Cuprins:

Argument………………………………………………………………………. 3

l Definirea şi structura disponibiliăţilor uniţătii patrimoniale

1.1 Conceptul de disponibilităţi……………………..………………..…. 4
1.2 Structura disponibilităţilor………………………………….….……. 7
1.3 Rolul disponibilităţilor în activitatea unei firme…….…..….. 8
ll Contabilitatea disponibilităţilor
2.1 Conturi specifice contabilităţii disponilititaţilor aflate
în bănci şi caserie…………………………………………………..……. 10
2.2 Evaluarea disponibilităţilor…………………………..………………. 12
2.3 Documente specific evidentei disponibilitati din bănci şi
caserie………………………………………………………..…………………. 14
lll Aplicaţii privind contabilitatea disponibilităţilor în cadrul
Societăţii Comerciale „DEBORA PAN” S.A
3.1 Prezentarea S.C „DEBORA PAN” S.A…………….…………….……. 17
3.2 Operaţii contabile privind contabilitatea disponibilitătilor aflate
În caserie şi bănci………………………………………………………………… 20
3.3 Evidenţa contabilă a disponibilităţilor................................ 23
Anexe.................................................................................. 25
Bibiliografie.......................................................................... 27
 Argument

In sfera activitatii de trezorerie a intreprinderii se cuprind toate operatiile de

gestiune a investitiilor financiare pe termen scurt, a valorilor de incasat, a
disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie, precum si concursurile
bancare sub forma creditelor de scont si de trezorerie.
Investitiile financiare pe termen scurt denumite si valori mobiliare de
plasament, valori pe termen scurt negociabile sau investitii temporare sunt
titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen
scurt sau protejarii lichiditatilor, dupa caz. Spre deosebire de titlurile de
participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a titlurilor
de plasament nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile,
obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare
dobandite pe termen scurt.
Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de
trezorerie. Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile
banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane
imputernicite de intreprindere in vederea efectuarii unor plati in favoarea
intreprinderii. La aceasta pozitie se includ si avansurile acordate salariatilor
pentru efectuarea de cumparari.
Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont
distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre
acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de
servicii.
Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza
sub forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie,
biletelor de tratament si odihna si alte valori.

2
l. Definirea si strucutura disponibilitatilor unitatii
patrimoniale

1.1 Conceptul de disponibilitate

Disponibilitatile banesti reprezinta elementele monetare patrimoniale

exprimate in lei si valuta cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte
din categoria activelor circulante si sunt reprezentate de trezorerie sau de
echivalente de trezorerie. Termenul trezorerie provine din limba franceza
de la cuvantul tresorerie si in sens restrans cuprinde disponibilitatile
banesti, la banci si in numerar – lei si/sau valuta – dar in sens larg se
extinde si la valorile mobliare de plasament ce pot fi transformate in
lichiditati (bani).

Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si

monetare pe care o unitate le face pentru procurarea mijloacelor banesti
necesare si cheltuirea acestor mijloace. Luand in considerare factorul timp,
la operatiile financiare se disting doua mari categorii de operatii:

– operatii financiare care genereaza angajamente pe termen lung,

acestea fiind asimilate operatiilor de capital (credite bancare pe termen
lung, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni etc.

– operatii financiare cu caracter operational pentru asigurarea

lichiditatilorsi efectuarea decontatrilor curente.

Ultima categorie de operatii (inacasari si plati curente) formeaza ceea ce

numim trezorerie, respectiv operatii de trezorerie. Trezoreria si operatiile ei
specifice cuprind mijloacele si operatiile banesti curente, efecte comerciale,
titlurile de plasament si credite bancare pe termen.Rotatia valorilor
patimoniale in fazele circuitului economic presupune transformarea lor
continua in B–M–P–M’–B’ si se determina in mod obiectiv un volum

3
insemnat de mijloace economice sub forma baneasca sau a unor valori
usor convertibile in bani. Toate acestea foremeaza trezoreia unitatii
patrimoniale. In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind
urmatoarele:

– mijloace banesti aflate in caserie (lei si valuta) si miscarea acestora ca

urmare a inhcasarilor si platilor;

– mijloace banesti aflate in conturi curente la banci (lei si valuta),

cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci;

– mijloace banesti in conturi bancare la termen;

– titlurile de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile, alte titluri

achizitionate in vederea revinderii pentru obtinerea de mijloace banesti si a
unor venituri;

– acreditivele, avansurile de trezoreie;

– credite bancare pe termen scurt, creditele contractate, numite si

credite de trezorerie.

Mijloacele banesti sunt constituite din bani lichizi pastrati in caseria

unitatii, din bani in cont pastrati in banci sau din alte mijloace banesti
(carnete de cecuri, acreditive, efecte comerciale, alte valori etc.). In functie
de moneda in care se formeaza disponibiltatile banesti, putem avea bani in
moneda nationala (lei) si in bani in devize, respectiv in valuta, care se
urmaresc distinct in conatabilitate.

In situatia in care unitatea patrimoniala dispune temporar de mijloace

banesti, ele pot fi antrenate in afaceri financiare pentru a fructifica
potentialul lor in vederea realizarii unui castig. Aceste operatii sunt
cunoscute sub denumirea de plasamente de trezorerie, in operatii de
cumparare si revanzarea de actiuni siobligatiuni, titluri de valoare care in
acest caz sunt numite titluri de plasament.Organizarea contabilitatii
trezoreriei trenuie sa asigure realiizarea obiectivelor manageriale de ordin
financiar ale unitatilor financiare.La organizarea contabilitatii trezoreriei se
au in vedere urmatoarele obiective principale:
4
 -evidenta si controlul operativ ale operatiilor banesti in numerar;

-gestiunea si valorificarea disponibilitatilor banesti din conturile de la

banci si a efectelor de primit depuse la banca;

-efectuarea platilor la termele scadente;

-respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale;

-valorificarea disponibilitatilor banesti prin plasamente de trezorerie;

-alegerea si utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie si

forme de decontare;

-fundamentarea bugetului de trezorerie, urmarirea si explicarea fluxului

net de trzorerie din operatii de exploatare, de investitii si financiare, prin
tablourile de flux si de finantare;

- utilizarea pe baza unei tactici financiare judicioase a creditelor bancare

pe termen scurt pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatilor de
plata continua. Organizarea contabilitatii are la baza relatiile generale
dintre mijloacele banesti, credite pe termen scurt si terti.In cadrul
organizarii contabilitatii, in functie de obiectivele urmarite, se stabilesc
conturile sintetice si analitice,documentelece trebuie intocmite pentru
consemnarea operatiilor contabilitatilor, modul de prelucrare si inregistrare
al acestora etc.Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti circumscrise:
contabilitatea mijloacelor banesti in numerar contabilitatea mijloacelor
banesti gestionate prin banca si contabilitatea altor mijloace banesti.

Pe aceasta baza se stabilesc detaliile cu privire la modul de completare,

transmitere, prelucrare si inregistrare a documentelorPentru gestionarea si
evidenta existentei si miscarii mijloacelor banesti in numerar, se
organizeaza casieria intreprinderii care foloseste in principal Registrul de
casa. Evidenta casieriei si documentele justificative de incasari si plati sunt
folosite pentru organizarea contabilitatii operatiilor de casa, respectiv
pentru inregistrarea in fisele de cont, jurnale sau situatii ale contului
“Casa” Pentru organizarea contabilitatii mijloacelor si operatiilor banesti
prin conturile de la banca prezinta importanta circuitul extraselor de cont
5
ale bancii, operatiilor din aceste conturi.Cheltuielile accesorii de cumparare
a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli similare,
se inregistreaza pe cheltuieli, deci ele nu se cuprind in costul de
achizitie.Organizarea contabilitatii creditelor are elemente relativ-comune
cu cele ale organizarii contabilitatii mijloacelor banesti gestionate prin
conturile de la banca. Suportul de date pentru organizarea contabilitatii
creditelor este extrasul contului de credite eliberat de banca si preluat de
intreprindere impreuna cu documentele justificative ale operatiilor. Pe
extrasul de cont, contabilitatea intreprinderii face gruparea operatiilor pe
conturi corespondente debitoare sau creditoare si este utilizat pentru
completarea jurnalelor sau fiselor de cont sintetice ale creditelor bancare
cu dezvoltarea in analitic a acestor conturi, care au in structura lor credite
pentru mai multe destinatii.Contabilitatea sintetica a operatiilor de trzorerie
se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5-Conturi de trezorie din
planul general de conturi.

1.2 Structura disponibilităţilor

În plan contabil, trezoreria întreprinderii este definita prin prisma
stocurilor si fluxurilorde numerar privind investitiile financiare pe termen
scurt, disponibilitatile în conturile la banci/casierie, creditele bancare pe
termen scurt si alte valori de trezorerie.Investitiile financiare pe termen
scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate în
vederea realizarii unui câstig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor,
dupa caz. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este
durabila, perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste, de
regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur
sau trezorerie si alte titluri de valoare dobândite pe termen scurt. Veniturile
se realizeaza prin diferentadintre pretul de vânzare mai mare si pretul de
cumparare si sub forma dividendelor si dobânzilor încasate.Protejarea sau
acoperirea disponibilitatilor banesti se face în raport cu fenomenul
inflationist, variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb) si
riscul dobânzii.Din structura titlurilor de plasament fac parte si actiunile

6
proprii rascumparate temporar în vederea atribuirii salariatilor societatii,
regularizarii cursului de bursa sau reducerii capitalului societatii

(de obicei în perioada de prelungita recesiune economica), precum si

obligatiunile emise si rascumparate.Disponibilitatile în conturile la banci si
casierie se delimiteaza sub forma valorilor de încasat (cecurile si efectele
comerciale depuse la banci), disponibilitatile în lei si în valuta, cecurile
unitatii, creditele acordate de banci în conturile curente (creditele de
acoperire), creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi
separate de împrumut, dobânzile aferente disponibilitatilor si creditelor pe
termen scurt sialte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie,
alte valori).Disponibilitatile sau depozitele create în conturile de banca pot
functiona la vedere sau la termen. Daca nu actioneaza la vedere este
recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit.
Prin acest cont se înregistreaza toate operatiile banesti între întreprindere
si banca. În situatia în care încasarile sunt mai mari decât platile, soldul
contului reprezinta disponibilitatile banesti, iar daca încasarile sunt mai mici
decât platile, soldul exprima creditele acordate de banca.Depozitele la
termen în banca reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pâna la un
an,fara a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând
astfel, dobânda este mai mare decât în cazul disponibilitatilor banesti la
vedere, care lipseste sau este foarte mica.Din categoria disponibilitatilor
banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie. Prin pozitia
avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate
spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane împuternicite de
întreprindere în vederea efectuarii unor plati în favoarea întreprinderii. La
aceasta pozitie se includ si avansurile acordate salariatilor pentru
efectuarea de cumparari.

1.3 Rolul disponibilităţilor în activitatea unei firme

Operatiunile de incasare si plati au la baza relatiile de drepturi si obligatii
cu tertii.Deci, contabilitatea trezoreriei asigura reflectarea existentei si
miscarii titlurilor de plasament, a disponibilitatilor existente in conturi la
7
trezoreria statului, Banca Nationala a Romaniei, banci comerciale si in
casierie.Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme, institutiile
bugetare efectueaza operatiile de incasari si plati prin unitatile teritoriale
ale trezoreriei statului in raza carora isi au sediul si unde au deschise
conturile de disponibilitati, de venituri si cheltuieli. In vederea efectuarii
cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezen-ta trezoreriei
statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli.
Contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a
cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit
bugetului aprobat.Pentru organizarea contabilitatii mijloacelor si operatiilor
banesti prin conturile de la trezoreria statului sau bancii prezinta o
importanta deosebita circularea si continutul extraselor de cont, impreuna
cu documentele justificative ale operatiilor din aceste conturi, anexate.
Institutiile publice folosesc pentru evidentierea operatiunilor de incasari si
plati conturile din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului si banci comerciale“.

ll Contabilitatea disponibilităţilor

2.1 Conturi specifice contabilităţii disponilititaţilor

aflate în bănci şi caserie
50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului

502 Acţiuni proprii

503 Acţiuni

5031 Acţiuni cotate

5032 Acţiuni necotate

505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate

8
506 Obligaţiuni

5061 Obligaţiuni cotate

5062 Obligaţiuni necotate

508 Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate

5081 Alte Investiţii financiare pe termen scurt

5088 Dobânzi la obligaţiuni şi Investiţii financiare pe termen scurt

509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt

5091 Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt la

societăţi din cadrul grupului

5098 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare pe termen

scurt

51 CONTURI CURENTE LA BĂNCI

511 Valori de încasat

5112 Cecuri de încasat

5113 Efecte de încasat

5114 Efecte remise spre scontare

512 Conturi curente la bănci

5121 Conturi la bănci în lei

5124 Conturi la bănci în devize

5125 Sume în curs de decontare

518 Dobânzi

5186 Dobânzi de plătit

5187 Dobânzi de încasat

9
519 Credite bancare pe termen scurt

5191 Credite bancare pe termen scurt

5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă

5193 Credite externe neguvernamentale

5194 Credite externe garantate de stat

5195 Credite externe garantate de bănci

5196 Credite de la trezoreria statului

5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

53 CASA

531 Casa

5311 Casa în lei

5314 Casa în devize

532 Alte valori

5321 Timbre fiscale şi poştale

5322 Bilete de tratament şi odihnă

5323 Tichete şi bilete de călătorie

5328 Alte valori

54 ACREDITIVE

541 Acreditive

5411 Acreditive în lei

5412 Acreditive în devize

542 Avansuri de trezorerie

10
58 VIRAMENTE INTERNE

581 Viramente interne

59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE

TREZORERIE

591 Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din

cadrul grupului

592 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii

593 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor

595 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate

596 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor

598 Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe

asimilate

2.2 Evaluarea disponibilităţilor

A) Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament)
are în vedere

cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv:

- la itrarea în patrimoniu;

- cu ocazia inventarierii;

- cu prilejul întocmirii bilanţului contabil;

- la ieşirea din patrimoniu.

a) Evaluarea la intrarea în patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin

achiziţionarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziţie, prin care

11
se înţelege preţul de cumpărare sau valoareastabilită în baza unui contract
de achiziţie.

Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare,

cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt
comisioanele şi alte cheltuieli aferente, nu se includ în costul de achiziţie, ci
se înregistrează, direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

b) Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizează la

valoarea actuală, estimată în funcţie de preţul pieţiei şi de utilitatea lor
pentru unitatea patrimonială. Valoarea de utilitate este o valoare probabilă
de negociat care are în vedere costul mediu al ultimei luni, în cazul titlurilor
cotate, sau valoarea posibilă de negociere, pentru titlurile necotate.

c) Evaluarea cu prilejul întocmirii bilanţului contabil, se efectuează pe

categorii de titluri de aceeaşi natură, prin compararea valorii de inventar cu
cea de intrare, aplicând principiul prudenţei.

In cazul diferenţelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică), ce

se stabilesc în urma acestei operaţii se constituie provizioane pentru
deprecierea titlurilor de plasament.

d) Evaluarea titlurilor de plasament la ieşirea din patrimoniu se face la

valoarea lor de intrare sau valoarea contabilă.

Se are în vedere şi preţul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de

vânzare – cumpărare şi care nu este influenţat, în sensul diminuării, de
cheltuielile de vânzare, care se includ în cheltuielile de exploatare ale
exerciţiului. În situaţia în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte
din totalul titlurilor de plasament este necesar să se facă evaluarea în
funcţie de preţul mediu ponderat de cumpărare, respectiv de intrare,

sau prin folosirea metodei FIFO, după caz.

B) Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în devize, implică următoarele

aspecte:

12
- creanţele şi datoriile unităţii patrimoniale, inclusiv cele în devize, se
înregistrează în contabilitate la valoarea nominală;

- operaţiile comerciale de decontare în devize, precum şi cele de încasări şi

plăţi în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua
când se face operaţiunea;

- diferenţele de curs valutar, între data înregistrăni creanţelor şi datoriilor în

devize şi data încasării, respectiv a plăţii lor, inf1uenţează veniturile sau
cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile;

La închiderea exerciţiului, creanţele şi datoriile în devize se evaluează la

cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferenţele de curs valutar, faţă
de data înregistrării în contabilitate, se reflect potrivit tratamentului de bază
în conturile de cheltuieli şi venituri.

- la închiderea exerciţiului financiar, disponibilităţile în devize se evaluează

la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs rezultate
sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli

2.3 Documente specific evidentei disponibilitati din

bănci şi caserie
Obligaţiile banesti între societãtile comerciale sau între societãtile
comerciale si alte personae fizice sau juridice se pot efectua, dupã caz, în
numerar şi fãrã numerar.Plata/încasarea în numerar se face imediat, fãrã
intermediere, prin mişcarea directã a sumelor bãnesti.Documentele de
încasãri - plãti în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operaþiilor
de casã sunt:

Chitanþa servette ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în

numerar în casieria societãþii comerciale.Ca o variantã a chitantei este
chitanþa pentru operaþii în valutã.Pentru cumpãrarea unor produse, lucrãri
sau servicii, în conditiile în care nu se întocmeste facturã, se completeazã

13
chitanþa fiscalã.Predarea sumelor de casierul societãþii comerciale cãtre
casierii plãtitori se consemneazã în procesul - verbal de plãti.

Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizeazã o

persoanã membrã a familiei sau încadratã în muncã la aceeaºi unitate
pentru a încasa drepturi bãnesti de la casieria întreprinderii când titularul
nu se poate prezenta pentru aceasta.Borderoul documentelor achitate cu
cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ,împreunã cu
anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu si
fãrã limitã de sumã.Registrul de casã, în lei sau în valutã, serveste ca
document centralizator de înregistrare operativã a încasãrilor si plãþilor în
numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baza actelor justificative. Pe
baza lui se stabileşte soldul de casã la finele fiecãrei zile.

Factura si factura fiscalã document pe baza cãruia se întocmesc

instrumentele de platã a produselor si mãrfurilor livrate, lucrãrilor exectuate
sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de însoþire pe
timpul transportului şi de recepţie - încasare în gestiune a
primitorului.Operaþiile de încasãri/plãþi fãrã numerar constau în lichidarea
drepturilor bãnesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de platã, fãrã
miscare efectivã a sumelor bãnesti. Din categoria acestor instrumente de
platã adoptate de sistemul de plãti din România fac parte: cecul , cambia,
biletul la ordin si ordinul de platã.Cecul este un instrument de platã utilizat
de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzãtor în aceste conturi.
Circuitul sãu se deruleazã între trei persoane, trãgãtor - tras -
beneficiar.Instrumentul este creat de trãgãror care, în baza disponibilului
constituit în prealabil la o societate bancarã, dã ordin acesteia, în calitatea
sa de tras, sã plãteascã la prezentare, o sumã determinatã unei terţe
persoane sau însuşi trãgãtorului, aflat în poziţie de beneficiar. Cecul
prezentat este plãtit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare
fiind de 8 zile, dacã cecul este plãtibil chiar în localitatea în care a fost emis
şi 15 zile, în celelalte cazuri.

Cecul poate fi la purtãtor, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat
şi cecul de cãlãtorie.

14
Cecul barat constã în înscrirea a douã linii paralele orizontale sau oblice pe
faţa cecului.

Bararea indicã obligaţia ca beneficiarul sã recurgã la serviciile unei bãnci

pentru încasarea sumei înscrisã pe cec, încasarea în numerar direct de la
banca trãgãtorului nefiind posibilã.

Cecul certificat prin care banca (trasul) confirmã pe cec existenţa şi

blocarea disponibilului necesar efectuãrii plãţii.

Cecul de cãlãtorie prin care trãgãtorul poate condiţiona plata acestuia de

identitatea dintre semnãtura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi
semnãtura persoanei care încaseazã cecul la prezentare. O primã
semnãturã se pune în momentul primirii cecului şi a doua în momentul
încasãrii, în prezenţa funcţionarului bancar sau în momentul efectuãrii unei
plãţi, în prezenþa beneficiarului.

Cambia este simultan un instrument de platã şi un titlu de credit prin care

trãgãtorul, creator de titlu, plãteşte o datorie faţã de o anumitã persoanã
(beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare
trãgãtorului. Plata se face la ordinul trãgãtorului sau al beneficiarului, dupã
caz.

Biletul la ordin este un instrument de platã prin care emitentul îşi ia

angajamentul de a plãti, la o anumitã datã, o sumã determinatã
beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.

Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligã

sã plãteascã o sumã de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui
beneficiar aflat în calitatea de creditor.

Warantul este o variantã a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra

mãrfurilor. La vânzarea mãrfurilor, cumpãrãtorul achitã contravaloarea lor
dobândeşte warantul. Posesia legalã a warantului echivaleazã cu titlul de
proprietate asupra mãrfurilor respective.Bonurile de tezaur sunt titluri de
valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenţã fiind
de maximum un an.

15
Ordinul de platã este o dispoziţie necondiţionatã, datã de cãtre emitentul
acesteia unei societãţi bancare receptoare de a pune la dispoziþia unui
beneficiar o anumitã sumã de bani la o anumitã datã.Pentru a face plata
trebuie sã existe lichiditãţi suficiente în contul de la bancã.

Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de platã este asemãnãtor cu

dispozişia de platã folositã pânã în prezent, cu caracteristici adaptate
condiţiilor economice, financiare şi legislative actuale.

Cecul simplu înlocuieşte “cecul de numerar”, fiind utilizat pentru ridicarea

de numerar din conturile de la bãnci.

Mandatul este o împuternicire scrisã datã de un mandant, unei alte

persoane numitã mandatar pentru a o reprezenta în anumite operaţii sau
sã lucreze în interesul sau potrivit indicaţiilor date. O formã folositã în acest
sens este mandatul poştal care serveşte la expedierea de sume de bani.

lll Aplicaţii privind contabilitatea

disponibilităţilor în cadrul Societăţii Comerciale
„DEBORA PAN” S.A
3.1 Prezentarea S.C „DEBORA PAN” S.A
In ultimii ani, concurenta in domeniul produselor de panificatie a crescut
vertiginos. Datorita ciclului foarte scurt de fabricatie al acestor produse si a
cererii relativ stabile, intreprinzatorii privati au preferat sa investeasca in
domeniu, astfel incat in prezent exista in judetul Bacau 176 de brutarii, din
care mai mult de jumatate in municipiul Bacau. Piata S.C.
„DEBORA” S.A. reprezinta spatiul economico – geografic unde ea este
prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa. Societatea
produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 7000 de tone de
faina de diverse tipuri, 3000 de tone de paine in diverse sortimente si 35 de
tone de produse de patiserie.Piata careia i se adreseaza S.C. „DEBORA”
S.A. are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte.
Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere

16
al componentei este o piata traditional universal.Societatea realizeaza
vanzari prin reteaua de magazine DEBORA PAN de pe raza municipiului
Bacau si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie
vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.Reteaua de
distributie era constituita in 1993 din 17 magazine proprii de desfacere.
Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul
masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma
cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a
produselor, in prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor,
facand de dorit utilizarea unor masini mai mici. In 1999 numarul
magazinelor proprii a crescut la 21, doua treimi din acestea fiind dotate cu
vitrine frigorifice pentru pastrarea alimentelor. Toate magazinele au fost
dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si
bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat.Magazinele primesc,
gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate
biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie,
putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate.

Criteriile de selectie a modalitatii de distributie se bazeaza pe

urmatoarele:

 plata imediata;
 volumul comenzii;
 relatia anterioara.

Contractele de livrare practicate de S.C. DEBORA PAN S.A. in

calitate de furnizor contin prevederi asiguratoare referitoare la:

 documentele si modalitatile de plata;

 receptia marfii la sediul firmei;
 garantie;
 raspunderea contractuala.

S.C. DEBORA PAN S.A. a participat la o licitatie organizata de

S.C.ELBA PAN S.A. Bacau in decembrie 2002, achizitionand intreaga
afacere ( prin contractarea de credit bancar ):
17
  o moara de grau;
 un atelier de panificatie;
 o patiserie – pizzerie;
 17 magazine de desfacere a produselor alimentare.

Vanzarile S.C. DEBORA PAN S.A. se desfasurau sub urmatoarele

forme:

 vanzari en gros – 25%;

 vanzari cu amanuntul – 33%;
 vanzari prin reteaua proprie de magazine – 42%.

Cifra zilnica a vanzarilor a inregistrat o tendinta de crestere in primii 2 ani.

In termeni reali, evolutia a fost ascendenta in perioada 1998- 1999 si
descendenta in perioada 2000-2001.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul

masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma
cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a
produselor, in prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor,
facand de dorit utilizarea unor masini mai mici.

In 1999 ea detinea o treime din piata de desfacere a produselor de

panificatie din judet, aceasta cota este in prezent de aproximativ 20%.
Aceasta evolutie s-a suprapus pe o scadere generala a consumului, ceea
ce a determinat si reducerea productiei unitatii. Adunarea Generala a
Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii
societatii si adopta politica economica si comerciala.Societatea este
administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese de
Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani. Consiliul de
Administratie este condus de un presedinte, care are si calitatea de director
general. Gestiunea societatii este verificata Comisia de Cenzori, formata
din trei membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor.

 Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic

si de directorul executiv economic.
 Directorul tehnic este conducatorul directiei productie.

Directorul economic (seful directiei economice) are in subordine

urmatoarele compartimente:
18
  biroul financiar-contabilitate-preturi;
 oficiul de calcul;
 biroul aprovizionare.

 3.2Operaţii contabile privind contabilitatea

disponibilităţilor din bănci si caserie

La începutul zilei de 31.03.2010, entitatea DEBORA .S.A are în contul

curent un disponibil de 5.000 euro, evidenţiaţi la un curs valutar de 4,0682
lei/euro.

În cursul zilei de 31.03.2010 presupunem că entitatea efectuează

următoarele operaţiuni:

1) plata unui furnizor: 4.000 euro, la cursul de schimb valutar de la data

efectuării operaţiunii de 4,0729 lei/euro. Datoria este înregistrată în
contabilitate la un curs de 4,0100 lei/euro.

2) încasarea unui client: 1.500 euro, la cursul de schimb valutar de la data

efectuării operaţiunii de 4,0729 lei/euro. Creanţa este înregistrată în
contabilitate la un curs de 4,0011 lei/euro.

3) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt: 1.400 euro la cursul de

schimb valutar de la data efectuării operaţiunii de 4,0729 lei/euro. Creditul
este înregistrat în contabilitate la un curs de 4,0030 lei/euro.

Cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a

României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, respectiv din data de
30.03.2010, este de 4,0729 lei/euro.

Informaţiile referitoare la cursul de schimb al pieţei valutare sunt luate cu

titlu exemplificativ.

În acest sens, pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri

de schimb valutar:

19
Cursurile de schimb comunicate de BNR (considerate cu titlu
exemplificativ)

Data (zi bancară) /Curs lei/euro

26 februarie 2010/ 4,0682

30 martie 2010/ 4,0729

31 martie 2010/ 4,0958

Înregistrarea în contabilitate, în data de 31.03.2010 a operaţiunilor

menţionate:

1) – plata furnizorului la cursul de schimb valutar de la data efectuării

operaţiunii, de 4,0729 lei/euro (cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, respectiv cursul din 30.03.2010):

4.000 euro x 4,0729 lei/euro = 16.292 lei

- stingerea datoriei existente: 4.000 euro x 4,0100 lei/euro = 16.040 lei

% = 5124 Conturi la bănci în valută 16.292 lei

401 Furnizori 16.040 lei

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 252 lei

2) – încasarea clientului la cursul de schimb valutar de la data efectuării

operaţiunii de 4,0729 lei/euro, respectiv cursul din 30.03.2010: 1.500 euro x
4,0729 lei/euro = 6.109 lei

- stingerea creanţei existente: 1.500 euro x 4,0011 lei/euro = 6.002 lei

5124 Conturi la bănci în valută = % 6.109 lei

4111 Clienţi 6.002 lei

20
765 Venituri din diferenţe de curs valutar 107 lei

3) – rambursarea creditului la cursul de schimb valutar de la data efectuării

operaţiunii de 4,0729 lei/euro (cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, respectiv cursul din 30.03.2010):

1.400 euro x 4,0729 lei/euro = 5.702 lei

- stingerea datoriei existente: 1.400 euro x 4,0030 = 5.604 lei

% = 5124 Conturi la bănci 5.702 lei

519 Credite bancare pe termen scurt 5.604 lei

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar în valută 98 lei

La sfârşitul lunii martie 2010 entitatea dispune un sold în valută de 1.100

euro.

La finele lunii martie, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, entitatea

evaluează disponibilităţile în valută la cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în
cauză, respectiv la cursul din 31.03.2010 de 4,0958 lei/euro. Diferenţele de
curs înregistrate în valoare de 49 lei [(1.100 euro x 4,0958 lei/euro) – 4.456
lei] se recunosc în contabilitate la venituri din diferenţe de curs valutar,
astfel:

5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
49 lei

21
3.3 Evidenţa contabilă a disponibilităţilor

A Compania are TVA de plată.

Compania DEBORA PAN S.A înregistrează venituri din operaţiuni

taxabile în valoare de 100.000 de lei şi TVA aferentă de 19.000 de lei. De
asemenea înregistrează cheltuieli în valoare de 75.000 de lei şi TVA
aferentă, integral deductibilă de 14.250 de lei.

- înregistrarea TVA în cursul perioadei:

xxx = 4427 19.000

4426 = xxx 14.250

- regularizarea TVA la sfârşitul perioadei:

4427 = % 19.000
    4423 4.750
    4426 14.250

Astfel, compania va avea un TVA de plată în valoare de 4.750 lei

B. Compania are TVA de recuperat.

Această situaţie apare atunci când compania a efectuat mai multe cheltuieli
decât venituri şi astfel TVA-ul deductibil este mai mare decât TVA-ul
colectat.Compania DEBORA PAN S.A înregistrează venituri în sumă de
75.000 de lei şi TVA 19% (14.250 lei) şi cheltuieli în valoare de 100.000 de
lei şi TVA 19% (19.000 lei).

22
- înregistrarea TVA în cursul perioadei:

xxx = 4427 14.250

4426 = xxx 19.000

- regularizarea TVA la sfârşitul perioadei:

% = 4426 19.000
 4424     4.750
 4427     14.250

Deci, compania are TVA de recuperat în sumă de 4.750 de lei pentru

perioada în curs. În condiţiile legii, dacă depăşeşte plafonul de 5.000 de lei,
compania poate solicita recuperarea TVA-ului de la stat.

23
 Anexe
CREANTE SALARIALE
31.01.2013 Salarii 4,639.00
TOTAL 4,639.00
CREANTE BUGETARE
31.01.2013 Directia Generala de Finante 190,950.00
Publice DGFP Prahova
31.01.2013 Directia Generala de Finante 171.00
Publice a Municipiului Bucuresti,
str.prof.dr.Dimitrie Gerota nr.13,
sector 2
31.01.2013 Directia Generala a Finantelor 2,612.00
Publice a Judetului Arges
31.01.2013 Primaria Sectorului 6 Bucuresti, 2,793.18
Drumul Taberei, nr.18, cod postal
061385
31.01.2013 Primaria Arad-Directia Venituri- 1,978.58
Serviciul Urmarire Venituri,
Bd.Revolutiei, nr.97
31.01.2013 Primaria Sectorului 3-Directia 1,176.00
Impozite si Taxe Bucuresti, tr.Sf
Vineri, nr.32
31.01.2013 Primaria Sector 5, Directia Impozite 200.00
si Taxe Locale
31.01.2013 Administratia Fondului pentru 12,705.00
Mediu,Bucuresti,Splaiul
Independentei, nr.294, Corp
A,sect.6
31.01.2013 Serv.Public de Exploatare a 802.00
Patrimoniului
Mun.Pitesti,Pitesti,str.Calea
Bucuresti,bl.U3,parter,jud.Arges
TOTAL 213,387.76

CREANTE CHIROGRAFARE
30.08.2013 Concept Fashion Product Marketing 302,667.02
LTD, Israel, Hod Hasharon Hanagar
101 cod 45240
30.09.2013 **SC Liberty Center SRL, Bucuresti, 29,510.23
prin Cabinet Avocat Simona Violeta
Popa, Bucuresti, str.Iuliu Teodori,
nr.1, et.2, sector 5
30.09.2013 Marvidex Surfing Products LTD, 36,700.27
Israel, Hod Hasharon Hanagar 101,

24
 cod 45240
30.09.2013 SC River Plaza Mall SRL, Baneasa 25,971.24
Bussines Technology Park, sos
Bucuresti-Ploiesti, nr.42-43, cladire
B, et.3, aripa B1, birou 8, sector 1
Bucuresti, prin SCA Zamfirescu
Racoti Predoiu str.Jean Louis
Calderon, nr.38, sector 2, Bucuresti
30.09.2013 SC Denis SRL, Suceava, str.Calea 12,463.01
Unirii, nr.20J
30.09.2013 Capital Leasing IFS SA, Bucuresti, -
stre.Sf.Vineri, nr.25, Tronson 1,
bl.105C, parter, sect 3
30.09.2013

SC Parc Hotels SA, Bucuresti, Bd Poligrafiei, 3-5, sector 1

19.82

30.09.2013

UPC Romania SRL , Bucuresti, sos.Nordului, nr.62D, sector 1

30.09.2013

SC Urban SA, prin SC Urban Ramnicu Valcea Sucursala Brasov SA, Brasov,
str.Alunului, nr.6

7.86

30.09.2013

SC AVENIR TELECOM SA

801.65

30.09.2013

HUB DACIA SRL,Bucuresti,str.Barbu Vacarescu,nr.157B,et.2,sect.2

20.44

30.09.2013

Uniunea Compozit. si Muzic.din Romania,(UCMR-ADA),Bucuresti,Calea

Victoriei,nr.141,sect.1
25
1,190.67

TOTAL

498,379.32

TOTAL GENERAL

8,149,128.08

Program de plata a creantelor

CREANTE GARANTATE
09.08.2010 BRD 49,292.09
30.11.2010 BRD 20,707.91
30.12.2010 BRD 70,000.00
31.01.2011 BRD 70,000.00
28.02.2011 BRD 70,000.00
31.03.2011 BRD 70,000.00
29.04.2011 BRD 70,000.00
31.05.2011 BRD 70,000.00
30.06.2011 BRD 70,000.00
29.07.2011 BRD 70,000.00
31.08.2011 BRD 70,000.00
30.09.2011 BRD 70,000.00
31.10.2011 BRD 70,000.00
30.11.2011 BRD 70,000.00
29.12.2011 BRD 70,000.00
31.01.2012 BRD 150,000.00
29.02.2012 BRD 150,000.00
29.03.2012 BRD 150,000.00
30.04.2012 BRD 150,000.00
31.05.2012 BRD 150,000.00
29.06.2012 BRD 150,000.00
31.07.2012 BRD 150,000.00
31.08.2012 BRD 150,000.00
28.09.2012 BRD 150,000.00
31.10.2012 BRD 150,000.00
30.11.2012 BRD 150,000.00
28.12.2012 BRD 150,000.00
31.01.2013 BRD 150,000.00
28.02.2013 BRD 150,000.00
29.03.2013 BRD 150,000.00
30.04.2013 BRD 150,000.00
26
31.05.2013 BRD 150,000.00
28.06.2013 BRD 150,000.00
31.07.2013 BRD 150,000.00
30.08.2013 BRD 150,000.00
30.09.2013 BRD 1,500,000.00
31.10.2013 BRD 1,952,722.00
TOTAL 7,432,722.00

27
Bibliografie
1. www.Contabilitate-az.ro
2. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell,
Principiile de bază alecontabilităţii, Ediţia a cincea, Editura Arc, 2000.

3.Duţescu A, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor

Internaţionale de Contabilitate,Editat de Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, Bucureşti 2001.

4.Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economică,

Bucureşti, 1998 şi vol II, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

5.IASC, Standardele Internaţionale de Contabilitate, traducere din limba

engleză, Editura Economică, Bucureşti 2001.

6.Ministerul Finanţelor; Ghid practic de aplicare a Standardelor

Internaţionale de Contabilitate, Partea I, Editura Economică, Bucureşti
2001.

7.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna

economică, Bucureşti,

1997.

8.Ristea M, Contabilitatea între fiscal şi gestionar, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti 1998

9.Ristea M, Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura tribuna

Economică, Bucureşti 2000.

10.Ristea M, Opţiuni şi metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna

Economică, Bucureşti 2001.

11.Ristea M, Contabilitatea întreprinderii, vol I reeditat, editura Mărgăritar,

Bucureşti, 2001.

28