Universitatea Bucuresti

Facultatea de Filosofie

                      

Referat la Filosofie Sociala si Politica

Sechel Marius-Gabriel

An II, Grupa 303, Studii Europene

 Dreptatea ca indreptatire a lui Nozick

Voi începe prezenta lucrare prin a face o mică trecere în revistă a domeniului
filosofiei sociale şi politice, după care voi prezenta ideea lui Robert Nozick despre stat
(conceptul de dreptate ca îndreptăţire). Apoi voi aduce nişte posibile argumente la teoria
sa, încercand să demonstrez că deşi la prima vedere poate părea solidă şi justă, aceasta ar
putea avea lacune în structura sa interioară.

Una din cele mai interesante opinii din filosofia social politică este cea legată de
distribuirea resurselor a lui Nozick. Intr-o lume împartită între laicitatea contractualistă şi
dogme creştine , Nozick vine cu ideea de dreptate ca îndreptaţire care se situează în afara
ambelor abordări. Astfel autorul ne prezintă cu deosebită simplitate o idee cu totul
inovativă: în condiţiile în care există resurse în societate acestea nu sunt împartite în mod
aleatoriu ci aparţin cuiva, prin urmare redistribuirea lor nu ar putea avea loc decat ca
urmare a unui act infracţionar. Tot ceea ce survine drept consecinţă a unui act ilegal este
greşit, aşadar redistribuirea resurselor în societate este justă numai în condiţiile legalitaţii
acesteia, ori ilegalitaţii distribuirii iniţiale.
Este evident ca ideea să vină în sprijinul capitalismului de natura democrată şi a statului
de drept, dar subtilitaţile unei asemenea tematici nu pot fi strainie criticilor ei cei mai
fervenţi, marxiştii. In pofida echilibrului structurii sale, teoria da dovadă de lacune
majore atat din punct de vedere teoretic cat şi practic: considerand unele aspecte ale sale
poate părea chiar subiectivă în direcţie strict ultraliberală ori libertariană şi mai mult de
atat la nivel empiric ea se arată propice acumulării de bunuri de către o elita restransă de
persoane, ceea ce e contrar principiului egalitătii.
In continuarea lucrarii voi pune accentul atat pe contextul în care teoria lui Nozick se
naşte cat şi pe consecinţele acesteia, aducand o serie de argumente pro ori contra în
funcţie de planul abordat.