P. 1
Referat Clopotel Fonta

Referat Clopotel Fonta

|Views: 180|Likes:
Published by Maresal

More info:

Published by: Maresal on May 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2015

pdf

text

original

Tehnologia de elaborare a fontei

referat.clopotel.ro

1

......................... 16 Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie................. 17 Tehnologia de elaborare a fontei referat..................................................... 4 Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou.....ro 2 .......... 16 Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului...... 15 Pregatirea cubiloului pentru elaborarepag................................................................................ 4 Elaborarea fontelor in cubilou..................................Cuprins Tehnologia de elaborare a fontei.............................................. 8 Factorii tehnologici ce influenteaza procesele metalurgice din cubilou.clopotel.............................................. 14 Exploatarea cubiloului............. 7 Procese din cubilou la elaborarea fontei de a doua fuziune.........................................................

La diferite inaltimi.este Fonta. Se determina profilul cel mai bun al furnalului.clopotel. Acesti contori semnalizeaza trecerea fiolelor cu (izotopul folosit) prin dreptul lor. prin arderea combustibilului si a caldurii. Pentru a determina viteza curentilor de aer in interiorul furnalului. referat. incarcatura coboara treptat in furnal catre zonele de temperatura inalta. intre doua reparatii. in aerul introdus se amesteca un gaz radioactiv.ro 3 . Functionarea lui este neintrerupta. Prin partea superioara. usurintei in exploatare si posibilitatii de obtinere a unei fonte lichide cu compozitia chimica si temperatura dorite. pentru a nu se deteriora din cauza caldurii. trecand prin camere de ionizare unde se inregistreaza radioactivitatea. In interiorul furnalului. Sub actiunea gazelor. In felul acesta se poate studia drumul si viteza gazului radioactiv. in furnal se sufla aer cu ajutorul gurilor de vant. un agregat complex cu o capacitate de sute de m3. avand in vedere scopul ca materialele sa aiba o viteza aproape uniforma. care se scurge in partea de jos a furnalului numita creuzet. Pentru a intretine si a activa arderea combustibilului. numit si cuptor inalt. In aceste zone ia nastere fonta lichida. Viteza de coborare a incarcaturii in furnal intereseaza foarte mult pe furnalisti in vederea dirijarii procesului de elaborare a fontei. cel putin pentru perioade de cativa ani. notandu-se precis ora. in mai multe locuri se introduc contori Geiger-Müller inchisi in tuburi de protectie racite cu apa. Determinarea acestei viteze este imposibil de realizat cu alte metode decat acea cu izotopi radioactivi. gazele din furnal sunt absorbite si evacuate. In acest fel se poate trasa un grafic exact al mersului incarcaturii si se poate calcula viteza de coborare a materialului in diferite zone. deci si a gazelor care circula prin furnal. In acest scop se marcheaza cate un bulgare de cocs si de minereu de fier cu ajutorul capsulelor cu izotopi radioactivi si se introduc prin gura furnalului. numita gura furnalului se introduc materiile prime: cocsul si minereul de fier. produs de baza al industriei siderurgice se elaboreaza in furnal.29) constituie cel mai raspandit agregat de topire folosit in turnatoriile de fonta si aceasta datorita constructiei sale relativ simple si ieftine. Elaborarea fontelor in cubilou Cubiloul (fig 6.

semiacide. bazice) .Cubilourile se pot clasifica dupa mai mjulte criterii dintre care cele mai importante sunt urmatoarele : . tronconice) .ro 4 . .dupa profilul interior al captuselii (cilindrice. referat.clopotel.dupa natura captuselii (acide.

In functie de productia orara necesara se aleg doua dintre aceste dimensiuni. In tabelul 6.ro 5 . tinandu-se seama ca productia specifica a unui cubilou variaza intre 6 si 8 t/ m2h.dupa caracteristicile constructive (fara antecreuzet. cu aer rece sau cald. cu unul sau mai multe randuri de guri de aer). referat.8 se dau diametrul si inaltimea cubiloului functie de productia orara necesara.clopotel. fix sau basculant. cu antecreuzet.

combustibili.60%.0. in general.1% S si max 0. Pentru cresterea fluiditatii zgurei se utilizeaza dolomita si fluorina (CaF2).ro 6 . Fondatii utilizati in incarcatura constau. referat. se folosesc deseuri de otel carbon si se apreciaza urmatoarea compozitie chimica a acestora : C = 0. Dimensiunile bucatilor de cocs vor fi intre 50 si 70 mm. Consumul de calcar este in medie intre 2. deseuri proprii. Fontele brute de furnal destinate elaborarii fontelor de a doua fuziune sunt de doua categorii : obisnuite si speciale.0.06%.clopotel. In tabelul 6. Consumul mediu de cocs variaza intre 8 si 16% din incarcatura. S ≤ 0. Si = 0..5 si 4. ceea ce impune ca ea sa fie sortata si depozitata pe calitati. Uneori.66% .0. In general. se foloseste in incarcatura cubiloului si fonta de afinare ce contine Si in cantitatemai mica fata de cele brute de turnatorie. Deseurile de otel din incarcatura pot varia intre 0 si 70%. Materialele metalice utilizate constau din fonta bruta de furnal..5%. compozitia ei chimica e foarte variabila .. fier vechi. P.02% P. strunjituri. S sunt mai scazute in fontele brute speciale). P ≤ 0. Deseurile si rebuturile proprii au compozitie chimica cunoscuta si se pot sorta usor..10.Materii prime folosite la elaborarea fontelor in cubilou Materii prime folosite la elaborarea fontei sunt variate si anume : materiale metalice.9 se dau principalele caracteristici ale cocsului de turnatorie.55% .. in vederea imbunatatirii proprietatilor fontelor turnate. din calcar. Mn. materiale refractare etc.55% . Fonta veche se introduce in cubilou in proportie de 20. Mn = 0.20. feroaliaje. fonta veche..50. Diferenta dintre fontele obisnuite si cele speciale pentru turnatorie consta in compozitia lor chimica (continuturi de Si. fondanti.. Un calcar bun trebuie sa contina minimum 50% (CaO + MgO) max 0.90% . Cocsul constituie combustibilul utilizatin cea mai mare parte pentru topire in cubilou..

Procesele din cubilou la elaborarea fontei de a doua fuziune a.ro 7 . Inaltimea cubilouluipoate fi impartita in patru zone (fig 6.clopotel. referat.31. IV – zona de preincalzire (neutra) (hn). III – zona de reducere (hr) .31. a) care au diferiti parametri si anume : temperatura gazelor (Tg). II – zona de ardere sau oxidare (ha) . %CO) si coeficientul de ardere (ŋ) (fig 6. Procesele de ardere au loc in zona ocupata de patul de cocs.30). %CO2 . compozitia gazelor (% O2. b). Aceste patru zone sunt : I – zona creuzetului (hc) . Procese de ardere si de schimb de caldura. in timp ce procesele de schimb de caldura se desfasoara pe intreaga inaltime utila a cubiloului (fig 6.

clopotel. Zona III se intinde pana la partea superioara a patului de cocs avand inaltimea intre 500 si 700 mm. Zona IV – de deasupra patului de cocs – se numeste zona neutra. Ca urmare a acestei reactii de reducere a CO2 de catre C.1 4200C.. In zona II decurge arderea cocsului care vine in contact cu aerul introdus prin gurile de aer.. Are loc o micsorare a temperaturiigazelor datorita referat. aceasta zona se numeste zona de reducere. Are loc o micsorare a temperaturii gazelor de la 1 600.31. deoarece nu au loc procese importante care sa determine o schimbare a compozitiei gazelor.Zona I (zona creuzetului) se intinde de la vatra cubiloului pana la nivelul gurilor de aer.31 in aceasta zona are loc o micsorare a continutului de CO2 ica urmare a reactiei C + CO2 = 2 CO.1 7500C la 1 300. ceea ce a dus la un ŋ maxim si deci o temperatura a gazelor maxima. Are loc o crestere a continutului de CO pana la circa 34.. care este o reactie aendoterma. Dupa cum se observa si in figura 6. Din fig 6.ro 8 .0%.. b se constata ca la nivelul superior al zonei II continutul de CO2 in gaze este maxim . In aceasta zona are loc o reducere avansata a CO 2 de catre C si deci temperatura gazelor scade.

zona de topire (ht) . ceea ce conduce la topirea lor si supraincalzirea fontei lichide obtinute.ro 9 .30.zona de preincalzire (hp) .clopotel. . Dupa cum se poate constata din fig 6. In functie de variatia temperaturii incarcaturii metalice pe inaltimea cubiloului se pot distinge trei zone (fig 6.zona de supraincalzire (hs) . care sunt supuse unui proces de preincalzire. materialele metalice care intra in cubilou si sunt supuse in perioada cat strabat inaltimea cubiloului la un proces continuu de incalzire. a) : . . care intra in cubilou.31. Incalzirea bucatilor metalice din incarcatura de la temperatura de incarcare si pana la cea de topire are loc deasupra patului de cocs.schimbului de caldura cu materialele metalice introduse in cubilou. Consumul de caldura necesara pentru incalzirea incarcaturii metalice este de circa 715 kj/kg. referat.

Nivelul la care incepe topirea e in functie de temperatura gazelor si cu cat temperatura gazelor e mai ridicata..... 18.30% CaO .10% din greutatea incarcaturii metalice.1 5000C.. In functie de variatia raportului CO/CO2 si a temperaturii gazelor pe inaltimea cuvei cubiloului.nisipul ramas pe piesele rebutate si retelele de alimentare ce se introduc in incarcatura .5. .700C pe cea de topire a incarcaturii metalice. In acelasi timp apar si picaturi de zgura...ro 10 .20% Al2O3 ..5% din greutatea incarcaturii metalice) . b.Topirea bucatilor metalice incepe atunci cand temperatura gazelor depaseste cu 50...55% SiO2 . Variatia continutului de fier.4 si 2. Principalele surse de formare a zgurei in cubilourile acide sau bazice sunt : . Zgura acida incepe sa se formez odata cu aparitia primelor picaturi de metal lichid in zona topire. .fondatii introdusi (se introduc 2. 5.clopotel...cenusa cocsului care contine 40. 4% FeS. atmosfera cubiloului e reducatoare in zona creuzetului. Caldura necesara pentru supraincalzirea fontei este de 250 kj/kg.. 22. 30% SiO2 . Compozitia chimica a zgurelor bazice de cubilou este urmatoarea : 40% CaO .55% SiO2 . 15. cu atat si topirea incepe intr-o zona superioara. 3... In zona de preincalzire atmosferae slab oxidanta..15% FeO ..28% Al2O3 . cand are loc supraincalzirea lor de la temperatura de topire pana la 1 400. In functie de aceste caracteristici ale atmosferei gazoase materialele din cubilou pot suferi si ele reactii de oxidare sau de reducere. Se aproximeaza ca pentru o tona de fonta lichida se formeaza in zona de topire 2... 20. puternic oxidanta in zona gurilor de vant si slab oxidanta pe toata inaltimea cuvei cubiloului. putand sa aiba loc o oxidare a fierului conform reactiei : referat. In total zgura formata in cubilou este 5..3 milioane picaturi.. Procese de oxidare si reducere. 0.. Prin topire.20% MgO.. Zgura bazica asigura o viteza mai mare proceselor metalurgice.. incarcatura metalica se transforma in picaturi de metal lichid. Compozitia finala a zgurei variaza in limitele : 40. Formarea zgurei in cubilou e influentata de prezenta cocsului pe intreaga inaltime strabatuta de picaturile de zgura si de temperatura ridicata a gazelor. Are o bazicitate cuprinsa intre 1.10% MnO .... .4.5% MgO .27% Fe2O3 ..oxidarea elementelor din incarcatura. Picaturile metalice continua sa strabata patul de cocs. 2.

are loc o reducere a oxizilor de Mn de catre C si Si din baia metalica.38) 3(FeO) + ½ {O2} = (Fe3O4) (6.44) (SiO2) + 2Ccocs = [Si] + 2{CO} (6.continutul de CO2 in gaze e mai mare . .42) Oxidarea fierului e cu atat mai puternica cu cat temperatura gazelor e mai mica. continutul de CO in gaze si consumul de cocs sunt scazute. conform cu reactiile : (MnO) + [C] = [MN] + {CO} (6. unde fonta lichida si zgura sunt in contact cu cocsul o perioada de timp.clopotel.40) In zona creuzetului.<Fe> + {CO2} = (FeO) + {CO} (6.39) 2(FeO) + {CO2} = (Fe2O3) + {CO} (6. ceea ce conduce la un proces foarte intens de oxidare a fierului conform cu reactia : 2[Fe] + {O2} = 2(FeO) (6. are loc o reducere a silicei (SiO2) din zgura : (SiO2) + [C] = [Si] + 2{CO} (6.bazicitatea zgurei mai mare.31). Variatia continutului de siliciu.ro 11 . Variatia consumului de Mn. ca urmare a atmosferei reducatoare. e oxidat pe intreaga inaltime a patului de cocs conform cu reactia : [Si] + 2[FeO] = (SiO2) + 2[Fe] (6.37) In zona de reducere. .41) (FeO) + {CO} = (Fe) + {CO2} (6.25%. oxidarea e ceva mai puternica catre partea inferioara a zonei de reducere.43) In creuzetul cubiloului. In zona de ardere continuturile de CO2 si O2 sunt ridicate (fig 6. ca urmare a unei suprafete de contact mare intre picaturile de metal lichid si atmosfera oxidanta. ca urmare a unei afinitati mari fata de oxigen. pierderile de Si prin oxidare variaza intre 5 si 25% la cubilourile acide si intre 25 si 50% la cubilourile bazice.consum de cocs mai redus . atmosfera fiind reducatoare ca urmare a micsorarii pronuntate a % CO2 de la 21% la 2% pot decurge reactiile de reducere indirecte : (Fe3O4) + {CO} = (FeO) + {CO} (6. Are loc deci o regenerare a Mn.45) Oxidarea Si e mai pronuntata atunci cand : .46) In zona creuzetului. In conditiile de lucru practice. Pierderile totale de fier variaza in functie de conditiile cubiloului intre 0. .25 si 2. Ca urmare a atmosferei puternic oxidante din zona de ardere are loc oxidarea Mn conform reactiei : [FeO] + [Mn] = MnO) + [Fe] (6.continut de Mn in incarcatura e mai redus .48) referat.47) 2(MnO) + [Si] = 2[Mn] + (SiO2) (6. Siliciul.

Reactiile de sulfurare pot avea loc in zona de preincalzire. 3<Fe> + {SO2} = <FeS> + <FeO> (6. Este.Pierderile de Mn prin oxidare sunt in functie de proportia de FeO din baie.54) In cubilou decurge si un proces de desulfurare..ro 12 . iar bazicitatea zgurei si continutul de Si din fonta mai mici. Carburarea e direct influentata de temperatura fontei lichide. Sursa principala de S in cubilou o constituie cocsul ca aduce intre 40 si 60% din cantitatea de S.clopotel. de gradul de saturatie in carbon al fontei si de durata de contact dintre cocs si fonta lichida. In vederea obtinerii unui continut scazut de S in fonta e necesar sa se asigure o temperatura ridicata in cubilou si o baziicitate mai mare prin adaos de calcar in incarcatura. datorita tendintei mari pe care aceasta o are de a trece din cocs sau din gaze in fonta lichida (procesul de sulfurare).. ca urmare a actiunii zgurei formate. Pierderile de Mn variaza intre 15 si 40%.52) Reactia de carburare are loc in mare parte in zona creuzetului. Din cantitatea totala de S introdusa in cubilou 50. Lectia de oxidare a C poate decurge conform cu reactiile : <C + {CO2} = 2{CO} (6.51) [C] + {O2} = {CO2} (6. In functie de continutul de C al incarcaturii metalice sau al fontei lichide. Problema sulfului in cubilou are o importanta aparte. referat. Cu cat % CO2 din gaze si FeO din zgura sunt mai mari. necesar ca cocsul folosit sa contina o cantitate de S cat mai scazuta posibil. unde atmosfera e reducatoare si consta in trecerea C din cocs in fonta printr-un proces de difuzie.50) [C] + (FeO) = [Fe] + {CO} (6. cu atat mai mari sunt si pierderile prin oxidare. Variatia continutului de carbon.49) <C> + ½{O2} = {CO} (6.75% trece in fonta. de bazicitatea zgurei si de continutul de de Si din fonta. Variatia continutului de S.53) 3[Fe] + {SO2} = [FeS + 2[FeO] (6. cand incarcatura solida sau lichida reactioneaza cu SO2 din gaze (sulfurare indirecta). de asemenea. in cubilou poate avea loc un proces de decarburare (oxidare) sau carburare.

presiunea. In figura 6. temperatura si modul de introducere a aerului.clopotel. debitul. cantitatea de aer si consumul de cocs in cazul suflarii de aer rece sau cald.32 e prezentata corelatia dintre temperatura fontei lichide. in principal.ro 13 . de inaltimea acestuia. Consumul de cocs al unui cubilou e exprimat prin cantitatea din patul de cocs si cea introdusa pentru topire (portia de lucru). referat. Cantitatea de cocs din patul de cocs e determinata.Factorii tehnologici ce procesele metalurgice din cubilou influenteaza Procesele ce au loc in cubilou sunt influentate in mod deosebit de consumul si calitatea cocsului.

in mare masura. Pe langa cantitatea de cocs utilizata. de obicei.20 topiri .reparatii mijlocii. Se vor inlocui dupa fiecare topire caramizile pentru orificiul de scurgere al fontei. ce se executa dupa 18.75% nisip de cuart si 20. In functie de numarul... intre 80 si 200 m3/m2 ∙min. Un rol important in functionarea cubiloului il joaca modul de alimentare cu aer. dar se micsoreaza capacitatea de productie a cubiloului. Introducerea aerului preincalzit inseamna un aport suplimentar de caldura. ceea ce conduce la pastrarea nivelului optim al patului de cocs. E necesar sa se pastreze o ritmicitate de incarcare a cubiloului. de topire si supraincalzire a fontei. se obtine o fonta rece. daca aceasta e prea mare.25% argila refractara). De modul cum sunt conduse fiecare din etapele procesului tehnologic depinde.ro 14 . ce se executa dupa o perioada mai lunga (2 000 topiri) Materialele utilizate pentru reparatii au. Reparatiile cubiloului sunt de trei feluri : . Temperatura aerului suflat de cubilouri poate fi cea ambianta – cubilouri cu aer rece – si poate varia intre 250 si 6000C – cubilouri cu aer preincalzit. . aceeasi compozitie chimica ca si captuseala refractara a cubiloului (80.reparatii curente. Debitul de aer suflat prin gurile de aer influenteaza puternic mersul cubiloului. Acesta variaza.. ce se executa dupa fiecare topire . calitatea fontei elaborate. a zonei de reducere. marimea si distributia unghiului de inclinare a gurilor de aer se poate asigura o uniformitate a functionarii cubiloului. referat. . Capacitatea de productie a cubiloului se micsoreaza.. Cresterea capacitatii de productie a cubiloului pe seama cresterii debitului de aer e mai economica comparativ cu cu cresterea consumului de cocs.Daca cantitatea de cocs pentru topire e prea mica.. ceea ce ajuta la intensificarea procesului de ardere si deci la cresterea productiei specifice cubiloului si a temperaturii fontei. Exploatarea cubiloului Procesul tehnologic de elaborare a fontei in cubilou cuprinde mai multe etape importante. cum sunt : inaltimea zonei de ardere. se obtine o fonta calda.. o influenta deosebita o are si calitatea acestuia.clopotel.reparatii capitale. Din contra. in conditii practice. Repararea cubiloului. deoarece pentru arderea unei cantitati mai mari de cocs e necesara o durata mai mare de timp. In acest mod se asigura o constanta a parametrilor de functionare a cubiloului.

Orificiul de scurgere al zgurei se executa in acelasi mod prezentat mai sus. Este posibil ca incarcatura metalica sa fie constituita din 100% deseuri de otel sau fonta.2%) si Mn si continut scazut de Si. Dupa incarcarea cubiloului pana la gura de incarcare se porneste ventilatorul. Dupa terminarea reparatiei se inchid usile de la vatra cubiloului.5 min de la inceperea suflarii aerului. Pregatirea cubiloului pentru elaborare. Au aparut mai multe sisteme de racire cu apa a cubilourilor. elaborarea unei fonte cu continut scazut de S si P in cazul cresterii corespunzatoare a bazicitatii zgurei (≥ 1. Primele picaturi de fonta lichida apar dupa 3. Incarcarea cubiloului se face pana la gura de inacrcare in straturi succesive : material. La terminarea topirii se fac pregatiri pentru descarcarea cubiloului. controlandu-se ca locul unde se evacueaza resturile din cubilou sa fie uscat.ro 15 .9.4. Cubiloul cu captuseala bazica permite producerea unei fonte cu continut ridicat de carbon (3. Posibilitati de imbunatatire a functionarii cubiloului Scopul imbunatatirii functionarii cubiloului consta in obtinerea unei fonte de calitate superiaora. cat si din motive economice.. La evacuarea continua a fontei din cubilou.. Metoda nu a capatat o extindereprea mare in turnatoriile de fonta datorita pericolului de explozie. Cubiloul cu insuflare de oxigen are o productie orara marita si asigura o temperatura a fontei lichide mai mare. Cubiloul racit cu apa permite micsorarea consumului de materiale refractare prin micsorarea uzurii captuselii in zonele de topire si supraincalzire.3). fondanti si combustibili. in conditiile micsorarii consumului de cocs. In acest sens au aparut mai multe solutii de imbunatatire a functionarii cubilourilor. cresterea randamentului termic si reducerii consumului de cocs.. Cubiloul cu aer preincalzit asigura producerea unor fonte cu caracteristici mecanice superioare. totodata. orificiul de evacuare a zgurei poate ramane continuu deshis sau se inchide prin introducerea unor dopuri din argila.clopotel. In timpul cand patul de cocs se incalzeste e necesar ca orificiile din gurile de aer sa fie deschise. Deschiderea orificiului de evacuare se face manual. dupa care se executa vatra. Permite. referat. Oxigenul se poate introduce pur sau prin imbogatirea cu O a aerului. Urmeaza apoi operatia de pornire prin aprinderea cocsului din patul de cocs.e metalice..

34). Introducerea gazului metan determina o crestere a cantitatii de H din fonta lichida si micsorarea fluiditatii acesteia. dotate cu cele mai moderne sisteme de comanda si control a proceselor. Cubiloul cu cox si gaz metan permite inlocuirea a peste 50% din cantitatea de cocs cu CH4 si cresterea productiei orare. In general. Problema care se pune este de a se dota cubiloul cu toate imbunatatirile necesare. pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai severe impuse de conditiile necesare.33) si cu canal cu frecventa de 50 Hz (fig 6. in unele tari se construiesc cubilouri cu diametrul de peste 2 000 mm.ro 16 . pentru a raspunde mai bine cerintelor tot mai severe impuse de conditiile de lucru in turnatorii si de reducere a consumului de cocs. Astfel. Se obtine o fonta cu continut de S mai scazut.Cubiloul cu injectie de combustibil lichid (gudronul de lignit si pacura) permite cresterea productiei orare a cubiloului si a temperaturii fontei lichide. se constata o tendinta de crestere a preocuparilor pentru imbunatatirea functionarii cubiloului. Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie Cuptoarele cu inductie utilizate in turnatoriile de fonta sunt cu creuzet cu frecventa intre 50 si 6 000 Hz (fig 6. referat.clopotel.

clopotel.compozitia chimica a fontei e mai omogena si poate fi controlata in limite mai precise . referat.materialele utilizate in incarcatura pot fi mai diversificate si mai ieftine. .ro 17 .Elaborarea fontelor intr-un cuptor electric cu inductie prezinta cateva avantaje foarte importante fata de cubilou si anume : .fonta poate fi supraincalzita pana la temperaturi de 1 6500C . .

ro 18 . in general. din fier vechi. Ea consta.Aceste cuptoare sunt destinate. referat. in general. Din acest motiv. In vederea carburarii se folosesc diferite surse de carbon. supraincalzire si mentinere. strunjituri de fonte sau otel. deseuri proprii. fara a putea efectua operatii de afinare (mai putin desulfurare) a baii metalice. materia prima utilizata in incarcatura trebuie sa fie foarte curata. pentru topire.clopotel.

referatele. Bucuresti – 1982 referat.com/referate/chimie/online1/ALIAJE--Aliajefeorase-si-neferoase-referatele-com.ro 19 .referatele.php http://www. dr.com/referate/chimie/online9/Referat-despre-fontaotel-referatele-com.com/referate/fizica/online6/IZOTOPIRADIOACTIVI---Particularitati-ale-metodei-trasorilor-radioactiviElaborarea-fontei-Elaborare.referatele.php Studiul metalelor – Tudor Andrei Mutiu – Institutul de cercetare si proiectare aparataj pentru instalatii si utilaje pentru constructii – 1985 Studiul metalelor – Conf.php http://www.Bibliografie http://www.clopotel. Maria Radulescu – Editura didactica si pedagogica. ing.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->