URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. B.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. D.).). 3 . ai acestora. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . D. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. B2. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari.vitamine hidrosolubile. D2 etc. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. C. facand parte din diferite clase de substante organice. se agraveaza cu timpul. de provitamine. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. D1. fie sub forma de vitamine. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. . Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. E etc. E si K. Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. adica solubile in apa. pelagra etc. Vitaminele liposolubile. fie sub o forma premergatoare. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . In functie de felul solventilor. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. care. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A.

grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. vitamina C si vitamina PP. care inseamna piele aspra. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. Astazi. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. din tara noastra. ficatul. organismul este predispus la rahitism.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. In organismul omului si al animalelor. laptele sucul de rosii (tomate). si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. 4 . industria chimico-farmaceutica. datorita decalcifierii organismului. Vitaminele K (antihemoragice). iar sintetic vitamina D4. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. tulburari nervoase. Se gaseste in "untura de peste". Cluj si Iasi. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. si prin aceasta sangele se incheaga normal. grupa vitaminelor D. iar la adulti oasele devin fiabile. care formeaza impreuna cu vitamina D2.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Pelagra. prin fabricile de la Bucuresti. slabiciune. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. respectiv calciferol. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. care se manifesta prin eczeme. Vitamine hidrosolubile. spanacul si drojdia de bere.

aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide .5 7.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali. ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular . considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. H. ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale.Insolubile . O. S. N.Monoprotide (protide simple. De fapt.Solubile . Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0.5% N = 15.Polipeptide 5 . oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. denumite grupe prostetice. P.5 18. Proteine . Protide .Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici.5% P = 0. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic .5 2% H = 6. COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare. proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C.Fibroase .1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur .

Proteinele. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide. Solubilitatea în ap este diferit . de obicei sunt levogire.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . Din hidrolizatele substan elor proteice. cristalizatesau amorfe. Ca substan organic . au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. Ca i aminoacizii. unele proteine (globulare) sunt solubile. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor. proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim . Puntea rotatorie este. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. tensioactive. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. în contact cu apa. pentru aefectua unele studii biologice. Unele proteine. . Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei. în mod firesc. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice. care sunt dextrogire.Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. m rindu. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor.Haloproteine . acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 . -aminoacizi). în general. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. R = radical hidrocrbonat. macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. ciclic aromatic. o m rime caracteristic a proteinelor. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . heterocilic.excep ie f când solu iile unor heteroproteine. Clasificare. înainte de a se dizolva. sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez . Dar.Superioare . macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. Solu iile proteinelor sunt coloidate. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. altele (fibrilare) sunt insolubile. Proteinele greu solubile prezint . re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri.

Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. ca de exemplu: alcool etilic. aici intervin dou tipuri deenzime. Propiet i chimice. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. proteinazele i peptidazele. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. Reac ii de precipitare. acid picric. în schema redat în prima etap . O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . acid tricloracetic. 7 . macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. pentru organism. acizi anorganici.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. Reac ii de culoare. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. În prezen a unor enzime specifice. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. s ruri ale unor metale. proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. De remarcat. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi.

acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. S-a constatat ca prin maturizare. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor. Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata. 8 . Sinteza naturala a grasimilor In plante. in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. plantele saracesc in amidon si zaharuri.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. jucand rolul unei substante de rezerva. imbogatindu-si continutul in ulei.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. samburii. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. fructele. drept sursa de energie. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . industrie.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. medicina. sub influenta enzimelor.

Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. Grasimile din regnul animal In organismul animal. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs. formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . La germinatie.9 1. sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . sintetizarea grasimilor propriise face. Acesti metaboliti. rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate.8 1. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . precum si coenzimele procesului redox. care de asemenea au rolul unor substante active.

Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. Intr-un regim normal .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. compozitia chimica. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. 10 . Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. culoarea. pentru formarea lipidelor propriu-zise. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism. determinata de pigmentii carotenoici . deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi. din alcool etilic si din acizi grasi. si cea de perselare in interiorul muschiului. obtinuta in ciclul Krebs din glucide. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. functionand in acelasi timp ca termoregulator. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. Grasimea de bovine este culoare galbena. Dupa sintetizarea acizilor grasi. din aminoacizi.

S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. 11 .H. Abia din anii 100 d. Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa. viteza de reac ie cre te brusc. înl turând murd ria. pentru a ob ine o emulsie. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. la fund ramânâd un strat apos. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. Îndat ce se formeaz s pun. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. uleiul de cocos i de palmier. oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. topit. S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . primul detergent. Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. care contine glicerin . cu o substan alcalin . precum soda caustic sau potasa caustic . Pentru fabricarea s punului de toaleta. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin .

Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat. 12 . v rs turi i scaderea brusc a tensiunii. utilizat în industria textil este moale. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. Datorit acestei structuri. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap . orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap . S punul de potasiu. Când este inhalat.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil .  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. poate produce ame eli. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. S punurile de calciu. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze.  Etanol apare pe lista substan elor iritante. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. Este clasificat ca fiind mutagen. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor.

Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. Intr-un lichid. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. cum ar fi apa. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. Acest efect. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. numit tensiune superficiala. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. avand capetele atasate de 13 . destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. iar cozile se ataseaza usor de grasime. prin reducerea tensiunii superficiale. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. Detergentii sintetici pentru menaj. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Capetele se ataseaza usor de apa.

materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. 14 .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. Aceasta previne separarea ingredientelor. cu o substanta alcalina. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. un mineral fiind macinat. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. uleiul de cocos si uleiul de palmier. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor. cum ar fi prafurile de curatat. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. numite hidrotrop. De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. Reactia produce sapun si glicerina. precum seul. Daca un material care se spala este grasime.

teseturi. proprietati termoizolante si electroizolante etc. in viata de toate zilele. coloranti. densitate mica.). Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. 15 . din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. care le dau culoarea necesara. fotostabilizatori). componenti care le confera anumite calitati. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. le reduc fragilitatea. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. pot capata o noua forma si tot asa mai departe.a. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). fibre de sticla s. in afara de polimeri (denumiti adesea rasini). substanta polimere serveste in ele in calitate de liant.azbest. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. Aproape toate masele plastice contin.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. stabilitate chimica inalta. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. Fiind din nou incalzite. ele iarasi devin moi. si alte substante. stabilizatori (antioxidanti. care le sporesc elasticitaea. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice.

În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. pe când polipropilena atactica. izolatii electrice. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. cu foarte putine ramificatii. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. Ca urmare. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. (0. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice.97 g/cm3) sau polietilena dura. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. 16 . În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). cum ar fi: conducte de presiune. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. Drept urmare. Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor.000) atmosfere. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. ea are si alte întrebuintari. rezervoare foarte mari. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. Pâna la acea data.92 g/cm3). si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. în anul 1954. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea.

(.CH2-CH2-)n este o substanta solida. Este un polimer stabil la mediile agresive. fibre de azbest etc). dar în acelasi timp creste si pretul lor. ci sa descreasca.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. de culoare alba. asemanatoare cu parafina. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. Solutiile de acizi. Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . 17 . Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. Pentru a intelege aceasta contradictie . grafit. putin grasoasa la pipait. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. La prima vedere aceasta pare de neinteles. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. E posibila si o varianta mixta de combinare. termoplastica. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. termoplastic. POLIPROPILENA material solid. cel de-al doilea procedeu.coada-cap .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. de culoare alba. grefari de macromolecule pe un material dat etc. Spre deosebire de polietilena. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . Acidul azotic concentrat o distruge. grasos la pipait. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare.

sint situati intr-un singur plan. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire. Acesta este un material foarte usor. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. In prezenta de initiatori. Grupele. o rezistenta mecanica mare. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. Atomii de clor. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. O varietate de polimer este penopolistirenul. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. care are o regiditate considerabila. care formeaza macromolecula zigzag. in tehnica frigorifica.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. dar se descompune usor la incalzire. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. areproprietati dielectrice bune. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . industria mobilei. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. duap cum se spune o structura sterioregulata. sint legati trainic de atomii de carbon. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. piese pentru aparatajul chimic. cutii de accumulator si multe altele. la constructii. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. elimminind clorura de hidrogen. si plasticat. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. care e un material ceva mai moale. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Polimerul capata. care substituie o parte din atomii de hydrogen. Ea de fapt nu arde. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. El se obtine.si fonoizolator. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 .

O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. panourile stratificate. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. se prepara pulberi de presare. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. are o stabilitate termica sporita. tablelor si foliilor metalice. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2. În domeniul materialelor de constructii.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. Din masele plastice fenolformaldehidice. de regula. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. instalatii 19 . Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor. coloranti si altele. Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. in compozitia lor intra materiale de umplutura. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. substante de solidificare. de exemplu in timpul presarii la cald. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. ci termoreactiva. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. 4.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. umple bine forma. 6. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. prin proprietati dielectrice bune. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. proprietati electroizolante bune. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. iar din acestea . Acest process secundar. precum si multe aparate de uz casnic. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei.

au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. 20 . Electrotehnica si electronica. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. conducte. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. butadiena si stirenul(ABS). placate în interior cu politetrafluoretilena. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. Industria chimica. beneficiari traditionali ai materialelor polimere.5m. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. protejarea culturilor în sere si solarii. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. poliacetalii. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. iar daca ard sa nu produca fum. iar înaltimea de 7. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. sa nu arda. polifenilen oxidul etc. Industria nucleara. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. diametrul reactorului fiind de 3m. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. de 15m înaltime si 25m diametru. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. 44% anual. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. Politetrafluoretilena. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. metil-metacrilat etc. clape de vane etc. polietilena. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. pe plan mondial. În acest domeniu. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. poliolefinele si polimerii stirenici. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii.

ca de exemplu: poliftalocianina. insolubilitate în orice dizolvant. Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare. polimeri de condensare. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale.cel al polimerilor speciali. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. De asemenea. Simpla aditivare. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. în conditii speciale. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. Produsi în cantitati mici. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. electroni de tip ). datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. care se aseamana cu o retea tridimensionala. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. greutate mult mai scazuta a piesei. Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. de exemplu. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. o rigiditate neobisnuita. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. de data aceasta în însasi structura polimerilor. cilindrica sau în lamele echidistante. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. polifenocen. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. care au o ductibilitate. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. În sfârsit . 21 . polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. are loc un proces de difractie a acestora. Alte modificari. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. Astfel.

cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. la nivelul actual de cunostinte de care dispunem.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit. pare sa devina în viitor. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat. 22 . Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. biocompatibilitatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful