URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

1

URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011

CUPRINS
1) 2) 3) 4) 5) 6) VITAMINE PROTEINE GRASIMI SAPUNURI DETERGENTI MASE PLASTICE 3 . 5 8 ..11 ..13 16

2

fie sub o forma premergatoare. se agraveaza cu timpul. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. care. D. dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut .vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi. . C. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. D2 etc.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 VITAMINE Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica. E si K. facand parte din diferite clase de substante organice. E etc. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.vitamine hidrosolubile. 3 . insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta acestor litere (B1. B2. adica solubile in apa. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. B. Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului. s-a constatat ca cele mai multe dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. vitaminele pot fi diferentiate tinand seama de solubilitatea lor in diferiti solventi. vitaminele se pot clasifica in doua grupe: . Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A. D1.). In functie de felul solventilor. fie sub forma de vitamine. pelagra etc. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. D. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor. ai acestora. de provitamine. Vitaminele liposolubile.). Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism.

In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. industria chimico-farmaceutica. In organismul omului si al animalelor. rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie).Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. prin fabricile de la Bucuresti. spanacul si drojdia de bere. datorita decalcifierii organismului. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor. ficatul. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. laptele sucul de rosii (tomate). grupa vitaminelor D. si prin aceasta sangele se incheaga normal. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Pelagra. care se manifesta prin eczeme. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Cluj si Iasi. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Vitamine hidrosolubile. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. Vitaminele K (antihemoragice). slabiciune. care inseamna piele aspra. Se gaseste in "untura de peste". 4 . din tara noastra. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. organismul este predispus la rahitism. respectiv calciferol. Astazi. tulburari nervoase. continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. vitamina C si vitamina PP.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Vitaminele D (antirahitice) regleaza. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. iar la adulti oasele devin fiabile. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. care formeaza impreuna cu vitamina D2. iar sintetic vitamina D4.

Solubile .5% P = 0.Globulare -Protide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara i sunt insolubile în ap sau în solu ii de electrolitici. considera i ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vie ii. denumite grupe prostetice. H.Fibroase . oferind posibilitatea corel rii denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compu i care constituie clasa la care ne referim. S.5 7.Polipeptide 5 . Protide . Proteine . COMPOZI IA Sub aspectul compozi iei elementare.5% N = 15. N. O. aminoacizi) -Poliprotide Inferioare Peptide .Insolubile .1 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazeaz pe comportarea compu ilor de natur proteic la hidroliz . Compozi ia procentual pe elemente a proteinelor variaz în limitele restrânse: C = 51 56% O = 20 23% S = 0.Monoprotide (protide simple.5 18.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 PROTEINE Proteinele sunt compu i organici naturali. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natur . proteinele sunt compu i organici care con in toate elementele organice: C. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afar de lan urile macromoleculareproteinice con in i alte grup ri de natur neproteinic . ele sunt solubile în ap sau în solventi electrolitici i au structur globular . P. ace ti componen i sunt principalii constiten i cu structura macromolecular ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale i animale. De fapt.5 2% H = 6.

Puntea rotatorie este. re ine o cantitate mai mare de ap fornând geluri. Proteinele greu solubile prezint . Dar. au conus la concluzia c formarea proteinelor naturale particip circa 20 de. a fost necesar cb inerea aminoacizilor prin sintez . m rindu. . macromoleculare proteice se g sesc în solu ie sub form de amfioni. acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în func ie de 6 . ciclic aromatic. heterocilic. sau pentru a asigura materia prim necesar ob inerii unorprodu i chiar la nivel industrial. altele (fibrilare) sunt insolubile. fenomenul de gonflare (fixeaz apa datorit grup rilor polare pe care le con in. separate i ob inute în stare pur din diver i produ i naturali pot fi hidroliyate pe cale chimic sau enzimatic cb inându se a a numitele hidrolizate proteice în care s au identificat -aminoacizi. Solubilitatea în ap este diferit . Solu iile proteinelor sunt coloidate. Propiet i fizice i chimice ale proteinelor Propiet i fizice Proteinele sunt substan e solide.excep ie f când solu iile unor heteroproteine. cristalizatesau amorfe. în contact cu apa. reterocarbonat pe care pot fi grefate i alte grupe func ionale. Punctul izoelectric difer de la o protein la alta. la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. dintre care metodele cromatografice au o mare pondere. pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izola i din hidrolizatele proteice. solubilitatea în ap este condi ionat de structura proteinelor.Haloproteine . unele proteine (globulare) sunt solubile. Proteinele. Analiza hidrolizatelor proteice efectuat prin diferite metode fizico chimice. R = radical hidrocrbonat. Unele proteine. Ca substan organic . pentru aefectua unele studii biologice. tensioactive. înainte de a se dizolva. Aminoacizii naturali sunt -aminoacizi cu excep ia -alaninei. Din hidrolizatele substan elor proteice.Superioare . în mod firesc. un aminoacid posed în molecul un radical organic i grupele func ionale amino i carboxil i. de obicei sunt levogire. Clasificare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 . proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minim . -aminoacizi).Heteroproteine Monoprotide (aminoacizi) sunt compu i organici naturali cu o larg r spândire. Sursa principal pentru ob inerea -aminoacizi o constituie proteinele. Ca i aminoacizii. care sunt dextrogire. aminoacizii pot fi clasifica i inând seama de natura radicalului (alifatic. o m rime caracteristic a proteinelor. ace ti compu i pot fi izola i prin diferite metode. R CH COOH NH2 -Aminoacizi Ob inerea aminoacizilor.i volumul) Solu iile apoase de proteine prezint activitate optic . macromoleculare migreaz cu vitez mic într-un câmp electric. heterociclic) de num rul grupelor func ionale men ionate precum si de pozi ia relativ pe care o au aceste grupe func ionale în molecul ( . în general.

care ac ioneaz în dou etape: Proteinaze  Protein  Polipeptide Peptidaze  Polipeptid  Aminoacizi dup cum se vede. aici intervin dou tipuri deenzime. în schema redat în prima etap . proteinazele i peptidazele. Reac ii de precipitare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 caracterul acid sau bazic al proteinei. are loc scindarea lan ului proteic prin desfacerea leg turilor peptidice. este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular. aceasta din urm având un rol biologic deosebit. pentru organism. acizi anorganici. în urma c ruia se ob in amestecuri de -aminoacizi. Supuse ac iuni unor agen i chimici (acizi sau baze tari. În prezen a unor enzime specifice. Aceea i colora iei se ob ine i prin tratarea solu iei proteice cu un amestec de acid acetic glacial i solu ie concentrat de acid sulfuric. s ruri ale unor metale. Reac ia biuretului este specific leg turii peptidice. ca de exemplu: alcool etilic. macromolecula se fragmenteaz rezultând polipeptide. Principala propietate a proteinelor este hidroliza. electrolitici) proteinele sufer fenomenul de denaturare. acid picric. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimic sau enzimatic . caracter condi ionat de prezen a în macromolecula protec iei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. acid tricloracetic. De remarcat. În prezen a unor substan e organice sau anorganice. Propiet i chimice. Acestea reprezint o modificare ireversibil astructirii lan urilor macromoleculare. de exemplu schimbarea conforma iei naturale prin ruperea leg turilor de hidrogen dintre lan uri. 7 . proteinele dau reac ii de precipitare reversibile sau ireversibile. Reac iile de precipitare prezint importan pentru separarea unor proteine sau îndep rtarea proteinelor a c ror prezen deranjeaz în lichidele biologice supuse analizei. O solu ie de protein d o colora ie roz-violet dac se trateaz cu o solu ie de NaOH 10% i solu ie de CuSO4 1%. Reac ii de culoare.

acizii grasi se combina cu glicerina dand nastere grasimilor : CH2OH HOOC-R CH2-OOC-R CH-OOC-R1+3H2O CH2-OOC-R2 CHOH + HOOC-R1 CH2OH HOOC-R2 Triclicerida In plante materia grasa se concentreaza numai in anumite parti cum sunt semintele.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 GRASIMI Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan. in epiploon sau in jurul oranelor interne iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. pe care planta o utilizeaza in timpul dezvoltarii ei. industrie.Grasimile prezinta avantajul ca puterea lor calorica este foarte ridicata si sunt lipsite de apa de cristalizare.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie. Sinteza naturala a grasimilor In plante. drept sursa de energie. corespunzator Printr-o reactie de esterificare. grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor. plantele saracesc in amidon si zaharuri. samburii. care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara nesaturata. sub influenta enzimelor. S-a constatat ca prin maturizare. fructele. Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida saturata. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea CHO (aldehidica) transformandu-se in acidul gras nesaturat . imbogatindu-si continutul in ulei. 8 . medicina. jucand rolul unei substante de rezerva.

Posibilitatile organismului de a sintetiza acesti acizi.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Cele mai multe plante naturale au seminte oleaginoase. sintetizarea grasimilor propriise face. Acumulari de grasimi de rezerva se produc si in tulpinile unor copaci. Grasimile din regnul animal In organismul animal.8 1. Grasimile din tesuturile animale contin in structurile lor acizi grasi cu un numar pereche de atomi de carbon cuprins intre 4 si 24. Acesti metaboliti. La germinatie. rezerva lor de energie se poate valorifica direct numai in organul de depozitare. Se produce o hidroliza a grasimilor la acizi grasi si glicerina. Grasimile si acizi grasi fiind greu translocabile in organismele vegatale . rezervele de grasimi sunt practic complet epuizate.3 Glucide 10 12 15 69 53 77 Amidonoase Boabe grau Boabe mazare Boabe orez Tabel . Seminte Oleaginoase Specia vegetala Floarea soarelui Nuci de cocos Ricin Grasimi 45-55 65 60-65 1. La cele de cultura predomina cele cu seminte amidonoase.9 1. Formarea grsimilor din glucide si proteine este legata de ciclul lui Krebs De remarcat este importanta pentru aceste transformariia unor substante care ocupa un loc central: acidul piruvic. precum si coenzimele procesului redox. acetilcoenzima A si subsatntele care constitue unele etape ale ciclului Krebs. sunt foare diferite de la tesut la tesut si de specie la specie. care de asemenea au rolul unor substante active. fie in urma tranformarii altor componente ale alimentelor. Comun penrtu toate speciile si toate tesuturile este faptul aratat mai 9 . formeaza pentru organism asa-numitul fond metabolic comun . care sunt comuni in metabolismul mai multor clase de substante. sub actiunea lipazelor vegetale prezente in toate semintele si in alte organe ale plantei. Continutul de substanta de rezerva in semintele oleaginoase si amidonoase Energia chimica a grasimilor este eliberata prin oxidarea produsilor de hidroliza: acizi grasi si glicerina.

acestia rebuie sa se esterificecu glicerina. 10 . O cantitate mica de grasime se gaseste chiar in interiorul fibrei. Dupa sintetizarea acizilor grasi. Aceasta deoarece organismul animal este in stare sa sa sintetizeze din glucide si proteine numai acizi grasi saturati si monosaturati ceilalti acizi grasi polinesaturati putand fi sintetizati nami daca alimentele ingerate contin acizi grasi cel putin dinesaturati. Intensitatea culorii depinde de continutul de caroten.In functie de starea de ingrasare a animalului in carne se gaseste asa numita grasime de marmorare dintre muschi. compozitia chimica. In general grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut. Intr-un regim normal . culoarea. din aminoacizi.Aceasta sursa o constituie principala sursa de lipide pentru organism.La animalele din zone calde grasimea are consistenta mai tare dacat la cele dintr-un climat temperat rece. intre 2-3 mg caroten/kg este galbena iar peste 5 mg caroten /kg este galben intens. Efect hotarator in compozitia grasimii il are hrana. dacat grasimea acumulata in interiorul organismului. determinata de pigmentii carotenoici . ca biosinteza porneste de la aceiasi substanta simpla care este acetilul coenzima A denumit acid acetic activat si care poate provenii din glucide. obtinuta in ciclul Krebs din glucide. pentru formarea lipidelor propriu-zise. Grasimea de bovine este culoare galbena. Trecerea spre o cale sau alta depinde de starea generala a organismului si de factorii de mentinere a homeostazei generale. Cea mai mare parte din grasimea animalelor se gaseste sub forma se tesuturi adipoase subcutante. Dupa felul cum este folosit acetilul conezima A se poate realiza sinteza de acizi grasi. Grasimile crude den diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta. din alcool etilic si din acizi grasi. functionand in acelasi timp ca termoregulator. tesuturi adipoase asezate pe membranele peritoneale care sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata organelor interne.Cand hrana are putina grasime se formeaza grasime prin sinteza din glucide si proteine si in consecinta bogata in acizi grasi saturati si monosaturati.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sus. Femelele au grasimea mai intens colorata decat masculii. deci grasimi sau producere de energie prin oxidare pana la CO2 si H2O in ciclul citric. acetil coenzima A pentru sinteza de acizi grasi provine 30% din glucide. Pana la 1mg caroten /kg grasimea este alb-galbuie.Procesul de esterificare are loc dupa o prealabila fosforilare a glicerinei. si cea de perselare in interiorul muschiului.

precum soda caustic sau potasa caustic . viteza de reac ie cre te brusc. Probabil c acest s pun primitiv a ajuns pe mâinile cuiva. se fabrica în Orientul Mijlociu de acum 5000 de ani. de obicei în amestec cu grasimi solide sau hidrogenate. primul detergent. care a observat c acesta se amestec cu apa i se cl te te. rezultat din reac ia de saponificare i multa apa. care contine glicerin . Pentru fabricarea s punului de toaleta. La început a fost folosit in principal pentru sp larea rufelor si pentru cur area inflama iilor i a r nilor. 11 .H. înl turând murd ria. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de s pun. la fund ramânâd un strat apos.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 SAPUNURI S punul. pentru a ob ine o emulsie. S punul miez con ine 6264% acizi gra i si el poate fi utilizat ca s pun de rufe. cu o substan alcalin . Probabil c s punul s-a ob inut întampl tor. Îndat ce se formeaz s pun. Abia din anii 100 d. topit. S punurile se ob in prin reac ii ale gr similor precum seul. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. când se frigea carnea desupra unui foc de lemne i a picurat gr simea pe cenu a alcalin . S punul se obtine printr-un proces chimic în care o gr sime reac ioneaz cu o substan alcalin . Pentru ad ugarea unei solu ii concentrate de clorur de sodiu se separ s punul miez. Produsul astfel ob inut con ine toat glicerina. oamenii au inceput sa foloseasc s punul pentru baie. În procedeul obi nuit de fabricare a s punului se înc lze te gr simea cu aburi introdu i direct la 100ºC i se adaug solu ia de hidroxid de sodiu. s punul miez (ob inut din gr simi mai pure) se usuc pân ce con inutul în acizi atinge 80-85% apoi i se înglobeaz un parfum i se preseaz in buc i. fiindc s punul topit este un bun dizolvant atât pentru gr sime cât i pentru hidroxidul de sodiu. uleiul de cocos i de palmier.

 Etanol apare pe lista substan elor iritante. Datorit acestei structuri. Aceast chimical poate irita c ile respiratorii. Este un iritant pentru ochi i cauzator de probleme la ficat. S punurile de aluminiu se utilizeaz la impermeabilitatea anumitor pânze. sodiu si aluminiu servesc la fabricarea de unsori consistente. Este clasificat ca fiind mutagen.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 S punurile se caracterizeaz prin faptul c moleculele lor posed la una din margini o grup polar hidrofil . orientându-se cu grupa COO¯ înspre ap . S punurile de calciu.  Triclosan un antibacterian i un mutagen foarte u or absorbit prin piele. utilizat în industria textil este moale. poate pune in primejdie vederea si cauzeaz pierderea controlului asupra mu chilor. Acest proprietate confer s punului puterea sa de cur ire. moleculele de s pun au tendin a de a se acumula la suprafa a desp r itoare a solu iei fa de mediul înconjurator. Ingredientele care au poten ial d un tor din s punurile comerciale:  -A-pirina o substan derivat din seva r inoas a pinului. 12 . poate produce ame eli. v rs turi i scaderea brusc a tensiunii. Când este inhalat.  Acetatul de benzil un iritant pentru ochi i pl mâni i un cunoscut cancerigen. care este o component major a terebentinei i poate afecta sistemul imunitar. d unatoare i este folosit în farbricarea ojei de unghii i a diluantului.  Benzaldehida supranumit i ulei de migdale amare. însemnând c poate altera materialul genetic al celulelor.  LSS-ul distruge gr simile i pune în pericol abilitatea pielii de a r mâne hidratat . Expunerea frecvent sau prelungit poate cauza edem i deasemenea dificult i de respira ie. S punul de potasiu. este un narcotic i un anestezic care poate s cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.  A-terpinolol aceast chimical este extrem de iritant pentru membranele mucusului. Numai s punurile metalelor alcaline i al amoniacului sunt solubile în ap .

Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator. in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior. iar cozile se ataseaza usor de grasime. se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet. cum ar fi apa. ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Acest efect. avand capetele atasate de 13 . Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa. Intr-un lichid.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 DETERGENTI Detergentii sunt agenti de curatare. numit tensiune superficiala. Agenti tensioactivi Sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale. prin reducerea tensiunii superficiale. moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior. cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina. Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti active de suprafata sau tensioactivi. Detergentii sintetici pentru menaj. Capetele se ataseaza usor de apa. moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca anand forma unor mormoloci.

Daca un material care se spala este grasime. Sapunuri Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor. cum ar fi prafurile de curatat. numite hidrotrop. Prafurile de curatat tipice contin un detergent anionic. precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). uleiul de cocos si uleiul de palmier. materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului. precum seul. Reactia produce sapun si glicerina. un mineral fiind macinat. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. Aceasta previne separarea ingredientelor. care trebuie curatate la cele mai inalte standarde. Detergentii speciali sunt fabricate pentru curatire industriala. De exemplu detergentii cu agenti tensioactivi neionici si cationici se folosesc la instalatiile de fabricare a alimentelor si a produselor lactate. 14 . Detergenti sintetici Detergentii sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingresiente a unei substante. cu o substanta alcalina. precum feldspatul si un inalbitor cu hipoclorit. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Detergentii sintetici se folosesc si la alte produse de curatare.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 molecule de apa.

fotostabilizatori). stabilitate chimica inalta. pot capata o noua forma si tot asa mai departe. coloranti.a. in viata de toate zilele. Pentru a ne comporta correct cu masele pastice. ele iarasi devin moi. Aproape toate masele plastice contin. care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi.azbest. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii. care le dau culoarea necesara. in afara de polimeri (denumiti adesea rasini). O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de lemn. le reduc fragilitatea.). La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. care le sporesc elasticitaea. si alte substante. stabilizatori (antioxidanti. proprietati termoizolante si electroizolante etc. Fiind din nou incalzite. fibre de sticla s. teseturi. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. 15 . densitate mica.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 MASELE PLASTICE Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri. plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt). Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. substanta polimere serveste in ele in calitate de liant. componenti care le confera anumite calitati. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile. capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole.

ea are si alte întrebuintari. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. (0. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). 16 . Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor.000) atmosfere.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. cu foarte putine ramificatii. rezervoare foarte mari.92 g/cm3). pe când polipropilena atactica. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. Drept urmare. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi. cum ar fi: conducte de presiune. Pâna la acea data. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (500020. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. izolatii electrice. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. Ca urmare. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organoaluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. Vom examina in continuare cele mai raspindite feluri de mase plastice. în anul 1954. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei.97 g/cm3) sau polietilena dura. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza. deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C.

fibre de azbest etc). asemanatoare cu parafina. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. Spre deosebire de polietilena. dar în acelasi timp creste si pretul lor. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare.CH2-CH2-)n este o substanta solida. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca.coada-cap . grefari de macromolecule pe un material dat etc. 17 . de culoare alba. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. Este un polimer stabil la mediile agresive. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare. ci sa descreasca. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla. La prima vedere aceasta pare de neinteles. Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . Pentru a intelege aceasta contradictie . putin grasoasa la pipait.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. de culoare alba. grasos la pipait. termoplastica. Acidul azotic concentrat o distruge. Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. cel de-al doilea procedeu. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. Solutiile de acizi. E posibila si o varianta mixta de combinare. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). POLIPROPILENA material solid. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. termoplastic. de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 CH3 CH3 CH3 CH3 - Primul procedeu se numeste cap-coada . (. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. grafit.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee.

ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. care substituie o parte din atomii de hydrogen. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE 18 . Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. sint legati trainic de atomii de carbon. POLISTIRENUL Polisterenul are o structura liniara. Ea de fapt nu arde. Grupele. Polimerul capata. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada . Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. o rezistenta mecanica mare. dar se descompune usor la incalzire. industria mobilei. care e un material ceva mai moale. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan.si fonoizolator. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. care formeaza macromolecula zigzag. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. El se obtine. In prezenta de initiatori. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo. elimminind clorura de hidrogen. cutii de accumulator si multe altele. Acesta este un material foarte usor. piese pentru aparatajul chimic. si plasticat. sint situati intr-un singur plan. care are o regiditate considerabila. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. in tehnica frigorifica. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare. Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire. areproprietati dielectrice bune. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. Atomii de clor. la constructii.CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. duap cum se spune o structura sterioregulata. O varietate de polimer este penopolistirenul.

de regula. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. substante de solidificare. in compozitia lor intra materiale de umplutura. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. proprietati electroizolante bune. tablelor si foliilor metalice. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2.masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea. Din masele plastice fenolformaldehidice. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. precum si multe aparate de uz casnic. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. prin proprietati dielectrice bune. coloranti si altele. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. iar din acestea . apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. 4. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. se prepara pulberi de presare. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Rasina fenol. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. are o stabilitate termica sporita. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. ci termoreactiva. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla.prin presare la cald un larg asortiment de articole electrotehnice. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. Acest process secundar.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. de exemplu in timpul presarii la cald. În domeniul materialelor de constructii. instalatii 19 . O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. panourile stratificate. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor. umple bine forma. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. 6. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termoplastica. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 10-15%.

au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. beneficiari traditionali ai materialelor polimere. se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelo plastice: în medie. clape de vane etc. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. Electrotehnica si electronica. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. Materialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune decât tuburile din fonta. diametrul reactorului fiind de 3m. metil-metacrilat etc.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 sanitare din poliesteri armati. Industria nucleara.5m. placate în interior cu politetrafluoretilena. Industria chimica. 44% anual. având proprietati antiaderente împiedica formarea crustelor pe peretii turnului. 20 . Pentru îmbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati (fluoroplaste) grefati radiochimic cu monomeri de stiren. ca elemente de legatura pentru pompe si compresoare. începând de la conducte pâna la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza în medii corozive. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate în acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena. conducte. pe plan mondial. sa nu arda. poliacetalii. Iata câteva exemple: Industria aerospatiala. iar daca ard sa nu produca fum. În prezent se utilizeaza schimbatoare de caldura pentru racirea lichidelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena. S-au executat astfel reactoare chimice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla având o capacitate de nu mai putin de 48 t. Politetrafluoretilena. Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cât mai buna rezistenta la foc. Alte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt tehnicile de vârf. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. polifenilen oxidul etc. care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu. poliolefinele si polimerii stirenici. iar înaltimea de 7. În agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa presiune. materialele plastice îsi gasesc cele mai diverse aplicatii. polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. butadiena si stirenul(ABS). impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor. polietilena. Dar materialele plastice cunosc utilizari importante chiar în constructia unor aparate si utilaje la care cu greu si-ar fi putut închipui cineva ca se poate renunta la metal. S-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor. folosite pentru mentinerea umiditatii solului. având un cost similar dar o greutate mult mai mica. gratie greutatii scazute si rezistentei chimice si mecanice ridicate al acestor materiale. pentru solutiile concentrate de saruri alcaline. de 15m înaltime si 25m diametru. În acest domeniu. protejarea culturilor în sere si solarii. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc.

Astfel. a cunoscutelor rasini epoxi cu fibre de carbon. polifenocen. Utilizarea lor în acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente: y y y usurinta de formare a piesei cu geometria dorita. insolubilitate în orice dizolvant. polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti substante cu încarcatura electrica bipolara permanenta. în conditii speciale. de exemplu. Cea de a doua consta în realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare. ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta mecanica. O alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea chimica a lanturilor hidrocarbonate între ele. Aceste material plastic îsi gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor.cel al polimerilor speciali. Prima este de obtinere de amestecuri polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice în masa materialului. Produsi în cantitati mici. de data aceasta în însasi structura polimerilor. Cele mai spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici. electroni de tip ). o rigiditate neobisnuita. cilindrica sau în lamele echidistante. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase. În sfârsit . ca de exemplu poliacrilatul de sodiu: cu semiconductibilitate de tip electronic. Anii 80 au marcat dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice. în acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte mare regularitate. un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant. duce la aparitia unui material al carui modul de elasticitate specifica este de 10 ori mai mare decât al celor mai bune oteluri produse în acea vreme. greutate mult mai scazuta a piesei. ca de exemplu: poliftalocianina. datorita prezentei de electroni delocalizati (de obicei. Un exemplu îl constituie polimerul obtinut prin încalzirea poliacrilonitrilului (Ladder-polymer). care se aseamana cu o retea tridimensionala. Un alt exemplu îl constituie articulatiile din plipropilena etirata. Simpla aditivare. Sau gasit însa utilizari ale materialelor plastice si ca înlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale. Sunt cunoscute în general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici. ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate. Alte modificari.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 Industria electronica. are loc un proces de difractie a acestora. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor lichide. Materialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale. posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit. Materialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri: y y cu semiconductibilitate de tip ionic. Rezulta asa-numitii polimeri reticulati. care datorita structurii cristaline rezista la milioane de îndoiri. polimeri de condensare. De exemplu daca lanturile hidrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la întâmplare ci sunt întinse prin etirare. 21 . Schimbarile cele mai spectaculoase nu au loc însa în domeniul asa numitilor polimeri clasici. Caracteristice pentru aceasta structura sunt infuzibilitatea. De asemenea. aplicând tehnicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice. pot aduce calitati spectaculoase în comportamentul acestora. prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice. care au o ductibilitate. o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice.

cea mai interesanta aventura a materialelor plastice. pare sa devina în viitor. Prin grefarea pe lantul polimerului a unor grupari chimice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul uman. 22 . la nivelul actual de cunostinte de care dispunem. Cât de utila ar fi o asemenea proprietate pe lânga medicina viitorului este usor de imaginat. biocompatibilitatea.URSE ANDREI CRISTIAN 10B REFERAT CHIMIE 2011 În sfârsit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful