Fiecare ţară îşi stabileşte obiectivele naţionale în cadrul programului naţional de reformă,
care trebuie prezentat în luna aprilie a fiecărui an.
Iniţiative majore
UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri
de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore.
În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile europene şi cele naţionale trebuie să-şi coordoneze
eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritatea iniţiativelor au fost prezentate de către
Comisie în anul 2010.
Creştere inteligentă
Creşterea economică mai moderată a Europei în raport cu principalii săi concurenţi se explică
în mare parte prin existenţa unor diferenţe în materie de productivitate cauzate parţial de:
Educaţie şi formare
Îmbătrânirea populaţiei
Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte şi natalitatea scade, un număr din ce în ce mai mic
de europeni aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr din ce în ce mai mare
de pensionari şi să finanţeze restul sistemului de protecţie socială.
În prezent, numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani creşte de două ori mai rapid
decât înainte de 2007 (aproximativ două milioane de persoane pe an, faţă de un milion, în
perioada precedentă).
O economie bazată pe cunoaştere mai dezvoltată le va permite europenilor să rămână în
câmpul muncii mai mult timp şi să reducă presiunea exercitată asupra sistemelor de
protecţie socială.
Creştere durabilă – Pentru o economie mai competitivă, mai ecologică şi mai eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor
să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele
în mod eficient şi durabil
să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi să stopăm pierderea
biodiversităţii
să profităm de poziţia Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de producţie
ecologice
să introducem reţele electrice inteligente şi eficiente
să valorificăm reţelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor
producători) un avantaj competitiv suplimentar
să îmbunătăţim mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri
să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse şi servicii, în cunoştinţă de cauză.
1. 1. reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul din
1990 - UE este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să
îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura
posibilităţilor, în cadrul unui acord global.
2. creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
3. creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.
Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin CO2,
trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi energie, în special prin:
UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în
eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de trecere la o economie
cu emisii scăzute de CO2:
o sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai
performante şi mai competitive
o acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la
materii prime la serviciile post-vânzare.
Schimbările climatice
Competitivitatea
o rată mai mare de ocupare a forţei de muncă - locuri de muncă mai bune şi mai
numeroase, în special pentru femei, tineri şi lucrători de peste 55 de ani
creşterea capacităţii de anticipare şi gestionare a schimbării prin investiţii în formare
profesională şi îmbunătăţirea competenţelor
modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială
garantarea accesului tuturor la beneficiile creşterii economice.
1. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:
o să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările de
pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional
o să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de
ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura
durabilitatea modelelor sociale europene.
2. Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:
o să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială
o să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de
pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un
rol activ în societate
o să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi inserţia
profesională şi accesul la protecţie socială.
De asemenea, UE sprijină creşterea favorabilă incluziunii prin proiectele şi investiţiile în
domeniul dezvoltării regionale, prin care reduce discrepanţele dintre regiuni şi asigură accesul
tuturor europenilor la beneficiile creşterii economice.
Populaţia activă a Europei este în scădere datorită schimbărilor demografice. Cei aflaţi în
câmpul muncii trebuie să susţină un număr din ce în ce mai mare de persoane inactive.
UE trebuie să-şi mărească rata de ocupare a forţei de muncă. Aceasta este deosebit de scăzută
în rândul femeilor (63%, faţă de 76% în rândul bărbaţilor, în intervalul de vârstă 20-64 de ani) şi
al lucrătorilor cu vârsta între 55 şi 64 de ani (46%, faţă de 62% în SUA şi Japonia).
Programul de lucru al europenilor este cu 10% mai scurt decât cel al americanilor sau al
japonezilor.
Din cauza crizei economice, tinerii şi persoanele disponibilizate îşi găsesc mai greu un loc de
muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 21%.
Competenţe
Combaterea sărăciei
Chiar şi înainte de criză, 80 de milioane de persoane (din care 19 milioane copii) erau
expuse riscului sărăciei.
Pentru 8% din populaţia activă, veniturile nu asigură depăşirea pragului sărăciei.
Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă
În acest scop, strategia încurajează măsurile menite să asigure atingerea, până în 2020, a trei
obiective majore:
75% din persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să fie active pe piaţa muncii
reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10% şi creşterea până la cel puţin 40% a
ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să
sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Acţiunile prevăzute de iniţiativa „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” sunt
esenţiale pentru îndeplinirea acestor obiective.
Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă oferă statelor membre un cadru („metoda
deschisă de coordonare”) pentru a face schimb de informaţii, pentru a discuta şi pentru a-şi
coordona politicile în domeniul ocupării forţei de muncă.
În fiecare an, instituţiile europene şi guvernele naţionale (prin intermediul Comitetului pentru
ocuparea forţei de muncă) prezintă „pachetul privind ocuparea forţei de muncă”, care cuprinde:
Strategia "Europa 2020" isi propune ca, peste un deceniu, 75% din populatia Uniunii
Europene cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani sa fie angajata in munca. Pentru prima
data, o strategie de maxima importanta a U.E. fixeaza tinte cifrice pe piata muncii.
Statistici comparative
Am gasit la Eurostat un tabel detaliat cuprinzand gradul de ocupare intre 15-64 de ani, in toate
statele membre ale U.E. Plecand de la el, am schitat un grafic, in care am inclus cele doua state de
la extreme, precum si media U.E.-27 si Romania.
La finele anului 2009, gradul de ocupare era de 65,9 in totalul U.E.-27 si de 58,6 in Romania.
Rezulta un grad de ocupare in tara noastra cu peste 10 % mai mic decat cel al U.E.-27. Situatia nu
ingrijoreaza daca o privim static, insa ca tendinta da mai mult de gandit. In ultimul deceniu, tara
noastra a marcat un declin constant. Daca in anul 1998, gradul de ocupare in Romania era de 64,2
%, el a scazut la 58,6 % in 2009, in timp ce in U.E.-27 a crescut, in aceeasi perioada, de la 61,2 %
la 64,6 %.
Mai grav pentru intreaga Uniune este trendul rezultat din proiectia viitoare a evolutiei din ultimul
an, marcand o scadere cu 1,3 puncte procentuale in U.E.-27, de la 65,9 la 64,6 %, in timp ce in
Romania, scaderea a fost mai putin dramatica, de la 59 % la 58,6 %, deci cu numai 0,4 puncte
procentuale. Scaderea in U.E.-27 a fost de peste trei ori mai mare decat la noi in tara.
In prezent, rata de angajare la grupa de varsta 20-64 de ani este de 69% (la femei 63 %, iar la
barbati 76%).
Atingerea tintei din Strategia „Europa 2020” presupune crearea, timp de un deceniu, a circa 15
milioane de noi locuri de munca in intreaga Uniune, adica tot la al treilea cetatean al U.E. sa se
mai creeze un loc de munca. Aceasta ar insemna o crestere a fortei de munca cu circa 0,5 % pe
an, ceea ce este realizabil, in conditii economice normale.
A doua componenta a obiectivului strategic este, asa cum aratam mai sus, formarea fortei de
munca necesara ocuparii noilor locuri de munca. Gradul de ocupare de 75% inseamna si formarea
lucratorilor necesari. Concurenta globala pentru atragerea talentelor si schimbarile tehnologice
impune formarea rapida a unor lucratori europeni cu calificari noi. Unele joburi dispar, altele noi
le iau locul. Se cer tot mai multi lucratori cu inalta calificare, ceea ce inseamna investitii in
educatie si formare profesionala. Le suporta bugetele de austeritate?
Insasi definitia de baza a Strategiei Europa 2020, „crestere inteligenta, durabila si inclusiva”,
implica noi calificari si un efort suplimentar, dificil de realizat in paralel cu diminuarea
cheltuielilor de la bugetele de stat, impuse de recesiune.
Concluziile Consiliului European din iunie 2010 au subliniat necesitatea finalizării ţintelor
naţionale, astfel încât acestea să fie reflectate în Programele Naţionale de Reformă care vor fi
prezentate în toamna anului 2010.
Consiliul European a reafirmat importanţa identificării şi înlăturării celor mai importante blocaje
macrostructurale în funcţionarea Pieţei Interne, ca şi a obstacolelor – fizice sau legislative - din
alte domenii.
România consideră că Strategia Europa 2020 trebuie să devină cadrul de consolidare a Pieţei
interne. În acest sens, susţine importanţa înlăturării obstacolelor din calea funcţionării pieţei
interne, în special a celor privind infrastructura şi libera circulaţie a forţei de muncă.