URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor.). In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. B2. C. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . fie sub o forma premergatoare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. E etc. Vitaminele liposolubile. In functie de felul solventilor. Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului.vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. B. 3 . ai acestora. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . se agraveaza cu timpul. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. adica solubile in apa. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi.vitamine hidrosolubile. D. pelagra etc. care.). de provitamine. D2 etc. facand parte din diferite clase de substante organice. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. fie sub forma de vitamine. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. D. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. E si K. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. D1. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia.

tulburari nervoase. iar sintetic vitamina D4. si prin aceasta sangele se incheaga normal. care se manifesta prin eczeme. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Cluj si Iasi. spanacul si drojdia de bere. prin fabricile de la Bucuresti. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. care formeaza impreuna cu vitamina D2. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. organismul este predispus la rahitism. iar la adulti oasele devin fiabile. respectiv calciferol. Se gaseste in "untura de peste". din tara noastra. datorita decalcifierii organismului. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. laptele sucul de rosii (tomate). Vitamine hidrosolubile.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. slabiciune. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. ficatul. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. grupa vitaminelor D. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. 4 . Vitaminele K (antihemoragice). Astazi. In organismul omului si al animalelor. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care inseamna piele aspra. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. industria chimico-farmaceutica. Pelagra. vitamina C si vitamina PP. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos.

Monoprotide (protide simple. denumite grupe prostetice.Insolubile . ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale.5 2% H = 6. H.1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . De fapt. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic . O. Protide . oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular . N.5 18.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali. considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. P. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur .Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici.5% N = 15.Solubile . proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C. S.5 7. Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0. aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide .5% P = 0.Fibroase . COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare. Proteine .Polipeptide 5 .

ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. pentru aefectua unele studii biologice. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. în mod firesc. o m rime caracteristic a proteinelor. ciclic aromatic. tensioactive. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. Clasificare. Dar. de obicei sunt levogire. Solubilitatea în ap este diferit . Din hidrolizatele substan elor proteice. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in.Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. m rindu. altele (fibrilare) sunt insolubile. .Superioare . Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei.Haloproteine . R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor. unele proteine (globulare) sunt solubile. R = radical hidrocrbonat. sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice. Ca i aminoacizii. cristalizatesau amorfe. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. heterocilic. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez . dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. în general. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . Solu iile proteinelor sunt coloidate. Proteinele. macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. Unele proteine.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic .excep ie f când solu iile unor heteroproteine. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. în contact cu apa. Ca substan organic . Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide. Puntea rotatorie este. înainte de a se dizolva. proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 . -aminoacizi). care sunt dextrogire. Proteinele greu solubile prezint .

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. aici intervin dou tipuri deenzime. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. proteinazele i peptidazele. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. acid picric. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. Reac ii de culoare. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. s ruri ale unor metale. în schema redat în prima etap . are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. ca de exemplu: alcool etilic. În prezen a unor enzime specifice. pentru organism. acizi anorganici. De remarcat. Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. acid tricloracetic. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. 7 . Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . Reac ii de precipitare. Propiet i chimice. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici.

Sinteza naturala a grasimilor In plante. 8 . care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. jucand rolul unei substante de rezerva. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor. industrie. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. drept sursa de energie.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. samburii. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . S-a constatat ca prin maturizare. fructele.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. imbogatindu-si continutul in ulei. sub influenta enzimelor. in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. medicina. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. plantele saracesc in amidon si zaharuri.

care de asemenea au rolul unor substante active. care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase.9 1. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. La germinatie.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. precum si coenzimele procesului redox. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. Acesti metaboliti. Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. sintetizarea grasimilor propriise face. rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. Grasimile din regnul animal In organismul animal.8 1. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor.

O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei. Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. determinata de pigmentii carotenoici . Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii. si cea de perselare in interiorul muschiului. compozitia chimica. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie. Grasimea de bovine este culoare galbena. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens. pentru formarea lipidelor propriu-zise. culoarea. Dupa sintetizarea acizilor grasi. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne. din aminoacizi. Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten. 10 .In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi. din alcool etilic si din acizi grasi. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. obtinuta in ciclul Krebs din glucide.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. Intr-un regim normal .Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. functionand in acelasi timp ca termoregulator.

Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. 11 . rezultat din reac ia de saponificare i multa apa. Abia din anii 100 d. viteza de reac ie cre te brusc. pentru a ob ine o emulsie. S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. uleiul de cocos i de palmier. cu o substan alcalin . se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. primul detergent. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin .H. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. înl turând murd ria. care contine glicerin . oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. Pentru fabricarea s punului de toaleta. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. topit. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. Îndat ce se formeaz s pun. la fund ramânâd un strat apos. precum soda caustic sau potasa caustic . S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul.

 Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap . S punul de potasiu. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. Când este inhalat. Este clasificat ca fiind mutagen. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. utilizat în industria textil este moale. v rs turi i scaderea brusc a tensiunii.  Etanol apare pe lista substan elor iritante. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil .  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat . orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap .  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele. poate produce ame eli.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. 12 . Datorit acestei structuri. S punurile de calciu.

cum ar fi apa. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Intr-un lichid.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. iar cozile se ataseaza usor de grasime. Detergentii sintetici pentru menaj. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. Capetele se ataseaza usor de apa. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. prin reducerea tensiunii superficiale. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. avand capetele atasate de 13 . Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. numit tensiune superficiala. Acest efect. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci.

Reactia produce sapun si glicerina. precum seul. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. cu o substanta alcalina. cum ar fi prafurile de curatat. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. Daca un material care se spala este grasime. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. Aceasta previne separarea ingredientelor. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. numite hidrotrop. un mineral fiind macinat. 14 . uleiul de cocos si uleiul de palmier. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate.

). fotostabilizatori). Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. 15 .a. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. si alte substante. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. le reduc fragilitatea. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. stabilizatori (antioxidanti. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. coloranti. densitate mica. pot capata o noua forma si tot asa mai departe. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. ele iarasi devin moi. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. care le sporesc elasticitaea. care le dau culoarea necesara. in afara de polimeri (denumiti adesea rasini).URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. componenti care le confera anumite calitati. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. proprietati termoizolante si electroizolante etc. in viata de toate zilele. fibre de sticla s. stabilitate chimica inalta. Fiind din nou incalzite.azbest. substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. teseturi. Aproape toate masele plastice contin.

(100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere.000) atmosfere. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. izolatii electrice. cum ar fi: conducte de presiune. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice. În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. în anul 1954. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. cu foarte putine ramificatii. Ca urmare. Drept urmare. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. pe când polipropilena atactica.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. Pâna la acea data.92 g/cm3).97 g/cm3) sau polietilena dura. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. rezervoare foarte mari. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. (0. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. ea are si alte întrebuintari. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. 16 . POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C.

Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. POLIPROPILENA material solid. termoplastic. Pentru a intelege aceasta contradictie . grefari de macromolecule pe un material dat etc. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . dar în acelasi timp creste si pretul lor. Spre deosebire de polietilena.CH2-CH2-)n este o substanta solida. ci sa descreasca. E posibila si o varianta mixta de combinare. cel de-al doilea procedeu. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. 17 .coada-cap . (. grafit. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. grasos la pipait. termoplastica. de culoare alba. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare. Este un polimer stabil la mediile agresive. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. asemanatoare cu parafina. putin grasoasa la pipait. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. Solutiile de acizi. Acidul azotic concentrat o distruge. fibre de azbest etc). La prima vedere aceasta pare de neinteles. de culoare alba.

masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. care substituie o parte din atomii de hydrogen. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). El se obtine. cutii de accumulator si multe altele. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. areproprietati dielectrice bune. Polimerul capata. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. care are o regiditate considerabila. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. industria mobilei. In prezenta de initiatori. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . elimminind clorura de hidrogen. sint legati trainic de atomii de carbon. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. Grupele. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. Ea de fapt nu arde. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. Acesta este un material foarte usor. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui.si fonoizolator. la constructii. sint situati intr-un singur plan. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. in tehnica frigorifica. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. o rezistenta mecanica mare. care e un material ceva mai moale. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. care formeaza macromolecula zigzag. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. dar se descompune usor la incalzire. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. O varietate de polimer este penopolistirenul. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . duap cum se spune o structura sterioregulata.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. Atomii de clor. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. piese pentru aparatajul chimic. si plasticat. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire.

la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. tablelor si foliilor metalice. Acest process secundar. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. 6. are o stabilitate termica sporita. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. prin proprietati dielectrice bune. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. coloranti si altele. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. instalatii 19 . formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. umple bine forma. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. in compozitia lor intra materiale de umplutura. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. proprietati electroizolante bune. O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. se prepara pulberi de presare. Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. substante de solidificare. ci termoreactiva. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. de regula. iar din acestea . 4. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. precum si multe aparate de uz casnic. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. de exemplu in timpul presarii la cald. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. panourile stratificate.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. În domeniul materialelor de constructii. Din masele plastice fenolformaldehidice. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica.

au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. În acest domeniu. clape de vane etc. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. poliolefinele si polimerii stirenici. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. iar daca ard sa nu produca fum. metil-metacrilat etc. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. placate în interior cu politetrafluoretilena. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. polifenilen oxidul etc. 20 . diametrul reactorului fiind de 3m. 44% anual. polietilena. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. Industria chimica. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. iar înaltimea de 7. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. beneficiari traditionali ai materialelor polimere. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. de 15m înaltime si 25m diametru. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. Electrotehnica si electronica. Industria nucleara. pe plan mondial. Politetrafluoretilena. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. poliacetalii. conducte. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. sa nu arda. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor.5m. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. protejarea culturilor în sere si solarii. butadiena si stirenul(ABS).

polimeri de condensare. Astfel. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. în conditii speciale. Produsi în cantitati mici. o rigiditate neobisnuita. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. greutate mult mai scazuta a piesei. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. insolubilitate în orice dizolvant. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. De asemenea. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. electroni de tip ). Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. ca de exemplu: poliftalocianina. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. În sfârsit . ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. polifenocen. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. care se aseamana cu o retea tridimensionala. care au o ductibilitate. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase.cel al polimerilor speciali. Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. Alte modificari. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. are loc un proces de difractie a acestora. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). cilindrica sau în lamele echidistante.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. 21 . Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. de exemplu. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. Simpla aditivare.

biocompatibilitatea. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat. 22 . la nivelul actual de cunostinte de care dispunem.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit. cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. pare sa devina în viitor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful