Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Chimie

Efectul poluant al aerului

asupra
Astmului şi Alergiei

Chiriţă Nevena
Gr: 1542 A

1
 Cuprins

1. Introducere...................................................................................3

2. Astmul si alergiile........................................................................3

3. Efecte Pro-alergice ale poluanţilor atmosferici...........................4

4. „Alergiile”plantelor......................................................................4

5. Implicaţiile terapeutice.................................................................5

6. Concluzii.......................................................................................6

2
 1.Introducere

Termenul de poluare are un sens larg şi derivǎ din latinescul polluo(-ere), care înseamnǎ
a murdǎri, a degrada, a profana, ceea ce în limbajul curent se denumeşte orice acţiune de
degradare a mediului normal de viaţǎ a omului.

Conform Legii Toleranţǎ, orice factor util când depǎşeşte pragurile de toleranţǎ devine
toxic, letal, deci devine poluant. Mult timp s-a crezut cǎ mediul are capacitǎţi nelimitate de
absobţie şi de neutralizare a efectelor poluǎrii, dar când cantitatea de poluanţi depǎşeşte
capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele suferǎ un proces de alterare.

2. Astmul si alergiile

Astmul pulmonar este o boală care provoacă episoade de respiraţie dificilă. Aceasta este
în primul rând datorită unei obstructii a musculaturii din jurul căilor respiratorii, inflamaţiilor,
edemelor şi iritaţiilor cailor respiratorii.

In acelasi timp alergia este un mod special de a reactiona, al organismului, sub actiunea
unor microbi sau a unor substante introduse pe cai variate precum: respiratorie, digestiva,
cutanata.

Expunerea la poluarea aerului este asociată cu morbiditatea in creştere a astmului si

alergiei, şi este suspectată ca si principal contribuitor la creşterea condiţiilor pentru alergii.
Recente studii mecaniciste au definit rolul proeminent al stresului oxidativ in efectele
imunologice proalergice ale poluantilor gazoşi şi in particule. Identificarea polimorfismelor
genetice comune in raspunsurile cytoprotective la stresul oxidativ a subliniat importanţa de
susceptibilitate a gazdei individuale poluant-inflamaţie indusă. Terapia viitoare pentru a reduce
efectele negative ale poluării aerului asupra bolilor respiratorii alergice, va depinde probabil, de
direcţionarea populaţiilor sensibile pentru tratament, care reduce stresul oxidativ, potenţial, prin
îmbunătăţirea enzimelor de faza 2 sau alte apărări antioxidante.

Arderea de combustibili fosili este responsabilă pentru majoritatea poluanţilor din aer:
oxizi de azot (NO2), monoxid de carbon (CO), dioxizi de sulf (SO2), şi PM (suspensii in aer).
Mediul de fum de tutun (ETS) şi ozon, care este produs de reacţiile atmosferice ale NO2,
hidrocarburile, şi lumina ultravioletă, sunt poluanţi de aer suplimentari cu efecte de sănătate

3
semnificative. Dintre poluanţii comuni ai aerului, suspensiile in aer au fost studiate în cel mai
mare detaliu, datorită creşterii semnificative şi producţiei de autovehicule. Cea mai mare sursă
unică de suspensii in aer provenite de la vehicule cu motor diesel este derivată din motorina
de evacuare.

Impactul poluării aerului asupra sănătăţii respiratorii a fost descris în cadrul numeroaselor
investigaţii epidemiologice. Creşterea simptomelor de tuse, bronşită, astm, şi boli
pulmonare obstructive cronice a fost asociată cu nivele crescute de poluanţi atmosferici.
RECENT Dr. Gauderman sugerează că nivelele actuale ale poluării aerului în mediul urban pot
avea efecte adverse de durată asupra dezvoltarii plămanilor la copii de la vârsta de 10 la 18 ani,
măsurată prin volumul expirator forţat într-o secundă (FEV1). În ceea ce priveşte bolile atopice,
multe studii observaţionale sprijină legătură dintre poluarea aerului şi astm.
Creşterea predominantă a astmului se observă în mediul urban poluat, precum şi incidenţa în
creştere a noilor cazuri de astm, au fost asociate cu creşterea pe termen lung în totalul nivelurilor
de particule în suspensie.

Ţările de dezvoltare industrială recentă, rapidă au fost martori la mărirea bruscă a

predominanţei astmului. De exemplu, cazurile de astm bronşic în China au crescut cu
aproximativ 40% în ultimii 5 ani concurand cu creşterea rapidă a poluării aerului urban .
Efectele poluante ale aerului par să crească exacerbărilor astmului, utilizarea de medicamente şi
spitalizarea. Asocierea de astm cu expunerea cronică la traficul vehiculului cu motor, este bine
descrisă în populaţia pediatrică.

3.Efecte Pro-alergice ale poluanţilor atmosferici

DEP a fost studiat cel mai mult ca un model de particule poluante.

În prezent, datele experimentale susţin patru efecte importante din punct de vedere
bilogic al DEP, ilustrând căile prin care pot promova dezvoltarea inflamaţiei alergiei
respiratorii:
1)Expunerea la DEP direct induce cresterea expresiei mediatorului inflamatoriu, inclusiv
histamina şi citokine, şi creşterea celulelor inflamatorii în ţesutul bronşic şi circulaţiei
sistemice.

2) Expunerea la DEP creşte hipersensibilitatea căilor respiratorii la pacienţii cu astm bronşic:

3) Expunerea la DEP creşte si rata raspunsurilor citokine-lor cu imunoglobuline alergen (Ig) E,

comparativ cu expunerea la alergen numai la persoanele sensibilizate.
4)Expunerea la DEP creşte rata de sensibilizare alergică primara cu alergen,

4
comparativ cu expunerea la alergen numai la persoane atopice.

4.„Alergiile”plantelor

Un studiu recent asupra plantelor cu rugina a arătat că plantele din mediul urban cresc în
zonele cu expunere de CO2 ridicat (au crescut de trei-cinci ori mai mari şi au produs de 10 ori
mai mult polen decât plantele din mediul rural cu expunere mai puţina de CO2 . Climate mai
calde, de asemenea, extind perioada de vegetaţie cu polen de presă mai devreme şi prelungit de
către plante. DEP poate de asemenea, creşte fizic doza de alergen care ajunge in plămâni
deoarece DEP-au dovedit a adsorbi antigeni pe suprafaţa lor şi pot acţiona ca purtători de
alergeni în aparatul respirator.

5. Implicaţiile terapeutice

Colectiv, aceste cunoştinţe oferă posibilitatea de intervenţie şi de prevenire a potenţialului

de inducere a complicatiilor de catre poluant asupra sanatatii. Legile care reglementează
producţia de poluanţi atmosferici nocivi ar trebui să faca cunoscute cunoscute riscurile pentru
sănătate ale expunerii umane.

Clinicieni şi oamenii de ştiinţă ar trebui să fie integral implicati în aceste probleme de

politici publice şi a legislaţiei guvernamentale. Reglementările actuale
au avut succes în îmbunătăţirea unor măsuri a calităţii aerului. Cu toate acestea, politicile
existente au un impact redus privind anumite măsuri importante de poluare a aerului, cum ar fi
particulele ultrafine.

Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA a stabilit standarde de reglementare pentru
mediul înconjurător, PM10 şi PM2.5. În prezent, efectele frecvent
utilizate de corticosteroizi inhalatori sau intranazale asupra inflamatiilor induse de poluanti sunt
neclare. Glucocorticoizi inhiba factori de transcripţie pentru citokine inflamatorii,
dar poate împiedica în mod similar transcrierea de antioxidanti, enzime şi alţi factori de protecţie.

5
 6. Concluzii

Datele actuale implică poluarea aerului ca expunere la un factor de risc pentru geneza şi
severitatea astmului bronşic şi ale bolilor alergice a căilor respiratorii superioare.

Poluarea aerului, de asemenea, poate deasemeni contribui la creşterea aparent predominant de

atopie, deşi există mai puţine date despre acest subiect.

In prezent se lucrează la:

1. Abordări promiţătoare, menite să reducă inductia poluantului asupra stresului oxidativ celular,
au apărut recent.
2. Studii suplimentare folosind celule umane epiteliale bronşice confirmă această strategie să fie
eficienta în protejarea împotriva DEP.

6
3. Antioxidanţi de tip tiol (de exemplu, CNA şi bucillamine) reprezintă o altă strategie logică
terapeutica pentru a reduce inductiile poluantului de stres oxidativ. Aceşti agenţi cresc
glutationul disponibil la ROS(specii reactive de oxigen) curăţă şi participă la detoxifierea şi
conjugarea xenobioticelor.