P. 1
REFERAT CHIMIE

REFERAT CHIMIE

|Views: 2,311|Likes:
Published by Andrei Kaze

More info:

Published by: Andrei Kaze on May 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. adica solubile in apa. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. D2 etc. fie sub o forma premergatoare. pelagra etc. Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului.). D. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. de provitamine. E etc. 3 . B. In functie de felul solventilor. ai acestora. Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . D. se agraveaza cu timpul. B2. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism.). E si K. D1. . Vitaminele liposolubile.vitamine hidrosolubile. facand parte din diferite clase de substante organice.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. C. fie sub forma de vitamine.vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. care.

iar sintetic vitamina D4. care se manifesta prin eczeme. care inseamna piele aspra. laptele sucul de rosii (tomate).URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. ficatul. slabiciune. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. vitamina C si vitamina PP. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Pelagra. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. Se gaseste in "untura de peste". si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. spanacul si drojdia de bere. grupa vitaminelor D. tulburari nervoase. Vitaminele K (antihemoragice). continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Astazi.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. datorita decalcifierii organismului. iar la adulti oasele devin fiabile. Cluj si Iasi. 4 . Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. In organismul omului si al animalelor. din tara noastra. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. organismul este predispus la rahitism. Vitamine hidrosolubile. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. care formeaza impreuna cu vitamina D2. respectiv calciferol. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. prin fabricile de la Bucuresti. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. industria chimico-farmaceutica. si prin aceasta sangele se incheaga normal.

De fapt. considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic . Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0. ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular . proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C.5% N = 15. H.Polipeptide 5 . N. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur .1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . O.Monoprotide (protide simple. Protide .Solubile .5 2% H = 6. aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide . ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale.Insolubile .Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici.5 18.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali.5 7. P. denumite grupe prostetice.Fibroase . COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare. Proteine . S.5% P = 0. oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim.

macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez . pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice. în mod firesc. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. . fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. unele proteine (globulare) sunt solubile. sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. pentru aefectua unele studii biologice. Proteinele greu solubile prezint . în contact cu apa. Unele proteine. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor.excep ie f când solu iile unor heteroproteine. macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. Solubilitatea în ap este diferit . Ca substan organic . Puntea rotatorie este. Clasificare. tensioactive. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. Ca i aminoacizii. ciclic aromatic. au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. heterocilic. acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 . Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. altele (fibrilare) sunt insolubile. Proteinele. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. înainte de a se dizolva. Din hidrolizatele substan elor proteice. de obicei sunt levogire. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. care sunt dextrogire. m rindu. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( .Haloproteine . proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim . R = radical hidrocrbonat. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic . -aminoacizi). R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor. în general.Superioare . cristalizatesau amorfe. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. o m rime caracteristic a proteinelor. Dar. Solu iile proteinelor sunt coloidate.Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. dintre care metodele cromatografice au o mare pondere.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide.

este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. pentru organism. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. ca de exemplu: alcool etilic. acizi anorganici. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . Reac ii de culoare. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. s ruri ale unor metale. De remarcat. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. aici intervin dou tipuri deenzime. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. acid tricloracetic. în schema redat în prima etap . proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. Reac ii de precipitare. acid picric. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. 7 . Propiet i chimice. proteinazele i peptidazele. În prezen a unor enzime specifice.

Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. plantele saracesc in amidon si zaharuri. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. Sinteza naturala a grasimilor In plante.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. industrie. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. medicina. in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. sub influenta enzimelor. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . S-a constatat ca prin maturizare. imbogatindu-si continutul in ulei. acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. drept sursa de energie. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. jucand rolul unei substante de rezerva. 8 . fructele. samburii. Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata.

fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs. care de asemenea au rolul unor substante active. sintetizarea grasimilor propriise face.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. precum si coenzimele procesului redox. Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . Acesti metaboliti. care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina.8 1. La germinatie.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. Grasimile din regnul animal In organismul animal.9 1.

deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten. din aminoacizi. Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. compozitia chimica.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens. functionand in acelasi timp ca termoregulator. si cea de perselare in interiorul muschiului. 10 . pentru formarea lipidelor propriu-zise. Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. din alcool etilic si din acizi grasi. culoarea. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. Dupa sintetizarea acizilor grasi.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina. Grasimea de bovine este culoare galbena. determinata de pigmentii carotenoici . Intr-un regim normal . Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. obtinuta in ciclul Krebs din glucide.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei.

oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. Pentru fabricarea s punului de toaleta. pentru a ob ine o emulsie. precum soda caustic sau potasa caustic . Îndat ce se formeaz s pun. înl turând murd ria.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin . care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. care contine glicerin . Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. 11 . Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor.H. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa. topit. S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . viteza de reac ie cre te brusc. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. primul detergent. cu o substan alcalin . uleiul de cocos i de palmier. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. Abia din anii 100 d. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. la fund ramânâd un strat apos.

12 . care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat.  Etanol apare pe lista substan elor iritante.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat . utilizat în industria textil este moale. Este clasificat ca fiind mutagen. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. Când este inhalat. orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap .  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. poate produce ame eli. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap . S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. v rs turi i scaderea brusc a tensiunii. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. Datorit acestei structuri. S punul de potasiu. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. S punurile de calciu. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil .

Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. cum ar fi apa. prin reducerea tensiunii superficiale. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Intr-un lichid. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. iar cozile se ataseaza usor de grasime. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. avand capetele atasate de 13 . moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. Detergentii sintetici pentru menaj. numit tensiune superficiala. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Acest efect. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. Capetele se ataseaza usor de apa. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina.

un mineral fiind macinat. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. Reactia produce sapun si glicerina. cu o substanta alcalina. De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. Aceasta previne separarea ingredientelor. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. uleiul de cocos si uleiul de palmier. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. Daca un material care se spala este grasime. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. precum seul. cum ar fi prafurile de curatat. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. numite hidrotrop. 14 . Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea.

stabilizatori (antioxidanti. teseturi. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole.). le reduc fragilitatea. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. care le sporesc elasticitaea.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. densitate mica. proprietati termoizolante si electroizolante etc. coloranti. care le dau culoarea necesara.a. Aproape toate masele plastice contin. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. Fiind din nou incalzite. si alte substante. in viata de toate zilele. fotostabilizatori). 15 . Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. componenti care le confera anumite calitati. ele iarasi devin moi. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. in afara de polimeri (denumiti adesea rasini). substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). fibre de sticla s. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. stabilitate chimica inalta. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. pot capata o noua forma si tot asa mai departe.azbest. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn.

Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. în anul 1954. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. Pâna la acea data. Ca urmare. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. 16 .97 g/cm3) sau polietilena dura. ea are si alte întrebuintari. cu foarte putine ramificatii. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. pe când polipropilena atactica. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. (0. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice.92 g/cm3).000) atmosfere. izolatii electrice.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). Drept urmare. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. rezervoare foarte mari. cum ar fi: conducte de presiune.

Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). Este un polimer stabil la mediile agresive. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. cel de-al doilea procedeu. grafit. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. ci sa descreasca. La prima vedere aceasta pare de neinteles.CH2-CH2-)n este o substanta solida. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. Acidul azotic concentrat o distruge. Spre deosebire de polietilena. de culoare alba. fibre de azbest etc). cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. 17 . (. E posibila si o varianta mixta de combinare. este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. grefari de macromolecule pe un material dat etc. Solutiile de acizi. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. putin grasoasa la pipait. termoplastic. POLIPROPILENA material solid. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa.coada-cap . de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . grasos la pipait. asemanatoare cu parafina. termoplastica. de culoare alba. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. dar în acelasi timp creste si pretul lor. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. Pentru a intelege aceasta contradictie .

Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici.si fonoizolator. in tehnica frigorifica. si plasticat. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . El se obtine. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . sint situati intr-un singur plan. industria mobilei. care are o regiditate considerabila. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. la constructii. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. care e un material ceva mai moale. Acesta este un material foarte usor. sint legati trainic de atomii de carbon. Ea de fapt nu arde. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. O varietate de polimer este penopolistirenul. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). duap cum se spune o structura sterioregulata. care formeaza macromolecula zigzag. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. piese pentru aparatajul chimic. In prezenta de initiatori. Atomii de clor. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . dar se descompune usor la incalzire. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. care substituie o parte din atomii de hydrogen. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. cutii de accumulator si multe altele. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. o rezistenta mecanica mare. elimminind clorura de hidrogen. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. areproprietati dielectrice bune. Polimerul capata. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. Grupele. Acest polistiren este acum cel mai raspindit.

precum si multe aparate de uz casnic. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor. umple bine forma. substante de solidificare. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. se prepara pulberi de presare. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. instalatii 19 . 6.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. tablelor si foliilor metalice. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. iar din acestea . de exemplu in timpul presarii la cald. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. de regula. 4. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. coloranti si altele. Acest process secundar. ci termoreactiva. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. prin proprietati dielectrice bune. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. În domeniul materialelor de constructii. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. Din masele plastice fenolformaldehidice. proprietati electroizolante bune. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. in compozitia lor intra materiale de umplutura. are o stabilitate termica sporita. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. panourile stratificate. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2.

iar înaltimea de 7. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. de 15m înaltime si 25m diametru. beneficiari traditionali ai materialelor polimere. Electrotehnica si electronica. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. conducte. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul.5m. placate în interior cu politetrafluoretilena. metil-metacrilat etc. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. polifenilen oxidul etc. iar daca ard sa nu produca fum. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. sa nu arda. clape de vane etc. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. diametrul reactorului fiind de 3m. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. poliolefinele si polimerii stirenici. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. Industria chimica. butadiena si stirenul(ABS). ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. 44% anual. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. polietilena. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. 20 . poliacetalii. Industria nucleara. au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. pe plan mondial. În acest domeniu. Politetrafluoretilena. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii. protejarea culturilor în sere si solarii.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati.

un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Produsi în cantitati mici. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. În sfârsit . o rigiditate neobisnuita. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. De asemenea. polifenocen. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare.cel al polimerilor speciali. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. are loc un proces de difractie a acestora. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. care au o ductibilitate. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. Alte modificari. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. de exemplu. electroni de tip ). insolubilitate în orice dizolvant. greutate mult mai scazuta a piesei. Astfel. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. polimeri de condensare. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. cilindrica sau în lamele echidistante. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. Simpla aditivare. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. ca de exemplu: poliftalocianina. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. în conditii speciale.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. 21 . Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. care se aseamana cu o retea tridimensionala. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer).

la nivelul actual de cunostinte de care dispunem. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit. 22 . biocompatibilitatea. cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. pare sa devina în viitor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->