Academia de Studii Economice

Facultatea Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Managementul resurselor umane

Fişa postului unui instructor de educaţie în cadrul Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea (D.G.A.S.P.C)

Student: Alaci Nicoleta-Andreea, grupa 1023, seria C, an II;

Prof. coordonator: Aurelia Stănescu;

Ioan Ursachi.
 Managementul resurselor umane

Fişa postului unui instructor de educaţie în cadrul Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea (D.G.A.S.P.C)

Asistenţa socială, indiferent de nivelul de dezvoltare al unei societăţi va fi utilă

întrucât va exista întotdeauna nevoie de protecţie pentru persoanele vulnerabile/
defavorizate.
Misiunea instituţiei este de a asigura persoanelor domiciliate pe raza judeţului
Vâlcea un sistem de asistenţă socială care să răspundă nevoilor identificate şi să ofere o
securitate socială universală şi cuprinzătoare.
Noile cerinţe de-a lungul anilor au creat şi diversificat o paletă largă de servicii
sociale care au venit în întâmpinarea satisfacerii nevoilor categoriilor defavorizate.
Până în 1990, politica de protecţie a copilului în România a avut un caracter
excesiv centralizat, fragmentat între diferite ministere, favorizând instituţionalizarea
copiilor şi deresponsabilizarea familiei şi comunităţii, sistem specific ideologiei
comuniste.
În urma ratificării, în 1990, a Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului,
România s-a obligat sa promoveze drepturile copilului în conformitate cu principiile şi
normele enunţate în Convenţie. Astfel, în perioada 1990-1996, au fost elaborate
numeroase acte normative (privind adopţia, declararea judecătorească a abandonului de
copii, protecţia speciala a persoanelor cu handicap ş.a.), ce au urmărit ameliorarea
cadrului de ocrotire a copilului, dar fără a-l reconsidera în ansamblu, ceea ce a dus la
menţinerea caracterului fragmentar şi excesiv etatizat, prin înfiinţarea unor noi structuri
administrative în domeniu.
În iunie 1997, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.26/1997
privind protecţia copilului aflat în dificultate, punând bazele unui nou sistem de protecţie,
întemeiat pe principiul descentralizării puterii de decizie şi a responsabilităţilor, prin
înfiinţarea, în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale municipiului
Bucureşti, a organismelor răspunzătoare de stabilirea, aplicarea şi urmărirea măsurilor de
protecţie a copilului aflat în dificultate: Comisiile pentru protecţia copilului, concepute ca
organe de specialitate ale administraţiei publice locale; Serviciile publice specializate
pentru protecţia copilului, instituţii publice concepute ca„executiv” al comisiilor, având
ca misiune asigurarea protecţiei copiilor aflaţi în dificultate, acordarea de asistenţă în
realizarea şi exercitarea drepturilor lor şi acordarea de sprijin familiei pentru prevenirea
situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului.
În perioada 1998-2004 sistemul de protecţie a copilului din România a parcurs
mai multe etape, trecând printr-un proces continuu de reformă, fiind ajustat, modificat,
reaşezat şi îmbunătăţit.
Începând cu data de 1 ianuarie 2005, se înfiinţează Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea, cu sediul în municipiul Râmnicu-Vâlcea, strada
Tudor Vladimirescu, nr.28, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată sub
autoritatea Consiliului Judeţean Vâlcea, care exercită, în mod corespunzător, funcţiile de
asistenţă socială, atribuţiile prevăzute în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi cele
privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea se înfiinţează
prin reorganizarea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Vâlcea şi
Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială, Sănătate, Învăţământ şi Cultură Vâlcea, şi va
prelua instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap: Centrul de îngrijire
şi asistenţă Păuşeşti-Măglaşi, Centrul de îngrijire şi asistenţă Lungeşti, Centrul de
îngrijire şi asistenţă socială Zătreni, Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică
Măciuca şi Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Băbeni, aflate sub
autoritatea consiliilor locale ale oraşului Băbeni şi comunelor Lungeşti, Măciuca,
Păuşeşti-Măglaşi şi Zătreni.
Numărul maxim de posturi al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Vâlcea este de 1.491, inclusiv directorul executiv şi directorii executivi
adjuncţi.
Direcţia Protecţia Copilului are atribuţii centrate pe implementarea strategiei
locale privind sistemul de protecţie a copilului, în conformitate cu legislaţia internă şi
internaţională aplicabilă şi urmărind obiectivele strategiei guvernamentale în domeniu.
Scopul activităţii Direcţiei Protecţia Copilului se axează pe intervenţia
specializată şi dezvoltarea serviciilor adecvate pentru acordarea de asistenţă şi protecţie
copilului aflat în dificultate şi familiei acestuia, prin toate formele şi mijloacele prevăzute
de lege în acest sens.
Direcţia Generală îndeplineşte următoarele atribuţii principale în domeniul
protecţiei drepturilor copilului:
1)întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia
şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
2)monitorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor şi de
instituire a măsurilor de protecţie specială a copilului;
3) identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament
copilul;
4) monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toată
durata acestei măsuri;
5) identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi
maternali profesionişti, în condiţiile legii; încheie contracte individuale de muncă şi
asigură formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi; evaluează şi
monitorizează activitatea acestora;
6) acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în
vederea reintegrării în mediul sau familial;
7) reevaluează, cel puţin o dată la 3 luni şi ori de cate ori este cazul, împrejurările
care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz,
menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;
8) îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne
pentru copiii aflaţi în evidenţa sa;
9) identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să
adopte copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le
prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;
10) monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi
părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l
informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului
o permit;
11) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege;

Direcţia Generală administrează bunuri din domeniul public şi privat al judeţului

având un patrimoniu propriu, format din bunuri mobile şi imobile achiziţionate din
fondurile alocate de Consiliul Judeţean Vâlcea sau obţinute din donaţii şi sponsorizări,
precum şi bunuri transferate prin protocol.
Finanţarea Direcţiei Generale se realizează conform art.118 din Legea
nr.272/2004, din următoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b) bugetul judeţului;
c) bugetul de stat;
d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.
Structura organizatorică a Direcţiei Generale este următoarea:
1)Conducerea(directorul executiv şi directorii executive adjuncţi);
2)Aparatul propriu(Direcţia de Protecţie a Copilului,Direcţia de Asistenţă
3)Socială,Direcţia Economică);
4)Centrele de plasament;
5)Centrele de asistenţă socială pentru adulţi;
6)Asistenţi maternali;
Conform organigramei D.G.A.S.P.C din 2007 instituţia avea un total general de
1795 de posturi,din care 40 de posturi repartizate Complexului Familial pentru copii cu
dizabilităţi Goranu.
Din totalul copiilor din judeţul Vâlcea(135.396) numărul copiilor aflaţi în
sistemul de îngrijire,inclusiv cei care beneficiază de măsuri de prevenţie este de 4525.
Complexele familiale:
Sunt organizate în principal după criteriul vârstei, relaţiei de frăţietate şi cerinţei de
educaţie.Acestea
1) asigură copilului aflat în dificultate sau cu nevoi speciale de educaţie şi
recuperare, protecţie şi îngrijire specializată în funcţie de vârsta, dezvoltare fizică
şi intelectuală, tip de handicap;
2) asigură condiţii de educaţie şi socializare, în vederea dezvoltării personalităţii
copilului;
3) asigură îngrijire medicală de specialitate şi tratament recuperatoriu, în funcţie de
cerinţele individuale ale copilului şi pe grupe de vârsta;
4) asigură condiţii de igienă şi profilaxie în cadrul unităţilor de găzduire, servirea mesei,
activităţilor individuale şi de grup;
5) asigură consiliere psihopedagogică copilului şi, după caz, părinţilor şi formarea
profesională a copilului;
6) asigură condiţii pentru relaţionarea copilului cu familia naturală în scopul reintegrării
familiale;
7) sprijină copilul în exercitarea drepturilor sale şi a dreptului la exprimarea libera a
opiniei.
 Complexul Familial Goranu acorda îngrijire şi atenţie la 24 de copii cu vârsta
pana în 18 ani. În acest complex se gasesc:
• şef de centru
• un psiholog
• un administrator
• 2 instructori educaţie
• 5 asistenţi medicali
• 25 infirmiere
• 3 bucătari
• un electrician
• un instalator.
Posturile au fost ocupate prin concurs,pe baza calificărilor în domeniul vizat.
La baza educării şi a progresului copiilor se află munca instructorilor de educaţie.
Aceştia elaborează strategii şi metode de lucru pentru copii pe care ulterior le folosesc în
educarea copiilor aflaţi în complex.
În definirea postului se recurge la obiective, sarcini, autoritate, responsabilitate.
Obiectivele postului, respectiv obiectivele individuale pe care ocupantul acelui post
trebuie să le realizeze sunt derivate din obiectivele departamentului şi respectiv, din
obiectivele generale ale instituţiei. Astfel, menirea instructorului de educaţie este de a
contribui la evoluţia şi progresul copiilor din complexul familial pentru ca aceştia să fie
acceptaţi şi integraţi în societate.
Îndeplinirea obiectivelor presupune realizarea sarcinilor, adică a unor procese de
muncă mai simple sau mai complexe,corelate cu sarcini ale altor persoane,ocupante ale
unor posturi din acelaşi departament.
Postul de instructor de educaţie în cadrul D.G.A.S.P.C presupune efectuarea unor
activităţi care se fac cu frecvenţă zilnică şi lunară: fişe psihopedagogice, programe
instructiv educative, observă comportamentul copiilor şi este responsabil pentru felul
cum aceştia îşi petrec timpul liber, participă la organizarea şi desfaşurarea activităţii
educativ-recuperatorii a copiilor.
La începutul fiecare luni de activitate instructorul de educaţie stabileşte împreună
cu psihologul un plan care evidenţiază activitatea pe care instructorul de educaţie trebuie
să o facă în cursul lunii respective pentru a obţine rezultatele scontate. Vor fi incluse în
acest plan jocurile didactice,activităţile de recreere şi stimulare, strategiile şi metodele
folosite.
Evoluţia copiilor va fi studiată îndeaproape,fiecare schimbare fiind notată de
instructorul de educaţie în fişa psihopedagogică individuală.
Mijloacele care pot fi folosite de ocupantul unui post pentru îndeplinirea
sarcinilor care-i revin constituie competenţa sau autoritatea formală asociată postului.
Atingerea obiectivelor implică un anumit nivel de competenţă care trebuie corelat cu
responsabilitatea.
Persoana care îndeplineşte funcţia de instructor de educaţie trebuie să aibă
cunoştiinţe de psihologie, pedagogie, să fie o persoană calmă, să poată face faţă stresului
şi nu în ultimul rând afectivitate pentru copii.
Responsabilitatea este obligaţia ce revine ocupantului unui anumit post pentru
realizarea sarcinilor şi îndeplinirea obiectivelor, dar şi răspunderea pentru felul în care îşi
exercită autoritatea, pentru urmările pe care le are activitatea desfaşurată.
Responsabilitatea stă la baza unui anumit nivel şi tip de recompense şi sancţiuni.
În literatura de specialitate corelarea şi corespondenţa dintre sarcini, autoritate,
responsabilitate, şi obiective sunt cunoscute sub denumirea de triunghiul de aur al
managementului.

Întalnim pretutindeni oameni cu deficienţe.Perceperea lor socială nu este

întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând semnificaţii
diferite, în funcţie de cultură şi de valorile promovate.
Integrarea copiilor cu dizabilităţi este o problemă actuală, care trebuie serios
studiată, alcătuindu-se un proiect individual de integrare, care să prevadă toate măsurile
pentru reuşita acestei acţiuni. În vederea alcătuirii proiectului individual de integrare
instructorul de educaţie trebuie să fie sprijinit atât de psiholog, asistent medical, cât şi de
infirmiere.
Rolul esenţial în educaţia integrată îl deţine instructorul de educaţie, care devine
principalul factor de acţiune şi de coordonare a realizării programului pedagogic
individual a copiilor cu dizabilităţi.
În concluzie instructorul de educaţie trebuie să dobândească o pregătire adecvată
în educaţia specială, să poată să colaboreze, să elaboreze programele individualizate, să
fie disponibil pentru a lucra cu alţi specialişti, cu părinţii, să aibă capacităţi pedagogice,
să lupte pentru reducerea izolării în activităţile desfăşurate.
Instructorii de educaţie aduc o contribuţie foarte importantă atât Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea cât şi societăţii.

Bibliografie:
• http://www.cjvalcea.ro/;
• Liviu Ilies, Ioan Lazar, Maria Mortan, Mirela Popa, Dan Lungescu, Vincentiu
Veres- Managementul firmei, Editura:Risoprint, an apariţie 2006.
Anexă-Fişa postului
Studii/Cerinţe:
a)studii:medii;
b)cerinţe:perfecţionarea pregătirii profesionale în probleme psihopedagogice şi
dobândire a aptitudinilor necesare îngrijirii şi formării persoanelor cu dizabilitati.
Cunoştiinte necesare: pedagogie speciala.
Calităţi/Aptitudini:spirit de iniţiativă şi de observaţie,capacitatea de a face faţă
stresului,responsabilitate,afecţiune pentru copii.
Relaţii:
a)ierarhice:se subordonează sefului de centru;
b)funcţionale:- interne:de colaborare cu psihologul;
- externe:cu persoanele cu care intră în contact prin natura
funcţiei(vizitatori,educatori din alte unităţi).
Atribuţii:
- participă la organizarea şi desfăşurarea activităţii educativ-recuperatorii a
persoanelor cu dizabilităţi din cadrul instituţiei;
- elaborează şi prezintă psihologului şi conducerii unităţii programe
trimestriale,lunare şi săptămânale de desfăşurare a activităţilor înscrise în programele
instructiv educative;
- organizează activităţi instructive-educative cu grupe de copii sau individual;
- organizează şi asigură petrecerea timpului liber al copiilor,sărbătorirea unor
evenimente,jocuri şi excursii;
- urmăreşte şi completează periodic fişe psihopedagogică;
- pentru a asigura copilului un mod de îngrijire şi educare de tip familial respectă
în relaţia cu copilul valorile de bază ale unei funcţii parentale de calitate;
- cultivă şi întreţine un climat plăcut în spaţiul de lucru şi în relaţia cu personalul;
- participă alături de infirmiere la îngrijirea copiilor,formarea deprinderilor de
autoservire,a autonomiei şi socializării acestora;
- practică constant un comportament blând faţă de copii,manipularea copiilor şi
comunicarea cu ei fiind în permanenţă atentă şi securizată;
- pentru copii aflaţi în îngrijire pregăteşte zilnic activităţi de stimulare
educative(senzorial,psihomotor,cognitive şi de vorbire,motricitate fină,socializare) atât în
saloane şi în sălile de educaţie sau în aer liber;
- participă creativ şi activ la diverse proiecte în favoarea copiilor;
- elaborează şi prezintă conducerii unităţii necesarul de materiale
didactice,aparatura,etc.;
- răspunde de corecta utilizare a mobilierului şi materialele din dotare;
- îndeplineşte şi alte sarcini specifice funcţiei pe care o deţine,dispuse de psiholog
şi de conducerea instituţiei.
Responsabilităţi:
- cunoaşte şi respectă prevederile regulamentelor de organizare şi funcţionare şi
de ordine interioară a instituţiei în care lucrează;
- respectă contractul colectiv de munca;
- respectă normele de protecţie a muncii şi igiena;
- respectă programul de lucru.