Sunteți pe pagina 1din 35

PROIECT

Valorificarea turistica a judetului


Bacau

1
Specializare:E.C.T.S
Anul II

Doros Diana Ioana

2
CUPRINS

Capitolul I – Valorificarea turistica a judetului Bacau

1.1 Patrimoniul turistic natural al judetului Bacau...............................................5

1.1.1. Asezare geografica si relief.............................................................................5

1.1.2. Hidrografie......................................................................................................7

1.1.3. Clima...............................................................................................................7

1.1.4. Flora si fauna...................................................................................................8

1.1.5. Demografie......................................................................................................9

1.1.6. Rezervatii naturale...........................................................................................9

1.2 Patrimoniul turistic antropic al judetului Bacau............................................10

1.2.1. Muzee si expozitii.............................................................................................10

1.2.2. Case memoriale.................................................................................................11

1.2.3. Biserici si manastiri...........................................................................................12

1.2.4. Orase si statiuni.................................................................................................19

Capitolul II – Studiul de piata privind circulatia turistica in Judetul Bacau

2.1 Obiectivele cercetarii de piata..............................................................................23

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea..................................24

2.3 Aplicarea chestionarului.......................................................................................28

2.4 Interpretarea chestionarului..................................................................................31

Capitolul III - Conceperea unui circuit in Judetul Bacau

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii............................................................................33

3.2 Inceperea actiunii.................................................................................................33

3.3 Desfasurarea programului turistic........................................................................34

3
3.4 Încheierea actiunii ...............................................................................................34

3.5 Intocmirea documentelor......................................................................................34

3.6 Organizarea campaniei publicitare .....................................................................35

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie,


ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-
se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele
Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul
Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de
paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor,
dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii
tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).

Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si


antropic al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces,
posibilitati de cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare
de piata prin care am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui
chestionar. In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire
la circulatia turistica in judetul Bacau.

In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in


afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt
turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive
care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele
turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de
transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar
prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt
plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati
solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea.
Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru
dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea
turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la
televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste
deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate


actiunile desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit

4
documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama
autocarului, programul excursiei.

Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice


propuse.

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau

1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau

1.1.1. Asezare geografica si relief

Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55’ si 46° 40’ latitudine nordica si
26° 66’ si 27° 30’ longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati (reprezentând 2,8% din suprafata
totala a României) din care 42,2% este acoperita de paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului:
campii, dealuri, vai , munti, varietatea formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta
frumusetea acestor meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea
peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic,
principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.
Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

• Onesti
• Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta
este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc paturi, o pista de popice
si terenuri de sport.
• Tescani – aici se organizeaza anual evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de arta, Gala
tinerilor artisti.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele
dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si
oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor
paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante
vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai
numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250
de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si
mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase
ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale
civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in
documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052
hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul
european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si
judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar,
pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in
altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este
alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile
inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras

5
manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii
si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din
punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-
administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-
Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea
208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de
745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele
Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km
patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata.
Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul
Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii
Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important
punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata
judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La
sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua
municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si
79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul dintre drumurile care
traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De
asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de
locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri,
6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si
odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului.
Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele
terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt
folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a
bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face
in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o
mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de
90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce
aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei
Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George
Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In
Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman
George Bacovia.

1.1.2. Hidrografia

Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor
Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Râul Siret (în ucraineana Серет, în maghiara Szeret, în
trad. "Dragul") izvoraste în Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de
Nord. În antichitate s-a numit Hierasus. Parcurge 706 km si se varsa în Dunare,
lânga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din tara.
Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea
dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea
stânga, Polocin si Bârlad. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de
acumulare, reducând pericolul de inundatii (cele mai recente au fost în anul 2005).
Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt:
Bacau, Siret, Pascani, Roman.

6
1.1.3.Clima

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se încadreaza în sectorul de


clima continental-moderata si cel cu clima de munte, având ca specific un regim termic
moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.

Temperaturile aerului înregistreaza valori anuale cuprinse între -1ºC si +9ºC. Cantitatea
anuala de precipitatii este cuprinsa între 700-1400mm, mai mare în partea nordica si
nord-vestica a judetului. Frecventa medie anuala a vânturilor se caracterizeaza printr-o
circulatie a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui
din nord cu o frecventa aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin între 3
si 3,8m/s, iar în munti atingând peste 50m/s.

1.1.4. Flora si fauna

Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii în functie de


altitudine, unele având caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine
reprezentate, prezentând o mare varietate în functie de altitudine: în zona alpina întâlnim
capra neagra, marmota, acvila de stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în
padurile de conifere si rasinoase, râsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si
altele.

În judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de


flora, 354 de specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de
specii de interes national. În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de
Uniunea Europeana de a creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel
încât suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 10% din
suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un
obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a strategiei nationale pentru
dezvoltarea durabila.

Soluri:

Învelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectând


caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. În regiunile
deluroase din sud, ca si în depresiunile colinare apar solurile brune si soluri podzolice. În
dealurile Chioarului si în nord, acestora li se adauga soluri negre de fâneata. În arealul
montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici.
Solurile aluviale sunt mai putin raspândite. Calitatea solurilor este afectata atât din
motive antropice cât si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt
activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este
estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul
poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor
de mediu.

7
1.1.5. Demografia

1.1.6. Rezervatii naturale

Stejarul din Borzesti

Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp,
pana in vremea lui Stefan cel Mare.

Poiana Sarariei

Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna.

Codrul secular de la Runc-Racova

Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de
padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.

Dofteana

Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase,
din care 50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis,
Picea omorika, Pinus banksiana s.a).

Hemeiusi

8
Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste
500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Haghiac

Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie


forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental,
originar din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa).

Parcul de agrement de la Comanesti

Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare


precum: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu,
artarul de Pensilvania.

"Plaiurile si stancariile Nemirei"

Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira,


constituita dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul
oriental si arboretul de tisa.

1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau


1.2.1 Muzee si expozitii

Centrul de Cultura Rosetti Tescanu – George Enescu

Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare Centru, este o institutie
publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, fiind finantata din
venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat; cuprinde si Casa Memoriala Rosetti - Enescu, conform
Actului de donatiune.
Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in proprietatea
publica a statului si in administrarea Centrului.

In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria Rosetti Enescu s-
a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in fostul conac al Rosettestilor. Asezamantul a fost
casa de creatie.
Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului Principal. Din 1990 a
devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu"
Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti Tescanu. In incinta se
afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la inceputul secolului XX, resedinta familiei celui
mai mare muzician roman, George Enescu.
Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca de la sfarsitul
secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de scoli, asezaminte de cultura, biserici care
au participat direct la infaptuirea Unirii Principatelor si la evenimentele de la 1848.
In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin Ministerul Culturii, de catre
Maria Rosetti Enescu.

1.2.2. Case memoriale

9
Casa memoriala George Bacovia

Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar


cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe
fosta strada a Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi
imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de
exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de
simplii iubitori de poezie, Gheorghe Vasiliu – George Bacovia – desi disparut dintre noi
de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra.
Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase
limbi. A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre
intemeietorii revistei Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a
studiat, Teatrul din Bacau, Universitatea George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si
Biblioteca din Buhusi au primit numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la
Bacau Festivalul George Bacovia, manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati
marcante ale culturii romane.
Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in
biblioteca din casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala – dupa cum ni-l prezinta sotia
sa, Agatha Grigorescu-Bacovia, intr-unul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a
distilat destinul, transformandu-l in poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca
mugurul alb si roz si pur este vis de-albastru si azur.
Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de
secol XIX pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala,
mostenita de la mama sa, Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de
formarea sa spirituala, abonat la reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile
dezvoltari in sociologie, psihologie, arta.
La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor
alcatui volumul de debut, Plumb.

In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au
mutat in anul 1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de
Drept, si venind acasa in vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode
inchinate primaverii din literatura romana, Note de primavara.

Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971.


Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin
financiar, s-au executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din
ultimul deceniu al secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese
de mobilier ce au apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt
expuse marturii reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu.
In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla
pianul, vioara si portretele parintilor – Zoe si Dimitrie Vasiliu – atat de dragi poetului.
Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul
vietii si o inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale.
In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani
invita la meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu
informatii adecvate : veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta

10
volumele ce cuprind operele poetului, bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost
dedicate.

1.2.3 Biserici si manastiri

Biserica si Curtea Domneasca

Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui


Stefan cel Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta,
este tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de
domnitorul Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea
Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza si ruinele unui palat domnesc (1481) in
care Alexandru-Voda a locuit.
Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii
ale casei (pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea
Maicii Domnului" - Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii
1490-1491.

Biserica Casin

Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii Casin", mai
ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la fel ca "Biserica Catolica".
Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar manastirea de acolo a fost construita in anul
1655.

11
Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de Triumf, cu care
se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute de la distanta, nu sa fie ascunse
intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la intersectia unor artere mari de circulatie si domina
intreaga zona prin monumentalitatea ei.

12
Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din personalitati ale
vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul
I. Balanescu si altii.

La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la: Ministerul
Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la
constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul
Elefterie.

Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut proiectul lui D.
Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.

13
Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul muntenesc
brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de cruce greaca centrata,
arhitectura inalta si spatioasa.

14
Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina

Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa proiectul
arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi, Mihai Wagner.

Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano. Intre anii 2002-
2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea
maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara,
inconjurata de un portic deschis cu arcade.

15
Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte patru turle mai
mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre fatada de vest
printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un
ancadrament ornamentat.

La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra peste care se
inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua laterale), sprijinite pe perechi de
coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti.

16
Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in mozaic la partea
superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil.

Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru prima data in
tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde,
in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile,
sunt realizate din marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.

1.2.4 Orase si statiuni

Bacau

17
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat în
Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata între spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din
tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost
întemeiat de unguri. În acest sens, avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii bacauani la începutul
anului 1943, atunci când maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii
localitatilor din România, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca
fiind de sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza înca
din 1399. În arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte documente latine, Bacaul apare sub
numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegata a Institutului de Cultura Italiana, la începutul
secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub numele
de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca la doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii
extrageau sare, iar în alte localitati din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru
ce atesta clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice,
dupa cum dovedeste N. Densuseanu în lucrarea sa “Dacia preistorica”, iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati
înca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri
preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la straslavul Bâc =
Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost întinse paduri în care traiau turme de zimbri. Tot
în sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale
"Mihai I", membru în Ateneul cultural local si organizatorul Muzeului “Moldova” din Bacau, detinatorul unei
importante colectii de documente istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda în muzeul sau o piesa interesanta
si pretioasa - un cap de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar unic în felul sau, gasit tocmai aici, în coasta
Bacaului, în satul Solont. Domnia sa mai arata ca un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul Vasluiului, iar un
altul în tinutul Bîrladului.

Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace si Zapise” de Gh.
Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de stefan cel Mare, vol.I si II,
publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti
publicate de N. Iorga.

Conform datelor recensamântului din 1930, municipiul Bacau numara în acel an 31.138 de locuitori.
Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a. Din punct de vedere
confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani,
9.593 mozaici s.a. Odinioara înfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi
mondial. La ultimul recensamânt, din 18 martie 2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost
evidentiata astfel: 213.041 români, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a.
Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni
religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti.

Obiective turistice -Bacau

• Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului. Aceasta a devenit
celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la
data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii.

• Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasata în centrul
orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale României se afla în Parcul Cancicov.

• De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a locuit Alexandru-Voda,
fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita în anul 1491, fiind tipica pentru

18
seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinata ctitoriei
sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi.

• Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500
specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

• Insula de agrement Este o insula artificiala, creata în mijlocul unui lac format de râul Bistrita, amenajata
pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbari cu
barca în jurul insulei.
• Teatrul George Bacovia În Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a avut loc în 1946,
când s-a pus în scena o piesa de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spatiu propriu,
reprezentatiile se tineau în niste baraci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat actuala cladire,
construita în 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace[necesita citare].
• Tescani. În localitate functioneaza un centru cultural, în conacul lasat prin testament statului român de
compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti.
• Ateneul Mihail Jora
• Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune în preajma Craciunului.

Moinesti

Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare
si în lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat
ca târg. În aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat
pâna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti
pe Tristan Tzara si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut
o dezvoltare aparte în epoca interbelica.

Onesti
Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau si Casin cu
râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai
înalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46° 13'N (latitudine) si 26° 47'E (longitudine), la circa
60 km SV de municipiul

19
resedinta Bacau.

Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la „Selistea lui Oana la Trotus”. Orasul
modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa
construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au
înfiintat primele colonii si a început constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si
Tineretului. În 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe
Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la vechea
denumire (prin lege adoptata în 1996)

Slanic Moldova

Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic


al Carpatilor Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâuluiSlanic.
Orasul se desfasoara într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-
Moldova, oras în estul României (Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al
Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale
înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta
Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara
temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat în
aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4

CAPITOLUL II

20
STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU

2.1 Obiectivele cercetarii de piata

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

2.3 Aplicarea chestionarului

2.4 Interpretarea chestionarului

2.1 Obiectivele cercetarii de piata

Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora,


folosind metode, procedee si tehnici specifice – se asigura culegerea, analiza si utilizarea
datelor în vederea adoptarii deciziilor de marketing.

Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun


ca cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele
etape:

• definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei


cercetari de piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si
definirea problemei trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca
adevarata problema sa nu fie identificata.

• stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului


cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori
alaturi de obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror
realizare contribuie la îndeplinirea scopului principal al cercetarii.

• identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se


stabileste numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din
punct de vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si
secundare. Informatiile primare sunt cele obtinute direct, de regula pe piata, în
mod special pentru realizarea cercetarii. Informatiile secundare sunt cele
culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar care pot fi folosite pentru
realizarea scopurilor cercetarii. Atât informatiile primare cât si cele secundare
pot fi interne si externe.

• culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele
folosite pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va
realiza acest lucru.

• prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date,


care este evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii
informatiilor. Urmeaza apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori

21
statistici si metode grafice. Baza initiala de date se formeaza prin transferul
datelor de pe diferiti suporti folositi în faza de culegere. Apoi cu ajutorul
metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele initiale se obtin
informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate.

• analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si


calitative

• interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a


semnificatiei informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si
pentru a oferi decidentilor informatii care sa usureze actul decizional.

• prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata,


când se face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia
si se scoate în evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a
deciziilor. În aceasta etapa toate elementele de mai sus formeaza continutul
raportului sau studiului de piata.

Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia


turistica în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica
se aplica unui esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare
totala sau de masa care s-ar aplica asupra populatiei totale a judetului.

Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii


unui chestionar se refera la urmatoarele aspecte:

- identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta


fluxurile turistice din judetul Bacau

- identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau

- preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement

- perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice

- modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada

- realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul


urmatorilor 5 ani

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care


este supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii
colectivitati.

22
Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:

• Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?

• Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?

• Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n =

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

t = coeficientul „ Student” care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se


gaseste în tabele statistice)

p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia


valoarea 0,5)

Δω = eroarea limita admisa

În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de


peste 90%. Coeficientul „Student” se preia din urmatorul tabel:

Probabilitatea 95% 95,5% 96% 96,5% 97% 97,55 98% 98,5% 99%
de garantare
a rezultatelor
t(Student) 1,96 2 2,05 2,11 2,17 2,24 2,33 2,43 2,58

Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o


probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.

n= = = 3200 persoane

Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din


urmatoarele metode cunoscute:

• Esantionare probabilistica sau aleatoare – presupune ca membrii


colectivitatii au aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta
poate fi:

23
- esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii
are sanse egale sa fie selectat

- esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri


omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare
grup

- esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri


neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri
selectionatela întâmplare

• Esantionare neprobabilistica – selectarea membrilor esantionului se face


cel putin în parte subiectiv. Aceasta poate fi:

- esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care


se pot obtine mai usor informatiile

- esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie


de judecata cercetatorului

- esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un


numar prestabilit de persoane, din categorii diverse

Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al


colectivitatii are sanse egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200
persoane.

2.3 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta


sondaj. Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de
întrebari alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.

Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat


urmeaza sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie,
eliminându-se orice neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa
fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor
intervievati.

Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?

Da __ Nu__

2. Cine va însoteste în excursie?

24
a) nimeni

b) sotul/ sotia/copiii

c) prieteni

d) grup turistic organizat

e) numai copii

3. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul oraselor?

a) acord total

b) acord

c) indiferent

d) dezacord

e) dezacord total

4. Pentru destinatiile interne care sunt formele de turism preferate?

a) turism montan

b) turism de litoral

c) turism balnear

d) turism de week-end

e) turism pentru tineret

5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca
destinatie turistica?

5. raportul pret/calitate al serviciilor oferite

a) obiectivele turistice oferite

b) calitatea serviciilor de cazare si alimentatie

c) amplasarea geografica

d) publicitatea realizata prin mijloacele mass media

25
6. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Bacau?

a) trenul

b) autoturismul personal

c) avionul

d) autocarul

7. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

a) prin intermediul unei agentii de turism

b) on line

c) calatoresc pe cont propriu

d) prin sindicat

8. Care sunt principalele d-voastra asteptari cu privire la calitatea serviciilor turistice?


9. Ce forme de agrement preferati?

a) parcuri de distractie

b) plimbari in aer liber

c) shopping

d) cazinouri

e) activitati culturale

10. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

a) politete

b) promptitudine

c) solicitudine

d) disponibilitate

e) profesionalism

11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?

26
a) da cu siguranta

b) probabil ca da

c) nu stiu

d) probabil ca nu

e) sigur ca nu

12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ?

a) foarte bune

b) bune

c) satisfacatoare

d) proaste

e) foarte proaste

13. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului
Bacau ?
a) se va dezvolta foarte mult

b) va ramane la nivelurile actuale

c) nu exista infrastructura corespunzatoare

d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente

e) va inregistra un regres

14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau ?

a) foarte buna

b) buna

c) satisfacatoare

d) nesatisfacatoare

15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice
in judetul Bacau ?

27
16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult
in judetul Bacau ?

a) turism de agrement

b) turism sportiv

c) turism itinerant

d) turism cultural

e) turism de afaceri

17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau ?

a) discutii cu prietenii

b) o experienta anterioara

c) publicitatea televizata

d) oferta agentiei de turism

18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

a) 200-400 lei

b) 400-600 lei

c) 600-800 lei

d) peste 800 lei

19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau
alimentatie?

20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau ?

2.4 Interpretarea chestionarului

In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la


circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa
efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern
formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de
turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca
destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si

28
alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar
procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism.
Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de
distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt
politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul
Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca
aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare
turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor
de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

CAPITOLUL III

Conceperea unui circuit in judetul Bacau

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

3.2 Inceperea actiunii

3.3 Desfasurarea programului turistic

3.4 Încheierea actiunii

3.5 Intocmirea documentelor

3.6 Organizarea campaniei publicitare

Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau

PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau

Numar de persoane :20

Plecare : Piatra Neamt

Durata excursiei : 3 zile

Pretul excursiei : 500 lei

Cazare 2 nopti, hotel Unirea ***

Transport cu autocarul

29
Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în


cele mai bune conditii a programului turistic si anume:

1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia dosarul actiunii


(delegatia, stampila, programul actiunii împreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata
împreuna cu instructiunile de lucru referitoare la derularea programului.

2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia:

- sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care


urmeaza sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de
catre ghid.

- sa –si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului

- sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor
facute.

- sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale


localitatilor.

3.2 Începerea actiunii

În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din
care preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului.Pentru
acesta , ghidul:

- se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii


acestora, pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp

- la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei


de turism si le ureaza bun venit

- verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective

- asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport.

30
- în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint
traseul si diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.

3.3 Desfasurarea programului turistic

Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma


prestarii serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta:

1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru


continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora
fixa a turistilor(prin intermediul receptiei)

2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea


tuturor actiunilor înscrise în program.

3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele
ce se viziteaza sau se întalnesc pe traseu.

4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului:

- verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de


kilometri parcursi, orele de sosire, plecare)

- verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.

3.4 Încheirea actiunii

Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului


turistic sa se faca în cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina.
Pentru aceasta ghidului îi revin urmatoarele atributii:

- rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere

- urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada


transportului

- verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau
acte de identitate

- asigura prezenta turistilor la punctul de plecare

31
3.5 Intocmirea documentatiei

Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor


documente(vezi anexa) :

1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate,


numarul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea
totala. Se intocmeste in trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid.

2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati,


pe zile si servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului
de turism, ghidului si soferului.

3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice,
pornind de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din
prestatii auto, asigurari, comision, TVA.

4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea


actiunii respective. Se completeaza in doua exemplare, unul se inmaneaza turistului, iar
celalalt ramane la carnet.

5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri.

6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea
respectiva ; se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre
decontare de la caseria unitatii de turism.

In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind


desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii
excursiei, eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea
excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor
inscrie si justifica si eventualele depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele
turistilor care nu au participa la actiune, seria eventualelor cecuri anulate.

3.6 Organizarea campaniei publicitare

Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului


turistic “ Excursie de 3 zile la Bacau” trebuie parcurse urmatoarele etape :

a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

b. Selectionarea pietelor tinta

c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

d. Alegerea mediului publicitar

32
e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii

a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele


roluri : cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica,
extinderea pietei, cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri
a unitatilor prestatoare de servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori,
cresterea numarului de persoane care au o atitudine favorabila fata de produsul turistic
respectiv.

b. Selectionarea pietelor tinta

O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o


descentralizare a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in
mod deosebit spre identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului
la produsul turistic, mai degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor
clienti.

Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50


de ani orientat spre turismul cultural si de agrement.

c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este


aceea care-l determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv
la cel comportamental, adica la actul final de cumparare a produsului.

Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt :

• Cresterea numarului de turisti care viziteaza orasul Bacau cu


30%

• Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila


desspre orasul Bacau cu 10%

• Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii


turistice cu 5%

• Castigarea de noi segmente de consumatori

d. Alegerea mediului publicitar

Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare


format dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele

33
mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul,
cinematograful, afisajul, tipariturile.

Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si
care ia diferite forme in functie de mediul suport.

e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii

In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare :

• Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara

• Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui


scop

• Cheltuielile publicitare ale concurentilor

• Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic

• Obiectivele urmarite prin campania publicitara

Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre
care :

- 1400 lei afisaje

- 500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale

- 500 – videoclip transmis prin canalele de televiziune locale

BIBLIOGRAFIE

• Draica Constantin – Ghid practic de turism international si intern, Editura All


Back, Bucuresti 2004

• Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura


Economica, Bucuresti 2003

• Cristureanu Cristiana – Economia si politica turismului international, Editura


Abeona, Bucuresti 2002

• Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006

• Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura


Oscar Print, Bucuresti 2003

34
• Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura
Oscar Print, Bucuresti 2002

• Camelia Suzana Ilie – Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII,


Editura Oscar Print, Bucuresti 2007

• Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print,
Bucuresti 2006

• Gabriela Stanciulescu si colaboratorii – Tehnologia turismului, manual clasa XI


si XII, Editura Niculescu, Bucuresti 2002

• Virgil Balaure – Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005

• Gabriela Stanciulescu – Managementul agentiei de turism, Editura ASE,


Bucuresti 2000

• Nicolae Lupu – Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006

• Sue Baker, Pam Bradley – Principiile operatiunilor de la receptia hotelului,


Editura All Back, Bucuresti 2002

35