Sunteți pe pagina 1din 13

CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................. 1

Asigurările: abordări teoretice................................................................................2

Coordonatele istorice ale asigurărilor..................................................................2

Riscurile şi nevoia de protecţie a omului şi a bunurilor personale .................2

Asigurările în Antichitate şi Evul Mediu..............................................................3

Asigurările către zilele noastre...........................................................................4

Asigurările în prezent şi viitor.............................................................................5

1. Tema cercetării – Asigurările de viaţă şi importanţa lor în viaţa oamenilor........6

2. Obiective: ..........................................................................................................7

3.Ipoteze:...............................................................................................................7

4. Scopul realizării acestei cercetări.......................................................................8

5. Conceptualizare..................................................................................................8

6. Operaționalizarea conceptelor...........................................................................9

7.Universul cercetării............................................................................................11

8. Instrumentul de cercetare – interviul semistructurat – ....................................11

Anexa 1:.............................................................................................................. 12

Ghid de interviu:................................................................................................12

Bibliografie...........................................................................................................13

1
Asigurările: abordări teoretice

Am început cu istoricul asigurărilor şi cu câteva definiţii destul de folosite ale acestora,


dar şi piaţa de asigurări şi actorii acesteia.

Coordonatele istorice ale asigurărilor


Riscurile şi nevoia de protecţie a omului şi a bunurilor personale
Viata noastra este amenintata de multe riscuri, unele mai mari, altele mai mici, care ne
afecteaza capacitatea de munca sau chiar viata.
Asigurarea de viata este modalitatea prin care aceste riscuri sunt preluate de o
companie de asigurari, care in schimbul unei sume de bani prestabilite preia aceste riscuri, si
in cazul producerii evenimentului nedorit va despagubi persoana asigurata sau beneficiarul
acestuia.

Există o serie de riscuri care sunt prezente în viaţa oamenilor încă de la începutul
existenţei lor, şi anume catastrofele provocate de forţele naturii : cicloane, uragane,
cutremure, furtuni, inundaţii, secetă, frig, îngheţ, furtuni de nisip, furtuni de zăpadă, etc. Ca
exemplu avem atâtea cutremure în Japonia, în Indonezia, tsunami în Asia, şi multe altele care
au avut ca rezultat zeci de mii de morţi. ”Numărul catastrofelor naturale în lume a crescut cu
aproximativ 20 % într-un an pentru a ajunge în 2007 la peste 500, potrivit Federației
Internaționale a Crucii Roșii (FICR), care atribuie această tendință consecințelor încălzirii
climatice, informeaza AFP, citată de ROMPRES si MOLDPRES.

Federația a recenzat 427 catastrofe naturale în 2006. Numărul lor a crescut cu 70 %


între 2004 și 2006, potrivit raportului anual al FICR.

Astfel, în cursul ultimului deceniu (1997-2006), numărul catastrofelor a crescut cu


60 % în raport cu deceniul precedent (1987-1996), adică de la 4.241 la 6.906 dezastre.

Numărul morților s-a dublat chiar între cele două perioade, trecând de la 600.000 la
1,2 milion. Numărul persoanelor afectate în medie în fiecare an a trecut de la 230 de milioane

2
la 270 de milioane între cele două decenii.” (Moldpres)

De-a lungul timpului au apărut riscuri ce sunt cauzate direct de om : accidente rutiere,
aeriene şi de navigaţie, accidente de muncă ce sunt cauzate de eroarea umană, etc. De
asemenea şi dezvoltarea tehnologiei are aspecte negative şi în afara beneficiilor aduse
umanităţii prezintă şi efecte negative : accidente de muncă generate de instalaţii şi aparate
defecte, electrocutări, poluarea mediului înconjurător, etc.

Prima reacţie a oamenilor a fost să se ascundă şi să se ferească, dar nici măcar cu


ajutorul tehnologiei nu au reuşit să se protejeze suficient pentru că forţele naturii sunt practic
imposibil de controlat. Astfel indivizii au pus accentul pe „ identificarea unor modalităţi de
atenuare a efectelor financiare negative generate de aceste pericole „1. Asta înseamnă crearea
unor rezerve de bani, care să poată fi folosiţi în cazul în care se înregistrează o pierdere
financiară în urma unui anumit risc : decesul unei persoane în urma unui accident, distrugerea
unor bunuri în urma unei inundaţii sau cutremur. Astfel au luat naştere primele tipuri de
asigurări.

Asigurările în Antichitate şi Evul Mediu

Privind istoria asigurărilor, nu putem vorbi despre ele aşa cum le cunoaştem în prezent,
pentru că e foarte clar faptul că „ forma şi mecanismul actual de funcţionre al acestui serviciu
este rezultatul unui proces complex şi îndelungat de transformări şi adaptări la condiţiile
caracteristice diverselor epoci, conjuncturi istorice, politice, sociale şi economice ”2.

Astfel sunt prezentate cele mai importante repere din istoria asigurărilor, grupate în 9
categorii :

1. Sumerienii au fost primii care au format un sistem de asistenţă mutuală pentru a


diminua pierderile financiare corespunzătoare transporturilor de mărfuri cu caravane.

2. Babilonienii, care în jurul anului 3000 î.e.n. – perioadă caracterizată printr-o


civilizatie unică înfloritoare – au conceput și practicat un sistem de așa-zise credite

1
Ec. Drd. Alin Tudor Băiescu, Asigurările de viaţă la debutul mileniului III, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005
2
Idem 1
3
(împrumuturi) maritime, care îl scuteau pe debitor de a le returna în cazul în care marfa sau
nava sufereau avarii.

3. Epoca regelui Hammurabi al Babilonului, cuprinde cea mai veche dovadă scrisă
privind utilizarea unor astfel de practice în domeniul comercial, când, pe un bloc de diorit
negru, au fost încrustate 282 de clauze ale unui “contract de împrumut”.

4. In vremea Imperiului Roman, o formă rudimentară de asigurare oferea un venit


persoanei care, suferind un accident, nu mai putea munci.

5. Camera de asigurări, înfiinţată în 1310 de către Contele Robert al Flandrei, a


devenit în secolul XV unul dintre cele mai importante centre ale asigurărilor maritime.

6. În 1347, națiunile maritime ale Europei intră, la Genova, în cel mai vechi contract
de asigurare cunoscut și decid să accepte asigurarile maritime ca practică uzuala. Apar astfel
în secolul al 14-lea contracte de asigurare separate, adică polițe de asigurare care nu sunt
combinate cu împrumuturi sau cu alte tipuri de contracte, ca până atunci.

7. În Franţa secolului al XVII-lea apare o formă deosebită de asigurare care


presupunea colectarea unor fonduri de la membrii unei comunităţi în vederea acordării
acestora, mai apoi, a unor rente viagere.

8. Regina Elisabeta I a Angliei semnează, în anul 1660, „Actul Curţii Asigurărilor”,


document prin care era autorizată activitatea asigurărilor pentru o durată de 90 de ani.

9. În acelaşi secol apare în taverna lui Edward Loyd „Gemenele„ Loyd Londra, cea mai
celebră bursă de asigurări din lume.

Asigurările către zilele noastre

Secolul XIX reprezintă şi el o perioadă importantă pentru asigurări, este perioada


revoluţiei industriale când afacerile cunosc o dezvoltare nemaiîntâlnită, perioadă în care se
conştientizează existenţa şi a altor riscuri decât cele cunoscute până atunci, dar apar şi altele
noi.

4
În viziunea lui Bismarck, muncitorul german trebuia să fie asigurat împotriva bolilor, a
accidentelor de muncă și trebuia să primească bani odata cu pensionarea. În 1883, asigurarea
de sănătate avea să fie prima din normele de protecție socială care avea să fie aplicată.

La început, asigurările erau vândute ca polițe individuale. Prima asigurare de sănătate de


grup a fost semnată în SUA, în anul 1910, când Montgomery Ward & Company a semnat un
contract de asigurare prin care angajații săi primeau un venit săptămânal dacă nu puteau
munci din cauza problemelor medicale. În anii ce au urmat, marile companii de asigurari au
început să încheie polițe de grup pentru angajatori.

Asigurarea de răspundere civilă, instituită şi practicată pentru prima dată în Franţa la


începutul secolului XX, şi urmăreşte acoperirea daunelor cauzate de proprietarii de cai şi
trăsuri, urmând să se extindă şi la răspunderea proprietarilor de fabrici pentru pagube generate
angajaţilor sau unor terţi.

În cartea lui Popescu Macovei „ Contractul de asigurare”, editura Junimea, Iaşi – 1982,
pagina 15, este prezent un studiu de specialitate, care relevă prin intermediul datelor pe care le
conţine, „explozia” asigurărilor la nivel mondial în prima jumătate a secolului XX. Astfel, în
anul 1900 erau înregistrate, în lume, 1272 de societăţi de asigurări în 26 de ţări, în 1910
numărul acestora a crescut la 2540 în 29 de ţări, iar în 1969 existau circa 9700 de aigurări în
71 de ţări, dintre care 2673 promovau asigurări de viaţă, 6036 – asigurări de bunuri, iar 962 de
societăţi deţineau în portofoliu toată gama de asigurări.

Asigurările în prezent şi viitor

O explozie a domeniului asigurărilor apare în Europa Centrală de Est în jurul anilor


1990. Mai există şi alte ţări cu potenţial imens dar foarte puţin exploatat, cum ar fi ţările din
America Latină şi Asia. Tot mai mult apar şi se impun pe piaţă brokerii de asigurări, care sunt
societăţi specializate ce se interpun între asigurătorul principal şi clienţi, mijlocind procesul de
vânzare – cumpărare al acestor servicii financiare.

5
Privind domeniul asigurărilor, există un obiectiv de atins care presupune conceperea şi
punerea în practică a unui cadru legislativ complex, grupat în trei generaţii de „directive”:

„ Primele Directive” se referă la drepturile de instalare a societăţilor europene de


asigurări într-un alt stat membru.

„ Directivele Secundare” reglementează libertatea prestării de servicii, destinate să joace


un rol temporar sau intermediar.

„ Directivele cadru”, sunt destinate pentru administrarea viitorului.

În ceea ce priveşte viitorul, specialiştii anticipează o continuare a dezvoltării acestui


domeniu pe seama noilor pieţe insuficient exploatate până în prezent, a cerinţelor în continuă
creştere şi diversificare ale clienţilor, a interesului crescând al indivizilor şi companiilor
manifestat faţă de ofertele firmelor de asigurări.

1. Tema cercetării – Asigurările de viaţă şi importanţa lor în


viaţa oamenilor

Asigurarea de viață are multe funcții, însă fiecare dintre ele are același scop, de a
proteja familia, persoanele dragi, atunci când asigurații nu vor putea, fie din cauza
incapacitatii de muncă provocate de un accident sau din cauza decesului. Accidentul este un
risc probabil, moartea însă este o certitudine, întrebarea este doar când se va întâmpla și nu
dacă se va întâmpla.

Reiese faptul că în primul rând asigurarea de viața este o protecție materiala,


financiară a familiei și totodata a persoanei care încheie asigurarea.

Din punct de vedere al familiei, asigurarea de viata ofeă protecție materială în situația
cea mai nefericită, decesul sau incapacitatea de muncă.
De asemenea este o protecție financiară și a persoanei care încheie asigurarea în cazul
unui accident, sau la momentul expirării contractului, când va beneficia de valoarea asigurării
ca fiind un venit suplimentar.

6
Asigurarea de viață este totodată și o metodă de economisire garantată pe o perioada
lungă de timp.
În cazul decesului persoanei care a încheiat asigurarea, familia acesteia va beneficia de
un venit compensatoriu, menit să mențină nivelul de trai al familei.

Pe lângă aceste funcții de protecție, asigurarea de viață înseamnă pe de o parte


independența financiară a celor dragi, iar pe de altă parte o viata linistita pentru
asigurat știind că orice s-ar întâmpla, membrii familiei sunt protejați.

2. Obiective:
În urma stabilirii temei, pentru a scoate în evidenţă ceea ce mi-am propus, am stabilit şi
trei obiective după care să mă ghidez pe parcursul cercetării.

În ce măsură preţuiesc oamenii viaţa, după încheierea unei asigurări de viaţă,


comparativ cu perioada în care nu cunoşteau acest subiect?

În urma a ce evenimente din viaţa lor, îşi fac oamenii asigurări de viaţă?

Cât de importante sunt asigurările de viaţă pentru oameni?

3.Ipoteze:
1. Persoanele care au peste 18 ani, aleg să-şi facă o asigurare de viaţă doar după ce au
avut un eveniment grav în viaţa lor;
2. Oamenii care îşi fac asigurări de viaţă sunt cei care îşi preţuiesc viaţa cu adevărat;
3. Persoanele care au peste 18 ani şi îşi fac o asigurare de viaţă, sunt acele persoane care
au grijă de viaţa lor, şi consideră că asigurarea e cea mai bună metodă de a face asta.

7
4. Scopul realizării acestei cercetări
Prin studierea acestui domeniu – asigurările de viaţă - doresc să scot în evidenţă
importanţa alegerii lor ca cea mai bună metodă de protejare a vieţii. Cu obiectivele stabilite
mai sus o să aflu şi motivele mai ascunse ale oamenilor care au ales această metodă, şi în
urma datelor obţinute, voi realiza un portofoliu cu poveştile cele mai interesante ale
intervievaţilor, concluziile cercetării, punctele forte ale asigurării de viaţă, precum şi riscurile
prezente.

Acest portofoliu va fi prezentat oricărui client ce se va prezenta la societatea de


asigurări, şi va dori informaţii despre acestea. Nu i se vor mai prezenta doar datele tehnice
despre asigurări, calcule, sume – îi va fi prezentat şi acest portofoliu pentru ca acesta să
realizeze şi să înţeleagă că viaţa este cea mai de preţ, şi că merită protejată, iar cea mai bună
metodă de protecţie este asigurarea de viaţă. Persoanele care vor dori să încheie o asigurare de
viață vor înțelege că dacă vor face asta, nu va fi doar un contract în plus. Polița de asigurare
oferă suport financiar 100%, dar și suport moral pentru că, astfel, va fi cineva care le va oferi
ajutor în cazul unui eveniment nefericit. În același timp, va reprezenta un venit suplimentar
pentru persoana care încheie contractul și unul compensatoriu pentru familie, adică o
independență financiară a celor dragi.

5. Conceptualizare
Voi explica termenii cel mai des folosiți în această cercetare, având ca suport
Dicționarul explicativ al limbii române.

ASIGURARE- acțiunea de a se asigura și rezultatul ei; punerea în siguranță; încredințare,


promisiune fermă; operațiune financiară decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligație
prevăzută de lege, prin care asiguratorul se obligă ca în schimbul unei sume primită periodic
să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor
întâmplări independente de voința lui.

CATASTROFĂ-nenorocire mare, dezastru, calamitate; eveniment tragic de mari proporții,


survenit pe neașteptate cu urmări dezastruose.

DAUNĂ-pagubă, vătămare, prejudiciu(material sau moral)

8
FAMILIE- formă istorică de comunitate umană, grup de oameni legați prin consangvinitate
și înrudire; grup social având la bază căsătoria, alcătuit din soți și copii; totalitatea persoanelor
care descind dintr-un strămoș comun; neam, descendență.

PROTEJARE- acținea de a proteja și rezultatul ei; a apăra de acțiuni dăunătoare, de un


pericol; ocrotire, apărare, favorizare.

RISC- posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de


suportat o pagubă.

SPRIJIN- ajutor, contribuție, ocrotire, patronaj, protecție, tutelă.

VENIT- sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din
proprietatea deținută, într-o perioadă de timp; câștig, beneficiu.

VIAȚĂ- existență umană, petrecere a omului pe pământ; mod, fel, ansamblu de condiții
morale și materiale ori mediu în care se desfășoară existența unei ființe sau a unei
colectivități; totalitatea actelor săvârșite de cineva în timpul existenței sale.

6. Operaționalizarea conceptelor
• asigurare -de viață

-de sănătate

-RCA, ING, ASIBAN

-certitudine

• catastrofă -distrugere

-inundații

-tsunami

-cutremure

-uragane

-furtuni

9
• familie -afecțiune

-bani

-copii și soț

-persoane dragi

• protejare -siguranță

• venit -salariu

-moștenire

-pensie

-bursă

10
7.Universul cercetării
Interviul se va adresa persoanelor care au un venit lunar sau anual peste medie, o
pozitie socială bună. Majoritatea persoanelor au o afacere sau au bani investiți, o familie
pentru care se preocupă și vor să le asigure acestora un tari cel putin decent în cazul decesului.
Cele mai multe persoane sunt de sex masculin, deoarece intervine sentimentul de
responsabilitate și de protejare al familie, dar și femeile își pot face asigurări, din aceleași
motive.

De asemenea, vor fi intervievate și persoanele care au supraviețuit în urma unui


accident și au realizat că pot face în așa fel încât viața lor să valoreze mai mult sau care au au
suferit un accident din cazuza căruia nu au mai putut lucra, ceea ce a însemnat că familia nu a
mai avut nicio sursă de venit, sau cel puțin a trebuit să-și modifice modul de viață.

8. Instrumentul de cercetare – interviul semistructurat –


Am ales ca instrument de cercetare interviul semistructurat, deoarece am vrut să am
anumite puncte de plecare în discuţie, şi pentru a scoate în evidenţă date relevante pentru
obiectivele menţionate mai sus. M-am centrat pe problemele punctate mai sus, şi acest
instrument de cercetare este cea mai bună alegere pentru această cercetare.

11
Anexa 1:
Privind obiectivele stabilite, în urma acestora am realizat acest ghid de interviu care mă
ajută în cercetarea mea. Întrebările stabilite vor fi scoase, sau mai vor fi adăugate altele în
funcţie de calitatea datelor oferite de subiecţi.

Ghid de interviu:

Interviul se va desfășura la sediul unei firme de asigurări cu persoanele care au deja o


asigurare.

Bună ziua! Mă numesc Oprea Nicoleta, sunt studentă la secția de Comunicare și Relații
Publice din cadrul Universității Transilvania și realizez un interviu despre importanța
asigurărilor în viața oamenilor. Sunteți de accord să-mi răspundeți la câteva întrebări despre
acest lucru?

1. Cum priveaţi viaţa înainte să aflaţi despre asigurările de viaţă?


2. Povestiţi-mi despre viaţa dumneavoastră. Cum o preţuiaţi?
3. Când aţi aflat despre asigurările de viaţă?
4. Aţi fost receptiv/ă din prima la acest subiect?
5. În ce condiţii aţi apelat la asigurările de viaţă? Ce s-a întâmplat în viaţa dumneavostră
de aţi ales să faceţi acest pas?
6. La ce v-aţi gândit când aţi hotărât să vă faceţi o asigurare de viaţă?
7. După ce v-aţi făcut asigurarea de viaţă cum vedeţi viaţa acum?
8. Ce importanţă are ea(viaţa) în momentul de faţă comparativ cu importanţa pe care o
avea înainte de a face acest pas?
9. Ce importanţă are asigurarea făcută?
10. Considerați că sunteți mai bine apărat acum, cu asigurarea făcută?

12
Bibliografie

- Carpenaru, Stanciu (2007), Drept comercial român, ed 7. Editura:


Universul Juridic

- Popescu, Macovei (1982), Contractul de asigurare, Editura: Junimea

- Băiescu,Alin Tudor (2005), Asigurările de viaţă la debutul mileniului


III, Editura: Dacia

- http://ro.greenmedia.md/numarul-catastrofelor-naturale-in-lume-a-crescut-si-a-ajuns-
in-anul-2007-la-peste-500-813.html

- http://www.asigurari-sanatate.ro/viata/functiile_asigurarii.htm

- http://facultate.regielive.ro/proiecte/asigurari_alte_domenii/importanta_asigurarilor_in
_societatea_contemporana-48852.html

- http://www.signal-iduna.ro/Biblioteca-virtuala-s8.htm

13