Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE


GESTIUNE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

DEMERSUL INFORMAŢIONAL ŞI DECIZIONAL

ÎN CONTABILITATE

Conducător ştiinţific:
Prof.univ.dr. Mihaela Adriana DUMITRANA

Doctorand:
GEORGESCU Cristina Elena

BUCUREŞTI
2009
A. CUPRINS

Lista figurilor
Lista tabelelor
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Normalizare, reglementare şi dereglementare în contabilitate
1.1. Normalizarea contabilă
1.1.1. Necesitatea normalizării contabile
1.1.2. Normalizarea contabilă la nivel naţional
1.1.3. Normalizarea contabilă la nivel internaţional
1.2. Instrumentele normalizării contabile
1.2.1. Planul contabil – instrumentul normalizării reglementate
1.2.2. Cadrul contabil conceptual – instrumentul normalizării profesionale
(dereglementate)
1.2.3. Plan contabil general sau Cadru contabil conceptual ?
1.3. Normalizarea contabilă în România: trecut, prezent şi viitor
1.3.1. Reforma sistemului contabil în România.
1.3.2. Implementarea IFRS în România Raportul naţional – european –
internaţional în contabilitatea românească
1.4. Concluziile capitolului

CAPITOLUL 2
Reglementare şi dereglementare în situaţiile financiare
2.1. Definiţii, delimitări şi referinţe privind situaţiile financiare
2.1.1. Conceptul de situaţii financiare
2.1.2. Conceptul de situaţii financiare în viziunea diferitelor organisme de
normalizare contabilă
2.2. Bilanţul: scheme şi modele
2.2.1. Abordări contemporane privind bilanţul
2.2.2. Bilanţul în viziunea FASB
2.2.3. Bilanţul în viziunea Directivelor europene
2.2.4. Bilanţul în viziunea IASB
2.2.5. Bilanţul în viziunea reglementărilor din România
2.2.6. Bilanţul şi limitele diverselor modele de prezentare
2.3. Contul de profit şi pierdere: scheme şi modele
2.3.1. Abordări contemporane privind contul de profit şi pierderi
2.3.2. Contul de profit şi pierdere în viziuea FASB
2.3.3. Contul de profit şi pierdere în viziunea Directivelor europene
2.3.4. Contul de profit şi pierdere în viziunea IASB
2.3.5. Contul de profit şi pierdere în viziunea reglementărilor din România
2.3.6. Contul de profit şi pierdere şi limitele diverselor modele de prezentare
2.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie
2.4.1. Conceptul de trezorerie
2.4.2. Situaţia fluxurilor de trezorerie în viziunea FASB
2.4.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie în viziunea IASB

2
2.4.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie în viziunea reglementărilor din România
2.4.5. Situaţia fluxurilor de trezorerie şi limitele acestei situaţii financiare
2.5. Concluziile capitolului

CAPITOLUL 3
Cererea de informaţii contabile
3.1. Sistemul informaţional al contabilităţii
3.2. Clasificarea informaţiilor economice
3.3. Relaţia date – informaţii – decizii
3.4. Informaţia contabilă – principala sursă a procesului decizional
3.4.1. Tipuri de comunicare aflate la dispoziţia managerilor
3.4.2. Obiectivele informării contabile
3.4.3. Clasificarea informaţiilor contabile
3.5. Utilizatorii informaţiilor contabile
3.5.1. Abordări privind categoriile de utilizatori
3.5.2. Necesităţile informaţionale ale utilizatorilor informaţiilor contabile
3.5.3. Utilizatorilor informaţiilor contabilităţii manageriale
3.6. Calitatea informaţiei contabile – factor esenţial în procesul decizional
3.7. Sistemul de comunicare a informaţiilor oferite de contabilitatea managerială
3.8. Comunicarea financiară şi contabilitatea creativă
3.9. Concluziile capitolului

CAPITOLUL 4
Oferta de informaţii contabile
4.1. Rolul analizei economico-financiare în economia contemporană
4.2. Valorificarea informaţiilor din situaţiile financiare în procesul decizional
4.2.1. Analiza poziţiei financiare a entităţii relevată de Bilanţ
4.2.2. Analiza performanţelor financiare a entităţii relevate de Contul de profit şi
pierdere
4.2.3. Analiza stării şi lichidităţii entităţii relevată de Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.3. Bugetele de venituri şi cheltuieli
4.4. Tabloul de bord
4.4.1. Implementarea strategiei
4.4.2. Evaluarea succesului unei strategii
4.5. Concluziile capitolului

CAPITOLUL 5
Decizii fundamentate pe baza informaţiilor contabile
5.1. Sistemul decizional
5.2. Caracteristicile calitative ale deciziei
5.3. Relaţia decizie - risc
5.4. Clasificarea deciziilor
5.5. Informaţia şi decizia financiar-contabilă
5.5.1. Etapele procesului decizional
5.5.2. Aria domeniilor decizionale în activitatea financiar-contabilă
5.6. Utilizarea informaţiilor contabile pentru adoptarea deciziilor manageriale

3
5.6.1. Informaţiile relevante – sursă esenţială a procesul decizional. Situaţii de
decizie
5.6.2. Deciziile de marketing (comerciale)
5.6.3. Decizia de investiţie
5.6.4. Decizia de finanţare
5.7. Concluziile capitolului

CAPITOLUL 6
Cercetare privind opiniile şi atitudinile managerilor referitoare la culegerea, analiza
şi utilizarea informaţiilor contabile în adoptarea deciziilor
6.1. Metodologia cercetării ştiintifice
6.2. Analiza şi interpretarea datelor primare şi secundare
6.2.1. Informaţii generale despre respondenţi
6.2.2. Informaţia contabilă
6.2.3. Rapoartele contabile
6.2.4. Informaţii contabile utilizate pentru adoptarea deciziilor manageriale

CONCLUZII GENERALE
Bibliografie
Anexe

B. CUVINTE CHEIE:
informaţie contabilă, decizii manageriale, normalizare contabilă, reglementare,
dereglementare, situaţii financiare, raport contabil, performanţe, Directive europene,
Standarde Internaţionale de Contabilitate, Standarde Internaţionale de Raportare
Financiară.

C. SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT

Cercetarea noastră îţi propune să furnizeze concluzii ştiinţifice pertinente care să


ajute la îmbunătăţirea ofertei de informaţii contabile, precum şi la creşterea relevanţei şi
înţelegerii informaţiilor cuprinse în rapoartele contabile, în vederea fundamentării şi
adoptării deciziilor manageriale care concură la atingerea obiectivelor stabilite.
Structurată pe şase capitole, teza de doctorat debutează cu o scurtă introducere,
continuă apoi cu aspecte legate de normalizarea contabilă, reglementarea şi
dereglementarea în contabilitate şi în situaţiile financiare. Capitolele 3 şi 4 prezintă
consideraţii privind cererea şi oferta de informaţii contabile, iar în capitolul 5 ne-am
îndreptat studiul către tipurile de decizii fundamentate pe baza informaţiilor contabile.
Ultimul capitol cuprinde un studiu statistic privind opiniile şi atitudinile managerilor
referitoare la culegerea, analiza şi utilizarea informaţiilor contabile în adoptarea
deciziilor.

4
Primul capitol al lucrării, intitulat Normalizare, reglementare şi dereglementare
în contabilitate, debutează cu prezentarea necesităţii normalizării contabile care are drept
obiectiv realizarea de norme contabile comparabile, urmărind crearea de practici
contabile uniforme. La început acest proces a avut doar o dimensiune naţională, însă
creşterea fluxurilor internaţionale de mărfuri şi capitaluri a condus la o dimensiune
internaţională a normalizării contabile.
Realizarea actului de normalizare contabilă la nivel naţional ar putea fi asigurat
de către puterea publică, de către profesia contabilă sau printr-un mecanism mixt. În
contextul actual, se observă o creştere a tendinţelor de normalizare contabilă
internaţională şi dereglementare contabilă la nivel naţional.
Dezvoltarea contabilităţii este conectată la aceea a economiilor naţionale, care în
ultimele decenii ale secolului trecut au suferit mutaţii majore în evoluţia lor prin
accentuarea caracterului de globalizare, fapt ce justifică existenţa unui mecanism de
normalizare contabilă internaţională. În funcţie de modul de acceptare a normelor
contabile se disting două forme ale normalizării: normalizarea reglementată şi
normalizarea profesională (dereglementată). Normalizarea contabilă reglementată are ca
principal instrument planul contabil, iar cea dereglementată cadrul contabil conceptual.
După părerea noastră, nu trebuie să facem o delimitare strictă între reglementare
şi dereglementare, respectiv între Planul contabil şi Cadrul conceptual contabil.
Considerăm că nu este vorba despre aplicarea sau nu a legii, ci despre crearea unui
instrument tehnic menit să ajute normalizatorul în procesul de elaborare de norme
contabile care, apoi să fie, eventual, reglementate de către puterea legislativă. Cadrul
contabil nu este nici o regulă, dar nici o normă; el reprezintă punctul de plecare în
elaborarea de norme, este elementul care trebuie să asigure coerenţa normelor şi să
participe la formarea şi dezvoltarea sistemului normativ şi la realizarea de reguli
inteligibile, transparente şi uşor de administrat.
În finalul acestui capitol sunt prezentate câteva repere privind evoluţia sistemului
contabil în România şi influenţele asimilării Directivelor Europene şi a Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară asupra sistemului contabil românesc. În România,
odată cu adoptarea IAS/IFRS s-a încercat îmbunătăţirea raportării financiare,
îmbunătăţirea procesului de publicare şi depunere a situaţiilor financiare individuale.
În Capitolul 2 - Reglementare şi dereglementare în situaţiile financiare sunt
prezentate aspecte referitoare la principalele componente ale situaţiilor financiare din
diverse sisteme de contabilitate.
Situaţiile financiare reprezintă produsul final al activităţii contabile, prin
intermediul cărora informaţiile contabile sunt furnizate utilizatorilor externi în procesul
de raportare financiară a unei întreprinderi. La nivel internaţional există două concepţii,
cea adoptată de Directiva a IV-a a UE a situaţiilor financiare reglementate bazate pe
concepţia maximului de informaţii (prevede scheme şi modele standard care definesc
forma şi formatul de prezentare a situaţiilor financiare) şi cea adoptată de standardele
internaţionale de contabilitate a situaţiilor financiare dereglementate bazate pe concepţia
minimului de informaţii (fără a reglementa o formă standard pentru elementele situaţiilor
financiare).
Prezentarea situaţiilor financiare diferă de la o ţară la alta datorită particularităţilor
economice, juridice, culturale ale fiecăreia, încercând să răspundă intereselor
utilizatorilor de informaţie contabilă. În a doua parte a capitolului am evidenţiat

5
importanţa şi principalele dimensiuni ale poziţiei financiare, performanţelor şi a
trezoreriei privite prin prisma cadrelor contabile conceptuale american şi internaţional, a
Directivelor Europene şi a reglementărilor din România. Am urmărit asemănările şi
elementele de diferenţiere dintre acestea, precum şi prezentarea limitelor diverselor
modele de prezentare a bilanţului, contului de profit şi pierdere şi a situaţiei fluxurilor de
trezorerie.
În Capitolul 3 - Cererea de informaţii contabile ne-am oprit pentru început
asupra sistemului informaţional economic (concept, scop, caracteristici) şi componenta
de bază a acestuia informaţia economică (surse, clasificare), îndreptându-ne ulterior
cercetarea către sistemul informaţional al contabilităţii.
Sistemul informaţional contabil poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor,
procedeelor şi metodelor utilizate pentru colectarea, consemnarea, prelucrarea,
transmiterea, utilizarea şi stocarea informaţiilor contabile. Acest sistem are două
componente: una care se ocupă de furnizarea informaţiilor în exterior – contabilitatea
financiară, considerată „faţa externă” a entităţii, şi alta, care furnizează informaţii doar
celor din întreprindere – contabilitatea de gestiune, considerată „faţa internă” a entităţii.
Am prezentat comparativ trăsăturile fundamentale ale celor două componente ale
sistemului informaţional contabil, precum şi contrastele dintre acestea, utilizând mai
multe criterii de comparaţie.
Informaţia contabilă este produsul final al contabilităţii şi reprezintă pricipala
sursă a procesului decizional. Conducerea entităţii are la dispoziţie două tipuri de
comunicare: informarea contabilă legală (asigură controlul calităţii producţiei de
informaţii) şi oferta voluntară de informaţii (permite creşterea competitivităţii
informaţionale).
Doctrina contabilă, fiind influenţată de diversitatea mediilor culturale, economice,
politice şi juridice, oferă puncte de vedere diferite privind categoriile de utilizatori şi
ierarhia acestora. Sunt prezentate categoriile de utilizatori folosind diferite criterii de
clasificare, precum şi necesităţile informaţionale ale acestora.
Într-un subcapitol distinct sunt abordate aspecte referitoare la calitatea informaţiei
contabile. Este prezentată informaţia contabilă ca un produs al contabilităţii care trebuie
să posede valoare şi calitate, ceea ce îi conferă utilitate în procesul decizional. Valoarea
informaţiei este dată de impactul acesteia asupra deciziilor viitoare, de beneficiul generat
de luarea unei decizii pe baza acelei informaţii şi nu în ultimul rând de îndeplinirea
anumitor caracteristici calitative ca: inteligibilitate, relevanţă, credibilitate, oportunitate,
transparenţă, neutralitate, valoare predictivă, etc. Am considerat necesar să prezint
distinct caracteristicile calitative ale informaţiilor furnizate de contabilitatea managerială
şi cerinţele multiple la care acestea trebuie să răspundă.
În cadrul entităţi, informaţia contabilă este transmisă de la contabilul de gestiune
către manager prin intermediul sistemului de comunicare a informaţiilor oferit de
contabilitatea managerială, care poate fi afectat de factori perturbatori. Pentru ca
majoritatea informaţiilor produse să participe la procesul decizional, acestea trebuie să fie
relevante şi inteligibile.
Comunicarea financiară poate fi influenţată de utilizarea tehnicilor contabilităţii
creative, care ilustrează procesul prin care profesioniştii contabili îşi folosesc cunoştinţele
în scopul manipulării cifrelor incluse în situaţiile financiare în vederea îmbunătăţirii
informaţiilor furnizate. Astfel, comunicarea financiară a devenit un element de excelenţă,

6
urmărind să dezvăluie adevărul parţial şi să facă cunoscut utilizatorilor de informaţie ceea
ce aceştia doresc să înţeleagă, având drept scop armonizarea cu anticipările lor.
Relevarea surselor informaţionale şi a modalităţilor de măsurare a performanţelor
unei entităţi au făcut obiectul expunerii din Capitolul 4 - Oferta de informaţii contabile.
Oferta de informaţii contabile este prezentată de cei care produc informaţia
contabilă şi se regăseşte în rapoartele financiare întocmite la nivelul entităţii, în situaţiile
financiare anuale întocmite de entitate, precum şi în răspunsurile verbale la întrebările
acţionarilor.
Pentru a aprecia corect oferta de informaţii contabile, utilizatorii apelează la
analiza economico-financiară. Rezultatele analizei prezintă importanţă pentru manageri
în adoptarea deciziilor stategice, operaţionale de exploatare, de investire şi de finanţare.
Capitolul se continuă cu consideraţii privind relevarea informaţiilor contabile prin
intermediul situaţiilor financiare şi a altor indicatori economico-financiari şi instrumente
specifice, şi valorificarea acestor informaţii în procesul decizional.
În cadrul situaţiilor financiare, bilanţul reprezintă principala sursă informaţională
pentru analiza poziţiei financiare a entităţii. Structurile bilanţului implicate în mod direct
în evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Analiza
poziţiei financiare are ca obiectiv stabilirea punctelor tari şi a celor slabe cu privire la
resursele economice controlate de entitate, structura financiară a entităţii, lichiditatea şi
solvabilitatea entităţii şi capacitatea entităţii de a se adapta la schimbările mediului în
care operează.
Performanţele financiare ale entităţii sunt redate prin intermediul contului de
profit şi pierdere. Acestea sunt măsurate cel mai adesea prin intermediul profiturilor şi a
elementelor acestora pe care entitatea le obţine pe baza resurselor existente. Analiza
performanţelor este completată cu investigarea aspectelor privind rentabilitatea (în
mărime absolută şi relativă) sub accepţiunea sa economică, financiară şi comercială.
Pentru caracterizarea dimensiunilor activităţii entităţii, pentru aprecierea rezultatelor şi
măsurarea performanţelor sale comerciale se urmăresc indicatorii amintiţi, iar orice
evaluare începe prin investigarea complexă a acestor indicatori, în dinamică şi
comparativ cu obiectivele stabilite, pe total şi pe diverse structuri specifice.
Datorită faptului că, bilanţul contabil prezintă poziţia financiară a entităţii la un
moment dat, iar contul de profit şi pierdere reflectă performanţele financiare obţinute pe
parcursul exerciţiului financiar, studiul nostru se îndreaptă către situaţia fluxurilor de
trezorerie care permite analiza stării şi lichidităţii entităţii. Pe baza elementelor oferite de
această situaţie financiară, se obţin informaţii cu privire la capacitatea unei entităţi de a
genera fluxuri de trezorerie, în special din activitatea de exploatare, evoluţia diferitelor
elemente de fluxuri de numerar, consecinţele deciziilor luate cu privire la activitatea de
finanţare şi investiţii, politica financiară, de dividende, precum şi măsurile luate cu
privire la dezvoltarea activităţii. Principala metodă utilizată în analiza fluxurilor de
trezorerie este metoda ratelor, aceasta permiţând realizarea comparaţiilor în timp şi/sau
între entităţi.
Bugetele sunt un instrument de planificare financiară pe termen scurt, oferind
managerilor anumite informaţii cu privire la previziunea încasărilor (vânzărilor) şi a
cheltuielilor, a volumului producţiei, a aprovizionării, a cheltuielilor de producţie şi a
trezoreriei. Cu ajutorul bugetelor se pot compara rezultatele reale cu previziunile
prevăzute şi lua măsuri corective necesare aprecierii responsabilului de buget.

7
Un raport financiar întocmit la nivelul entităţii, mai accesibil managerilor, este
tabloul de bord. Acesta sintetizează informaţiile necesare luării deciziilor şi îi ajută în
implementarea strategiei, informându-i asupra modului în care evoluează fenomenele
specifice activităţii conduse şi orientându-le atenţia asupra punctelor cheie de urmărit.
Prin intermediul tabloului de bord se stabilesc obiectivele imediate şi se validează
realizările faţă de previziuni, ajutându-i pe manageri să evalueze succesul unei strategii
prin compararea performanţelor-ţintă cu cele efective.
În cadrul economiei întreprinderii, elementul central, decisiv, al managementului
acesteia, îl reprezintă decizia. În Capitolul 5 - Decizii fundamentate pe baza
informaţiilor contabile am prezentat pentru început sistemului decizional al entităţii şi
componenta de bază a acestuia decizia (definiţii, forme, legătura dintre informaţie şi
decizie).
Calitatea deciziei este dependentă direct de cantitatea şi calitatea informaţiei
disponibile, precum şi de relevanţa şi acurateţea procedeelor de prelucrare a informaţiei.
Pentru ca decizia să asigure într-o măsură cât mai mare îndeplinirea sarcinilor fixate
trebuie să îndeplinească anumite caracteristici calitative (să fie fundamentată ştiinţific,
împuternicită, integrată în ansamblul deciziilor adoptate, oportună şi formulată
corespunzător).
Decizia managerială având caracter previzional, îi sunt asociate numeroase
riscuri, care pot fi diminuate cu condiţia ca managerii să cunoască principalele forme de
risc cu care se confruntă entitatea. În prezent s-a dezvoltat managementul riscurilor, care
urmăreşte reducerea acestora, asigurând astfel informaţii mai bogate şi mai exacte care
permit managerilor, folosind un instrument adecvat, să minimizeze riscul şi
incertitudinea, adoptând decizii eficace.
Deoarece deciziile elaborate şi aplicate de entităţi sunt variate, ele se pot clasifica
după diferite criterii ce prezintă o importanţă deosebită pentru desfăşurarea procesului
decizional.
Etapele procesului decizional au fost prezentate în literatura de specialitate într-o
diversitate de opinii în ceea ce priveşte numărul şi conţinutul acestora. Considerăm că
pentru a fi completă şi pentru a surprinde toate nuanţele, analiza procesului de luare a
deciziilor trebuie să parcurgă următoarele etape: informarea, modelarea, alegerea,
aplicarea şi controlul. Aceste etape au fost detaliate în cadrul lucrării în activităţi
specifice fiecăreia.
Principalele domenii decizionale în activitatea financiar-contabilă pot fi
identificate prin corelarea acestora cu fluxurile financiare din cadrul entităţii care însoţesc
aceste decizii, dintre care amintim: diagnosticul financiar, planificarea financiară,
gestiunea trezoreriei, deciziile de finanţare şi de investiţii.
Managerii urmează în general un anumit model decizional pentru a alege între
diferite direcţii de acţiune. Atunci când este realizat un anumit proiect, produs sau
serviciu, volumul informaţiilor ce ar trebui utilizat în procesul decizional este foarte
mare. Rolul contabilului de gestiune este de a colabora cu managerii, analizând şi
prezentând informaţiile relevante care să le ghideze deciziile
O mare parte a capitolului este alocată diferitelor tipuri de decizii manageriale
fundamentate pe baza rapoartelor şi a informaţiilor contabile, fiind grupate în decizii de
marketing, decizii de investiţie şi decizii de finanţare.

8
În prezent, managerul are la dispoziţie un volum din ce în ce mai mare de
informaţii, pe care trebuie să-l prelucreze într-un timp cât mai scurt. Rolul său este de a
şti cum să folosească aceste informaţii şi să orienteze resursele şi acţiunile entităţii spre
ocazii favorabile obţinerii unor rezultate semnificative din punct de vedere economic.
Aspectele teoretice desprinse din bibliografia studiată ne-au asigurat punctul de
plecare în munca de cercetare şi au impus necesitatea completării cu aspecte practice
desprinse din realizarea unui studiu de piaţă. Detalii privind metodologia cercetării
ştiinţifice şi rezultatele cercetării sunt expuse în ultimul capitol al lucrării intitulat
Cercetare privind opiniile şi atitudinile managerilor referitoare la culegerea, analiza şi
utilizarea informaţiilor contabile în adoptarea deciziilor.
În vederea analizării ipotezelor enunţate am realizat o cercetare empirică, care să
ne ajute să determinăm măsura în care informaţiile contabile sunt percepute, înţelese şi
utilizate de managerii din Municipiul Constanţa. Am urmărit de asemenea cunoaşterea
atitudinii managerilor privind rapoartele contabile, utilitatea, calitatea şi cantitatea
informaţiilor furnizate de acestea în procesul decizional.
Obiectivele urmărite prin această cercetare au vizat patru aspecte principale:
informaţii generale despre manageri, informaţia contabilă, rapoartele contabile şi
informaţiile contabile utilizate pentru adoptarea deciziilor manageriale.
Ca metodă de cercetare am utilizat cercetarea pe bază de chestionar, iar ca forma
a cercetării, sondajul prin poştă. Rata răspunsurilor este considerată bună, dintre cei
selecţionaţi în eşantion ne-au răspuns aproximativ 88%. Pentru prelucrarea datelor
statistice şi elaborarea tabelelor am utilizat programul de analiză statistică SPSS.

CONCLUZII GENERALE
Urmărind cele patru aspecte principale şi analizând răspunsurile date pe baza
chestionarului s-au desprins următoarele concluzii:
 Majoritatea managerilor, indiferent de profesia lor, folosesc mult şi foarte mult
informaţiile contabile. Cei care folosesc cel mai mult informaţiile contabile sunt şi cei
care sunt mai familiarizaţi cu interpretarea acestor date – managerii de profesie
economişti.
 Frecvenţa utilizării informaţiei contabile variază în funcţie de vârsta managerului.
Majoritatea managerilor mai în vârstă, şi probabil cu mai multă experienţă managerială,
folosesc mai mult informaţiile contabile decât cei tineri.
 Rezultatele acestei cercetări confirmă faptul că, informaţiile furnizate de
contabilitatea managerială trebuie să fie preponderent relevante şi apoi credibile.
 Comparativ cu cei care nu folosesc informaţia contabilă pentru analiza şi luarea
deciziilor legate de activitatea societăţii, cei care folosesc informaţia contabilă pentru
decizie şi analiză tind să considere mai frecvent că indicatorii importanţi pentru evaluarea
societăţii sunt: rata de lichiditate, rata de solvabilitate şi cash-flow-ul.
 Managerii preferă ca informaţiile contabile să fie prezentate sub formă de raport,
acesta oferindu-le informaţii suplimentare faţă de celelalte forme de prezentare,
cuprinzând comentarii şi descrieri explicite a cifrelor prezentate în tabele sau grafice.
 Majoritatea managerilor folosesc costul complet în adoptarea deciziilor de
calculaţie a preţurilor şi doar un sfert costul direct. Chiar dacă cei care au în vedere
„costul plus profitul” folosesc într-o proporţie mai ridicată costul complet decât cei care
au în vedere la stabilirea preţului suma pe care cred că ar plăti-o clienţii, nu este o

9
diferenţă semnificativă între managerii care optează pentru strategii diferite de stabilire a
preţului produselor companiei.
În urma cercetării realizate şi a evaluării răspunsurilor la întrebările adresate cu
ajutorul chestionarului se impun o serie de măsuri de îmbunătăţire a conţinutului
rapoartelor contabile, măsuri de simplificare a acestora, mai ales a situaţiilor financiare,
fiind necesare pentru a mări capacitatea de utilizare a informaţiilor şi performanţa
acestora în procesul decizional. Formatul actual al rapoartelor contabile trebuie
îmbunătăţit, modificat şi adaptat necesităţilor informaţionale ale managerilor.

D.CURRICULUM VITAE

Informaţii personale

Nume / Prenume GEORGESCU CRISTINA ELENA


Adresă Str. Duiliu Zamfirescu, nr. 84, Constanţa, România
Telefon(oane) 0341/439201 Mobil: 0744834750
Fax -
E-mail cristina_georgescu95@yahoo.com
Naţionalitate româna
Data naşterii 29 martie 1972
Sex feminin
Locul de muncă vizat / Domeniul Universitatea “OVIDIUS” Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice
ocupaţional
Experienţa profesională

Perioada 2005-prezent
 Universitatea „Ovidius” Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice, Catedra
Finanţe şi Contabilitate, Aleea Universităţii nr.1, Constanţa
 Lector universitar
 Disciplinele: Bazele contabilităţii, Contabilitate financiară fundamentală,
Contabilitate financiară aprofundată, Contabilitate bancară, Audit financiar,
Sisteme contabile comparate, Contabilitate aprofundată
2002-2005
 Universitatea „Ovidius” Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice, Catedra
Finanţe şi Contabilitate, Aleea Universităţii nr.1, Constanţa
 Asistent universitar
2001-2002
 Universitatea „Ovidius” Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice, Catedra
Finanţe şi Contabilitate, Aleea Universităţii nr.1, Constanţa
 Preparator universitar colaborator
2001-2002
 S.C. ROMRXPERT CONSULTING
 economist
1995-2000
 C.N.M. ROMLINE S.A. Constanţa. Serviciul Financiar-contabilitate
 economist

10
Funcţia sau postul ocupat lector universitar
Activităţi şi responsabilităţi principale Activitate de predare (curs şi seminar), examinare nivel cunoştinţe studenţi,
cercetare ştiinţifică
Numele şi adresa angajatorului Universitatea “OVIDIUS” Constanţa, , b-dul. Mamaia nr.124, cod 900579, Constanţa
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Educaţie - învăţământ

Educaţie şi formare
Perioada 2001 - prezent
Calificarea / diploma obţinută doctorand
Disciplinele principale studiate / Domeniul doctorat - contabilitate
competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / Academia de Studii Economice Bucureşti,
furnizorului de formare Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Perioada 1999-2004
Calificarea / diploma obţinută  expert contabil
Disciplinele principale studiate / expertize contabile
competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
furnizorului de formare
Perioada 2002 – 2003
Calificarea / diploma obţinută  Certificat de absolvire a cursurilor de pregătire D.P.P.D.
Disciplinele principale studiate / Psihologie şcolară,pedagogie,metodica predării ştiinţelor economice,sociologia
competenţe profesionale dobândite educaţiei,logica,practică pedagogică ştiinţe economice
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / Universitatea „Ovidius” Constanţa, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
furnizorului de formare Didactic (D.P.P.D.)

Perioada 1990 - 1995

Calificarea / diploma obţinută  licenţiat în ştiinţe economice, specializarea Finanţe Bănci

Disciplinele principale studiate / Studii universitare specifice domeniului economic


competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Bănci şi
furnizorului de formare Contabilitate

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) româna

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)


Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
engleza bine bine bine satisfăcător bine

11
Competenţe şi abilităţi sociale  Uşurinţă în comunicarea cu colegii, studenţii şi alte persoane cu care vin în
contact
 Colaborare cu colegii, studenţii şi alte persoane; mă adaptez uşor la lucrul
în echipă
 Interes pentru participări la diverse lucrări/sesiuni de comunicări
ştiinţifice/proiecte

Competenţe şi aptitudini organizatorice  Ajut la gestionarea Bugetului de venituri şi cheltuieli al Facultăţii de Ştiinţe
Economice (începând cu anul 2000)
 Coordonarea stagiilor de practică a studenţilor din anii II (zi şi ID) de la
specializarea FB

Competenţe şi aptitudini de utilizare a utilizator, experienţă dobândită în timpul facultăţii şi perfecţionată continuu
calculatorului
Permis(e) de conducere categoria B

Informaţii suplimentare  participare la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi simpozioane internaţionale şi


naţionale
 publicare articole în reviste de specialitate sau volume colective;
 membru contracte de cercetare încheiate cu agenţi economici;
 coautor cursuri universitare, caiete de lucrări pentru seminarii şi laboratoare;
 Membru CECCAR - expert contabil (2004)

12