Sunteți pe pagina 1din 12

Acţionări hidraulice şi pneumatice

CAPITOLUL 1:
INTRODUCERE

1.1 Tipuri moderne de producţie


1.2 Construcţia principială a diferitelor sisteme de automatizare
1.3 Proprietăţi ale sistemelor de automatizare

1.1 Tipuri moderne de producţie

Dezvoltarea actuală a tehnicii se caracterizează prin faptul că operatorul


uman este exclus, în bună măsură, din procesul de producţie, rolul său fiind
preluat de maşini. Trăsătura definitorie a actualei etape de dezvoltare o
constituie automatizarea şi robotizarea proceselor tehnologice.
Una din problemele de mare actualitate este construcţia unor maşini
capabile să dirijeze, independent, după anumite programe, în spaţiu şi în timp,
procese de producţie complexe. De asemenea, operatorul uman trebuie să aibă
aptitudini care să-i permită să compare multitudinea de date înmagazinate, cu
cele reale, obţinând informaţii necesare reglării rapide a întregului flux de lucru,
indiferent de factorii potenţiali perturbatori.
A dirija înseamnă a intervenii intenţionat, cu ajutorul unui semnal - de
forma unui curent energetic - sau printr-o altă formă, pe baza unei anumite
informaţii obţinute în prealabil. Pentru automatizarea proceselor de producţie
este necesar să fie disponibili curenţi energetici flexibili, care pot fi uşor
modificaţi, sau împărţiţi şi pot fi transportaţi pe distanţe mari. Aceste calităţi
sunt proprii, în mod special, curenţilor energetici de tip hidraulic, pneumatic şi
electric.

Capitolul 1 : Introducere 5
Acţionări hidraulice şi pneumatice

Pentru fiecare formă de energie care se aplică în automatizări, se


denumeşte domeniul specific sistemului de automatizare - Hidraulică,
Pneumatică, Electrotehnică, Electronică.
Pentru găsirea variantei optime de rezolvare a diferitelor probleme se
recurge la combinarea diferitelor sisteme. Toate sistemele sunt strâns
interconectate cu domeniul mecanic, având în vedere faptul că în tehnică se
operează cu forţe mecanice de acţionare. (fig 1.1)

Fig. 1.1

6 Capitolul 1 : Introducere
Acţionări hidraulice şi pneumatice

1.2 Construcţia principială a diferitelor sisteme de


automatizare

Din punct de vedere principial, în construcţia sistemelor de automatizare


se deosebesc două subsisteme: subsistemul energetic şi subsistemul de
prelucrare a informaţiei. În subsistemul energetic se prelucrează fluxul energetic,
iar în celălalt subsistem se prelucrează fluxul de semnal (comandă).
1.2.1. Subsistemul energetic
Acest subsistem este compus din următoarele părţi componente (fig. 1.2):
− sursa de energie, care produce lucru mecanic;
− transformatorul mecanic, care transformă energia mecanică în forma
de energie dorită;
− transportatorul de energie, care conduce energia spre obiectul de lucru.

1.2.2 Subsistemul de prelucrare a informaţiei


Pentru reglarea sistemului de antrenare se intercalează în sistem, în calea
fluxului de energie, un element specific. Acest element se cuplează prin
intermediul unui semnal de comandă care se obţine prin îmbinarea logică a
diferitelor semnale. Prelucrarea şi îmbinarea informaţiilor debitate de către
elementele de semnal se realizează prin elemente de dirijare.

1.2.3.Interacţiunea dintre subsistemul de prelucrare a informaţiei şi


subsistemul de lucru (energetic)
În cazul sistemelor complexe, cu conexiuni multiple, subsistemul de
prelucrare a informaţiei este separat de subsistemul de lucru.
Semnalul de intrare, dirijat în mod corespunzător, determină schimbarea
univocă a elementului de reglare, care influenţează o anumită mărime de intrare.
Se are în vedere un circuit de reglare în situaţia în care lanţul de comandă
deschis se poate cupla astfel încît perturbaţia produsă de elementul de reglare se
retrimite la comparatorul de semnal.
Capitolul 1 : Introducere 7
Acţionări hidraulice şi pneumatice

Fig. 1.2
Prin reglare se urmăreşte ca o anumită stare existentă să fie modificată şi
să fie adaptată unei stări necesare. Pentru aceasta este necesară prezenţa unor
elemente de măsură şi comparaţie, capabile să sesizeze influenţa unor mărimi de

8 Capitolul 1 : Introducere
Acţionări hidraulice şi pneumatice

perturbare şi a unor erori de reglare. În continuare se introduce din nou un


semnal de informaţie, prin intermediul unui transformator de semnale.

1.2.4.Elemente constructive a unor sisteme de automatizare


Tabelul 1.1
HIDRAULICĂ PNEUMATICĂ ELECTRO- ELECTRONICĂ
TEHNICĂ
Sursă de energie electromotor cu electromotor cu reţea, baterie reţea, baterie
ardere internă ardere internă
Transformator pompe compresor set redresor -
de energie
Transportul conducte, ţevi, conducte, ţevi, cablu electric conducte
energiei furtunuri furtunuri electrice
Agent purtător ulei aer electroni electroni
al energiei
Elemente de ventile ventile relee de protecţie diode,
reglare şi tranzistoare
dirijare a
energiei
Elemente de ventile de drum ventile de drum magneţi -
reglare hidraulic pneumatic
Elemente de ventile de drum, ventile de drum, relee, relee de timp circuite logice,
dirijare flux şi presiune flux şi presiune tranzistoare,
hidraulice hidraulice elemente de timp
Elemente de - - palpatoare, fotodiode,
semnal comparatoare fotocelule,
traductoare
Elemente de motoare şi motoare şi electromotoare, -
antrenare cilindrii cilindrii hidraulici magneţi
hidraulici

Dirijarea de principiu a unui flux energetic prin prelucrarea


corespunzătoare a semnalelor se poate realiza prin elemente constructive
aferente diferitelor sisteme.

1.3 Proprietăţi ale sistemelor de automatizare


Cunoaşterea exactă a avantajelor şi dezavantajelor celor patru sisteme
amintite este o condiţie de bază pentru evaluarea lor şi pentru aprecierea
raportului dintre efect şi efortul depus pentru aplicarea fiecărui sistem în parte.

Capitolul 1 : Introducere 9
Acţionări hidraulice şi pneumatice

Această analiză trebuie să fie făcută şi sub aspectul fluxului de energie şi


de informaţie, având în vedere repercusiunile lor asupra funcţionării sistemului.
Poate fi avută în vedere, de exemplu, o acţionare hidraulică, care are avantajul
prelucrării rapide a semnalelor, şi un sistem electric de dirijare şi comandă,
realizându-se o unitate electrohidraulică.

1.3.1. Compararea subsistemelor energetice ale celor patru sisteme de


antrenare
Comparând sistemele de antrenare se pot stabilii criterii care stau la baza
unei aprecieri corespunzătoare, prezentate sintetic în tabelul 1.2. Unul dintre cele
mai importante criterii de comparare este densitatea de forţă, care se determină
prin raportarea forţei de acţionare la unitatea de suprafaţă. Cu ajutorul densităţii
de forţă se pot compara, din punct de vedere al capacităţii, sistemele de
antrenare care au puteri asemănătoare.
Alte criterii, deosebit de relevante pentru compararea sistemelor de
antrenare, avute în vedere în cadrul analizei generale, sunt:
− precizia cursei
− posibilitatea reglării continue
− tipul mişcării
− transmiterea energiei pe distanţe medii
− randamentul
− coeficientul de siguranţă în exploatare
− particularităţi ale acţionării
− costul agentului purtător de energie.
O parte dintre criteriile de comparare ale sistemelor de antrenare hidraulic,
pneumatic, electric şi mecanic sunt prezentate în tabelul 1.2. Aprecierile făcute
în legătură cu cele patru sisteme de antrenare, în tabelul 1.2.

10 Capitolul 1 : Introducere
Acţionări hidraulice şi pneumatice

Tabelul 1.2
HIDRAULICĂ PNEUMATICĂ ELECTRO- ELECTRONICĂ
TEHNICĂ
Densitate de mare mică mică mare
forţă 1 2 3 4
Precizia cursei bună slabă bună f.bună
5 6 7 8
Reglaj continuu rectilinie+ rectilinie+ preponderent preponderent
rotativă rotativă rotativă rotativă
9 10 11 12
Tipuri de bun bun f. bun rău
mişcări la 13 14 15 16
diferite
acţionări
Transfer de scăzut scăzut scăzut bun
energie pe 17 18 19 20
distanţe medii
Randament scăzut scăzut scăzut bun
21 22 23 24
Factor de bun bun bun slab
siguranţă 25 26 27 28
Particularităţi
ale acţionărilor 29 30 31 32

1 - La presiuni foarte mari se pot transmite forţe mari pe suprafeţe mici;


2 - Transmiterea forţelor mari necesită diametre mari de cilindru deoarece
presiunea de lucru este relativ mică (8 bar);
3 - Greutatea proprie a unui electromotor este de 10 ori mai mare decât a unui
motor hidraulic care are acelaşi ordin de putere;
4 - Dimensiunile şi distribuţia volumului necesar este mai defavorabilă în
comparaţie cu hidraulica;
5 - Ca urmare a pierderilor şi a sensibilităţii agentului-purtător de energie la
variaţia temperaturii între limite largi;
6 - Viteza de lucru este dependentă de rezistenţa determinată de
compresibilitatea agentului-purtător de energie;
7 - Datorită alunecării este posibilă doar reglarea aproximativă a cursei; se poate
obţine o precizie de cursă exactă cu ajutorul motoarelor sincrone;

Capitolul 1 : Introducere 11
Acţionări hidraulice şi pneumatice

8 - Stabilirea precisă a cursei se poate face prin pârghii, şuruburi conducătoare,


angrenaje;
9 - Viteza şi presiunea sunt uşor reglabile prin variaţia secţiunii de alimentare cu
ulei (debit reglabil);
10 - Viteza şi presiunea sunt uşor reglabile prin variaţia presiunii de aer, ceea ce
face posibilă realizarea unor viteze mari;
11 - Posibilă prin grupul Ward-Leonard sau prin dirijare electronică, care este
însă foarte scumpă;
12 - Se reduce la puteri mici;
13 - Realizabilă prin cilindri sau motoare hidraulice şi este posibilă inversarea
fără dificultăţi a sensului;
14 - Realizabilă prin cilindri sau motoare pneumatice şi este posibilă inversarea
fără dificultăţi a sensului;
15 - pentru mişcării rectilinii se folosesc magneţii pentru forţe mici şi eventual
motoare liniare;
16 - Mişcările rectilinii trebuiesc transformate din mişcări de rotaţie, de
exemplu, prin transmisie melc-roată melcată;
17 - Prin ţevi şi furtunuri;
18 - Sunt necesare conducte doar pentru tur, întrucât aerul folosit se evacuează
în atmosferă;
19 - Transferul de energie este simplu prin cabluri pe distanţe mari;
20 - Este greoi deoarece elementele de transfer sunt voluminoase şi funcţionează
cu pierderi mari;
21 - Pierderi mari de sarcină;
22 - Pierderi mari, greu detectabile;
23 - Pierderi de tensiune;
24 - Randament suficient pentru transmiterea unor forţe relativ mari;
25 - Simplu prin supapă de siguranţă; uleiul este inflamabil;

12 Capitolul 1 : Introducere
Acţionări hidraulice şi pneumatice

26 - Poate fi încărcat până la refuz, aerul nu explodează şi este insensibil la


variaţii de temperatură;
27 - Prin siguranţe;
28 - Poate fi depăşită o anumită valoare prestabilită;
29 - Uleiul este foarte slab compresibil, particulele străine pot determina
funcţionarea greşită. Este posibilă acumularea de energie; Aerul este
compresibil, curat şi poate fi uşor acumulat, dar apa de condens poate
determina apariţia perturbaţiilor şi a zgomotelor caracteristice;
30 - Acţionarea este curată, ecologică, iar întreţinerea este destul de uşoară;
31 - Este simplă şi uşor controlabilă.
Pe baza acestei sinteze se pot extrage câteva concluzii:
• Unul dintre cele mai importante avantaje ale hidraulicii este densitatea
de forţă, care face posibil un transfer de putere mare pe distanţe mari, folosind
suprafeţe sau volume active mici, precum şi dirijarea, reglarea comodă şi simplă
a agentului - purtător de energie. Cele mai importante dezavantaje sunt
randamentul scăzut şi sensibilitatea mare la perturbaţii, manifestate sub forma
existenţei particulelor străine în mediul de lucru şi a variaţiilor de temperatură.
• Domeniul optim al pneumaticii este constituit de transmiterea sarcinilor
mici cu viteze mari. Datorită adaptabilităţii la rezistenţa de lucru a aerului
comprimat, un domeniu specific de utilizare a acestuia îl constituie aplicaţiile în
care imprecizia de cursă nu este importantă. Dezavantajul major îl constituie
costul ridicat al energiei, compensat, cel puţin parţial, de avantajele reglării şi
dirijării uşoare, a funcţionării curate, a siguranţei în exploatare la apariţia
suprasarcinilor şi a insensibilităţii termice.
• Acţionarea electrică reprezintă soluţia optimă în numeroase aplicaţii.
Dezavantajul constă în sarcina de greutate scăzută care poate fi acţionată,
aceasta fiind însă compensat de către multe avantaje. Aşa se explică faptul că
electrotehnica concurează în multe domenii cu celelalte tipuri de acţionare.

Capitolul 1 : Introducere 13
Acţionări hidraulice şi pneumatice

• Procedeul mecanic este, de multe ori, soluţia cea mai simplă.


Avantaje - cum sunt: densitatea de putere relativ ridicată, randamentul
destul de mare şi precizie de cursă - determină, de multe ori, acolo unde există
posibilitatea, folosirea acestor acţionări. Dezavantajul de dirijare şi reglare
dificile reduc, însă, domeniul de aplicare.

1.3.2 Compararea subsistemelor de prelucrare a informaţiei ale celor


patru sisteme de antrenare
La unele sisteme de antrenare se utilizează dirijarea fluxului de semnale
prin contactoare sau prin folosirea unor elemente de contact pe bază de
semiconductoare (tranzistoare, diode), iar combinarea semnalelor se realizează
prin relee sau circuite imprimate. Corespunzător cu această clasificare se
realizează dirijarea electrică , respectiv , electronică.
În pneumatică subsistemul de prelucrare a informaţiei lucrează cu mai
puţină energie decât subsistemul energetic, iar elementele de semnal şi dirijare
sunt , în consecinţă, miniaturizate.
În domeniul hidraulicii au fost create elemente logice care se folosesc de
un anumit element de flux.
La caracterizarea modului în care este făcută dirijarea, este importantă şi
aprecierea comportării în timp, a securităţii exploatării şi a duratei de exploatare
prevăzută. În aceste domenii se manifestă superioritatea dirijării electrice şi a
celei electronice. Mai ales dirijarea electronică - caracterizată prin timpi de
conectare foarte mici, fiabilitate deosebită şi dimensiuni minimale - se pretează
excelent pentru circuite logice.
Dirijarea pneumatică este recomandată în instalaţiile care prezintă pericol
de explozie. În hidraulică se foloseşte, în mod frecvent, presiunea ca parametru
de semnale.

Aplicaţii
14 Capitolul 1 : Introducere
Acţionări hidraulice şi pneumatice

I. Care este semnificaţia noţiunii de automatizare ?


II. Ce probleme tehnice ridică automatizarea?
III. Atribuiţi fiecare din noţiunile:
A. subsistem energetic;
B. subsistem de prelucrare a informaţiei, unuia din următoarele
elemente:
1. element de acţionare
2. element de semnal;
3. sursă de energie
4. element de comandă;
5. element de transfer a energiei;
6. element de măsurare.

IV. Care este semnificaţia noţiunii “a comanda” ?


V. În care din cazurile următoare se reglează ceva?
A. Temperatura în incinta cuptorului trebuie să rămână constantă;
B. Prin comutarea supapei de sens, cilindrul se deplasează în mişcarea
de avans;
C. Prin acţionarea comutatorului se determină schimbarea turaţiei;
D. Indiferent de modificarea sarcinii sau a oscilaţiilor, viteza de avans
se menţine la o valoare constantă;
E. După acţionarea butonului de pornire, căruciorul maşinii de
rectificat se deplasează în mişcare rectilinie alternativă.

VI. Atribuiţi fiecăruia din cele 8 elemente constructive una din următoarele
operaţii:
A. transformarea energiei;
B. comandă şi reglarea energiei;
C. transferul energiei;
1. comparator
2. releu
3. motor pneumatic
4. supapă de sens
5. celulă fotoelectrică;
6. comutator
7. conductă;
8. pompă.
Capitolul 1 : Introducere 15
Acţionări hidraulice şi pneumatice

VII. Care dintre următoarele caracteristici pot fi atribuite fiecăruia dintre cele
patru sisteme de antrenare (hidraulic, pneumatic, electric, mecanic):
A. mişcarea liniară şi mişcarea de rotaţie pot fi uşor realizate;
B. transferul de energie pe distanţe mari este dificil;
C. la dimensiuni constructive mici (gabarit mic) se pot transmite cu
uşurinţă forţe mari;
D. legea de mişcare poate fi urmărită exact;
E. agentul purtător de energie este compresibil;
F. conductele de retur lipsesc;
G. costul energiei este scăzut;
H. transportul energiei pe distanţe mari este extrem de simplu.

VIII. Care afirmaţii dintre cele enumerate mai jos sunt adevărate pentru
comandă electronică:
A. ca elemente constructive sunt utilizate relee şi conductoare;
B. este o comandă prin contacte, care este supusă, în special uzurii
mecanice;
C. timpii de comutare pentru orice element constructiv sunt mai mici
de 25 µsec;
D. este utilizată pentru comanda directă a fluxului energetic;
E. se utilizează în special , în incinte în care pericolul de explozie este
mare;
F. durata de viaţă a elementelor constructive este foarte mare, datorită
faptului că acestea nu sunt supuse uzurii mecanice.

16 Capitolul 1 : Introducere