URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. In functie de felul solventilor. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. D. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism. se agraveaza cu timpul. adica solubile in apa. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. fie sub o forma premergatoare. de provitamine. C. care. . Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului. D1. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. D. D2 etc. E si K. ai acestora. B.). Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. B2. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. Vitaminele liposolubile. pelagra etc.). iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. E etc. 3 . Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. facand parte din diferite clase de substante organice.vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. fie sub forma de vitamine.vitamine hidrosolubile. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica.

Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. Vitamine hidrosolubile. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra.Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. slabiciune. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. 4 . din tara noastra. ficatul. care inseamna piele aspra. iar sintetic vitamina D4.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. iar la adulti oasele devin fiabile. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. vitamina C si vitamina PP. grupa vitaminelor D. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. respectiv calciferol. In organismul omului si al animalelor. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. tulburari nervoase. organismul este predispus la rahitism. prin fabricile de la Bucuresti. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Pelagra. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Astazi. Cluj si Iasi. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Vitaminele K (antihemoragice). Se gaseste in "untura de peste". care formeaza impreuna cu vitamina D2. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. datorita decalcifierii organismului. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care se manifesta prin eczeme. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. si prin aceasta sangele se incheaga normal. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. laptele sucul de rosii (tomate). industria chimico-farmaceutica. spanacul si drojdia de bere.

5 18.5 2% H = 6.Monoprotide (protide simple. De fapt. O. S.Solubile . P. aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide . Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic . Protide . COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare. ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular .Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici. ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale. proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C.5 7. denumite grupe prostetice.Fibroase . H. considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. N.1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali. oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. Proteine .Insolubile .Polipeptide 5 .5% N = 15.5% P = 0. Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur .

dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. Solu iile proteinelor sunt coloidate. în mod firesc. m rindu. în contact cu apa. cristalizatesau amorfe. R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor.excep ie f când solu iile unor heteroproteine. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . Unele proteine.Haloproteine . macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic . heterocilic. ciclic aromatic. pentru aefectua unele studii biologice. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. Proteinele greu solubile prezint . Clasificare. altele (fibrilare) sunt insolubile. .Superioare . Proteinele. în general. unele proteine (globulare) sunt solubile. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide. Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . înainte de a se dizolva. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. Din hidrolizatele substan elor proteice. de obicei sunt levogire. Solubilitatea în ap este diferit . R = radical hidrocrbonat. Puntea rotatorie este. proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim . Ca i aminoacizii.Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor. Dar. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. care sunt dextrogire. ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. tensioactive. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. Ca substan organic . acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 . -aminoacizi). o m rime caracteristic a proteinelor. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez .

în schema redat în prima etap . Reac ii de culoare. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. acid picric. Propiet i chimice. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. aici intervin dou tipuri deenzime. s ruri ale unor metale. Reac ii de precipitare. 7 . Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. pentru organism. caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. acizi anorganici. ca de exemplu: alcool etilic. acid tricloracetic. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. proteinazele i peptidazele. Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. În prezen a unor enzime specifice. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . De remarcat. care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. În prezen a unor substan e organice sau anorganice.

Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata. care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. samburii. industrie. drept sursa de energie.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. medicina. sub influenta enzimelor. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. jucand rolul unei substante de rezerva. acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare. imbogatindu-si continutul in ulei. fructele. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. Sinteza naturala a grasimilor In plante. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. 8 . S-a constatat ca prin maturizare. plantele saracesc in amidon si zaharuri.

care de asemenea au rolul unor substante active. rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate. La germinatie.9 1. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . Grasimile din regnul animal In organismul animal. precum si coenzimele procesului redox. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina. Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase.8 1. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. Acesti metaboliti.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . sintetizarea grasimilor propriise face. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 .

dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. pentru formarea lipidelor propriu-zise. acestia rebuie sa se esterificecu glicerina. Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati. Intr-un regim normal . din aminoacizi.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. obtinuta in ciclul Krebs din glucide.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie. Grasimea de bovine este culoare galbena. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens. din alcool etilic si din acizi grasi. deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne. Dupa sintetizarea acizilor grasi. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. si cea de perselare in interiorul muschiului. compozitia chimica. functionand in acelasi timp ca termoregulator. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. determinata de pigmentii carotenoici . acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. 10 . Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. culoarea.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati.

În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. viteza de reac ie cre te brusc. înl turând murd ria. Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. cu o substan alcalin . S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. Îndat ce se formeaz s pun. pentru a ob ine o emulsie. primul detergent. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. la fund ramânâd un strat apos. uleiul de cocos i de palmier. 11 . Abia din anii 100 d. Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. Pentru fabricarea s punului de toaleta. care contine glicerin . Procesul chimic care are loc se numeste saponificare.H. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. topit. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin . de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. precum soda caustic sau potasa caustic .

 Etanol apare pe lista substan elor iritante. S punurile de calciu.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat . Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil . poate produce ame eli. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator. Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap . Când este inhalat.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele.  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului. utilizat în industria textil este moale. 12 .  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. Este clasificat ca fiind mutagen. Datorit acestei structuri. orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap . S punul de potasiu. v rs turi i scaderea brusc a tensiunii. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului.

se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. Intr-un lichid. Acest efect. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci. Detergentii sintetici pentru menaj. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Capetele se ataseaza usor de apa. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. numit tensiune superficiala. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. prin reducerea tensiunii superficiale. cum ar fi apa. iar cozile se ataseaza usor de grasime. avand capetele atasate de 13 . moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala.

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. Aceasta previne separarea ingredientelor. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. un mineral fiind macinat. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor. Reactia produce sapun si glicerina. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. 14 . Daca un material care se spala este grasime. uleiul de cocos si uleiul de palmier. precum seul. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). cum ar fi prafurile de curatat. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. numite hidrotrop. cu o substanta alcalina. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei.

proprietati termoizolante si electroizolante etc. 15 . stabilizatori (antioxidanti. substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. teseturi. coloranti. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). in afara de polimeri (denumiti adesea rasini).a. fotostabilizatori). Fiind din nou incalzite. stabilitate chimica inalta. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. pot capata o noua forma si tot asa mai departe.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. fibre de sticla s. densitate mica. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole.). si alte substante. care le sporesc elasticitaea. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. in viata de toate zilele. care le dau culoarea necesara. le reduc fragilitatea. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. Aproape toate masele plastice contin. ele iarasi devin moi. componenti care le confera anumite calitati.azbest. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere.

POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. Ca urmare. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta).97 g/cm3) sau polietilena dura. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc.92 g/cm3). iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. cu foarte putine ramificatii. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. 16 . ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului).000) atmosfere. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice. cum ar fi: conducte de presiune. Pâna la acea data. rezervoare foarte mari. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. în anul 1954. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. izolatii electrice. pe când polipropilena atactica. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. Drept urmare. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. ea are si alte întrebuintari. (0. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri.

de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. grefari de macromolecule pe un material dat etc. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). putin grasoasa la pipait. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. asemanatoare cu parafina. Spre deosebire de polietilena. ci sa descreasca. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare. grafit. Pentru a intelege aceasta contradictie .CH2-CH2-)n este o substanta solida. Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. de culoare alba. POLIPROPILENA material solid. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. dar în acelasi timp creste si pretul lor. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. cel de-al doilea procedeu. La prima vedere aceasta pare de neinteles.coada-cap . grasos la pipait. E posibila si o varianta mixta de combinare. fibre de azbest etc). de culoare alba. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. termoplastica. Solutiile de acizi. termoplastic.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. (. Este un polimer stabil la mediile agresive. Acidul azotic concentrat o distruge. 17 .

Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast .si fonoizolator. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Grupele. elimminind clorura de hidrogen. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. care are o regiditate considerabila. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. In prezenta de initiatori. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . areproprietati dielectrice bune. Polimerul capata. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. in tehnica frigorifica. care formeaza macromolecula zigzag. Ea de fapt nu arde. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. sint legati trainic de atomii de carbon. care e un material ceva mai moale. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. la constructii. El se obtine. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. cutii de accumulator si multe altele. O varietate de polimer este penopolistirenul. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. industria mobilei. sint situati intr-un singur plan. si plasticat. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. Atomii de clor. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. duap cum se spune o structura sterioregulata. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. Acesta este un material foarte usor. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. piese pentru aparatajul chimic. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. o rezistenta mecanica mare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. care substituie o parte din atomii de hydrogen. dar se descompune usor la incalzire. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire.

la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. precum si multe aparate de uz casnic. 6. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. in compozitia lor intra materiale de umplutura. instalatii 19 . Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. umple bine forma. are o stabilitate termica sporita. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. de regula. panourile stratificate.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. se prepara pulberi de presare.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. Acest process secundar. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. Din masele plastice fenolformaldehidice. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. 4. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. tablelor si foliilor metalice. proprietati electroizolante bune. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. În domeniul materialelor de constructii. substante de solidificare. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. prin proprietati dielectrice bune. iar din acestea . ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. coloranti si altele. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2. de exemplu in timpul presarii la cald. ci termoreactiva.

S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Politetrafluoretilena. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. diametrul reactorului fiind de 3m. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. Electrotehnica si electronica.5m. Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. 20 . polietilena. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. conducte. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. Industria chimica. sa nu arda. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii. protejarea culturilor în sere si solarii. 44% anual. beneficiari traditionali ai materialelor polimere. poliacetalii. Industria nucleara. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. clape de vane etc. de 15m înaltime si 25m diametru. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. butadiena si stirenul(ABS). metil-metacrilat etc. placate în interior cu politetrafluoretilena. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. iar daca ard sa nu produca fum.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. pe plan mondial. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. poliolefinele si polimerii stirenici. polifenilen oxidul etc. iar înaltimea de 7. În acest domeniu. impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale.

pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor. În sfârsit . în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. electroni de tip ). care au o ductibilitate. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. Astfel. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. o rigiditate neobisnuita. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Produsi în cantitati mici. greutate mult mai scazuta a piesei. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. polimeri de condensare. care se aseamana cu o retea tridimensionala. de exemplu. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. De asemenea. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. insolubilitate în orice dizolvant. Simpla aditivare. polifenocen. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare.cel al polimerilor speciali. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. ca de exemplu: poliftalocianina. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. în conditii speciale. are loc un proces de difractie a acestora. Alte modificari. cilindrica sau în lamele echidistante. 21 .

biocompatibilitatea. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. la nivelul actual de cunostinte de care dispunem. cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. pare sa devina în viitor. 22 .URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful