URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. pelagra etc.).vitamine hidrosolubile. C. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1.). Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. B2. E etc. D. care. E si K. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . B. 3 . Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. D. fie sub o forma premergatoare. D2 etc. . care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . facand parte din diferite clase de substante organice. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Vitaminele liposolubile. adica solubile in apa. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism. In functie de felul solventilor. Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului. fie sub forma de vitamine. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. ai acestora. D1. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. se agraveaza cu timpul. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza.vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. de provitamine.

In organismul omului si al animalelor. iar sintetic vitamina D4. prin fabricile de la Bucuresti. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. care se manifesta prin eczeme. grupa vitaminelor D. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. Vitamine hidrosolubile. din tara noastra. industria chimico-farmaceutica. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Vitaminele K (antihemoragice). Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. care inseamna piele aspra. vitamina C si vitamina PP. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. ficatul. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). laptele sucul de rosii (tomate). 4 . slabiciune. care formeaza impreuna cu vitamina D2. Pelagra. respectiv calciferol. datorita decalcifierii organismului. si prin aceasta sangele se incheaga normal. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Cluj si Iasi. Se gaseste in "untura de peste". este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. Astazi. tulburari nervoase. spanacul si drojdia de bere. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. organismul este predispus la rahitism. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. iar la adulti oasele devin fiabile. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete.

5% P = 0. Proteine .Insolubile . aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide . S.Fibroase .5 7.Monoprotide (protide simple.5% N = 15. P. N. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic .1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . O. De fapt.Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali.5 18. oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale. COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare. Protide . ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular . considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C.5 2% H = 6. Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0. denumite grupe prostetice.Solubile .Polipeptide 5 . Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur . H.

Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide. m rindu. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. ciclic aromatic. Proteinele. înainte de a se dizolva.Haloproteine . solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice.excep ie f când solu iile unor heteroproteine. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. unele proteine (globulare) sunt solubile. dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. Solubilitatea în ap este diferit . pentru aefectua unele studii biologice. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . Solu iile proteinelor sunt coloidate. macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. Proteinele greu solubile prezint . sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. Unele proteine. acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 .Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. . separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor. -aminoacizi). tensioactive. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. cristalizatesau amorfe. Clasificare.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic . reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. în general. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez . Puntea rotatorie este.Superioare . în contact cu apa. Ca substan organic . proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . care sunt dextrogire. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. Din hidrolizatele substan elor proteice. de obicei sunt levogire. Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. Ca i aminoacizii. R = radical hidrocrbonat. în mod firesc. altele (fibrilare) sunt insolubile. o m rime caracteristic a proteinelor. heterocilic. Dar. ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele.

Principala propietate a proteinelor este hidroliza. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. acid picric. aici intervin dou tipuri deenzime. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. ca de exemplu: alcool etilic. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. Reac ii de culoare. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. pentru organism. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. Reac ii de precipitare. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . în schema redat în prima etap . Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. proteinazele i peptidazele. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. acid tricloracetic. s ruri ale unor metale. În prezen a unor enzime specifice. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. De remarcat. acizi anorganici.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. Propiet i chimice. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. 7 . Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei.

sub influenta enzimelor. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor. Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata. fructele.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. imbogatindu-si continutul in ulei. care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. 8 . S-a constatat ca prin maturizare. plantele saracesc in amidon si zaharuri. samburii.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. Sinteza naturala a grasimilor In plante. jucand rolul unei substante de rezerva. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. industrie.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. drept sursa de energie. medicina. corespunzator Printr-o reactie de esterificare.

9 1. rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. Acesti metaboliti. Grasimile din regnul animal In organismul animal. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. care de asemenea au rolul unor substante active. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina.8 1. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. sintetizarea grasimilor propriise face. La germinatie. acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. precum si coenzimele procesului redox. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun .3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24.

pentru formarea lipidelor propriu-zise. functionand in acelasi timp ca termoregulator.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism. din alcool etilic si din acizi grasi. din aminoacizi. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. Intr-un regim normal . Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. determinata de pigmentii carotenoici . ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. 10 . Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. compozitia chimica. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie. culoarea. Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. Dupa sintetizarea acizilor grasi. O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei. obtinuta in ciclul Krebs din glucide. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. si cea de perselare in interiorul muschiului. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. Grasimea de bovine este culoare galbena. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii. deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens.

primul detergent. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. la fund ramânâd un strat apos. pentru a ob ine o emulsie. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. viteza de reac ie cre te brusc. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. Pentru fabricarea s punului de toaleta. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin . Abia din anii 100 d. Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. 11 .H. Îndat ce se formeaz s pun. topit. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. înl turând murd ria. uleiul de cocos i de palmier.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. care contine glicerin . se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. cu o substan alcalin . precum soda caustic sau potasa caustic . S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa.

utilizat în industria textil este moale. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor. Datorit acestei structuri. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului. Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil . Este clasificat ca fiind mutagen. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator.  Etanol apare pe lista substan elor iritante.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat . 12 . Când este inhalat.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat. orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap . v rs turi i scaderea brusc a tensiunii. S punul de potasiu. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. poate produce ame eli. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap . S punurile de calciu.

cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. Acest efect. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. cum ar fi apa. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. iar cozile se ataseaza usor de grasime. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. Detergentii sintetici pentru menaj. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. Capetele se ataseaza usor de apa. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. numit tensiune superficiala. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. prin reducerea tensiunii superficiale. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. Intr-un lichid. avand capetele atasate de 13 .

Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor. Daca un material care se spala este grasime. un mineral fiind macinat. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. uleiul de cocos si uleiul de palmier. Reactia produce sapun si glicerina. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. cum ar fi prafurile de curatat. Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. 14 . cu o substanta alcalina. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. precum seul. numite hidrotrop. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. Aceasta previne separarea ingredientelor.

fibre de sticla s. componenti care le confera anumite calitati. substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. Aproape toate masele plastice contin. fotostabilizatori). plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). coloranti. care le sporesc elasticitaea. densitate mica. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. stabilitate chimica inalta. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. proprietati termoizolante si electroizolante etc. le reduc fragilitatea.azbest.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. pot capata o noua forma si tot asa mai departe. care le dau culoarea necesara. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. si alte substante.a.). teseturi. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. in afara de polimeri (denumiti adesea rasini). Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. Fiind din nou incalzite. 15 . Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. stabilizatori (antioxidanti. ele iarasi devin moi. in viata de toate zilele. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere.

izolatii electrice. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. ea are si alte întrebuintari.92 g/cm3). formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. cu foarte putine ramificatii. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. pe când polipropilena atactica.000) atmosfere. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. în anul 1954. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. (0. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). Drept urmare. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. rezervoare foarte mari. 16 . POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. cum ar fi: conducte de presiune. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. Pâna la acea data. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. Ca urmare. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice.97 g/cm3) sau polietilena dura.

Este un polimer stabil la mediile agresive. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla.coada-cap . dar în acelasi timp creste si pretul lor. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. La prima vedere aceasta pare de neinteles. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare. 17 . E posibila si o varianta mixta de combinare. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. POLIPROPILENA material solid. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. fibre de azbest etc). Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . Spre deosebire de polietilena.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. grasos la pipait. de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. cel de-al doilea procedeu. Acidul azotic concentrat o distruge. ci sa descreasca. putin grasoasa la pipait. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. Pentru a intelege aceasta contradictie . grafit.CH2-CH2-)n este o substanta solida. termoplastic.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. Solutiile de acizi. asemanatoare cu parafina. de culoare alba. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. (. grefari de macromolecule pe un material dat etc. termoplastica. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. de culoare alba.

ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. sint legati trainic de atomii de carbon. care substituie o parte din atomii de hydrogen. El se obtine. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. care are o regiditate considerabila.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. Ea de fapt nu arde. cutii de accumulator si multe altele. In prezenta de initiatori. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. o rezistenta mecanica mare. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. Atomii de clor. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. in tehnica frigorifica. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. la constructii. sint situati intr-un singur plan. si plasticat. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. Grupele. industria mobilei. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. piese pentru aparatajul chimic. O varietate de polimer este penopolistirenul. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. Polimerul capata. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. care e un material ceva mai moale. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. elimminind clorura de hidrogen. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. duap cum se spune o structura sterioregulata.si fonoizolator. Acesta este un material foarte usor. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). dar se descompune usor la incalzire. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. areproprietati dielectrice bune. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. care formeaza macromolecula zigzag. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire.

masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. in compozitia lor intra materiale de umplutura. iar din acestea . in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. de exemplu in timpul presarii la cald. substante de solidificare. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. se prepara pulberi de presare. ci termoreactiva. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. 6. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. În domeniul materialelor de constructii. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. de regula. are o stabilitate termica sporita. O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. Acest process secundar. coloranti si altele. proprietati electroizolante bune. panourile stratificate. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. prin proprietati dielectrice bune. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. umple bine forma. tablelor si foliilor metalice. 4. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. Din masele plastice fenolformaldehidice. instalatii 19 . Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. precum si multe aparate de uz casnic.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice.

ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. poliolefinele si polimerii stirenici. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. placate în interior cu politetrafluoretilena. poliacetalii. clape de vane etc. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. polietilena. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. de 15m înaltime si 25m diametru. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. În acest domeniu. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. beneficiari traditionali ai materialelor polimere. diametrul reactorului fiind de 3m. Industria nucleara. protejarea culturilor în sere si solarii. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. metil-metacrilat etc. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii.5m. butadiena si stirenul(ABS). conducte.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. 20 . folosite pentru mentinerea umiditatii solului. iar înaltimea de 7. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. pe plan mondial. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. polifenilen oxidul etc. iar daca ard sa nu produca fum. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. Electrotehnica si electronica. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. Industria chimica. 44% anual. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. sa nu arda. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Politetrafluoretilena. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie.

Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale.cel al polimerilor speciali. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. Simpla aditivare. care au o ductibilitate. ca de exemplu: poliftalocianina. 21 . în conditii speciale. Produsi în cantitati mici. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. polimeri de condensare. polifenocen. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. Astfel. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). o rigiditate neobisnuita.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. Alte modificari. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. De asemenea. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. are loc un proces de difractie a acestora. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. cilindrica sau în lamele echidistante. insolubilitate în orice dizolvant. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. de exemplu. greutate mult mai scazuta a piesei. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. În sfârsit . Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare. care se aseamana cu o retea tridimensionala. electroni de tip ). Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea.

la nivelul actual de cunostinte de care dispunem. cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. 22 . Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. biocompatibilitatea. pare sa devina în viitor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat.