URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

). Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. pelagra etc. In functie de felul solventilor. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. Vitaminele liposolubile. care. adica solubile in apa. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. 3 . Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului. B. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. facand parte din diferite clase de substante organice. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. fie sub o forma premergatoare. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. .vitamine hidrosolubile. B2. D. se agraveaza cu timpul. D. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. D1. ai acestora. D2 etc. C. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. E si K. de provitamine. fie sub forma de vitamine. E etc. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: .vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut .). dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor.

care se manifesta prin eczeme. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. iar sintetic vitamina D4. 4 . Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. care formeaza impreuna cu vitamina D2. Pelagra. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. laptele sucul de rosii (tomate). prin fabricile de la Bucuresti. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. vitamina C si vitamina PP. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Cluj si Iasi. Vitamine hidrosolubile. care inseamna piele aspra. respectiv calciferol. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. Vitaminele K (antihemoragice). In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). slabiciune. Astazi. datorita decalcifierii organismului. industria chimico-farmaceutica. spanacul si drojdia de bere. iar la adulti oasele devin fiabile. organismul este predispus la rahitism. tulburari nervoase. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). din tara noastra. si prin aceasta sangele se incheaga normal. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. grupa vitaminelor D. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Se gaseste in "untura de peste". ficatul. In organismul omului si al animalelor. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini.

considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale. De fapt.Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici. COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare.Polipeptide 5 .5 7.5% N = 15.5% P = 0. oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. S.5 2% H = 6. H. Protide . denumite grupe prostetice. Proteine . ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular .Insolubile .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali. P.1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur .Solubile . aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide . Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic . N.Monoprotide (protide simple. Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0.5 18. O.Fibroase .

sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. m rindu. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. R = radical hidrocrbonat. unele proteine (globulare) sunt solubile. Puntea rotatorie este. ciclic aromatic. de obicei sunt levogire. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. Solubilitatea în ap este diferit . ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice.Superioare . macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 .Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. Solu iile proteinelor sunt coloidate. Proteinele greu solubile prezint . proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim . la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. cristalizatesau amorfe. în mod firesc. altele (fibrilare) sunt insolubile. Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei. Ca i aminoacizii. care sunt dextrogire. în contact cu apa. .Haloproteine . Unele proteine. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez .excep ie f când solu iile unor heteroproteine. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide. macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. în general. Dar. R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor. Ca substan organic . heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. heterocilic. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. tensioactive. -aminoacizi). înainte de a se dizolva. Clasificare. Proteinele. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor. pentru aefectua unele studii biologice. au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 .i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic . Din hidrolizatele substan elor proteice. o m rime caracteristic a proteinelor.

acizi anorganici. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. Reac ii de culoare. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. acid tricloracetic. 7 . pentru organism. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. ca de exemplu: alcool etilic. Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. aceasta din urm având un rol biologic deosebit.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. proteinazele i peptidazele. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. Propiet i chimice. în schema redat în prima etap . aici intervin dou tipuri deenzime. În prezen a unor enzime specifice. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. s ruri ale unor metale. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. Reac ii de precipitare. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. De remarcat. acid picric. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari.

fructele. Sinteza naturala a grasimilor In plante. jucand rolul unei substante de rezerva. 8 . care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. imbogatindu-si continutul in ulei. drept sursa de energie. S-a constatat ca prin maturizare. medicina.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. samburii. plantele saracesc in amidon si zaharuri. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. industrie. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. sub influenta enzimelor. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata.

precum si coenzimele procesului redox. acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs.8 1. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. care de asemenea au rolul unor substante active. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. sintetizarea grasimilor propriise face. formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. Acesti metaboliti.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate.9 1. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. La germinatie. Grasimile din regnul animal In organismul animal.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel .

din aminoacizi.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens. din alcool etilic si din acizi grasi. determinata de pigmentii carotenoici . Dupa sintetizarea acizilor grasi. Intr-un regim normal . pentru formarea lipidelor propriu-zise.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten. ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie. deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. culoarea. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. compozitia chimica. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. si cea de perselare in interiorul muschiului. obtinuta in ciclul Krebs din glucide. functionand in acelasi timp ca termoregulator. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. Grasimea de bovine este culoare galbena.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. 10 . Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism.

S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . care contine glicerin . primul detergent. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. cu o substan alcalin . Îndat ce se formeaz s pun.H. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. Abia din anii 100 d. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. viteza de reac ie cre te brusc. Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. precum soda caustic sau potasa caustic . pentru a ob ine o emulsie. Pentru fabricarea s punului de toaleta. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. înl turând murd ria. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. 11 . uleiul de cocos i de palmier. topit. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin . La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. la fund ramânâd un strat apos. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul.

însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat .  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. S punul de potasiu. poate produce ame eli. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. 12 .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil .  Etanol apare pe lista substan elor iritante. Datorit acestei structuri. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat. Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. utilizat în industria textil este moale. Când este inhalat. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator. Este clasificat ca fiind mutagen. v rs turi i scaderea brusc a tensiunii.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. S punurile de calciu.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele. orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap . Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap .

Capetele se ataseaza usor de apa. Intr-un lichid. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci. avand capetele atasate de 13 . Detergentii sintetici pentru menaj. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. iar cozile se ataseaza usor de grasime. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. numit tensiune superficiala. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. prin reducerea tensiunii superficiale. cum ar fi apa. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Acest efect. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi.

precum seul. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. un mineral fiind macinat. Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. Aceasta previne separarea ingredientelor. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. 14 . De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. Reactia produce sapun si glicerina. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. uleiul de cocos si uleiul de palmier. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. cu o substanta alcalina. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. Daca un material care se spala este grasime. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. cum ar fi prafurile de curatat. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. numite hidrotrop. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante.

in afara de polimeri (denumiti adesea rasini). Fiind din nou incalzite. pot capata o noua forma si tot asa mai departe. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. fibre de sticla s. care le dau culoarea necesara. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. in viata de toate zilele. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. coloranti. substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. stabilitate chimica inalta. si alte substante. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. le reduc fragilitatea. densitate mica. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. componenti care le confera anumite calitati. Aproape toate masele plastice contin. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. stabilizatori (antioxidanti. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. 15 .).a. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere.azbest. teseturi. ele iarasi devin moi. fotostabilizatori). proprietati termoizolante si electroizolante etc. care le sporesc elasticitaea. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice.

În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor.000) atmosfere. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice.92 g/cm3). (0. deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. cum ar fi: conducte de presiune. Pâna la acea data. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. pe când polipropilena atactica. Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. rezervoare foarte mari. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc.97 g/cm3) sau polietilena dura. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. 16 . polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). ea are si alte întrebuintari. Ca urmare. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. Drept urmare. cu foarte putine ramificatii. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. în anul 1954. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. izolatii electrice. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite.

In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. 17 . dar în acelasi timp creste si pretul lor. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. termoplastica. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. E posibila si o varianta mixta de combinare. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. fibre de azbest etc).URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. ci sa descreasca. cel de-al doilea procedeu.coada-cap . Solutiile de acizi. Este un polimer stabil la mediile agresive. de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . POLIPROPILENA material solid. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. Spre deosebire de polietilena. La prima vedere aceasta pare de neinteles. Acidul azotic concentrat o distruge. termoplastic.CH2-CH2-)n este o substanta solida. asemanatoare cu parafina. (. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. de culoare alba. grafit. Pentru a intelege aceasta contradictie . grefari de macromolecule pe un material dat etc. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. putin grasoasa la pipait. grasos la pipait. este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. de culoare alba.

caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. o rezistenta mecanica mare. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. elimminind clorura de hidrogen. Polimerul capata. sint legati trainic de atomii de carbon.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. in tehnica frigorifica. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . duap cum se spune o structura sterioregulata. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . piese pentru aparatajul chimic.si fonoizolator. cutii de accumulator si multe altele. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire. care formeaza macromolecula zigzag. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. si plasticat. El se obtine. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). Acest polistiren este acum cel mai raspindit. areproprietati dielectrice bune. la constructii. Acesta este un material foarte usor. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. Atomii de clor. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. care substituie o parte din atomii de hydrogen. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. O varietate de polimer este penopolistirenul. Grupele. dar se descompune usor la incalzire. industria mobilei. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. sint situati intr-un singur plan. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. In prezenta de initiatori. care are o regiditate considerabila. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. care e un material ceva mai moale. Ea de fapt nu arde. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei.

apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. În domeniul materialelor de constructii. Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. de exemplu in timpul presarii la cald.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. 6. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. iar din acestea . are o stabilitate termica sporita. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. prin proprietati dielectrice bune. tablelor si foliilor metalice. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. ci termoreactiva.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. proprietati electroizolante bune. Din masele plastice fenolformaldehidice. instalatii 19 . umple bine forma.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. precum si multe aparate de uz casnic. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. substante de solidificare. panourile stratificate. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. in compozitia lor intra materiale de umplutura. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. de regula. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. 4. coloranti si altele. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. Acest process secundar. se prepara pulberi de presare. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului.

pe plan mondial. Electrotehnica si electronica. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. iar înaltimea de 7. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii. placate în interior cu politetrafluoretilena. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. În acest domeniu. polifenilen oxidul etc. conducte. polietilena. protejarea culturilor în sere si solarii. de 15m înaltime si 25m diametru. 44% anual. poliolefinele si polimerii stirenici. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. clape de vane etc. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf.5m. poliacetalii. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. butadiena si stirenul(ABS). Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. sa nu arda. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. metil-metacrilat etc. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. Industria nucleara. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. 20 . Industria chimica. iar daca ard sa nu produca fum. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. beneficiari traditionali ai materialelor polimere.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. diametrul reactorului fiind de 3m. au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. Politetrafluoretilena. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t.

aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. polifenocen. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. în conditii speciale. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. De asemenea. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. 21 . care se aseamana cu o retea tridimensionala. Alte modificari. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. ca de exemplu: poliftalocianina. care au o ductibilitate. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. de exemplu. cilindrica sau în lamele echidistante. În sfârsit . prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Produsi în cantitati mici. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. greutate mult mai scazuta a piesei. o rigiditate neobisnuita. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. electroni de tip ). De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. insolubilitate în orice dizolvant. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. Simpla aditivare. polimeri de condensare. Astfel.cel al polimerilor speciali. are loc un proces de difractie a acestora. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta.

pare sa devina în viitor. biocompatibilitatea. cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. 22 . la nivelul actual de cunostinte de care dispunem. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit.