Sunteți pe pagina 1din 147

Consiliul Judeþean

Buzãu

Strategia de Dezvoltare
ºi Promovare
a Turismului
ºi a Agroturismului
în judeþul Buzãu
2010 - 2015

- Proiect -
Cuprins:

Capitolul 1 - Prezentarea judeţului

1.1. Date sintetice 1


1.2. Relieful 2
1.3. Hidrografia 3
1.4. Vegetaţia şi fauna 5

Capitolul 2 - Analiza de situaţie

2.1. Principii metodologice 7


2.1.1. Metode utilizate 7
2.2. Stadiul actual al dezvoltării economico - sociale a judeţului Buzău
2.2.1. Analiza situaţiei de ansamblu a judeţului Buzău 7
2.2.2. Populaţia 8
2.2.3. Economia judeţului Buzău 9
2.2.4. Industrie 11
2.2.5. Comerţ 12
2.2.6. Servicii 14
2.2.7. Infrastructura 15
2.2.8. Alimentare cu apă şi canalizare 16
2.2.9. Infrastructura de drumuri 17
2.2.10. Caracteristici demografice 19

Capitolul 3 - Turismul internaţional şi influenţele acestuia

3.1. Ultimele evoluţii in turismul mondial 22


3.2. Turismul în Uniunea Europeană 25
3.3. Turismul în România 27
3.4. Turismul la nivelul județului Buzau 28

Capitolul 4 - Analiza SWOT A turismului in judeţul Buzău

4.1. Puncte tari ale judeţului 34


4.1.1. Monumente, biserici, case memoriale 34
4.1.2. Rezervaţii naturale 44
4.1.3. Monumente ale naturii 46
4.1.4. Unicate în lume din judeţul Buzău 47
4.1.5. Judeţul Buzău recunoscut prin… 49
4.1.6. Potenţialul turistic (forme de turism în judeţul Buzău)
4.1.6.1. Turism balneo - medical 50
4.1.6.2. Turism rural şi agroturism 50
4.1.6.3. Turism ecumenic 50
4.1.6.4. Turism cultural 51
4.1.6.5. Turism montan şi cinegetic 52

4.2. Punctele slabe ale judeţului Buzău 53


4.3. Oportunităţile şi ameninţările 54
4.3.1. Oportunităţi 54
4.3.2. Ameninţări 55
4.3.3. Concluzii 55
CAPITOLUL 5 - Strategia de dezvoltare si promovare a turismului si
agroturismului in judeţul Buzău

5.1. Viziunea 57
5.1.1. Punctele ce au determinat viziunea 57
5.2. Scopul strategiei 60
5.3. Obiectivele strategiei 60
5.4. Priorităţi 61

5.5. Descrierea detaliata a priorităţilor si a domeniilor de intervenţie


5.5.1. Denumirea priorităţii 1 – Realizarea de programe turistice 62
5.5.1.1. Realizarea de programe turistice pentru dezvoltarea turismului
rural si a agroturismului 62
5.5.1.2. Realizarea de programe turistice pentru dezvoltarea sectorului turistic
balneo - medical 65
5.5.1.3. Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si ecumenic 67
5.5.1.4. Realizarea de programe pentru dezvoltarea eco- turismului 89

5.5.2. Realizarea unor acţiuni de marketing 98


5.5.2.1. Dezvoltarea activităţilor de marketing turistic la nivel local 98
5.5.2.2. Promovarea activităţilor turistice la nivel naţional si internaţional 99

5.5.3. Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului instituţional în domeniul


turismului 100
5.5.3.1. Domeniu de intervenţie – Înfiinţarea unui centru de turism 101
5.5.3.2. Dezvoltarea resurselor umane, instruirea specialiştilor
din domeniul turismului 103

5.5.4. Prioritate 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice 104

5.5.4.1. Dezvoltarea infrastructurii în domeniul turismului activ prin identificarea


potecilor, traseelor de cură, a pistelor pentru ciclism şi a traseelor off - road. 104
5.5.4.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice cu potenţial demonstrat al
judeţului Buzău şi realizarea de indicatoare turistice pentru marcarea obiectivelor
turistice ale judeţului. 106

Capitolul 6

Planul de actiuni 2010-2015 109


Indicatori de performanta ai strategiei 121
Bibliografie
Anexe
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Capitolul 1

Prezentarea judeţului

1.1. Date sintetice


JUDEŢUL BUZĂU este situat în partea de sud-est a ţării, având coordonatele
44050' - 45045', latitudine nordică şi 26010' - 27020' longitudine estică. Se învecinează cu
judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord, nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la
sud şi Prahova la vest.
- Suprafaţa judeţului este de 6103 km2 (2,6% din suprafaţa României), ocupând
locul 17 între celelalte judeţe.
- Populaţia judeţului Buzău este de 496.214 locuitori (recensământ 2002), ce
reprezintă 2,3% din populaţia ţării, ocupând locul 18 între celelalte judeţe.
- Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 de localităţi,
din care 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 3 oraşe (Nehoiu, Pogoanele şi Pătârlagele),
82 de comune cu 481 sate.
De unde vine numele BUZĂU?
-„Numele Buzău îşi are originea în radicalul tracic <BUZE>, care se găseşte şi la noi,
pentru că şi noi ne tragem din traci - <BUZEOS>. La aceasta s-a mai adăugat sufixul greco-
latin AIOS-EUS, care nu mai este astăzi activ decât în formaţiile culte, de neologisme
latinizate, dar care atunci nu putea da decât BUZEOS-BUZĂU.” (Vasile Pârvan, istoric).
De la apa râului Buzău îşi iau numele munţii Buzăului şi, ulterior, oraşul Buzău. De la
acestea îşi ia numele apoi şi judeţul Buzău.
Prima menţiune documentară despre râul Buzău (pe malul căruia se găseau o serie
de aşezări omeneşti) se referă la faptele, credinţa ortodoxă şi martiriul lui SAVA GOTUL
(SAVA DE LA BUZĂU), înecat la 12 aprilie 372 d.Hr. în apa râului MOUSAIOS-BUZEOS-
BUZĂU, de către goţii necreştinaţi conduşi de ATHANARIC. Documentul „Pătimirea
Sfântului Sava”, redactat în anul 376 d.Hr., se păstrează în copii la Vatican şi Biblioteca
„San Marco” din Veneţia, datând din anul 912, respectiv 916.
- Ziua de 12 aprilie a rămas în calendarul creştin-ortodox ca dată de prăznuire a
Sfântului Mucenic „SAVA DE LA BUZĂU”. Din luna mai 1996, „Sfântul Sava” devine
patronul spiritual al meleagurilor buzoiene.
- În anul 1991 se pune piatra de temelie a CATEDRALEI ORTODOXE MUNICIPALE
„SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU” de către Episcopul Buzăului şi Vrancei, Epifanie, azi
arhiepiscop. Prin strădania neostenitului preot prof. dr. Mihail Milea, va fi sfinţit acest lăcaş.
- Diviziunile teritoriale - JUDEŢELE - apar în Principatele Române din vechi timpuri.
După întemeierea Ţării Româneşti (1330), ţara era împărţită în judeţe conduse de judeţi,
pârcălabi şi vornici, care sunt totodată dregători ai oraşelor principale din judeţe şi ai
judeţelor înseşi.
- Prima menţiune documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă apare într-un
document intern emis de Dan al II-lea (1420-1431), la 30 ianuarie 1431.
- La 1481 apare prima menţiune documentară a judeţelor Buzău şi Râmnicu Sărat ca
unităţi administrative.

1
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Martirizarea Sfântului Sava de la Buzău (Sava Gotul), pe 12 aprilie 372 d.Hr.


Pictură de Paul Atanasiu (1960). Palatul Episcopal Buzău - Sala cu tablouri.

1.2. RELIEFUL
Zona montană este formată din Munţii Buzăului şi Vrancei, desfăşurată pe 1900
km2. Sunt alcătuiţi din masivele: PENTELEU, PODU CALULUI, SIRIU, MONTEORU,
IVĂNEŢU, VRANCEI (o parte). Între masivele SIRIU şi PODU CALULUI trece Drumul
Naţional DN 10 (Buzău-Braşov - 155 km).

MASIVUL PENTELEU. Este denumit REGELE MUNŢILOR BUZĂULUI. Altitudinea


maximă în Vârful Penteleu este 1772 m. Se află între râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică.
Cele cinci culmi: Cernetu, Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei, Viforâta - se unesc în Vârful
Penteleu.

Penteleu, Regele munţilor Buzăului

MASIVUL PODU CALULUI. Este cuprins între râurile Bâsca Mare şi Buzău.
Înălţimea maximă este de 1440 m. Este străbătut de cursuri de apă având praguri, iar pe
râul Caşoca se află Cascada Caşoca - (Pruncea), 11 m şi „Ascunzătoarea haiducului
Gheorghelaş”. Pădurile acestui masiv adăpostesc cerbi.

MASIVUL SIRIU. Este cuprins între văile râurilor Buzău, Crasna şi Siriu. Cele mai
înalte vârfuri sunt Mălâia (1663 m) şi Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se află
LACUL VULTURILOR (sau „Lacul fără fund”). Aici vin vulturii să îşi înveţe puii să zboare.
Lacul Vulturilor şi caprele negre ce se află pe versanţii abrupţi ai vârfurilor Bocârnea şi
Mălâia fac ca aici să fie un peisaj de vis. În afară de capre negre şi vulturi, aici găsim şi
căprioare, urşi, lupi, mistreţi, viezuri, jderi, pisici sălbatice, râşi, cerbi. Să nu uităm cocoşii de
munte, păsări tainice, ce impresionează prin ritualul de împerechere.

MASIVUL MONTEORU. Situat în partea de sud a Munţilor Siriu. Înălţimile cele mai
mari se află în vârfurile Monteoru (1345 m) şi Cătiaşu (1014 m).

2
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

MASIVUL IVĂNEŢU. Se află la sud de Bâsca Rozilei. Altitudinea maximă - 1190 m -


este în vârful Ivăneţu. În acest masiv se găsesc AŞEZĂRILE RUPESTRE, bisericuţa şi
chiliile în piatră din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Aluniş-Colţi.

MUNŢII VRANCEI. Ocupă partea de nord, nord-est a judeţului, dincolo de Bâsca


Mică, şi cuprinde o parte a munţilor Lăcăuţi (1777 m), Gorul (1785 m), Giurgiu (1721 m),
Muşa (1496 m) şi Furu (1415 m). Râurile Râmnicu Sărat, Bâsca Mică şi Bâsca Mare
izvorăsc din aceşti munţi.

DEALURILE BUZĂULUI
Subcarpaţii Buzăului. Se află între văile râurilor Teleajen (jud. Prahova) şi Slănicul de
Buzău. Dealurile Buzăului au la nord Munţii Buzăului, iar la sud câmpia. Amintim:
- Subcarpaţii dintre Buzău - Slănic, cu dealuri cuprinse între 400-820 m.
- Subcarpaţii dintre văile râurilor Buzău şi Teleajen - au înălţimi şi de peste 700 m;
cuprind Dealurile Salciei şi Ciolanului (740 m), Dealul Istriţei (759 m) şi Dealul Mare (609
m). Pe pantele lor se află podgorii şi pomi fructiferi.

Subcarpaţii Vrancei - sunt cuprinşi între văile râurilor Slănic şi Râmnicu Sărat.
Culmea Bisocei (970 m) se află la nord. Spre sud sunt Dealurile Blăjani (483 m) şi
Căpăţânii (592 m). Aici se găsesc Vulcanii Noroioşi de la Berca-Scorţoasa, Grunjul de la
Mânzăleşti, peşterile aflate în sare de la Meledic, precum şi lacul de apă dulce pe un deal
sărat, Focul viu de la Terca-Lopătari.

ZONA DE CÂMPIE
Se află în sudul şi sud-estul judeţului, având o altitudine de 40 m pe râul Călmăţui şi
120 m în Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Gherghiţei (Săratei), Câmpia
Călmăţuiului, Câmpia Padinei (parte din Bărăgan).

Concluzie
Spre deosebire de alte judeţe al căror relief este alcătuit numai din câmpii (Ialomiţa,
Teleorman) sau dealuri-munţi (Braşov, Sibiu etc.), judeţul Buzău, după cum s-a văzut, are
câmpie, deal şi munte, ce îl fac să fie deosebit faţă de alte judeţe.

1.3. HIDROGRAFIA

Valea Buzăului la Păltineni – Nehoiu

Râurile, lacurile, izvoarele, apele subterane dau un plus de frumuseţe spaţiului


geografic buzoian. Aici se pot dezvolta turismul de sfârşit de săptămână (week-end) sau
turismul de recreere. Tot timpul auzim: am fost pe Valea râurilor Buzău, Slănic, Râmnicu
Sărat, Nişcov, Bâsca, Câlnău, Bălăneasa, Sărăţel.

3
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- RÂURILE
RÂUL BUZĂU. Este cel mai important râu din judeţ. De la izvor până la vărsarea în
Siret are o lungime de 325 km, din care 175 km pe teritoriul judeţului Buzău. Este una din
cele mai frumoase văi din ţară; nu este poluată şi aglomerată ca alte văi. Râul Buzău
primeşte pe partea dreaptă - în zona montană - afluenţii: Crasna, Valea Neagră, Siriu şi
Nehoiu, iar pe partea stângă afluenţii: Zăbrătău, Harţagu, Caşoca, Bâsca Rozilei. În zona
subcarpatică, primeşte pe dreapta afluenţii: Bâsca Chiojdului şi Nişcov, şi pe stânga
Sibiciul, Bălăneasa, Sărăţel, Slănic şi Câlnău.
RÂUL RÂMNICU SĂRAT. Este al doilea râu important din judeţul Buzău. Are o
lungime de 123 km, din care 78 km pe teritoriul judeţului.
RÂUL SĂRATA MONTEORU, ce străbate staţiunea cu acelaşi nume, se varsă în
râul Ialomiţa la Urziceni.
RÂUL CĂLMĂŢUI. Are o lungime de 145 km de la izvor - zona mlăştinoasă
delimitată de municipiul Buzău şi comunele Costeşti-Stâlpu-Ţinteşti, lângă pădurea
Spătaru, şi până la vărsarea în fluviul Dunărea. Este singurul râu din judeţ care se varsă
direct în Dunăre. Apele mlaştinilor provin din râurile Buzău şi Nişcov. Conform principiului
vaselor comunicante, îşi fac apariţia aici pe sub conul de depunere al râului Buzău

- LACURILE
LACUL VULTURILOR (sau LACUL FĂRĂ FUND). Se găseşte în munţii Siriului, la
baza culmilor Mălâia şi Bocârnea. Aici vin vulturii să îşi înveţe puii să zboare şi să bea apă
pentru a rămâne tineri... În jurul vârstei de 50 de ani, vulturii preferă o „moarte vulturească”
- când simt că iau lăsat puterile, se ridică în înaltul cerului şi se îndreaptă cu o viteză foarte
mare spre o stâncă. Corpul lor cade la baza stâncii... de aici, vorba din popor: „decât 500
de ani cioară, mai bine 50 de ani vultur”.

Lacul de la Siriu (1974)

LACUL NEGRU. Se găseşte în munţii Penteleu. În munţii Ivăneţului se găsesc lacuri


formate prin alunecări de teren: lacul HÂNSARU şi GOTEŞ.
LACUL SIRIU. A luat naştere prin construirea barajului de la Siriu (1974-1996). Are
peste 155 milioane metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 14 km2. Înălţimea
barajului este de 155 m. Este construit numai din anrocamente, fără ciment. Din acest
punct de vedere, este al doilea din lume, după cel din Retezat.
LACUL MELEDIC, MOCIARU, ODĂILE şi RECEA sunt lacuri carsto-saline.
Fenomen interesant: lacul Meledic are apă dulce şi stă pe un deal de sare.

4
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Lacul Meledic
Mai este în judeţ şi lacul de la BISOCA, în apropierea căruia se ţine Festivalul
folcloric „Pe plaiuri bisocene”.
Lacuri cu importanţă piscicolă sunt cele de la Luciu, Boldu, Glodeanu Sărat,
Mihăileşti, Bălăceanu, Costeiu.

Balta Bălăceanu (51 ha)

Lacurile Amara şi Balta Albă, până mai anii trecuţi, erau pline de peşte. Lacul Balta
Albă, pe malul căruia era o staţiune de tratament încă din sec. al XIX-lea, acum a pierdut
din importanţă. Pe malul său se găseşte un mini-hotel şi restaurant. Se poate face plajă.

Balta Albă văzută de pictorul Theodor Aman, acum peste 150 de ani, într-o vară... (1853).

Staţiunea a fost înfiinţată în 1838. Primul hotel se construieşte în 1872, iar al doilea în
1884. C. Hepites a făcut prima analiză a apei în 1847, iar Carol Davilla pe a doua în 1873.
În 1847 staţiunea i-a avut drept oaspeţi pe Vasile Alecsandri şi pe generalul Ioan
Odobescu, împreună cu fiul său Alexandru Odobescu.

1.4. VEGETAŢIA ŞI FAUNA

ZONA DE STEPĂ. Terenurile au fost transformate în terenuri agricole, prin


reducerea terenurilor de stepă.
ZONA DE SILVOSTEPĂ. Solurile sunt dintre cele mai bune - cernoziomuri.
Rămăşiţe ale codrilor Vlăsiei se găsesc şi azi la Spătaru, Frasinu, Crângul municipiului
Buzău, Brădeanu, Ruşeţu, Văleanca. În aceste păduri trăiesc: iepuri, vulpi, potârnichi,
mierle, fazani, căprioare ş.a. În secolul trecut erau cârduri de dropii, astăzi sunt foarte rare.
Costeşti – Pădurea Spătaru
PĂDURILE DE FOIOASE. Se găsesc în zonele deluroase, până lângă munţi. Până
la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. Între 500-700 m se găsesc: gorunul, fagul,
carpenul etc. Între 800-1200 m se află fagul, carpenul, mesteacănul. Între 1000-1200 m,
fagul se găseşte împreună cu coniferele. În această zonă, solurile sunt brune şi brun-
roşcate, de pădure. Fauna se compune din: căprioare, vulpi, lupi, mistreţi, veveriţe, viezuri,
cinteze etc.
PĂDURILE DE CONIFERE. Se găsesc până la 1500 m în toate masivele, dar sunt
mai dezvoltate în masivele Penteleu, Siriu şi Lăcăuţi-Goru. Acestea cuprind specii de pin,

5
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

brad, molid, larice (zada) şi uneori tisa. Fauna acestor păduri este formată din: urşi, lupi,
râşi, cerbi, cocoşi de munte, vulturi etc.
ETAJUL SUBALPIN. La peste 1500 m, se desfăşoară acest etaj în munţii Penteleu,
Siriu, Lăcăuţi-Goru şi cuprinde: ienupăr, jneapăn, (doar în Lăcăuţi-Goru), merişor, afin,
bujor de munte (munţii Siriu), narcise (doar în munţii Penteleu), mixandre, campanule,
firuţă, ţăpoşică etc. Fauna cuprinde: capre neagre (în munţii Siriului), vulturi, acvile, şopârle,
şerpi, brumăriţe, şoareci de munte ş.a.

6
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

CAPITOLUL 2

Analiza de situaţie

2.1. Principii metodologice

- Procesul de elaborare a Strategiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului şi


Agroturismului trebuie să ţină seama în primul rând de o analiză reală a situaţiei actule din
judeţul Buzău bazată pe colectare de date , în colaborare cu autorităţile locale, instituţiile
locale ţinându-se cont de necesităţile comunităţii locale.
- Turismul reprezinta in factor cheie in dezvoltarea economica a unui jude , astfel se
doreste ca prin crestere numarului de turişti, a calitatii tuturor serviciilor conexe sectorului
turistic sa crească implicit si economia judeţului. Cele mai importante capitole ale strategiei
abordează priorităţile si domeniile de intervenţie plecând de la o analiza economico-
turistica.
- În elaborarea Strategiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului şi
Agroturismului s-a ţinut cont de toţi actorii principali implicaţi în procesul de dezvoltare şi
promovare a turismului (ANTREC, organizaţii şi instituţii turistice, autorităţile publice
judeţene şi locale, firme ce-şi au ca obiect de activitate sectorul turistic ).
- În vederea eficacităţii acestei strategii ne-am bazat în primul rând pe date
statistice, concepţii, programe de dezvoltare corelate cu informaţi obţinute pe analiza
situaţiilor pe teren, întâlniri.

2.1.1. Metode utilizate:

1.Examinarea şi analiza documentelor secundare, a studiilor şi documentaţiilor de


planificare în vigoare
2.Colectarea datelor statistice, analiza bazelor de date deja existente
3.Deplasări pe teren si elaborarea situaţiei la faţa locului
4.Elaborarea analizei SWOT
5.Instruirea Comisiei de elaborare a Strategiei pentru dezvoltarea şi promovarea.
Turismului şi Agroturismului unui workshop profesional
6. Stabilirea direcţiilor strategice a priorităţilor
7. Elaborarea de programe turistice
8. Dezvoltarea domeniilor de intervenţie.

2.2. Stadiul actual al dezvoltarii economico- sociale a judeţului Buzău


2.2..1. Analiza situaţiei de ansamblu a judeţului Buzău
Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între
26 04' şi 27 26' longitudine estică.
Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila
la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.
Judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 sud-est, cu sediul la Brăila.

7
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:


1. Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău,
Focşani;
2. DN 1B spre Ploieşti;
3. DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);
4. DN 2B spre Brăila;
5. Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-
Focşani-Bacău-Suceava).
Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se
întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura
Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău:
la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia,
aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele
dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil
viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.
Situaţia drumurilor judeţene –total 956,580 KM din care:
- asfaltate 659,974 Km
-pietruite 239,321 Km
- pămînt 45,785 Km
- beton 11,5 Km
- Numărul de locuinţe: 188.761
- Lungimea căilor ferate: 232 km
- Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DG – 1.395 km
- Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km
- Din care modernizate: 321 km
- Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)
- Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi
- Kilometri conducte gaze: 339,2 km

2.2 2. Populaţia

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensământului din 18 martie 2002,


populaţia stabilă din judeţul Buzău se cifrează la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de
sex masculin, respectiv 253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul
în municipii şi oraşe şi 61,35% în mediul rural.
Populaţia activă a judeţului era de 177.783 persoane, populaţia ocupată de 140.014
persoane, iar populaţia inactivă fiind de 318.431 persoane. Pe domenii de activitate existau
39.548 meşteşugari (22,24% din totalul populaţiei active), 32.327 lucrători în agricultură,
silvicultură şi pescuit, (18,18% din totalul populaţiei active), 18.968 operatori la maşini,
utilaje şi asamblări de maşini, echipamente şi altele, 16.342 lucrători operativi în servicii,
comerţ şi asimilaţi, 15.707 tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, 14.413 muncitori necalificaţi,
11.125 specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, 6.998 funcţionari administrativi, 3.236
persoane care lucrau în domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajaţi în forţele
armate şi 17.868 şomeri.
La aceeaşi dată, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de libera declaraţie a
persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%),
153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18
ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.
Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău consemna la 18 martie 2002: 490.830
ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453
creştini după evanghelie, 243 de religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72
musulmani, 54 reformaţi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi
65 de religie nedeclarată.
8
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Populaţia înscrisă într-o formă de învăţământ a fost consemnată la aceeaşi dată ca fiind
de 77.797 persoane, din care în învăţământul superior 5.070 persoane, 1.812 în
învăţământul postliceal şi de maiştri, 48.869 în învăţământul secundar (15.503 liceal, 4.532
de ucenici şi 28.834 gimnazial) şi 22.016 în învăţământul primar.
În judeţul Buzău există:
- 361 grădiniţe,
- 366 şcoli generale,
- 31 licee şi grupuri şcolare,
- 1 instituţie de învăţământ superior (A.S.E) şi
- 343 biblioteci .
În domeniul sănătăţii, serviciile publice se prezintă astfel:
- 6 spitale (sector public),
- 23 dispensare medicale (sector public),
- 100 farmacii şi
- 63 cabinete medicale.

2.2.3. Economia judeţului Buzău

Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei


naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii.
Din punct de vedere istoric, activitatea economică din judeţ are la bază comerţul deoarece
Buzăul a apărut şi s-a dezvoltat ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura
între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania. Exceptând intrarea în municipiul Buzău
prin bariera Brăilei, unde au fost amplasate in special obiective industriale, toate celelalte
intrări s-au dezvoltat în principal pe segmentul comercial.
Încă din cele mai vechi timpuri au existat preocupări meşteşugăreşti în zona
Buzăului (dovadă fiind numeroase unelte şi obiecte de artă expuse la Muzeul Judeţean),
până în sec. al XVI-lea acestea având un caracter mai mult gospodăresc-agricol. Mai apoi
au apărut apoi breslele, înfrăţirile şi corporaţiile. În 1846, Buzău aveau în evidenţă:
cărămidari, olari, fierari, potcovari, lăcătuşi, căldărari, ciurari, dulgheri, tâmplari, zugravi,
curelari, dogari, săpunari, lumânărari, măturari.
Secole de-a rândul morile instalate pe „iazul morilor" au constituit un element al
economiei buzoiene. În 1694 se dă în folosinţă „un şanţ pentru mori", în 1832 existau la
Buzău 5 mori, pentru ca în 1847 să existe 14. Morile erau stabile şi mobile, în sec. XIX
apărând şi morile mecanice şi cele sistematice. În paralel cu morile se dezvoltă brutăriile, în
1895 este pomenită în documente prima brutărie, pentru ca în 1910 să existe 19 brutării şi
12 simigerii. „Zalhanalele" (măcelăriile) au apărut pe lângă biserici şi moşii (în 1890 existau
la Buzău 10 măcelării), dezvoltându-se în paralel industria conservelor (carne sărată, carne
afumată, slănină, şuncă, pastramă, mezeluri, peşte sărat sau afumat).
În 1861 funcţionau două stabilimente unde se produceau teracotă şi ţiglă şi îşi
începe activitatea o piuă de dimie. Din 1896 există trei unităţi de producerea apelor
gazoase, una de produse zaharoase „Vulturul de munte", două de ulei şi trei distilerii.
În domeniul textilelor, in 1883 funcţiona o fabrică de postav pe lângă moara Garofild,
care prelucra 20.000 kg de lână. În 1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele mănuşi,
ciorapi, în 1918 funcţiona Topitoria de in şi cânepă, în 1920 fabrica de vată Hidrofilă avea
34 de lucrători. Pe lângă liceul de fete existau un atelier de ţesut covoare. În perioada 1900
– 1915 s-au infiinţat 6 ateliere pentru producerea frânghiilor, precum şi numeroase cojocării
şi tăbăcării.
Din 1920 funcţionează fabrici de cherestea şi parchet.
Zăcămintele din zona colinară Berca - Grăjdana au determinat apariţia unor firme
importante specializate în exploatarea petrolului.
Tradiţia Buzăului în domeniul chimiei începe cu o fabrică de „gaz" (petrol lampant) în
1886 şi alte două fabrici de „gaz" în Simileasca în 1890. La 1913 funcţiona rafinăria Saturn,
9
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

iar din 1919 şi distileria Orion. În 1896 existau la Buzău două fabrici de săpun şi două de
ulei. În aprilie 1928 s-a înfiinţat societatea anonimă Metalurgica. În 1920 se organizează
Atelierele C.F.R. cu 60 de lucrători, paralel cu care apar depoul, secţia de linii, atelierul de
zonă, revizia de vagoane etc.
În perioada 2001-2009 la nivelul judeţului Buzău, evoluţia produsului intern brut
cunoaşte o evoluţie vizibilă, pe fondul creşterii investiţiilor străine şi a dezvoltării
inteprinderilor mici şi mijlocii. Potenţialul economic al Buzăului a determinat multe firme
naţionale şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentanţe, avantajul principal fiind
poziţia geo-economică la intersecţia drumurilor care unesc marile provincii româneşti,
căruia i se alătură potenţialul său natural şi posibilitatea de a găsi forţă de muncă ieftină şi
bine pregătită. Principalele concerne care au deschis reprezentanţe la Buzău: UBB ALROM
Power, Agrara Zucker, AIG Life, Air Liquide, Allianz, Arca, Bosch, Canon, Danone,
Europharm, Ford, Gealan, Groupe Societe Generale, ING Nederlanden, Ikea, Kodak,
Konica, Landini, Lukoil, Martelli Europe, Mazda, OMV, Petrom, Raiffeisen Bank,
Rompetrol, Romstal, RTC, SAB Brewery, Shell, Skoda, Vaillant, Veka, Xerox.

Evoluţia pozitivă poate fi văzută prin compararea numărului întreprinderilor active din
perioada 2004-2008:
Ani
Indicator
2004 2005 2006 2007 2008
Intreprinderi active 8242 8234 8987 9707 10348
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Pe domenii de activitate, situaţia întreprinderilor active din judeţul Buzău se prezintă astfel:
Anii
Denumirea activităţii
2004 2005 2006 2007 2008
Intreprinderi active 8242 8234 8987 9707 10348
din care:
Agriculturǎ, vânǎtoare şi silviculturǎ 305 303 337 364 372
Pescuit şi pisciculturǎ 9 7 9 10 7
Industria extractivă 6 6 9 11 16
Industria prelucrătoare 1033 1062 1104 1131 1369
Energie electrică şi termică, gaze şi
apă 8 8 9 11 15
Construcţii 383 448 576 794 829
Comerţ 4889 4528 4820 5004 5115
Hoteluri şi restaurante 151 191 213 228 239
Transport, depozitare şi comunicaţii 524 580 640 718 798
Intermedieri financiare 61 74 97 105 111
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 573 707 824 945 1039
*/
Învăţământ 6 12 15 21 31
Sănătate şi asistenţă socială*/ 199 212 225 240 250
Alte activităţi colective, sociale şi
personale 95 96 109 125 157
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Pe grupe de mărime, evoluţia din anii 2006-2008 poate fi considerată una pozitivă, excepţie
făcând anul 2009 când se constată o scădere a acestor unităţi:

10
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Evoluţia numǎrului de unitǎţi locale active, pe grupe de mǎrime,


în perioada 2006 – 2008

250 salariaţi şi peste

50 – 249 salariaţi

10 – 49 salariaţi

0– 9 salariaţi

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

2006 2007 2008

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

2.2.4.Industrie
După naţionalizarea din 1948, şi în mod special începând cu anii '60 Buzăul a fost
industrializat intens, adeseori în mod forţat. S-au dezvoltat astfel industria metalurgică,
industria construcţiilor de maşini, industria echipamentelor electrotehnice, producţia de pro-
duse mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare, producţia de aparate şi
echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule, industria
sticlei, industria lemnului, producţia de fire textile, confecţii textile şi de tricotaje, producţia
de panouri din beton şi de produse ceramice, producţia de zahăr, ulei, bere, carne şi
produse din carne, producţia obiectelor din mase plastice. Alături de aceste produse care
îşi găsesc corespondent şi până în 1990, au apărut altele noi, cum sunt: producţia de
încălţăminte, de pulberi metalice pentru fabricarea electrozilor de sudură, de filtre şi sisteme
complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese din pulberi
metalice, mobilă şi mic mobilier, tâmplărie din aluminiu şi plastic etc.
Principalele unităţi industriale au fost înfiinţate în perioada 1965 -1975 şi erau
concentrate în zona sudică a municipiului Buzău. După 1989, majoritatea societăţilor cu
profil industrial şi-au restructurat activitatea, astfel încât au apărut societăţi industriale noi
care au continuat activitatea coloşilor industriali de pe platforma industrială buzoiană şi care
au introdus noi ramuri industriale in circuitul economic al judeţului.
Revigorarea activităţii industriale locale poate fi atribuită şi investitorilor străini, care
au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare şi restructurare. Afluxul
investitorilor străini a început în 1995, perioadă în care, pe plan local, apar şi companiile
multinaţionale. La jumătatea anului 2004 în Buzău funcţionau 570 de firme străine sau
mixte, doi ani mai târziu numărul lor crescând la 633. Cele mai multe sunt investiţiile italiene
(179 de firme), urmate de 79 de firme turceşti, 52 germane, 30 chinezeşti, 25 englezeşti, 24
franţuzeşti şi 23 de reprezentanţe din Moldova, Siria, Cipru şi Belgia.
Pentru câteva produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din
România:
- aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice – S.C. VAE
APCAROM SA;
-garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule – S.C. FERMIT SA
Rm. Sărat;
-cord metalic pentru armarea cauciucurilor – S.C. CORD SA;
11
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

-pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea


unor piese mecanice sau pentru recondiţionarea de piese uzate – HOEGANAES
CORPORATION EUROPE SA;
-filtre şi sisteme complexe de purificare a apei, precum şi a altor fluide alimentare,
marca AQUATOR, care înglobează cartuşe filtrante sau filtrant-absorbante în combinaţie cu
alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) - GRUP
ROMET SA;
Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naţională:
-electrozi de sudură, - DUCTIL S.A.;
-sârmă trasă cu conţinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase
împletite - DUCTIL STEEL SA;
-parbrize pentru autovehicule - GEROM SA;
-filtre de aer şi de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA;
-organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe,
piuliţe, nituri, prezoane etc.) - ELARS SA Rm. Sărat;
-produse ale industriei de maşini şi aparataje electrice şi electrotehnice
Contactoare SA, Elmaflux SRL, Eximprod SRL, Sistem Euroteh SRL, Becomotors SRL,
Recomplast SRL, Romplast SA, s.a.
Diversitatea produselor industriei buzoiene este completată cu: geamuri de diverse
tipuri, folii termocontractabile, produse injectate şi sinterizate din polietilenă, produse
termoformate din poliester, produse din mase plastice pentru construcţii, panouri
termoizolante, tâmplărie PVC, tâmplărie din oţel şi aluminiu, confecţii metalice, saci şi pungi
din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de apă fierbinte, fitinguri din oţel-
carbon, compensatori metalici de dilataţie, geam termopan, utilaj tehnologic pentru
economia naţională, piese de schimb, relee electrice si termice, contactoare, panouri
electrice, produse din sticlă pentru uz casnic, obiecte decorative de sticlă, cherestea,
mobilă, fire acrilice, fire simple sau răsucite, produse ceramice, zahăr, ulei, vinuri, băuturi
alcoolice, carne şi produse din carne, pâine şi produse făinoase.
Un produs reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre
firmele de profil care activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înfiinţată unica
asociaţie a producătorilor de galle-uri din ţară. În totalitate, producţiile de galle-uri sunt
exportate, pieţele de destinaţie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea
Europeană).

2.2.5.Comerţ
Comerţul a luat amploare îndeosebi după anul 1300. În secolul al XV-lea se vindeau
vite, piei, cereale, miere şi se importau: velur, catifea, bumbac, păr de cămilă, piper. Se
făcea negoţ cu amănuntul, dar şi cu „toptanul". În sec. XV - XVI apare comerţul de tranzit.
Numeroase documente situează Buzăul din prima jumătate a sec. XV-lea pe locul 5 în
relaţiile comerciale cu Braşovul. După înlăturarea monopolului turcesc (1829), comerţul ia o
amploare deosebită. Un rol important în dezvoltarea comerţului l-au jucat „târgurile"
Buzăului, în oborul care se desfăşura săptămanal, se vindeau cereale, material lemnos,
legume şi zarzavaturi, animale, produse animaliere, produse de ceramică şi chiar forţă de
muncă. „Nedeea Penteleu" sau „Târgul de două ţări" a fost până în sec. XVIII locul unde se
făcea comerţ cu lână. Celebrul târg periodic „Drăgaica" este atestat documentar în „Dania"
făcută Alexandru Ipsilanti la 26 august 1788, care dă Episcopiei acest târg cu toate
veniturile sale, inclusiv dreptul de monopol asupra desfacerii produselor alcoolice. În
Drăgaică se comercializau lână, blănuri, vinuri, cereale, material lemnos, bunuri casnice,
produse de manufactură; participau vânzători şi cumpărători locali, dar şi din alte judeţe şi
din străinătate, în special comercianţi de stofe englezeşti şi covoare orientale. În 1863 se
încearcă dublarea Drăgăicii cu un nou târg - Targul râului Buzău - care nu va ajunge la
rezultatele scontate şi nici la faima Drăgăicii.
12
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

In 1865 a luat fiinţă camera de Comerţ Buzău, iar în 1867 a apărut prima bancă. În
1873 se organizează „hala de pelte" în „piaţa mare", iar în 1878 se infiinţa „Piaţa Dacia",
important centru comercial. Oraşul Buzău va cunoaşte o dezvoltare comercială deosebită o
dată cu construirea liniilor de cale ferată Bucureşti - Buzău - Galaţi (1872) şi Buzău –
Mărăș eș ti (1881). În 1895 se înfiinţează Agenţia Buzău a Băncii Naţionale (printre primele
din ţară), iar în 1896 şi o sucursală a Băncii Agricole. Tot din această perioadă există
mărturii despre „Serviciul de măsuri şi greutăţi", cât şi despre „Serviciul statistici”. Comerţul
se făcea în această perioadă în magazine, prăvălii, tarabe, dughene, piaţă, târg.
După 1989 vechile artere comerciale ale Buzăului au început să se reconfigureze.
Reluând activităţile tradiţionale din perioada interbelică, au reînceput să funcţioneze zonele
comerciale Marghiloman, bulevardul Gării si strada Transilvaniei. Artera principală a
oraşului, strada Unirii, a devenit în timp cea mai folosită zonă comercială, aici putând fi
întâlnit comerţul sub toate formele lui de servicii. Zona centrală, strada istorică Cuza Vodă,
zona Bazarului cu Piaţa Teatrului şi bulevardul Bălcescu s-au dezvoltat sub ideea
desfăşurării unui comerţ de elită. La nivelul judeţului se identifică zone comerciale
dezvoltate de-a lungul principalelor artere de circulaţie: Mărăcineni, Posta Câlnău, Oreav
(Râmnicu Sărat), Merei.
Apariţia show-room-urilor şi reprezentanţelor diferitelor firme (multinaţionale sau
româneşti) a constituit un alt pas înainte. Poziţia geo strategică în cadrul teritoriului naţional
a atras multe firme de distribuţie înaintea altor zone. Autorităţile locale s-au implicat în
modernizarea activităţilor de comerţ prin construirea sau renovarea pieţelor de legume şi
fructe; în municipiul Buzău a fost dată în folosinţă o piaţă de mărfuri industriale şi s-a
modernizat zona comercială a Bazarului, şi în zona Unirii-Frăsinet, spre podul Mărăcineni
unde există mai multe supermarket-uri şi mall-uri.
În anul 2006 în Buzău funcţionau peste 5.000 de firme având ca activitate principală
comerţul.

Exportul de mărfuri, după sediul agenţilor economici,pe total judeţ şi grupe


principale de mărfuri :

Anii
Grupe de mărfuri
2004 2005 2006 2007 2008
Total judeţ 168275 192797 243328 255793 289737
din care :
-Animale vii şi produse animale 2795 2601 611 1146 2022
-Produse vegetale 112 1396 2512 1910 2568
-Grăsimi şi uleiuri animale sau
vegetale - 1169 795 58 -
-Produse alimentare, băuturi,
tutun 585 1105 13791 2896 5242
-Produse minerale - 12 59 121 111
-Produse ale industriei chimice şi
ale industriilor conexe 24 77 128 120 217
-Materiale plastice, cauciuc şi
articole din acestea 3968 9609 7695 4314 3598
-Piei crude, piei tăbăcite, blănuri
şi produse din acestea 191 736 467 492 280
-Produse din lemn, plută şi
împletituri din nuiele 16890 17074 12171 14784 11112
-Pastă de lemn, deşeuri de hârtie
sau de carton ; hârtie şi carton şi
articole din acestea 27 54 59 96 70

13
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

-Materiale textile şi articole din


acestea 56682 65851 91646 100435 88957
-Încălţăminte, pălării, umbrele şi
articole similare 1415 796 6825 10637 9898
-Articole din piatră, ipsos, ciment,
azbest, mică şi articole similare 875 1754 2987 3689 1896
-Metale comune şi articole din
acestea 54269 55397 61964 74016 96122
-Maşini, aparate şi echipamente
electrice, aparate de înregistrat
sau de redat sunete 11939 14229 18134 27980 55248
-Mijloace de transport 496 29 45 13 51
-Instrumente şi aparate optice,
fotografice, cinematografice, de
mǎsurǎ, de control 10 4 182 17 94
-Mărfuri şi produse diverse 17681 20650 23070 13049 12251
-Alte produse nenominalizate
în altǎ parte 316 254 187 20 -
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

2.2.6.Servicii

Piaţa serviciilor locale se împarte în două categorii: tradiţionale şi postdecembriste.


Societăţile URBIS, Pieţe Târguri şi Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodărie Locală),
Poşta şi Romtelecom au constituit infrastructura tradiţională a fostelor servicii concentrate
care a rămas tributare mentalităţilor învechite pentru care investiţiile, în sensul eficientizării
activităţilor şi a ridicării standardelor de calitate nu au reprezentat o prioritate. Acesta este
motivul pentru care piaţa serviciilor publice buzoiene a înregistrat mulţi ani deficienţe în
asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de apă-canal.
S-au reabilitat reţelele de transport a agentului termic prin implementarea unor
proiecte finanţate din surse externe şi s-au contorizat consumatorii. Programele
implementate de societăţile URBIS şi Pieţe Târguri şi Oboare au urmărit reabilitarea pieţelor
agroalimentare şi amenajarea târgului Obor ca acţiuni principale care au marcat o evoluţie
în calitatea serviciilor către populaţie. Posta şi Romtelecom s-au adaptat la timpurile
moderne asigurând servicii de poştă electronică, poştă rapidă, transferuri bancare on-line,
telefonie fixă digitală, internet şi televiziune prin cablu.
Sectorul particular are o reprezentare elevată doar la nivelul serviciilor de postă prin
prezenţa firmelor de profil multinaţionale si naţionale. Serviciile utilitare de energie electrică,
gaze, apă-canal sunt reprezentate pe piaţa particulară de opt firme, iar la nivelul salubrizării
acestea sunt concesionate sau in administrarea primăriilor teritoriale.
Telecomunicaţiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naţionale asigurând
servicii de telefonie fixă, internet si cablu TV. Piaţa serviciilor de comunicaţie modernă este
completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toţi operatorii de
telefonie mobilă cu acoperire naţională.

14
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Transportul se prezintă astfel:


Anii
Denumire indicatori
2004 2005 2006 2007 2008
-Numărul oraşelor cu transport
urban de călători 2 2 2 2 2
-Pasageri transportaţi –mii
pasageri 8125,3 15778,7 12167,5 6078,4 4890.30
-Numărul autobuzelor şi
microbuzelor din inventar –la
sfârşitul anului*/ 63 65 73 67 62
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

În Buzău sunt prezente 19 bănci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adaugă


trezoreria statului şi Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice. CEC deţine agenţii în aproape
toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agenţii şi în teritoriu.

2.2.7.Infrastructura
Infrastructura tehnico-edilitară
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 6/2007, are ca obiectiv
fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de
utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea
Europeană.
Strategia judeţeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi
dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice.
Serviciile comunitare de utilităţi publice avute în vedere sunt serviciile de interes public -
comunal, orăşenesc, municipal, judeţean şi/sau intercomunal – înfiinţate şi organizate de
autorităţile administraţiei publice locale, gestionate si exploatate sub
conducerea/coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora prin care se asigură
următoarele utilităţi: alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea,
canalizarea şi evacuarea apelor uzate; salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor
solide; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; transportul public local;
iluminatul public.
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice îşi propune următoarele obiective generale:
- atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene aplicabile
serviciilor comunitare de utilităţi publice;
- respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea
acquis-lui comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;
- atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatea si cantitatea
serviciilor comunitare de utilităţi publice;
- creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii
aferente infrastructurii de interes local;
-creşterea graduală a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în
Uniunea Europeană;
-satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea
bunăstării populaţiei;
-modernizarea şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieţei, eficientizarea furnizării/prestării
serviciilor şi creşterea calităţii acestora.

15
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Consiliul Judeţean Buzău a stabilit ca politică dezvoltarea serviciilor comunitare de


utilităţi publice în toate localităţile judeţului prin planuri directoare pe arii geografice care
definesc responsabilităţi cu delimitare pe zone economice.
Corespunzător acestei politici strategice declarate de a se crea un echilibru intre
toate cele 87 de unităţi administrativ-teritoriale au fost determinate 13 zone economice
distincte stabilite astfel:
1. Valea Buzăului (cursul superior şi mediu): Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Colţi,
Pănătău, Pătarlagele, Cislău, Măgura, Unguriu, Viperesti, Berca, Verneşti, Tisău,
Mărăcineni, Buzău;
2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Cătina, Calvini;
3. Valea Bălăneasa: Brăeşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov;
4. Valea Sărăţelului: Chiliile, Căneşti, Scorţoasa;
5. Valea Slănicului: Bisoca, Sărulesti, Lopătari, Manzăleşti, Vintilă Vodă, Beceni,
Cernătesti, Săpoca;
6. Valea Câlnăului: Valea Sălciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Murgeşti, Zărneşti, Blăjani,
Racoviţeni, Poşta Câlnău;
7. Valea Râmnicului: Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Râmnicu Sărat, Valea
Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti;
8. Dealul Istriţa: Năeni, Breaza, Pietroasele, Săhăteni;
9. Valea Sărata: Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Amaru, Glodeanu
Sărat;
10. Valea Buzăului (cursul inferior): Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C. A.
Rosetti, Robeasca;
11. Câmpia Buzăului: Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele;
12. Valea Călmăţuiului: Stâlpu, Ţintesti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu,
Ruşetu;
13. Câmpia Râmnicului: Boldu, Balta Albă, Vâlcelele, Ghergheasa, Ziduri,
Bălăceanu, Cochirleanca.

2.2.8.Alimentare cu apă şi canalizare

Reţeaua hidrografică a judeţului Buzău cuprinde patru mari bazine:


- bazinul hidrografic Buzău, cu râul Buzău ca şi curs principal de apă, cu afluenţii
Bâsca, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa şi Slănic. În acest bazin hidrografic se regăsesc
lacurile artificiale Siriu şi Cândeşti şi lacurile naturale Balta Albă şi Amara;
- bazinul hidrografic Rm. Sărat, cu râul Rm. Sărat ca şi curs principal de apă; în
acest bazin afluenţii sunt de mică importanţă;
- bazinul hidrografic Călmăţui, cu râul Călmăţui ca şi curs principal de apă;
- bazinul hidrografic Sărata, cu râul Sărata ca şi curs principal de apă.
Alimentarea cu apă potabilă prin instalaţii centralizate se realiza în anul 2008 în 46
(5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităţi ale judeţului.
Furnizorii de apă potabilă din judeţul Buzău sunt SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău
(fosta RAM BUZĂU), SC IGO-SERV SA Berca şi SC ACVATERM SA Rm. Sărat, aceştia
asigurând serviciile de furnizare a apei potabile şi colectare a apelor uzate pentru
municipiul Buzău, două oraşe şi 20 de comune. Principalul operator de servicii din judeţ
este COMPANIA DE APĂ Buzău, care deserveşte municipiul Buzău si comunele
învecinate.
Reţelele de alimentare cu apă potabilă se caracterizează prin vechime şi grad
avansat de uzură, cu implicaţii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile
destinată consumului populaţiei. Programul de reabilitare, modernizare şi construcţie a
sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de
realizare în toate localităţile judeţului.

16
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

2.2.9.Infrastructura de drumuri

Situaţia drumurilor publice în judeţul Buzău la 31.12.2008:


Anii
Denumire indicatori
2004 2005 2006 2007 2008
Lungimea drumurilor publice-
total 2638 2646 2646 2646 2644
din care:
-modernizate 334 334 334 334 334
-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
832 883 883 898 916
Lungimea drumurilor naţionale-
total 322 322 322 322 322
din care:
-modernizate 322 322 322 322 322
-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
- - - - -
Lungimea drumurilor judeţene şi
comunale-total 2316 2324 2324 2324 2322
din care:
-modernizate 12 12 12 12 12
-cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
832 883 883 898 916
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Situaţia străzilor orăşeneşti la nivelul anului 2008:


Lungimea strǎzilor orǎşeneşti – Gradul de
km modernizare
Localitatea
din care : -%-
Total
modernizate
Total judeţ 425 338 79,5
Municipiul Buzǎu 191 180 94,2
Municipiul Râmnicu Sǎrat 156 112 71,8
Oraş Nehoiu 25 23 92,0
Oraş Pǎtârlagele 21 11 52,4
Oraş Pogoanele 32 12 37,5
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Consiliul Judeţean Buzău are in administrare o reţea de drumuri judeţene cu o


lungime de peste 930 km. În fiecare an, administraţia judeţului Buzău alocă sume
considerabile destinate efectuării de lucrări de reparaţii şi imbunătăţire a unor tronsoane de
pe aceste drumuri, potrivit necesităţilor identificate de către specialiştii Direcţiei pentru
Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău. Prin
realizarea acestor lucrări, se urmăreşte asigurarea unui trafic rutier în condiţii cât mai bune
pentru toţi cei care folosesc aceste drumuri, localnici sau turişti.
Două proiecte foarte importante ale Consiliului Judeţean Buzău vizează refacerea a
60 km drumuri, în cadrul proiectului Marea infrastructură pentru zonele cu potenţial turistic
demonstrat, care să permită accesul la podgoriile buzoiene şi atracţiile turistice din zonă,

17
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

respectiv drumul de acces către Vulcanii Noroioşi. Drumul porneşte din localitatea
Pietroasele, care are o încărcătură istorică deosebită, tranzitează staţiunea
balneoclimaterică Sărata Monteoru, apoi, prin Verneşti, ajunge la Mănăstirea Ciolanu şi
Tabăra de sculptură Măgura, având ca punct de atracţie Fântâna lui Mihai Viteazul, situată
pe DN10, care face legătura judeţului Buzău cu judeţul Braşov. Iniţial, în cadrul acestui
proiect era cuprins şi tronsonul de drum dintre Berca şi Vulcanii Noroioşi, însă, în urma
eforturilor Consiliului Judeţean, acest tronson a fost finalizat în anul 2006, reprezentând cea
mai mare investiţie realizată la nivelul judeţului Buzău, cu fonduri europene.
Serviciul de transport public local este organizat şi funcţionează în baza OG 86/2001
privind serviciile de transport public local de călători, cu modificările şi completările
ulterioare, coroborate cu prevederile Legii nr. 102/2006 pentru aprobarea OUG 109/2005
privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare. Serviciul de transport
public local la nivelul localităţilor este organizat si funcţionează prin operatori de specialitate
pentru transportul public local de călători. Pentru transportul elevilor, în 18 localităţi s-au
stabilit 36 de trasee, pe care se efectuează 72 de curse, utilizând mijloacele auto
achiziţionate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi date în
administrare Inspectoratului Şcolar al Judeţului Buzău. Serviciul de transport public local
este organizat sub nivelul calităŃii si cerinŃelor stabilite prin legislaţia naţională şi
comunitară, atât în ceea ce priveşte numărul curselor, traseelor, mijloacelor de transport
utilizate precum şi a calităţii serviciilor oferite cetăţenilor.
Programul multianual privind transportul public local până în anul 2017, cuprins în
Anexa 4 a Strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de
utilităţi publice prevede o suplimentare a numărul de maşini cu 130, valoarea estimată a
acestora fiind de 14.425.000 euro. 37 dintre acestea, în valoare de 12.150.000 euro sunt
prevăzute a fi achiziţionate la nivelul municipiului Buzău, din fonduri proprii.

18
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

2.2.10. Caracteristici demografice

Potrivit rezultatelor oficiale, populaţia stabilă din judeţul Buzău număra la 1 iulie 2008 -
484724 locuitori.

Gruparea localităţilor după numărul locuitorilor la 1 iulie 2008


Anii
2004 2005 2006 2007 2008
Total judeţ-ambele sexe 495878 49405 49098 48876 48472
2 1 3 4
Municipii şi oraşe 205285 20475 20363 20209 19894
0 1 0 9
Comune 290593 28930 28735 28667 28577
2 0 3 5
Masculin-total 242664 24164 24002 23892 23667
4 5 2 5
Municipii şi oraşe 99012 98585 97979 97205 95411
Comune 143652 14305 14204 14171 14126
9 6 7 4
Feminin-total 253214 25240 25095 24984 24804
8 6 1 9
Municipii şi oraşe 106273 10616 10565 10488 10353
5 2 5 8
Comune 146941 14624 14530 14495 14451
3 4 6 1
Surse: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău,

Variaţia numărului total de locuitori in perioada 2000-2008 la nivelul judeţului:

Prognoza populaţiei (mii persoane) pentru judeţul Buzău pentru perioada 2003 – 2025,
conform datelor publicate in revista editată de Institutul Naţional de Statistică – Proiectarea
populaţiei Romaniei in profil teritorial pană in anul 2025.

19
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

În perioada 2003-2025 este prognozată o scădere foarte accentuată a populaţiei judeţului


Buzău, de 75,3 mii persoane, reprezentand 15% din populaţia totală a anului 2003. Aceasta
va avea ca efect principal scăderea populaţiei în orasele mici, care se confruntă cu
problema locurilor de muncă insuficiente si nu foarte bine plătite.

Principalii indicatori privind evoluţia populaţiei judeţului Buzău, perioada 2004-2008:


Anii
Denumire indicatori
2004 2005 2006 2007 2008
Populaţia la 1 iulie –persoane 49587 49405 49098 48876 48472
8 2 1 3 4
Rata anuală de creştere a populaţiei -0,37 -0,51 -0,61 -0,68 -0,51
-%
Rata natalităţii –‰ 9,5 9,5 9,8 9,6 9,5
Rata mortalităţii –‰ 13,0 13,4 13,1 13,0 13,2
Rata sporului natural la 1000 loc. – -3,5 -3,9 -3,3 -3,4 -3,7

Rata nupţialităţii la 1000 loc. –‰ 6,5 5,4 5,7 8,7 5,8
20
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Rata divorţialităţii la 1000 loc. –‰ 1,58 1,46 1,66 1,78 1,69


Rata mortalităţii infantile la 1000
născuţi vii–‰ 16,1 18,8 13,2 13,8 12,2
Număr persoane tinere (0–14 ani) 77860 75128 74445 73391 72758
Ponderea populaţiei de 0 – 14 ani - 15,7 15,2 15,2 15,0 15,0
%
Număr persoane de 65 ani si peste 87376 88625 88300 88450 88324
Ponderea populaţiei de 65 ani şi 17,6 17,9 18,0 18,1 18,2
peste -%
Raportul de dependenţă 50,0 49,6 49,6 49,5 49,8
demografică -%
Migraţia internă-număr plecări 8930 6178 7645 8943 8752
-din mediul urban 4199 2773 3565 4223 4203
-din mediul rural 4731 3405 4080 4720 4549
Rata plecărilor la 1000 loc. –‰ 18,0 12,5 15,6 18,3 18,1
Numărul emigranţilor 79 89 94 97 83
Rata îmbătrânirii demografice a
populaţiei la 1000 persoane 1122,2 1179,7 1186,1 1205,2 1213,9
tinere –‰
Populaţia la 1 ianuarie–persoane 49717 49532 49278 48978 48644
2 5 7 4 5

21
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

CAPITOLUL 3

Turismul internaţional şi influenţele acestuia

3.1. Ultimele evoluţii in turismul mondial

Ultimii ani au determinat o evoluţie oscilantă în turismul mondial, cu precădere în


marile regiuni turistice recunoscute pentru un potenţial şi dotări turistice deosebite.
Atentatele, extinderea acţiunilor teroriste inclusiv în Rusia, conflictul israeliano-palestinian,
fenomenul de recesiune economică resimţit în Japonia, în toate statele europene, epidemia
SARS au condus la reducerea cererii turistice pe piaţa mondială. Se poate afirma că în
perioada 2000-2010 turismul a fost dominat de o combinaţie inadecvată dintre nesiguranţă
politică şi performanţe economice asociate cu unele acţiuni teroriste regionale şi locale. Pe
ansamblu, aceste noi condiţii au generat nu atât o scădere semnificativă a volumului de
vânzări, cât o modificare a destinaţiilor turistice. Astfel, se constată o reducere a
deplasărilor cu avionul pe mari distanţe, între continente, în favoarea călătoriilor din
interiorul continentelor, turiştii fiind interesaţi să se deplaseze cu trenul.
Din datele statistice deţinute de OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) a rezultat
că, pornind din anul 1950 până în prezent, se constată următoarele aspecte esenţiale:
• o puternică concentrare geografică, astfel primele 15 ţări situate în ierarhia
industriei turistice se găsesc situate în Europa occidentală şi în America de Nord, având în
medie 97% din turismul mondial (turişti sosiţi, înnoptări şi încasări valutare);
• existenţa unei puternice sezonalităţi axată pe anotimpul estival cu durate diferite (2-
4 luni) în funcţie de poziţia geografică pe latitudine şi longitudine;
• predominarea deplasărilor sub formă de călătorii turistice diversificate în
detrimentul vacanţelor lungi concentrate pe o singură destinaţie.
În ultimii ani apare o fragmentare a concediilor şi vacanţelor în perioade mai scurte de
sejur, care se pot derula şi în alte luni ale anului, atractivitatea fiind dată de calitatea
serviciilor şi a agrementului oferit. Prin urmare, se constată că anumite segmente ale
turismului cultural (muzeal, etnografic, religios, festivaluri), sportiv, de aventuri extreme,
rural, de croazieră au avut cea mai puternică dezvoltare. În plus, ca urmare a extinderii
fenomenului de globalizare economică, a dezvoltării comerţului s-a produs extensia
turismului de afaceri, reuniuni.
Alături de aceste forme de turism aflate într-un proces ascendent au continuat să
existe şi turismul de litoral, cel balnear şi pentru sporturi de iarnă. În aceste segmente de
turism se constată accentul pus pe destindere, agrement, locuri apropiate de natură şi mai
puţin aglomerate.
Ultimii zece ani au arătat că turiştii călătoresc tot mai mult în mod individual, în mici
grupuri, în vizite la rude, prieteni, pentru a cunoaşte în plan cultural, religios noi locuri sau
pentru a-şi îngriji sănătatea. Aceste tendinţe arată o mai puternică fragmentare a pieţelor
turistice, o fracţionare a concediilor şi vacanţelor cu posibilităţi de deplasare de 2-3 ori pe
an, cu motivaţii şi interese bine conturate.
Din toate studiile de prognoză efectuate de OMT au rezultat o serie de factori
determinanţi şi de influenţe de care trebuie să se ţină cont în orice ţară care doreşte să-şi
dezvolte industria turistică sau să câştige noi nişe de piaţă. Astfel, pentru perioada 1995-
2020 au fost identificaţi următorii factori determinanţi:
22
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

• politici - îndepărtarea barierelor datorate regimurilor totalitare, dictaturilor militare,


conflictelor militare, religioase care pot deveni obstacole în turismul internaţional;
• globalizarea - fenomen care atestă creşterea forţelor economiei şi pieţei
internaţionale şi reducerea în consecinţă a controlului statelor individuale şi a corporaţiilor
neglobale;
• economici - creşterea economică globală cu rate medii în mai toate statele lumii;
performanţe economice notabile în multe ţări asiatice; apariţia unor noi poli de creştere
economică în R.P. Chineză, India, Indonezia, Brazilia. Mexic, Rusia etc.; accentuarea
diferenţei dintre ţările sărace şi cele bogate: extinderea fenomenului de armonizare a
valutelor şi folosirea monedei euro;
• tehnologici - dezvoltarea echipamentelor şi instrumentelor de lucru computerizate,
de transmitere şi prelucrare a informaţiei; progresul continuu în domeniul transporturilor;
aplicarea unor standarde de calitate general valabile în toate economiile naţiunilor de pe
glob;
• demografici - reducerea ritmului de creştere a populaţiei, accentuarea fenomenului
de îmbătrânire demografică în ţările dezvoltate; contractarea şi orientarea forţei de muncă
în ţările industrializate ca urmare a migraţiei est-vest şi sud-nord; diminuarea accelerată a
numărului de gospodării cu viaţă şi ocupaţii tradiţionale în ţările dezvoltate economic;
• localizarea - tendinţa de păstrare a identităţii culturale şi respingerea modernităţii în
ţările în curs de dezvoltare; creşterea mişcărilor de recunoaştere a unor drepturi sociale şi
culturale din partea unor grupuri etnice, religioase etc.;
• mediul înconjurător - acordarea unei mai mari atenţii problemelor datorate
schimbărilor climatice, respectării şi păstrării calităţii actuale a mediului pentru evitarea
degradărilor ireversibile.
Ca urmare a acestor factori de influenţă majoră se întrevăd şi unele megatendinţe pe
termen mediu şi lung:
• armonizarea fenomenului de globalizare cu localizarea;
• supremaţia tehnologiei electronice în alegerea şi distribuţia destinaţiei;
• facilitarea şi accelerarea călătoriilor pe distanţe mai mari;
• deciziile şi ordinele de călătorie date de clienţi se vor face pe internet, brokerii
oferind discount-uri pentru închirierea spaţiilor de cazare pe websituri:
• polarizarea motivaţiilor şi a gusturilor turiştilor către locuri inedite, autentice, de
aventură, destinaţia turistică va tinde să devină un fel de „accesoriu la modă":
• dezvoltarea unor produse turistice axate pe cei trei E - entertainment, excitement,
education (distracţie, emoţie, educaţie);
• concentrarea prezentării unei destinaţii turistice prin imaginea cu mesaj (cultură şi
frumuseţi naturale);
• atragerea turiştilor asiatici şi a celor din ţările dezvoltate economic;
• susţinerea unui turism în armonie cu mediul înconjurător mai puţin agresiv şi
aglomerat, dezvoltarea comerţului de servicii turistice prin târguri de turism.

O consecinţă a manifestării în timp şi spaţiu a acestor megatendinţe va fi dată de


nevoia sectoarelor private şi publice din diferite regiuni cu potenţial turistic de a se înţelege
mai bine cerinţele şi aşteptările turiştilor din regiunile emitente şi modul de operare al
touroperatorilor, astfel studiile interregionale şi comunicarea, cercetările de piaţă vor deveni
o prioritate deosebită. Realizarea unei evidenţe statistice cât mai precise şi complete va
ajuta administraţiile naţionale şi regionale să surprindă posibilele disfuncţionalităţi şi să
introducă, în politicile lor măsuri pentru a reduce aspectele negative şi pentru a creşte
beneficiile generate de turism. În plus susţinerea acestui sector economic şi deciziile de
marketing vor depinde tot mai mult de actualizarea şi exactitatea informaţiilor cu privire la
evoluţiile pieţelor turistice şi a modului în care acestea se pot schimba în următorii 2-5 ani.
Dintre toate sectoarele economice, turismul este cel mai adaptabil în timp şi spaţiu la
cerinţele pieţei şi ale dezvoltării durabile pe trei planuri principale:
23
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

• planul economic - exploatarea şi valorificarea mult mai echilibrată a resurselor


naturale şi antropice:
• planul social - creşterea numărului de locuri de muncă, practicarea unor activităţi
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului ca activitate alternativă,
participarea directă la educaţia şi formarea ecologică a rezidenţilor şi turiştilor;
• plan ecologic - evitarea degradării ireversibile a mediului înconjurător, utilizarea
unor produse reciclate, folosirea unor resurse energetice alternative, reducerea sustragerii
terenurilor din circuitul agricol, comparativ cu industria şi căile de comunicaţie.
Industria turistică pentru fiecare ţară, indiferent de gradul de dezvoltare economică,
constituie un început care poate revigora treptat alte activităţi economice, stimulează
dezvoltarea calitativă prin standardele impuse, absoarbe un procent important din forţa de
muncă existentă, schimbă prin promovare adecvată imaginea ţării respective la nivel
mondial.

Previziuni ale dezvoltării turismului mondial în anul 2010

Sursa - World Tourism Organization (UNWTO)

24
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Situaţia dezvoltării turismului la nivel mondial


în perioada 2000 - 2010

Sursa - World Tourism Organization (UNWTO)

3.2. Turismul în Uniunea Europeană

Instituţiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului în cadrul


economiilor lor. În Uniunea Europeană turismul generează 8 milioane de locuri de muncă şi
contribuie cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie importantă cu un mare
potenţial de creştere în viitor.Cu toate că este considerat un sector de o importanţă vitală,
nu există o bază legală în tratatele UE pentru o politică comună în domeniul turismului care
să se concentreze pe pilonul „turism - ca ramură de activitate".
În 1992, turismul a fost menţionat, pentru prima oară în Tratatul de la Maastricht care
a prevăzut în premieră măsuri în domeniul turismului (articolul 3T) în lista de activităţi care
vor beneficia de sprijinul comunitar. Totuşi acest tratat nu acorda o importanţă particulară
pentru o politică turistică comunitară, neexistând o bază legală specifică pentru măsurile
Comunitare în turism. De asemenea, în noul proiect al Constituţiei Europene (care nu a fost
susţinut de locuitorii Franţei şi Olandei în 2005) turismul nu a fost inclus.
La nivelul Comisiei Europene există totuşi un organism specializat pentru turism -
Direcţia Turism din cadrul Directoratului pentru Servicii, Comerţ şi Turism, e-business şi IDA
din cadrul Directoratului General pentru Întreprinderi (engl. DG Enterprise). Direcţia Turism
(engl. Tourism Unit) îşi desfăşoară activitatea în strânsă cooperare cu Comitetul Consultativ
pentru Turism care are reprezentanţe în statele membre, ca şi alte instituţii europene:
Parlamentul European, Consiliul de Miniştri, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul
Regiunilor. Urmându-şi această politică bazată pe consultanţă şi parteneriat, Direcţia
Turism păstrează o relaţie strânsă cu organizaţiile reprezentative din industria turistică
precum şi cu alte grupuri de interes, în special atunci când este vorba de chestiuni
specifice. De fapt misiunea Direcţiei Turism este de a se asigura că interesele sectorului
turistic sunt luate în considerare:
- îmbunătăţirea cunoştinţelor de turism şi diseminarea informaţiilor;
- stimularea cooperării transfrontaliere;
25
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Regiunea turistică europeană prezintă cea mai puternică industrie a ospitalităţii şi


include multe ţări cu o mare experienţă în turism. Gradul de dezvoltare economică,
patrimoniul turistic remarcabil prin vechime şi valoare istorică, arhitectural-artistică,
memorială, urbanistică, oferta bogată de produse şi servicii turistice, infrastructura modernă
au făcut ca bătrânul continent să deţină o poziţie privilegiată comparativ cu alte regiuni
turistice de pe glob.
În rândul ţărilor emitente de turişti dispuşi să călătorească mai mult se remarcă
Germania. Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Belgia, Italia, Austria, iar Spania se află abia
pe locul 9. Turiştii din ţările enumerate petrec sejururi mai scurte cu deplasări de 1-3 ori pe
an. Actualmente există un număr de 8 regiuni europene emitente de turişti, reprezentate
de:
• Subregiunea Renania de Sud-Westfalia din Germania (aglomerarea urbană Koln-
Dusseldorf);
• Subregiunea landului german Bavaria (aglomerarea urbană Munchen-Nurnberg);
• Subregiunea landului german Baden-Würtemberg (aglomerarea urbană Stuttgart-
Mannheim-Karlsruhe);
• Subregiunea de Sud-Est a Marii Britanii (aglomerarea urbană şi suburbană a
Londrei);
• Subregiunea de Nord a Marii Britanii (aglomerarea urbană Manchester-Newcastle);
• Subregiunea de nord Randstad (aglomerarea urbană Amsterdam-Rotterdam-
Haga);
• Subregiunea centrală a Austriei (aglomerarea urbană şi suburbană a Vienei).
În anul 2002 Europa a fost cel mai vizitat continent cu o cotă de piaţă de 58%, iar în frunte
se află Spania, Italia, Grecia, care deţin împreună peste 20% din piaţa mondială a sosirilor,
comparativ cu Europa de Vest. care a scăzut cu un procent faţă de media europeană.
Germania şi-a păstrat poziţia, Belgia, Olanda şi Austria, au crescut uşor cu 1-2% iar Marea
Britanie a crescut cu 3%. Creşterea fluxurilor turistice în Europa de Vest se află sub media
europeană, în timp ce în Europa Centrală şi de Est acestea au crescut cu 4% faţă de anul
anterior. Ca urmare a vremii nefavorabile, a marilor inundaţii, a problemelor economice,
Cehia şi Polonia au înregistrat o scădere de 5% fiecare.
Creşteri importante pentru fluxurile de sosiri turistice din 2002 încoace au cunoscut
Turcia cu 13,6%, Bulgaria cu 7,8%, Croaţia cu 6,1%, Anglia cu 3,1%, Franţa cu 2%, în
schimb s-au diminuat în Polonia cu 5,3%, Cehia cu 4,1%, Portugalia cu 3,5%, Germania cu
0,5%. Potrivit ultimelor previziuni ale OMT pentru perioada 1995-2020 se arată că turismul
internaţional în Europa va ajunge la 717 milioane de sosiri până în anul 2020. Acest
fenomen reprezintă o creştere medie pe an de 3%. inferioară creşterii mondiale prognozate
de 4,1%. La nivelul subregiunilor europene, Europa Occidentală va cunoaşte o reducere
semnificativă a sosirilor, în schimb Europa Centrală şi de Est va reuşi să atragă un număr
mai mare de turişti. De asemenea, în Europa meridională se va înregistra importante
creşteri ale numărului de turişti sosiţi.
Europa este leagănul turismului internaţional. Aceasta a luat naştere la începutul
secolului al XIX- lea, din obiceiul tinerilor britaniei înstăriţi de a face o călătorie ―pe
continent înainte de a se căsători―. Ulterior, aceasta a devenit o dorinţă şi chiar o
necessitate pentru toţi oamenii care doresc să cunoască lumea, să se recreeze şi să se
odihnească. Pe continentul european se află ţările cu cele mai multe sosiri de turişti şi cu
cele mai mari venituri din turism, cum ar fi îndeosebi : Franţa, Spania şi Italia, care primesc
anual între 50.000.000 şi 60.000.000 de turişti.
Alte ţări cu turism dezvoltat sunt: Regatul Unit, Elveţia, Austria, Grecia, Germania,
Portugalia, Cehia, Polonia, Ungaria, Olanda si Belgia ; Satele foarte mici - Andora, San
Marino, Monaco au, de regulă, ca principală sursă de venituri, turismul. În Europa se
remarca mai multe tipuri de turism:
- balneo – maritim;
- cultural – istoric;
26
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- turism montan ;
- sporturi de iarnă.
- Turismul balneo – maritim, legat de plajele europene (cura helio – marină şi
aerosoli) este foarte dezvoltat pe tarmurile Mării Mediterane, dar şi de ţărmurile Mării
Negre, de ţărmurile mărilor nordice (Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Irlandei) şi
ţărmul Oceanului Atlantic. Există, de asemenea, staţiuni care valorifica apele minerale.
- Turismul cultural – istoric este cel mai bine dezvoltat, întrucât pe continentul
european există: vestigii arheologice şi istorice (temple, palate şi castele), religioase (cele
mai mari si renumite catedrale din lume); cele mai mari si bogate muzee ale lumii; atracţii
turistice poduri, turnuri, coloane, arcuri de triumf, fântâni, statui celebre.
- Turismul montan şi sporturi de iarnă. Acest tip de turism este practicat îndeosebi în
Munţii Alpi, care concentrează cea mai importantă dotare în domeniu din lume. Aici exista
numeroase staţiuni, multe fiind de renume internaţional.
Alte atracţii turistice importante sunt :
- unele peşteri valoroase prin picturile rupestre străvechi (Lascaux, Franţa) sau cu
amenajări pentru a fi vizitate;
- cascade (mai ales în Alpii Scandinaviei), canioane, defilee şi chei spectaculoase
(Defileul Dunării) s.a.

3.3. Turismul în România

Prin poziţia sa geografică, contextul politic, istoric, etnic, economic şi cultural


România dispune de un diversificat şi valoros potenţial turistic care determină multiple
forme de exploatare şi valorificare în plan economic. Principalele componente ale zestrei
sale turistice sunt date de: varietatea geologică, altitudinală, geomorfologică a reliefului
destinat sporturilor de iarnă şi drumeţiilor, existenţa unui climat temperat cu nuanţe relativ
moderate, cu calităţi bioclimatice evidente, numeroase izvoare cu ape minerale, lacuri cu
virtuţi terapeutice, importante râuri, fluviul Dunărea cu Delta Dunării, litoralul şi apa Mării
Negre, biodiversitate floristică şi faunistică cu potenţial cinegetic şi piscicol, bunuri culturale
alcătuite din mănăstiri, biserici, centre istorice vechi, muzee şi colecţii, case memoriale,
tezaur etnografic de mare originalitate.
Creşterea capacităţilor principalelor categorii de cazare in ultimii ani este
semnificativă.
Din păcate, pe fondul slabei evoluţii economice mondiale şi mai ales naţionale se
constată o scădere în domeniul turismului. După cum reiese din datele statistice furnizate
de Institutul Naţional de Statistică, numai în luna decembrie 2008, sosirile în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna decembrie 2009 au înregistrat o
scădere cu 12,8 %.
- Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au
înregistrat o scădere în luna decembrie 2009 cu 17,9 % faţă de luna decembrie 2008 .
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în luna decembrie 2009 de 18,1% pe
total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în scădere cu 4,8 puncte
procentuale faţă de luna decembrie 2008. Cea mai ridicată valoare a înregistrat-o indicele
de utilizare netă la hoteluri (20,5%) şi la hanuri (20,3%). Pe zone turistice, cel mai mare
indice a fost cel aferent zonei Staţiuni balneare (25,5%).
- Sosirile vizitatorilor străini în România în luna decembrie 2009 au fost în scădere cu
7,3% faţă de luna decembrie 2008. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în
Europa (96,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 64,2% provin din statele
Uniunii Europene.
- Plecările vizitatorilor români în străinătate au fost în scădere cu 11,7%, comparativ
cu luna decembrie 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate (77,4% din numărul total de plecări).
Pe total în anul 2009, comparativ cu anul 2008, situaţia turismului se prezintă astfel:
27
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2009 au înregistrat o


scădere cu 13,8% faţă de cele din anul 2008. Sosirile turiştilor români în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare, în anul 2009,au reprezentat 79,2% din numărul total
de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,8% din numărul total de sosiri . Sosirile
în hoteluri deţin în anul 2009 o pondere de 74,1% din totalul sosirilor în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare, în scădere cu 13,4% faţă de anul 2008.
- Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2009 au înregistrat o
scădere cu 16,4% faţă de cele din anul 2008. Înnoptările turiştilor români în structurile de
primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2009, au reprezentat 84,6% din numărul total
de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,4%.
- Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2009 a fost de 28,4% pe total
structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,6 puncte procentuale faţă de anul 2008. Indici
mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2009 s-au înregistrat la spaţii de cazare
pe nave de croazieră (82,8%) şi la hoteluri (33,5%) .
- Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră, au fost
în anul 2009 în scădere cu 14,5% faţă de anul 2008. Majoritatea vizitatorilor străini provine
din ţări situate în Europa (95,1%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 63,4% din
totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai
multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (38,3%), Bulgaria (18,3%), Germania (9,2%) şi
Italia (7,8%). Transportul naval, utilizat de vizitatorii străini pentru a călători spre România, a
înregistrat în anul 2009, comparativ cu anul 2008, cea mai mare scădere (-37,5%).
- Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au
fost în anul 2009 în scădere cu 10,3%, comparativ cu anul 2008. Mijloacele de transport
rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate (79,6% din
numărul total de plecări). Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat cea mai
mare scădere la transportul naval (-27,0%)
Un sondaj realizat pentru Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale în luna
noiembrie 2009 arată foarte clar care sunt tendinţele românilor la momentul acesta:
Criteriile considerate cele mai importante pentru alegerea unei destinaţii turistice
constau în ―raportul preţ/calitate convenabil‖ (68.2% din populaţie consideră important acest
aspect), în ―felul în care îşi pot trata sănătatea‖ (39.7% au indicat acest criteriu ca fiind
important), ―calitatea cazării, a serviciilor deservire‖ (38.8%) şi ―calitatea peisajelor şi a
mediului înconjurător‖ (26%).
O importanţă medie sau mai redusă pentru alegerea destinaţiilor turistice o au
―oportunităţile de distracţie‖, ―existenţa unor obiective turistice de interes‖.
Atunci când aleg unitatea de cazare în timpul sejurului turistic cetăţenii românii se
ghidează în principal după ―raportul preţ/calitate convenabil‖ (70.3% din populaţie consideră
important acest aspect), ―calitatea cazării, a serviciilor deservire‖ (53.8%) şi ―calitatea
peisajelor şi a mediului înconjurător‖ (26.6%). Importanţă medie sau mai mică o au aspecte
precum ―uşurinţa ajungerii la respectiva unitate de cazare‖, ―existenţa obiectivelor turistice‖
şi ―recomandarea rudelor, a prietenilor sau cunoscuţilor‖.

PENTRU EVIDENŢIEREA CELOR MENŢIONATE URMĂRIŢI ANEXA 3

3.4.Turismul la nivelul judeţului Buzău

Chiar dacă s-au efectuat paşi mai mici în comparaţie cu celelalte domenii de
activitate, turismul buzoian cunoaşte în ultimii ani o evoluţie favorabilă în ceea ce priveşte
atât oferta de cazare, cât şi numărul de turişti ce au vizitat atracţiile turistice ale judeţului
Buzău.

28
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

În anul 2008, la nivelul judeţului Buzău au fost înregistrate 60 de unităţi de cazare


turistice, pe categoriile cunoscute deja: hoteluri, hanuri şi moteluri, precum şi pensiuni
turistice rurale. Din datele statistice se poate observa în 2008 o creştere de 100% faţă de
anul de referinţă 2004 a principalelor structuri de primire turistică ce au funcţiuni de cazare
turistică. O creştere mai moderată, dar totuşi importantă, se poate observa şi cazul hanurilor
şi motelurilor. Analizând tipul unităţilor de cazare se remarcă proporţia ridicată a
pensiunilor.

5.1. Principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică


-număr-
Structuri de
primire 2004 2005 2006 2007 2008 2009
turistică
Total 30 49 55 57 60 66
- Hoteluri 8 12 17 17 18 12
- Hanuri şi 5 6 4 6 6 6
moteluri
- Pensiuni 8 18 26 26 28 31
turistice
rurale
- Tabere 3 3 3 3 3 3
şcolare
Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

După cum se poate observa, numărul hotelurilor existente în judeţul Buzău s-a
dublat în numai patru ani de la 8 la 18, dar cea mai spectaculoasă dezvoltare au cunoscut-
o pensiunile turistice rurale unde s-a înregistrat o creştere de 350%, de la 8 pensiuni la 28.
Se poate remarca faptul că în locul creşterii capacităţii locurilor de cazare deja existente
este caracteristică construirea unor noi unităţi de cazare. Se poate observa, de asemenea,
creşterea semnificativă a locurilor de cazare. Constant a rămas numărul taberelor şcolare –
3 – la Poiana pinului, Arbănaşi şi Sărata Monteoru.
Ca număr de locuri de cazare, oferta turistică buzoiană a ajuns la 2360 în anul 2008,
faţă de 1788 cât se înregistra în 2004, ceea ce reprezintă o creştere de 32%.

5.2. Capacitatea de cazare turistică existentă


-
locuri-
Anii
Structuri de primire turistică
2004 2005 2006 2007 2008
Total 1788 2382 2106 2181 2360
din care:
- Hoteluri 737 981 1182 1180 1257
- Hanuri şi moteluri 208 230 192 254 257
- Pensiuni turistice 115 262 364 365 427
rurale
Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

29
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

5.3. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

-locuri - zile-
Structuri Anii
de primire 2004 2005 2006 2007 2008
turistică
Total 625707 679365 754475 780253 827024
din care:
- Hoteluri 265116 272743 379767 440476 450932
- Hanuri şi 70978 74305 69966 88829 93820
moteluri
- Pensiuni 41216 77629 131546 132863 148047
turistice rurale
Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Numărul turiştilor cazaţi în hotelurile, hanurile şi motelurile, dar mai ales în pensiunile
din judeţul Buzău a crescut însă foarte puţin în perioada 2004 – 2008, cu numai 10%, iar în
condiţiile în care criza economică a afectat toate păturile sociale este de aşteptat ca acest
număr al turiştilor să scadă sau, în cel mai bun caz să rămână constant pe perioada 2009-
2010.
După cum se poate vedea şi din situaţia statistică la nivelul judeţului Buzău, această
slabă creştere a numărului de turişti vine, cu siguranţă din slaba promovare a atracţiilor
turistice de care regiunea noastră dispune din belşug, pe toate ramurile turistice – cultural-
ecumenic, balneo-medical, istoric, montan. Acest lucru vine în sprijinul elaborării unei
strategii bine puse la punct, care, su siguranţă a duce la mărirea numărului de turişti ce
vizitează judeţul Buzău.

Turişti cazaţi -număr-


Structuri de primire Anii
turistică 2004 2005 2006 2007 2008
Total 68224 63226 62335 64584 71333
din care:
- Hoteluri 38061 34441 39973 39116 42000
- Hanuri şi moteluri 12100 10277 7885 8793 10992
- Pensiuni turistice 4158 5462 6900 9458 11754
rurale
Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

O scurtă analiză a datelor existente relevă faptul că hotelurile deţin în continuare


supremaţia în ceea ce priveşte preferinţele de cazare ale turiştilor, 64,87% din ei cazându-
se la hotel, în timp ce preferinţele spre hanuri şi moteluri şi spre pensiuni agro-turistice fiind
împărţite aproximativ în mod egal: 18,15% - au preferat pensiunile turistice rurale şi 16,
98% - hanurile şi motelurile.

30
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Turişti cazaţi în principalele structuri de primire în anul 2008

18,15%

-Hoteluri
-Hanuri şi moteluri
-Pensiuni turistice rurale

16,98%
64,87%

Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Din păcate indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică au scăzut de la


26% pe total judeţ în anul 2004 la 24, 1% în anul 2008, fiind totuşi mai mult decât în anul
2007 când s-a înregistrat 23,4%.
După cum arată şi indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în
funcţiune, tot hotelurile se menţin pe primul loc, şi în 2008, ai anume cu 32,4%. Indicii de
utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea
numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune din perioada
respectivă.

14.5. Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune


%-
Anii
Structuri de primire turistică
2004 2005 2006 2007 2008
Total 26,0 23,4 21,9 23,4 24,1
-Hoteluri 38,1 36,3 33,3 30,0 32,4
-Hanuri şi moteluri 18,0 15,9 15,3 17,6 18,5
-Pensiuni turistice rurale 12,5 10,9 7,8 12,2 13,6

31
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune


-%-

27
26
25
24
23
22
21
20
19
2004 2005 2006 2007 2008

Iată şi forma grafică a evoluţiei indicilor de utilizare netă a capacităţii de cazare


turistică în funcţiune, care relevă o scădere în ultimii cinci ani din 2004 până în 2008.
În condiţiile în care astăzi, atât pe plan mondial şi european, dar mai ales naţional şi
local se constată o acutizare a crizei economice, aceşti indici este puţin probabil să crească
în cursul anului 2010.

Acest fapt se constată şi în afluxul de vizitatori la principalele obiective turistice, cum


este cazul muzeelor de pe raza judeţului Buzău, printre care enumerăm: Muzeul
Chihlimbarului de la Colţi, Muzeul de Etnografie şi folclor – Casa Vergu Mănăilă, Muzeului
Judeţean de Istorie „Alexandru Odobescu‖ din municipiul Buzău, Muzeul de Istorie Râmnicu
Sărat.
Din datele statistice se constată că, în perioada 2005 – 2008, la un număr constant
de obiective muzeale numărul vizitatorilor a scăzut de la 49013 în 2005 la 39094 în anul
2008. Singura creştere s-a înregistrat în anul 2006 când un număr de 56069 de persoane
au vizitat în cursul anului muzeele din judeţul Buzău.

Numarul de muzee din judetul Buzau

10

0
2006 2007 2008 2009

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

32
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Numarul de vizitatori in muzeele din judetul Buzau:

60000
50000
40000
30000
nr. vizitatori
20000
10000
0
2005 2006 2007 2008

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

O concluzie importantă este aceea că turismul judeţului Buzău se caracterizează în


primul rând prin sezonalitate. În cele trei luni de vară - iunie, iulie, august - se înregistrează
valori semnificative în numărul sosirilor turistice.
Segmentele turismului prezente în mod permanent - adică cele capabile să elimine
caracterul de sezonalitate - sunt turismul de afaceri şi cel de conferinţă - care sunt
capabile de a determina un număr însemnat de turişti să rămână în zonă câteva zile.
Dezavantajul lor constă în faptul că doar marile oraşe pot asigura locaţii, clădiri şi săli
corespunzătoare pentru primirea unui număr semnificativ de persoane, astfel oportunităţile
dezvoltării turismului de conferinţă sunt implementabile doar prin dezvoltările realizate în
oraşele mai mari, excluzând localităţile mai mici.

33
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Capitolul 4

Analiza SWOT a turismului judeţului Buzău

4.1. Puncte tari


5.1.1.Judetul Buzău aduna de-a lungul sau numeroase monumente istorice , culturale ,
religioase, monumente medievale, biserici , monastiri , schituri, castre romane,muzee, case
memoriale dar si clădiri cu arhitectura moderna.

a) Muzee şi colecţii în judeţul Buzău

1. Muzeul Judeţean Buzău, strada Nicolae Bălcescu nr. 50;


2. Colecţia de etnografie şi artă populară „Vergu Mănăilă‖, strada Războieni nr. 8;
3. Casa memorială „Vasile Voiculescu‖, Pârscov;
4. Tabăra de sculptură în aer liber Măgura;
5. Colecţia muzeală Colţi – Muzeul Chihlimbarului, com. Colţi;

b)Edificii religioase
EPISCOPIA BUZĂULUI

A fost înfiinţată de Radu cel Mare, la anul


1500, împreună cu Nifon, fost patriarh al
Constantinopolului. Biserica a fost
construită la începutul sec. al XVI-lea,
reconstruită de Matei Basarab la 1649,
reparată în 1740.
— PALATUL EPISCOPAL a fost construit
de Constantin Brâncoveanu (1688-1714). A
fost refăcut ulterior.
— SEMINARUL TEOLOGIC (1836) a fost
înfiinţat de Episcopul Chesarie. În timp ce
se extrăgea piatră de la Pietroasele pentru
construcţia Seminarului, a fost descoperit
Tezaurul Cloşca cu puii de aur (1837). Între
1836-1838 a fost construit sediul
Biserica Episcopiei Buzăului Seminarului. În 1936 a fost construit al
doilea seminar, unde azi îşi desfăşoară
cursurile elevii de la Seminar.
— MUZEUL EPISCOPAL. A fost înfiinţat în
1955. De puţin timp, s-a mutat în clădirea
Seminarului Teologic, construită între 1836-
1838. Are o valoroasă colecţie de artă
veche bisericească.
Seminarul Teologic "Chesarie Episcopul" — CATEDRALA EPISCOPALĂ, ctitorie a
(1836-1838), azi Muzeul Episcopiei Episcopului EPIFANIE NOROCEL. Pe data

34
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

de 8 noiembrie 2009, EPISCOPIA


BUZĂULUI ŞI VRANCEI a fost înălţată la
rangul de ARHIEPISCOPIE. Cu acest prilej,
s-a sfinţit noua CATEDRALĂ EPISCOPALĂ
cu hramul „Înălţarea Domnului‖, în prezenţa
PATRIARHULUI ROMÂNIEI, PREA
FERICITUL PĂRINTE DANIEL, înconjurat
de înalţi ierarhi ai Sfântului Sinod.

Palatului Episcopal

Catedrala Episcopală cu hramul


"Înălţarea Domnului" (2009)

NICOLAE TEODORESCU - „ROATA VIEŢII‖


(1867, Muzeul Episcopiei)

Tabloul „Roata vieţii‖ sau „Roata lumii‖ este o alegorie asupra vieţii omului. De la naştere şi
până la moarte, omul este însoţit de îngerul păzitor, înfăţişat în tablou ca un tânăr care ţine
în mână un fir - FIRUL VIEŢII.
35
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Roata are mai multe etape - diferitele vârste ale omului: copil de 7 ani, tânăr de 28 de ani,
matur de 40 de ani, bătrân de 80 de ani, când va fi chemat în pământul din care a fost
făcut.
Pe piatra de mormânt sunt scrise cuvintele: „Din pământ sunt şi în pământ mă voi întoarce‖,
făcându-se referire la FACERE.
În interiorul roţii există patru tablouri - cele patru anotimpuri, succesiunea timpului.
Concluzia la care a ajuns împăratul din centrul tabloului este: „LUMEA CEA ZADARNICĂ ŞI
AMĂGITOARE‖.

Mânăstirea Ciolanu (sec. XIV). Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" (1828)

— MÂNĂSTIREA CIOLANU (sec. XIV). Are două biserici: una cu hramul „Sf. Gheorghe‖ şi,
după legendă, a fost construită de Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul, la 1590, iar a
doua are hramul „Sfinţii Petru şi Pavel‖ şi a fost construită de Chesarie, Episcopul Buzăului,
la 1828. Pe catapeteasmă se găsesc trei tablouri pictate de Gheorghe Tattarescu, care te
urmăresc cu privirea oriunde te-ai mişca în biserică. La 1867, Carol I, Domnitorul României,
a venit la Ciolanu pentru a găsi loc pentru viitorul PALAT PELEŞ. În poarta mânăstirii calul
şi-a rupt piciorul. Domnitorul a considerat că este un semn de la Dumnezeu şi a construit
Palatul Peleş la Sinaia. A donat Mânăstirii Ciolanu policandrul din Biserica „Sfinţii Petru şi
Pavel‖, pe care scrie „Domnitorul României, Carol I, 1867‖.

— CETĂŢUIA (sec. XVI). Ctitor Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul, refăcută de Carol
I. Se află la 20 de minute de Mânăstirea Ciolanu, trecând prin Tabăra de sculptură în aer
liber de la Măgura.

— MÂNĂSTIREA CÂRNU (1545). Ctitori Doamna Chiajna, soţia domnitorului Mircea


Ciobanul, în vremea fiului său, Petru cel Tânăr. Refăcută de Matei Basarab la 1634.

36
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Mânăstirea Răteşti (1593). Stăreţia şi chiliile

— MÂNĂSTIREA RĂTEŞTI (1593). Ctitorie a lui Dragomir Căpitanul „ot Bătrâni‖ cu


jupâneasa Voica, după legendă. Primul document este datat 6 mai 1634. Este mânăstire de
maici. Î.P.S. Bartolomeu Anania spunea: „Un ceas la Mânăstirea Răteşti înseamnă un
popas la pragurile Cerului‖.

Mânăstirea Barbu.
Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" (1669)

— MÂNĂSTIREA BARBU (1669). Ctitor Căpitanul Barbu.

— MÂNĂSTIREA GĂVANU (1706). Refăcută în 1828. Se află pe raza comunei Mânzăleşti.

37
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Mânăstirea Poiana Mărului (1730)

Cuviosul VASILE de la Poiana Mărului, întemeietorul mânăstirii, primul sfânt canonizat de


Episcopia Buzăului

— MÂNĂSTIREA POIANA MĂRULUI (1730). La început au fost 12 sihaştri, după care au


fost aduşi călugări greci. Întemeietorul mânăstirii, CUVIOSUL VASILE DE LA POIANA
MĂRULUI, este primul sfânt canonizat de Episcopia Buzăului, în anul 2003. Se serbează
pe 25 aprilie, ziua când Cuviosul Vasile a plecat spre stele (25 aprilie 1767).
— MÂNĂSTIREA PODU BULGARULUI (1943) - se află în comuna Podgoria.
— MÂNĂSTIREA SĂSENI - se află în comuna Verneşti, reînfiinţată după 1989.

"... Schitul Găvanul - o minunată înfundătură călugărească din munţi, câteva colibe şi o
bisericuţă din bârne, semănate printr-o pajişte smălţuită cu flori, pe care o încinge un
semicerc de nalte stânci pestriţe, ce poartă denumirea foarte nimerită de Curcubeata."
38
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Al. I. Odobescu - Pseudo-kinegeticos (1874).

Odinioară mănăstiri ,azi, biserici parohiale:

Biserica "Sfântul Dimitrie" (1640-1641) a fostei Mânăstiri Bradu (sec. XIV)

— MÂNĂSTIREA BRADU (sec. XIV). Refăcută de Doamna Neaga, soţia domnitorului


Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), de aceea este cunoscută drept „mânăstirea
Doamnei Neaga‖. La 1640-1641, Radu Cândescu o înconjoară cu ziduri de cetate. În mai
multe rânduri a locuit aici Constantin Brâncoveanu. De aici şi de la mânăstirile Ciolanu şi
Izvoranu a plecat Mihai Viteazul pe Valea Buzăului; ulterior, a câştigat bătălia de la
Şelimbăr şi a realizat unirea Ţării Româneşti cu Transilvania, apoi cu Moldova.

Tisău. Mânăstirea Izvoranu (1595-1600).

— MÂNĂSTIREA IZVORANU (1595-1600). Ctitor Luca din Cipru, Episcop al Buzăului


(1583-1604) şi Mitropolit al Ţării Româneşti (1604-1629). În incinta bisericii îşi are locul de
veci LUCA DIN CIPRU, singurul episcop şi mitropolit înmormântat într-o biserică de ţară.
Luca din Cipru a fost principalul "ministru" al lui Mihai Viteazul. Urmaşul său, Vasile
Cârlova, este primul poet modern român.

Biserica Mânăstirii Berca (1694)

— MÂNĂSTIREA BERCA (1694). Ctitor Stolnicul Mihalcea Cândescu, o perlă a


monumentelor brâncoveneşti.

39
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Râmnicu Sărat. Casa Domnească - Complexul Brâncovenesc

— COMPLEXUL BRÂNCOVENESC DE LA RÂMNICU SĂRAT. A fost construit între anii


1691-1697. Ctitori domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi spătarul Mihail
Cantacuzino, unchiul său. Este inaugurat de domnitor şi de soţia sa, doamna Maria, în anul
1697, de Sfânta Maria. Este construit în stilul ce s-a impus în arhitectura românească sub
numele de STILUL BRÂNCOVENESC.
Complexul Brâncovenesc este o adevărată bijuterie a arhitecturii româneşti. Păcat că este
puţin cunoscut, faţă de celelalte ctitorii ale marelui domnitor: Horezu, Mogoşoaia...
Pictura bisericii mânăstireşti cu hramul „Adormirea Maicii Domnului‖ a fost realizată de
pictorul PÂRVU MUTU.

c)BISERICI IMPORTANTE DIN MUNICIPIUL BUZĂU

Biserica Banu (1571)

— BISERICA BANU cu hramul „Buna Vestire‖. A fost construită în anul 1571 de către banul
Andronic Cantacuzino, dar este menţionată documentar în 1592. De aceea s-a numit
Biserica Banu, după numele funcţiei ce o deţinea ctitorul - cea de BAN. A fost reconstruită
în anul 1722 de către Andriana Cantacuzino, iar pictura a fost refăcută la 1884 de către
Nicolae Teodorescu, şeful Şcolii de Subţire de la Buzău, unchiul marelui pictor Gheorghe
Tattarescu.

Biserica Greci ("Neguţători") (1585)

— BISERICA NEGUŢĂTORI (1585) sau „BISERICA GRECILOR‖. Are hramul „Naşterea


Maicii Domnului‖. Este mult mai veche. La 1570 sunt menţionate două biserici greceşti. În
1649, Badea Obredi reconstruieşte Biserica „Neguţători‖ peste fosta biserică a Popii Mihai.
Se află pe str. Credinţei nr. 8.

40
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Biserica "Sfinţii Îngeri" (1619)

— BISERICA „SFINŢII ÎNGERI‖. A fost construită în anul 1619. Întrucât în acea vreme,
Codrii Vlăsiei, din care făcea parte şi Crângul Buzăului, se întindeau până acolo, i se
spunea BISERICA DIN PĂDURE. Cea mai mare donaţie a fost făcută de DOAMNA NEAGA
100 taleri. De aceea, strada de lângă biserică s-a numit „Doamna Neaga‖, azi „Ostrovului‖,
dar locuitorii Buzăului îi zic tot ... „Doamna Neaga‖. Biserica actuală datează din 1833.
— BISERICA BROŞTENI (1709), cu hramul „Adormirea Maicii Domnului‖. Ctitor Căpitanul
Caloian, care zideşte o mânăstire închinată mânăstirii Dusico (Grecia). În 1927 se
transformă în biserică de mir.
— BISERICA GÂRLAŞI (1780). Are hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena‖. Ctitor
Mihai Mincu şi soţia sa, Minculeasa, pe moşia lor, Gârlaşi.

Catedrala Ortodoxă Municipală"Sf. Sava de la Buzău"

— CATEDRALA ORTODOXĂ MUNICIPALĂ „Sfântul Sava de la Buzău‖. În 1991 a fost


pusă piatra de temelie de către Episcopul Buzăului şi Vrancei, Epifanie Norocel. Paroh şi
ostenitor al acesteia - preotul prof. dr. Mihail Milea.

Trei sfinţi în Calendarul Creştin Ortodox, care au legătură cu Buzăul

— SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU (SAVA GOTUL). Se serbează pe 12 aprilie, întrucât pe


12 aprilie 372 Sfântul Sava a fost martirizat în apa râului Buzău de către goţii necreştinaţi.
— SFÂNTUL NIFON, ce se sărbătoreşte pe 11 august, ziua când a plecat spre stele
NIFON AL II-LEA (11 august 1508), fost Patriarh al Constantinopolului şi cel care, împreună
cu Radu cel Mare, înfiinţează la anul 1500 EPISCOPIA BUZĂULUI.
— SFÂNTUL VASILE DE LA POIANA MĂRULUI (n. 1692 - d. 25 aprilie 1767), ce se
sărbătoreşte pe 25 aprilie, când a plecat spre stele. În 1713 se stabileşte la Schitul

41
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Dălhăuţi, pe care îl conduce ca stareţ timp de 20 de ani. La Poiana Mărului (Bisoca) a venit
în 1730 şi a condus schitul timp de 37 de ani. Poiana Mărului era considerat ca al doilea
Munte Sfânt, după muntele Athos. SFÂNTUL VASILE DE LA POIANA MĂRULUI a fost
canonizat pe 6 octombrie 2003, fiind singurul sfânt canonizat de Episcopia Buzăului şi
Vrancei.

d) CASE CELEBRE DIN JUDEŢUL BUZĂU

Buzău, aflată la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti‖ Bucureşti (nr. 37 pe harta digitală a
Muzeului Satului) - se află pe bancnota de 10 lei (emisă în 2005) şi pe cea de 100.000 lei
(emisă în 2001) alături de Nicolae Grigorescu. Cel mai mare pictor român alături de cea mai
frumoasă casă din ţară...

— Casă din comuna Ruşeţu, ce se află la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti‖, din
Bucureşti. Gospodăria Ruşeţu este adusă în 1936 la Muzeul Satului.

— Casa Giurescu din Chiojdu, se află la Muzeul Pomiculturii din Goleşti - Argeş. Această
casă a fost construită de străbunicii şi bunicii marilor istorici Constantin, Constantin C. şi
Dinu Giurescu.

— Casă din satul Aluniş - Colţi şi grajd cu fânar şi coteţ de porci din satul Furtuneşti - Gura
Teghii şi coteţ de păsări din Valea Sibiciului - au fost aduse la Muzeul din Dumbrava
Sibiului.

42
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Casă din comuna Ruşeţu

Brăeşti-Ruginoasa. Biserica "Sfântul Vasile" (1758).


Imagine din 2004

Casa Giurescu din Chiojdu (1840)

43
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4.1.2.REZERVAŢII NATURALE
- VULCANII NOROIOŞI de la Pâclele
Mari (Berca) şi de la Pâclele Mici
(Scorţoasa), rezervaţie geologică,
botanică şi peisagistică (25,4 ha).
- CHIHLIMBARUL DE LA COLŢI,
rezervaţie geologică (2,52 ha). Are peste
160 de culori şi este de o calitate fără
egal în lume.
-PLATOUL MELEDIC (Mânzăleşti) -
rezervaţie geologică, zoologică,
speologică (67,5 ha), cu 27 de peşteri,
Vulcanii Noroioşi - Pâclele Mici (Scorţoasa) din care una (în sare), este a doua ca
şi Pâclele Mari (Berca) mărime în lume.
-PĂDUREA „LACURILE BISOCA”
(comuna Bisoca), rezervaţie forestieră
(10 ha).
- LACUL BALTA ALBĂ (comuna Balta
Albă) - rezervaţie botanică şi zoologică
(600 ha).
- BALTA AMARA (comuna Balta Albă) -
rezervaţie geologică (900 ha).
- PĂDUREA CRIVINENI (Pătârlagele) -
rezervaţie forestieră (14,10 ha) situată la
nord de Pătârlagele, unde găsim stejarul
Muzeul Chihlimbarului de la Colţi pufos (Quercus pubescens).
- PĂDUREA CU TISĂ (comuna Chiojdu),
rezervaţie forestieră (150 ha), situată în
bazinul superior al Văii Nehoiului.
- PĂDUREA BRĂDEANU comuna
(Brădeanu), rezervaţie forestieră (5,8 ha),
cu păduri pure de stejar brumăriu.
- DEALUL CU LILIECI CERNĂTEŞTI
(comuna Cernăteşti) - rezervaţie botanică
şi zoologică (3 ha), pe dreapta râului
Slănic.

Capra neagră din Rezervaţia Culmile


Siriului

44
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- BLOCURILE DE CALCAR DE LA BĂDILA


(comuna Pârscov), rezervaţie geologică,
paleontologică (1 ha), situată pe Valea
Buzăului, între Ruşavăţu (com. Vipereşti) şi
Bădila (com. Pârscov).
- SAREA LUI BUZĂU (comuna Vipereşti),
rezervaţie geologică şi botanică (0,8 ha). Se
află în apropierea blocurilor de calcar de la
Vipereşti - cca 500 m.
- PĂDUREA MILEA-VIFORÂTA (din munţii
Penteleu) - are o suprafaţă de 165 ha,
formată din brazi şi molizi seculari cu talie
foarte mare - peste 40 m înălţime şi
diametru de cca 1 m.
- REZERVAŢIA CULMILE SIRIULUI (85
ha), având caracter geologic, botanic,
forestier, zoologic. Sunt protejate caprele
negre, smârdarul (bujorul de munte), roua-
cerului, bumbăcăriţa.
- PĂDUREA HARŢAGU - situată în masivul Mânzăleşti. Platoul Meledic
Podu Calului. Are o suprafaţă de 191 ha,
alcătuită din fag şi brad, cu vârstă şi
dimensiuni foarte mari.
-CRÂNGUL BUZĂULUI - 189 ha, în partea
de vest a oraşului Buzău. Este o rămăşiţă a
codrilor Vlăsiei. Raritate: laleaua de crâng şi
stejarii seculari.
- PĂDUREA SPĂTARU - situată în satul
Spătaru, comuna Costeşti, acolo unde
Călmăţuiul iese la suprafaţă. Are 165 ha.
Este formată din frasin pufos, frasin de
luncă, stejar peduncular, stejar brumăriu,
ulm, arţar, jugastru.
- PĂDUREA FRASINU (comuna Ţinteşti), la Bisoca - zona lacuri, în apropierea cărora
5 km de oraşul Buzău. Are 158 ha, rămăşiţă se ţine anual Festivalul folcloric
din foştii codri ai Vlăsiei. Specii de frasin
pufos, frasin de luncă, stejar, sângerul,
lemnul câinesc.

Crângul. Branişte domnească atestată de


pe vremea lui Radu cel Mare
(1496-1508), rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei.
Are o suprafaţă de 189 ha.
Aici întâlnim stejari seculari şi plante rare
- Sica (Statice Gmelini)
şi Laleaua de Crâng
45
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4.1.3.MONUMENTE ALE NATURII


- FOCUL VIU, situat în comuna Lopătari,
satul Terca. Are o suprafaţă de 25 m2.
Gazele emanate din adâncuri se autoaprind
la suprafaţă. Au o înălţime de până la 1,5 m.
- GRUNJUL, situat în comuna Mânzăleşti, la
confluenţa râului Slănic cu pârâul Jgheab.
Ocupă o suprafaţă de 0,0025 ha. Este
format din tuf vulcanic, marne albe
cineritice.
-STEJARUL SECULAR din vremea lui
Mircea cel Bătrân (1386-1418), situat în
Lopătari - Terca. Focul Viu municipiul Buzău, str. Crizantemelor nr. 1
(vis-a-vis de parcul de lângă Biserica
Banului).
-PLATANUL DIN PARCUL CENTRAL AL
MUNICIPIULUI RÂMNICU SĂRAT, care
impresionează prin dimensiuni şi vârstă.

Mânzăleşti. Piatra Albă - Grunjul

Stejarul secular din Buzău, str.


Pălici. Stâncile de la Pălici, aflate pe malul Crizantemelor nr. 1
stâng al râului Buzău, declarate monumente
ale naturii

46
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4.1.4. UNICATE ÎN LUME DIN JUDEŢUL BUZĂU


- VULCANII NOROIOŞI. Se găsesc în zona
BERCA-SCORŢOASA. Se întind pe o arie
de 25,4 ha. Înălţimea lor este de 6-7 m. Se
află la o altitudine de 300-550 m. La Pâclele
Mici-Scorţoasa se găsesc Vulcanii Noroioşi
cei mai mari şi sunt cei care se vizitează de
obicei. Plante rare care cresc în jurul
vulcanilor: gărdurariţa, colilia, pirul stepic,
iarba de sadina, ruscuţa de primăvară,
saschiul, stejarul pufos, gorunul, scumpie, Vulcanii Noroioşi
cărpiniţa, mojdreanul, cătina şi liliacul.
Vulcani Noroioşi se găsesc în multe ţări, dar
ai noştri sunt unici prin peisajul lor aproape
selenar... Din 1924 sunt declaraţi monument
al naturii.
- CHIHLIMBARUL DE COLŢI. Este
cunoscut sub denumirea de RUMANIT-
Cel mai mare chihlimbar din lume,
ROMANIT. Are o vechime de 40-60
ROMANIT - 3450 g, achiziţionat
milioane de ani. Prin colorit, peste 160 de
de Muzeul Judeţean Buzău
culori, şi prin calitate, chihlimbarul de Colţi
de la un locuitor al comunei Colţi.
este cel mai valoros din lume. Chihlimbarul
de la Colţi şi Cloşca cu puii de aur au făcut
ca România să obţină la EXPOZIŢIA
UNIVERSALĂ DE LA PARIS din anul 1867
Medalia de aur. Oferiţi celor dragi Cercel din chihlimbar în interiorul
chihlimbar, şi veţi fi împreună şi când veţi căruia se găseşte o furnică fosilizată
pleca spre stele! de 30 milioane de ani
- MASA LUI BUCUR sau „MASA
CIOBANULUI BUCUR” de la Pleşi-Bisoca.
Se află la 1000 m altitudine şi are 150 tone.
De aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a
înfiinţat oraşul Bucureşti, azi capitala
României.
- CLOŞCA CU PUII DE AUR - TEZAURUL
DE LA PIETROASA (azi, Pietroasele).
Datează din sec. al IV-lea. Este descoperit
în anul 1837 de doi săteni, Stan Avram
(socru) şi Ion Lemnaru (ginere), în timp ce
extrăgeau piatră pentru construcţia
Seminarului Teologic din Buzău. Iniţial,
tezaurul se compunea din 22 de piese, din
care au rămas 12, iar din cele 27 kg (după
alţii, 40 kg), azi au mai rămas doar 18,795 Cloşca cu puii de aur - Tezaurul de la
kg. Până la descoperirea lui Tutankamon, în Pietroasele
1923, Cloşca cu puii de aur a fost principalul
tezaur din aur al lumii. A participat la
Expoziţia Universală de la Paris din 1867,
fiind prima ieşire în lume a României. În
1895, Paul Telge restaurează

47
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Cloşca la Berlin şi declară: „Astfel restaurată, ar


deveni ceea ce trebuie să fie, adică monu-mentul
cel mai strălucit şi frumos al artei antice”.
- AŞEZĂRILE RUPESTRE DE LA ALUNIŞ-
COLŢI-BOZIORU (mileniul V î.Hr. - sec. XVIII). În
Munţii Buzăului se găseşte cea mai mare
concentrare de schituri şi locuinţe monahale din
spaţiul românesc. În zona Aluniş-Nucu-Fişici-
Ruginoasa, aflate pe raza comunelor Colţi,
Bozioru, Brăeşti, precum şi în localităţile Cozieni,
Masa ciobanului Bucur (Pleşi),
Cătina şi Pietroasele, au fost descoperite un
întemeietorul legendar
număr mare de aşezări rupestre, locuite din
al Bucureştiului
preistorie, altele folosite drept chilii de sihaştri
sau amenajate ca lăcaşuri de cult creştin.
-„CER STRANIU” - ZONA BOZIORU-FIŞICI-
NUCU. Este cunoscută de specialişti drept zona
„CER STRANIU”, datorită faptului că cerul capătă
o intensitate ce nu poate fi descrisă în cuvinte, pe
care oamenii de ştiinţă o măsoară în grade Kelvin
(peste 23.000 grade Kelvin). Azurul cerului
deasupra marilor oraşe măsoară 16.000 grade
Kelvin. „Aici simţi cum se deschid porţile
energetice ale UNIVERSULUI, când toată fiinţa
Bozioru-Nucu. Biserica lui Iosif
devine spirit”.
(Peştera lui Iosif) - sec. III-IV
- FOCUL VIU de la TERCA-LOPĂTARI. Este
cunoscut şi cu denumirea de „FOCUL NESTINS”.
Se întinde pe o suprafaţă de 25 mp şi arde cu o
flacără de 1,5 m înălţime, zi şi noapte.
- TABĂRA DE SCULPTURĂ ÎN AER LIBER DE
LA MĂGURA (1970-1985). Este cea mai mare
din ţară şi este una din cele mai mari tabere de
sculptură în piatră din lume. A avut 16 ediţii a 16
lucrări, adică 256 de sculpturi. Cele 16 ediţii
semnifică 16 secole de atestare documentară a
municipiului Buzău (376-1976), de la martirizarea
Colţi-Aluniş. Chilii săpate în piatră Sfântului Sava de la Buzău (Sava „Gotul”), la 12
lângă Biserica aprilie 372, zi marcată în Calendarul Creştin
"Tăierea Capului Sfântului Ioan Ortodox - cruce roşie.
Botezătorul" – 1274 - BARAJUL ŞI LACUL DE ACUMULARE DE LA
SIRIU (1974-1996). Barajul de la Siriu este
realizat din anrocamente - al doilea din lume
după cel din Retezat (tot în România), construit
fără a fi folosit cimentul. Are o înălţime de 155 m.
Lacul are o capacitate de peste 150 milioane
metri cubi şi o lungime de 14 km.

Tabăra de sculptură în aer liber de la


Măgura

48
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4.1.5. Judeţul BUZĂU... recunoscut prin:


-CLOŞCA CU PUII DE AUR, CHIHLIMBAR, VULCANII NOROIOŞI, FOCUL VIU,
AŞEZĂRILE RUPESTRE DE LA BOZIORU-ALUNIŞ-COLŢI, CASTRUL ROMAN DE LA
PIETROASELE, GRUNJUL DE LA MÂNZĂLEŞTI, MINA DE PETROL MONTEORU,
TABĂRA DE SCULPTURĂ ÎN AER LIBER DE LA MĂGURA

-CULTURA MONTEORU ŞI CULTURA CÂNDEŞTI


SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU (SAVA GOTUL), SFÂNTUL VASILE DE LA POIANA
MĂRULUI

-EPISCOPIE, SEMINARUL TEOLOGIC, COMPLEXUL BRÂNCOVENESC DE LA


RÂMNICU SĂRAT, MÂNĂSTIRILE: CIOLANU, CÂRNU, RĂTEŞTI, POIANA MĂRULUI,
BRADU, IZVORANU, BARBU, BERCA

-EPISCOPII: LUCA DIN CIPRU, MITROFAN, CHESARIE, DIONISIE ROMANO, FILOTEI,


DIONISIE LUPU, IRINEU MIHĂLCESCU, ANTONIE PLĂMĂDEALĂ

-POLITICIANUL ALEXANDRU MARGHILOMAN

-SCRIITORII: VASILE VOICULESCU, VASILE CÂRLOVA, URMUZ, ION CARAION,


LAURENŢIU ULICI, ION BĂIEŞU

-OAMENII DE ŞTIINŢĂ: GHEORGHE MUNTEANU MURGOCI, NICOLAE VASCHIDE,


CONSTANTIN BUDEANU, ŞTEFAN BÂRSĂNESCU, RADU VLĂDESCU, EMIL
NEGULESCU, TRAIAN SĂVULESCU, ŞTEFAN VENCOV

-GEORGE EMIL PALADE, SINGURUL ROMÂN CE A OBŢINUT PREMIUL NOBEL


(1974), ABSOLVENT AL LICEULUI „B.P. HASDEU”, CA ŞEF DE PROMOŢIE (1930)

-PICTORII ŞTEFAN POPESCU, MARGARETA STERIAN, GRIGORE NEGOŞANU, ADINA


PAULA MOSCU, GORE MIRCESCU, PETRE IORGULESCU-YOR

-ARHITECTUL PETRE ANTONESCU ŞI ZIARISTUL PAMFIL ŞEICARU

- PICTORII ION ANDREESCU ŞI NICOLAE GRIGORESCU, CE AU LOCUIT O PERIOADĂ


DE TIMP PE ACESTE MELEAGURI

-ARTIŞTII GEORGE CIPRIAN, FLORICA CRISTOFOREANU, VLADIMIR MAXIMILIAN,


ARISTIDE DEMETRIADE, N. NICULESCU-BUZĂU, NICU POENARU, N. CIUCURETE
RUSU

AMIRALUL ION MURGESCU ŞI GENERALII TRAIAN EPURE, ALEXANDRU IARCA,


CONSTANTIN CLAPS CONSTANTINESCU, GRIGORE BAŞTAN

-CRITICUL DE TEATRU GEORGE BANU


-PARCUL CRÂNG, PIATA OBOR, TARGUL DRĂGAICĂ, VULTURUL ILIE, GRĂDINILE
DE ZARZAVAT

-BRENDURILE GASTROMOMICE BUZOIENE –COVRIGII DE BUZAU, ŢUICĂ MORTALA


DE CHIOJDU, VIN DE PIETROASELE, CÂRNAŢI DE PLEŞCOI, PLĂCINTE, BABIC

49
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4.1.6. Potenţialul turistic (forme de turism în judeţul Buzău)

4.1.6.1. Turism balneo-medical


Cea mai mare importanţă o prezintă staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru , apoi
punctele cu potenţial de la Fişici, Băile Siriu şi Balta Albă.

4.1.6.2. Turism rural şi agroturism


În judeţul Buzău există o reţea agroturistică destul de dezvoltată, susţinută în principal de
ANTREC, cele mai multe pensiuni fiind în zona Sărata Monteoru, apoi Valea Buzăului
(Berca, Nehoiu, Gura Teghii, Siriu).

Anexa nr 5 .enumeră evenimentele rurale , serbarile campenesti si traditiile vietii de la sat.

4.1.6.3. Turism ecumenic


Denumit de multe ori Athosul românesc, judeţul Buzău este cunoscut ca centru monahal cu
veche tradiţie, încă de la începuturile creştinismului în spaţiul românesc, secolele III – IV.
Actualmente se găsesc în funcţiune 8 mănăstiri, un complex monahal şi Episcopia
Buzăului, toate, în ansamblu, constituie centre care pot primi turişti.
Iată principalele atracţii:
- Arhiepiscopia Buzăului şi a Vrancei, situată în municipiul Buzău, strada Frăsinet, care are
pe lângă cele două catedrale şi Seminarul Teologic, şi Muzeul de icoane.
- Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, declarat monument istoric, ridicat în timpul
lui Constantin Brâncoveanu.
- Mănăstirea BARBU, cu hramul „Sf. Nicolae”, sat Miluiţi, comuna Tisău. În prezent nu
dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea BERCA, sat Berca, comuna Berca. Cetăţuia cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”,
construită de stolnicul Mihalcea Cândescu la1694. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea
turiştilor.
- Mănăstirea CÂRNU, sat Tega, comuna Pănătău. Biserica cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”,
construită de voievodul Mircea Ciobanul şi soţia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), la mijlocul
sec. XVI. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea CIOLANU, sat Haleş, comuna Tisău. Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” a fost
ctitorită de Doamna Neaga la 1550. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea POIANA MĂRULUI, sat Bisocuţa, comuna Bisoca. Monument din sec. XVIII,
circa 1730. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea RĂTEŞTI, cu hramul „Sf. Treime”, sat Cojanu, comuna Berca. Nu dispune de
posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

50
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- Mănăstirea GĂVANUL, cu hramurile „Sf. Nicolae” si „ Adormirea Maicii Domnului”, sat


Cireşu, comuna Mânzăleşti. Nu dispune de drumuri de acces corespunzătoare şi nici de
locuri de cazare.
- Schitul CIOBĂNOAIA, cu hramul „Sf. Pantelinom”, sat Ciobănoaia, comuna Merei (este
localizată în pădure, la 3 km de şoseaua comunală). Nu dispune de posibilităţi pentru
cazarea turiştilor.
COMPLEXUL SCHITURILOR RUPESTRE DIN ZONA COLŢI – BOZIORU – BRĂIEŞTI
„Athosul Românesc”
- Complexul Aluniş, sat Aluniş, comuna Colţi. Localizare: Culmea Martiriei. Datare: secol
IV, evul mediu. Complexul cuprinde mai multe locuinţe săpate în stâncă şi grupate în jurul
bisericii Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul.
- Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, sat Aluniş, comuna Colţi. Localizare: pe
Culmea Martiriei Datare: epoca medievală – anul 1277 (conform tradiţiei). Turiştii pot
ajunge uşor la complex şi se pot caza la pensiunile din Colţi şi Aluniş.
Complexul schiturilor din zona Bozioru, satele Nucu şi Scăieni
- Peştera Fundul Peşterii („Profiriu”), sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: la 2 km vest de
localitatea Nucu, la 150 m de Peştera lui „Dionisie Torcătorul”. Datare: epoca bronzului,
Hollstatt.
- Peştera lui Iosif („Bagoslov”), sat Nucu, comuna Bozioru. Localizare: la 3 km de satul
Nucu, pe Valea Bordeiului, în vârful ramificaţiei dinspre Crucea Spătarului. Datare: sec. III-
IV d. Hr. Nu este în funcţiune şi nu are amenajări.
- Agatonul Nou, sat Nucu, com. Bozioru Localizată: pe Culmea Spătarului, versantul sudic
şi la 5 km de satul Nucu. Datare: sec. al XVI lea XVII-lea. Este în ruină. Nu are nici un fel
de amenajare.
- Agatonul Vechi - Dărâmătura, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: pe Culmea Spătarului
pe un pinten stâncos, lângă prăpastie, spre vest şi la 5 km de satul Nucu. Datare: sec. XVI.
Este în ruină.
- Fundătura, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: la poalele culmii Crucea Spătarului, la 2
km de satul Nucu, în pădure. Datare: epoca medievală într-un document de la Ghe. Duca
din 12 ianuarie 1678. Nu are nici un fel de amenajare.
- Dionisie Torcătorul, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Piatra Peşterii, sub „Crucea
Spătarului”, la 3 km de satul Nucu. Datare: evul mediu timpuriu, sec. IV – V. Nu are nici un
fel de amenajare.
- Bucătăria, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Versantul de nord-vest al Culmii „Crucea
Spătarului”, la 7 km nord de satul Nucu. Datare: epoca medievală, sec. XVI. Este în ruină.
Nu are nici un fel de amenajare.
- Ghereta, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Versantul de nord al înălţimii Piatra
Şoimului; în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa şi la 7 km de satul Nucu. Datare:
epoca medievală, sec. XVI – XVII. Este în ruină. Nu are nici un fel de amenajare.
- Policiori Piatra Ghiocii, sat Ruginoasa, com. Brăeşti. Localizare: pe malul drept al pârâului
Pârscovelul, în faţa vechii şcoli. Datare: epoca medievală, secolele XVI – XVII. Nu are nici
un fel de amenajare.
- Piatra Îngăurită, sat Ruginoasa, com. Brăeşti. Localizare: pe masivul stâncos
„Arsenia” (8 km de satul Nucu). Datare: sec. V – VI. Nu are nici un fel de amenajări.
Complexul rupestru poate fi vizitat numai de turişti cu condiţie fizică. Posibilităţi de cazare
se găsesc la Bozioru.

4.1.6.4. Turism cultural

Poate fi detaliat pe mai multe segmente. Unul din acestea este legat de tradiţiile din
zona Buzăului. Poate fi vizitat Muzeul de etnografie şi folclor al Văii Slănicului situat în
comuna Mânzăleşti, iar pe tot parcursul anului în aproape fiecare localitate din judeţ se
desfăşoară serbări folclorice, legate în special de anumite zile de sărbătoare religioasă:
51
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

„Târgul Cucului” (com. Pătârlagele), „Sărbătoarea Florii de Salcâm” (com. Padina),


„Drăgaica” (mun. Buzău), „Sărbătoarea vinului de Blăjani” (com. Blăjani), Târguri şi
sărbători de Sfânta Maria – 15 august la Valea Salciei, Murgeşti, Pardoşi, Sărbătoarea de
Sfânta Marie mică la Chiojdu, etc. De asemenea, mai sunt o serie întreagă de manifestări
culturale care pot atrage turişti: Zilele Buzăului, în fiecare an în luna aprilie, Zilele
municipiului Râmnicu Sărat, Festivalul Naţional de folclor Toamna Buzoiană de la Nehoiu,
Alaiul colindătorilor, Festivalul Naţional de epigramă „Cu epigrama la asalt”, Zilele V.
Voiculescu s.a.
Legat tot de turism cultural, există o categorie, din păcate mai mică, cea a
monumentelor istorice şi culturale: Complexul Marghiloman din municipiul Buzău, Muzeul
Judeţean Buzău, strada Nicolae Bălcescu nr. 50, Colecţia de etnografie şi artă populară
„Vergu Mănăilă”, strada Războieni nr. 8, Casa memorială „Vasile Voiculescu”, Pârscov,
Tabăra de sculptură în aer liber Măgura, Colecţia muzeală Colţi – Muzeul Chihlimbarului,
com. Colţi.

4.1.6.5. Turism montan şi cinegetic

Încadraţi în vest de munţii Ciucaş, în est de Munţii Vrancei, în sud de culmile


Subcarpaţilor de Curbură, iar la nord de Clăbucetele Întorsurii, MUNŢII BUZĂULUI se
desfăşoară pe o suprafaţă de aproape 1900 km pătraţi. În sud şi în nord contactul cu
regiunile limitrofe este subliniat prin diferenţele de nivel de 200 – 350 m, ce apar adesea
sub forma unor versanţi abrupţi.
Acest aspect este si mai pregnant pe aliniamentul Păltineni-Colţi-Lopătari, adică
acolo unde eroziunea a pus în evidenţă pereţi abrupţi alcătuiţi din strate groase de gresie,
în poziţie verticală.
Limita faţă de munţii din est şi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în
vest; Bâsca Mică, Bâsca Mare în est, al unor înşeuări largi (între vârful Furu Mare şi Ivăneţu
în sud-est, Lăcăuţi-Menesbert în nord-est) şi culmi joase.
Poziţia geografică a acestor munţi la circa 50 km de Braşov şi 80 faţă de Buzău, în
vecinătatea unor areale des populate, şi faptul că sunt străbătuţi de o arteră de comunicaţie
importantă facilitează accesul şi le asigură o perspectivă frumoasă în practicarea turismului.
Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului şi Culmea Ivăneţu, în cadrul cărora există mai multe
trasee marcate, se află în partea central-sudică a regiunii, ele fiind separate de văile Buzău,
Bâsca Mică, Bâsca Rosilei.
Masivul Siriu, situat în partea cea mai vestică a regiunii, este delimitat faţă de culmea
Tătaru-Tătăruţ prin culoarul văilor Crasna şi Siriul Mare, de culmea Monteoru prin valea
Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzăului. Mulţimea obiectivelor oferite, îndeosebi de
cadrul natural, face ca acesta să constituie regiunea cea mai interesantă şi mai solicitată de
turişti.
Masivul Penteleu se află la extremitatea estică a munţilor Buzăului, fiind despărţit de
munţii Vrancei şi masivul Podu Calului prin culoarele văilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică.
Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajişti întinse şi prin perspectiva largă
pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură. Cele mai multe legende şi cântece haiduceşti
sunt legate de locuri aflate pe culmile, vârfurile şi văile Penteleului. Ele amintesc de fapte
de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri. Mai cunoscute sunt cele legate de haiducul
Gheorghelaş. Dealtfel, în amintirea acestora, în luna mai, la Gura Teghii, se organizează
Festivalul „Pe urme de baladă” - o adevărată sărbătoare a dansului, cântecului şi portului
popular buzoian.
Masivul Podu Calului, încadrat de râurile Buzău, Bâsca Mare şi de Bâsca Rosilei,
are o poziţie centrală. Este mai scund faţă de vecinii săi, obiectivele turistice fiind axate
îndeosebi pe văi şi în vecinătatea aşezărilor.
Culmea Ivăneţu, situată la contactul cu Subcarpaţii, prezintă importanţă prin cele
câteva obiective turistice aflate pe cei doi versanţi. Totodată, prin drumurile şi potecile care
52
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

o străbat, ea asigură o legătură directă între masivele amintite şi ariile de interes turistic din
nordul Subcarpaţilor-Lopătari-Aluniş.
Din punct de vedere cinegetic, judeţul Buzău se poate spune că este unul foarte
bogat.

Indicatori privind situaţia fondului cinegetic în perioada 2006-2008

Anii
Indicatori
2006 2007 2008
Suprafaţa fondului cinegetic (ha) - 561677 561677 553456
total
Efectivele evaluate din fondul cinegetic (numǎr)
Capra neagrǎ 66 66 71
Cǎprior 4416 4464 4786
Cerb comun 788 783 806
Cerb lopǎtar 21 21 28
Iepurele de câmp 58613 58323 53933
Lup 64 66 93
Mistreţ 1310 1331 1428
Pisica sǎlbaticǎ 217 172 195
Râs 67 67 83
Şacal 2 - 54
Urs 350 116 278
Viezure 517 565 513
Vulpe 1053 1146 1083
Cocoş de munte 144 83 120
Fazan 2211 489 1955
Potârniche 3804 664 4008
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

4.2 Punctele slabe ale judeţului Buzău

• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui


Centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean;
• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în
mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în
turism de care ar putea beneficia;
• Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism
durabil de finanţare pe termen lung;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab
întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează
turiştii potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai
accesibile în România. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european
reprezintă unul dintre punctele slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la
nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate.

Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a timpului liber:
cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru
excursii la obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii in
judeţul Buzău se regăsesc doar parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta
mai ales industriile conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.
53
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

• Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. Turiştii
străini veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le
asigure un minim de confort.
• Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de
circulaţie internaţională;
• Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;
• Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai judeţului;
• Majoritatea restaurantelor din judeţ prezintă doar un meniu în limba română;
• Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la
atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la
preţuri comparabile, beneficiază de servicii superioare.
• Ofertă restrânsă pentru agrement;
• Inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în judeţul;
• Lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale.
• Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;

4.3.Oportunităţile şi ameninţările
Oportunităţile şi ameninţările, ţinând şi de mediul extern al ţării. Trebuie desfăşurată o
analiză permanentă a evoluţiilor economice, sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a
observa schimbările care apar, schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea
turistică internaţional-receptoare a României.

4.3.1. Oportunităţi
- Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu
ţintă;
- Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,
Berlin;
- Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;
- Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură
- Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Belgia,
Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa;
- Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism
din România şi în reţelele europene profesionale.
- Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale
şi de tradiţie.
- Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice
cum este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona
turismului balnear;
- O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul
de Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci - Cernăteşti; Culmile Siriului -
Siriu; turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti;
Episcopia Buzăului - municipiul Buzău; Manăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei
manăstiri Adormirea Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Manăstirea Răteşti – Berca),
turism cultural-istoric (Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Asezări si necropole din epoca
bronzului: fortificaţii dacice – Dava dacică - Vernesti, cultura Monteoru; castrul postroman şi
termele de la Pietroasele; Palatul Comunal din Muncipiul Buzău); turism balnear (staţiunea
Sărata Monteoru, băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism
(existenţa ANTREC foarte activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu,
Penteleu, Ivăneţu etc.);
- O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor;
- Implementarea în acest moment, din fonduri europene, a Proiectului "Modernizarea
infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău", a
54
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Proiectului "Reabilitare Muzeul Judeţean Buzău" şi a proiectelor „Managementul


conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU” şi „Managementul conservativ
şi participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU" ;
- Existenţa unor Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (Ţinutul Buzăului sau Sărata
Monteoru), cu ajutorul cărora pot fi realizate diverse investiţii şi acţiuni în domeniul
turismului;

4.3.2. Ameninţări
- vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat
(Prahova, Braşov, Covasna şi Vrancea);
- degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
- pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;
- poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;
- nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;
- nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor
protejate, a fondului silvic, poluarea apelor;
- una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România
este dată de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor
emiţători de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se
adaugă ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou,
Rusia), care vor afecta şi mai mult cererea turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea
economiilor din zona Europei în raport cu restul lumii. În condiţiile actuale creşterea
consumului se lasă încă aşteptată, cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. Astfel,
menţinerea consumului la un nivel scăzut, chiar în condiţiile unei creşteri economice, nu
este de natură să favorizeze călătoriile, ci mai degrabă investiţiile şi aşteptarea unor
momente mai prielnice.

4.3.3. Concluzii
Regiunea judeţului Buzău este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte
potenţialul turistic prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele
istorice şi de arhitectură, artă populară, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni
păstrători ai unor tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor
serviciilor oferite, împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie de promovare
eficientă se poate ajunge la dezvoltarea turismului.

O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Buzău dispune la acest moment de
un potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii
culturale ar putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o
monitorizare atenta pentru a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În
plus, turismul poate fi şi un instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind
vitală implicarea comunităţilor locale în acest domeniu.

O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului turistic care, pe


parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut sporadic ori haotic, fără a avea un rezultat
spectaculos, ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la
târguri de turism, la nivel naţional prin intermediul mass-media şi al materialelor de
promovare, trebuie avut în vedere acest obiectiv.

Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri, dar acesta presupune
investiţii.
Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi:
-realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor;
55
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- investiţii pe măsură pentru a avea cu cei atrage.


Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul constituie o sursă de
venituri continuă.
Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism se poate concluziona faptul
că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea
informaţiilor, a valorii lor poate influenţa alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în
viitor, vacanţa la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulţumit de calitatea
serviciilor mai ales de personalul din turism, influenţează zece turişti potenţiali.
În acest context, o a treia concluzie poate fi legată de comportamentul celui care oferă
servicii turistice sub aspectul corectitudinii şi solicitudinii, aceasta este hotărâtoare în
crearea unei imagini pozitive privind destinaţia turistică.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii
sunt necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber.
Strategia de faţă îşi aduce o contribuţie originală prin integrarea aspectelor economic,
social şi de mediu care se manifestă în spaţiul judeţului Buzău, în contextul cooperării
europene şi mondiale. Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor
pentru dezvoltarea si managementul durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte
resursele naturale si culturale. Care să asigure afirmarea şi promovarea potenţialului
turistic al judeţului Buzău, precum şi generarea de venituri prin dezvoltarea sectorului
turistic.

56
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Capitolul 5

Strategia de dezvoltare si promovare a turismului si agroturismului in


judeţul Buzău

5.1 Viziunea
Pe baza analizării situaţiei şi a analizei SWOT s-a elaborat punctul de pornire ce este
reprezentat de viziune
„ Un turism sustenabil bazat pe valorificarea obiectivelor turistice existente,
turismul devenind un motor al dezvoltării judeţului Buzău”

5.1.1.Punctele ce au determinat viziunea sunt:

1. Dezvoltarea turistică sustenabilă trebuie să se facă prin implementarea unor


programe şi activităţi ce trebuie dezvoltate pe termen lung şi mediu ţinându-se cont de
viziunea ecologică prin care mediul natural şi resursele locale să nu fie afectate
sau deteriorate.

2. Dezvoltarea economică a judeţului Buzău


Dezvoltarea economica a judeţului se poate realiza si datorita dezvoltarii
industriei turistice şi ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor prin:
- Creşterea veniturilor directe din turism
Efectul multiplicator al turismului prin dezvoltarea generală pe care o angrenează atât în
celelalte ramuri ale economiei, cât şi pe plan social:
– efectul indirect – impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod
inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistica la parametri competitivi;
– efectul indus – procesul de multiplicare a cererii agregate la scară
macroeconomică (întreaga economie naţională în general şi zonală în special), deoarece
atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului
producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi
servicii de care au nevoie.

3.Judeţul Buzău se poate evidenţia în primul rând pe baza obiectivelor turistice


existente şi reprezintă un punct forte al analizei SWOT, fără de care dezvoltarea
turistică a unei zone nu se poate realiza.

4. De asemenea trebuie dezvoltate activităţi de marketing menite să promoveze


produsele şi serviciile turistice din judeţul Buzău, dar şi tradiţiile şi cultura buzoiană.

5. Programe ce stau la baza elaborarii strategiei

Pentru dezvoltarea şi promovarea turismului din judeţul Buzău trebuie dezvoltate


activităţi ce ţin cont atât de posibilităţile locale armonizate cu ideile de dezvoltare naţională
şi regională, pentru a uşura accesarea de fonduri europene.
De aceea se doreşte o strategie orientată spre o serie de acţiuni ce vizează
obiectivele, priorităţile şi domeniile de intervenţie prin crearea de proiecte posibile.

57
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Strategia trebuie elaborata astfel încât majoritatea domeniilor de intervenţie, a


priorităţilor şi a ideilor de dezvoltare propuse să fie fundamentate, realizabile şi în acelasi
timp eligibile spre finantare în cadrul programelor Uniunii Europene , astfel, un criteriu
important în elaborarea Programelor de Dezvoltare şi promovarea a turismului şi
agroturismului îl are corelarea sistemului de obiective a strategiei ce urmează a fi elaborată
cu documentele de programe în vigoare:

a) La nivel naţional
-Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional
2007 -2014;
-Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear 2010 – 2013;
- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

b) La nivel regional

Strategia de Dezvoltare Regională S-E.

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.


In cadrul Programului Operational Regional se pot obtine fonduri atat pentru constructia
infrastructurii din zonele turistice, pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale, cat si
pentru dezvoltarea turismului balnear sau pentru modernizarea si extinderea structurilor de
cazare existente.
Astfel, prin Programului Operational Regional , axa prioritara 5, vor fi finantate domeniile
majore de interventie:

5.1 „restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea/


modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectele eligibile vizeaza: restaurarea, protectia si
conservarea patrimoniului cultural, national sau international. Beneficiarii eligibili sunt :
autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale
administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si
ONG.

5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea


resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”, finanteaza: dezvoltarea
turismului bazata pe resursele naturale ,reabilitarea/modernizarea structurilor de cazare
plus anexe, cat si a infrastrucrtrii turistice. Beneficiarii eligibili sunt autoritatile publice
centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu activitati in domeniul turismului, ONG-
uri, acestia pot depune proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential
turistic, precum si proiecte vizand reabilitarea, modernizarea structurilor de cazare si
utilitatilor aferente, de creare de infrastructura turistica de agrement cu conditia ca sa fie
implementate in mediul urban. In cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele
pot fi localizate atat in mediul urban cat si rural.

5.3 „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul


cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica”. Prin acest domeniu POR va finanta
crearea si promovarea brandului turistic national, dezvoltarea si consolidarea turismului
intern, precum si crearea retelei de centre de informare si promovare turstica.

58
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Trebuie mentionat faptul ca din domeniul turismului pot fi realizate si propuse


proiecte spre finantare si din domeniul resurselor umane, al protectiei mediului si al ariilor
protejate si managementul acestora, proiecte care vor fi finantate din celelalte fonduri
europene si anume Fondul Social European si Fondul European pentru Dezvoltare
Regionala.
Domeniul de interventie 5.3 – "Promovarea potentialului turistic si crearea
infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica are 3
domenii majore de interventie:
- Operatiunea – Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica
(CNIPT) si dotarea acestora
- Operatiunea – Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea
promovarii produselor specifice si a activitatilor de marketing specifice
- Operatiunea – Promovarea brandului turistic national .

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Turismul rural reprezintă o alternativa de angajare pentru forţa de muncă rurală, o


cale de diversificare a economiei rurale şi de furnizare de surse de venituri pentru locuitorii
din spaţiul rural.
"Încurajarea activităţilor turistice" este o măsură cuprinsă în Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală (măsura 3.1.3).

Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea şi promovarea


unui turism competitiv în zona rurală, a unor reţele rurale care să furnizeze şi să promoveze
serviciile turistice, implicând, totodata şi participarea activă a populaţiei rurale şi indeosebi a
tinerilor şi femeilor.
Aceasta Măsura 313 va contribui la promovarea şi accesul turiştilor la alimentele
tradiţionale si la alte produse ecologice, care constituie o componenta fundamentala a
diversităţii turismului rural si a bucătăriei caracteristice spaţiului rural.
Accesarea banilor pentru dezvoltarea agroturismului se va putea face prin încheierea de
contracte de finanţare intre Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) si
beneficiari.
De asemenea, beneficiarii pot solicita APDRP plata in avans, in valoare de maximum
20% din valoarea eligibila a proiectului, se arata in regulile de aplicare ale PNDR. Pentru
măsura 313 privind încurajarea activităţilor turistice, Romania are alocata, pana in anul
2013, suma de 837,255 milioane de euro.
Obiectivele
1. Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
3. Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele
naturale de interes turistic.

c) La nivel judeţean
Proiecte în implementare

„Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale


judeţului Buzău” proiect finanţat prin POR 2007-2013 Axa prioritară 2- Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport regionale şi locale”;
“Reabilitare Muzeul Judeţean Buzău” proiect finanţat prin POR 2007-2013 Axa prioritară 5
– “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”;
“Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănicului cu
staţia de transfer în comuna Beceni, judeţul Buzău” proiect finanţat prin Programul PHARE

59
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

2005 CES, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele
prioritare de mediu”;
“Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea
Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău, judeţul Buzău”
proiect finanţat prin Programul PHARE 2005 CES, Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”;
„Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU” proiect finanţat prin
POS Mediu 2007-2013 Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protecţia naturii;
„Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU” proiect finanţat
prin POS Mediu 2007-2013 Axa prioritară 4 – Implementarea

Consiliul Judeţean Buzău este beneficiar al proiectului “Managementul conservativ şi


participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU”.
Acest proiect este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013, Axa
prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”,
Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management
pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.
Obiectivele proiectului:
-realizarea documentelor necesare unui management eficient al ROSCI0229 SIRIU;
informarea şi conştientizarea populaţiei locale din Chiojdu şi Gura Siriului cu privire la
importanţa conservării biodiversităţii din ROSCI0229 SIRIU.
Perioada de derulare a proiectului este de 22 de luni: 6 ianuarie 2010 – 6 noiembrie 2011.
-Consiliul Judeţean Buzău, este beneficiar al proiectului “Managementul conservativ şi
participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU”
Acest proiect este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013, Axa
prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”,
Domeniul major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management
pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

Obiectivele proiectului:
Realizarea documentelor necesare unui management eficient al ROSCI0190 PENTELEU;
informarea şi conştientizarea populaţiei locale din comuna Gura Teghii cu privire la
importanţa conservării biodiversităţii din ROSCI0190 PENTELEU.Perioada de derulare a
proiectului este de 22 de luni: 6 ianuarie 2010 – 6 noiembrie 2011.

5.2. Scopul strategiei


Afirmarea şi promovarea potenţialului turistic al judeţului Buzău cât şi
generarea de venituri prin dezvoltarea sectorului turistic.

Scopul principal al acestei strategii este reprezentat de creşterea capacităţii sectorului


turistic de a genera venituri. Partea de analiză reflectă potenţialul turistic dezvoltat dar şi
problemele cu care se confruntă sectorul turistic.

5.3. Obiectivele strategice


1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.
2.Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale.

60
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Primul obiectiv strategic doreşte să atingă creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul
Buzău prin crearea şi elaborarea unor programe ce vor asigura sustenabilitatea variatelor
forme de turism din judeţul Buzău.
Pentru a atinge cel de-al doilea obiectiv s-au elaborat o serie de priorităţi ce dezvoltă
activităţi de marketing atât la nivel local cât şi la nivel naţional şi internaţional.

5.4. Priorităţi

1.Realizarea de programe turistice


2.Realizarea unor activităţi de marketing
3.Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului
4.Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Realizarea de programe turistice


Această prioritate contribuie în mod direct la atingerea ambelor obiective strategice.
Prioritatea cuprinde pachete de programe propuse pentru a fi realizate, bazându-se pe
atracţiile turistice ale judeţului, astfel conturându-se patru sectoare ce urmează a fi
dezvoltate : ecoturism, rural, balnear şi turism cultural- ecumenic.

Realizarea unor activităţi de marketing.


Una dintre cele mai importante probleme ale turismului este reprezentată de numărul
redus al activităţilor de marketing. Numărul mic de turişti este datorat şi de lipsa de
promovare şi de gradul de cunoaştere redus al judeţului Buzău din punct de vedere turistic
la nivel naţional si internaţional.
Sunt necesare activităţi de marketing ce stârnesc interesul vizitatorilor pentru activităţile şi
evenimentele organizate în judeţ, determinând în mod direct îmbunătăţirea vieţii sociale a
localnicilor şi au efect asupra dezvoltării economice a judeţului.

Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului.


Înfiinţarea unui centru de turism este primul domeniu de intervenţie al acestei priorităţi.
Pe lângă caracterul de marketing al acestui centru se doreşte înfiinţarea unei organizaţii
turistice comune, ce asigură cooperare între toate centrele turistice din ţară şi între toţi
actorii turistici ai ţării,astfel se supraveghează, monitorizează toate activităţile de marketing,
realizându-se o colaborare între toate centrele în vederea promovării reciproce.
Al doilea domeniu de intervenţie îl reprezintă instruirea specialiştilor din turism, urmărindu-
se perfecţionare, recalificare şi instruirea actorilor din toate ramurile domeniului turistic.

Dezvoltarea infrastructurală
Una din cele mai importante probleme cu care se confrunta sectorul turistic al
judeţului Buzău o reprezintă infrastructura deficitară.
Pentru a se ajunge cu mai mare uşurinţă la obiectivele turistice se doreşte a se reabilita şi
dezvolta infrastructura de acces la zonele cu potenţial turistic identificat ale judeţului cât şi
semnalizarea obiectivelor prin indicatoare turistice bilingve ce conduc turistul până la
obiectivul dorit.
Un al doilea domeniu de intervenţie în cadrul priorităţii dezvoltării infrastructurii urmăreşte
identificarea şi dezvoltarea traseelor de cursă, a pistelor de ciclism şi a traseelor off - road
în felul acesta ajutând la dezvoltarea turismului activ astfel protejându-se zonele în care se
organizează concursuri de ciclism şi de trasee off - road ce se desfasoară in prezent pe
piste neamenajate distrugându-se astfel mediul înconjurător.

61
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Descrierea detaliata a fiecarui domeniu de intervenţie


Structura domeniului de intervenţie
-Denumirea prioritaţii
-numărul de ordine si denumirea domeniului de intervenţie
-obiectivul strategic
-argumentul
-descrierea detaliata a domeniului de intervenţie

5.5. Descrierea detaliata a prioritătilor si a domeniilor de intervenţe


5.5.1.Denumirea priorităţii1
Realizarea de de programe turistice.

Domeniul de intervenţie 1.
5.5.1.1.Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului rural şi
agroturismului.

Obiectiv strategic
Creşterea numărului de turişti care vizitează judeţul Buzău.
Creşterea numărul nopţilor de cazare petrecute de turiştii sosiţi în Judeţul Buzău.

Argumentare
Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile
vieţii materiale şi spirituale a celorlalţi cu care intră în contact.

Din experienţa altor ţări – dar mai ales cele europene – s-a putut constata că spaţiile rurale
sunt propice pentru turism şi dispun, din multe puncte de vedere, de condiţiile necesare
pentru dezvoltarea activităţiilor de turism.
Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte proaspăt, o plimbare pe cărările
munţilor sau a văilor, să priveşti panorame unice, un apus sau răsărit de soare, să auzi
susurul unui izvor sau zgomotul unei cascade, să te plimbi pe uliţa satului, să stai câteva
clipe în faţa unei expoziţii sau în casa unor meşteri artizanali, o plimbare cu sania trasă de
cai, câteva ore visând în faţa sobei, iată doar câteva momente din viaţa satului romanesc!
Cunoaşterea modului de viaţă şi a mediului natural transformat de om este o formă
foarte preferată a turismului de azi. O formă de manifestare a acestuia este turismul rural,
dezvoltarea căruia este asigurată de către localităţile mai mici, de către zonele cu sate
mărunte .În prezent, capacităţile de deservire a produselor turistice rurale sunt slab
dezvoltate, fiind indispensabilă dezvoltarea acestora, precum şi a programelor, serviciilor
conexe.
Dezvoltarea turismului rural este importantă din mai multe motive. Pe de o parte asigură
surse de venituri alternative pentru populaţia rurală, îndeosebi în acele localităţi în care
structura economiei este bazată în unilateral pe agricultură. Pe de altă parte, dezvoltarea
locurilor de cazare, prezentarea atracţiilor rurale bazate pe tradiţii contribuie la integrarea
localităţilor în oferta turistică a regiunii.
Un alt argument care justifică dezvoltarea turismului rural este apropierea de ariile
naturale protejate, de existenţa atracţiilor locale. În satele mici încă se regăsesc structurile
tradiţionale, imaginile săteşti caracteristice, precum şi numeroase clădiri cu valori
culturale şi arhitecturale.
În prezent, ca urmare a lipsei portofoliului de servicii variate şi de înaltă calitate, precum şi a
pachetelor turistice complexe, timpul petrecut de către turiştii sosiţi în zonă este redus, iar
62
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

disponibilitatea lor de a cheltui este redusă. Astfel, este evidentă necesitatea dezvoltării
pachetelor turistice complexe, care prezintă în mod integrat viaţa, tradiiţiile localităţilor
rurale. Implementarea eficientă a activităţilor stabilite în cadrul domeniului de
intervenţie poate contribui în mod relevant la realizarea acestora.

Descrierea detaliată domeniului de intervenţie

Esenţa pachetelor de programe elaborate în domeniul turismului rural constă în


enumerarea acelor localităţi de pe un traseu comun, ale căror evenimente rurale,
oferte gastronomice pot fi atractive pentru vizitatori .
Agroturismul este o componentă a turismului rural, cu implicaţii în valorificarea resurselor
locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economică a
localităţii rurale şi a comunităţii, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în
contextul unei activitati economice respectand principiile ecologice.
Între turismul rural şi agroturism există o relaţie de la întreg la parte, agroturismul fiind una
dintre componentele turismului rural. Agroturismul însă, practicându-se cu precădere în
zonele cu vocaţie agricolă diversificată, în cele relativ izolate şi izolate, care impun
asigurarea celor necesare traiului prin forţe proprii sau acolo unde este o specializare
adâncă, creează poziţii de monopol privind producţia anumitor produse alimentare
apreciate şi solicitate (regiunile pomiviticole,satepăstoreşti,saualtezone).
Turiştii exigenţi sosiţi în regiune şi în mediul rural aşteaptă o atitudine de servire, precum şi
servicii de înaltă calitate. Din acest motiv, se impune asigurarea unui sistemul profesional
de asigurare a calităţii şi unităţilor de cazare rurale.
Mai mult, şi organizarea evenimentelor rurale, conexe turismului rural, trebuie realizate
ţinând cont de cele descrise anterior.

Programe propuse
1.DEALUL ISTRITA - istorie, tradiţie si gastronomie.
Crearea unui traseu tematic: Naeni- Breaza- Pietroasele- Merei ( Sarata Monteoru)-
Vernesti
Segmentele turistice: turism rural si agroturism, ecoturism, turism cultural, eno-turism,
turism gastronomic

Domenii de intervenţe si activităti


- Renovarea unor clădiri tradiţionale pentru protecţia si conservarea moştenirii rurale si
valorificarea acestora in activitatea turistica
- Amenajarea unui Muzeu al Vinului ( Pietroasele)
- Amenajarea unui Muzeu al Pietrei ( Năeni)
- Amenajarea unor trasee de vizitare, atât pietonale cat si pentru cicloturism, in care vor fi
incluse:puncte de vizitare, zone de repaos, ateliere ale meşterilor locali, puncte de
informare.
-Crearea cailor de acces si a potecilor marcate către principalele obiective turistice: locul
unde a fost descoperita Cloşca cu Puii de Aur, tabăra de scultură de la Naeni, Chilia lui
Ambrozie, Crucea Manafului, Gorganele, Biserica dintr-un stejar
-Amenajarea unei expoziţii arheologice tip „Casa Arheologului”, cu prezentarea unei
machete „Cloşca cu puii de aur” , a unor fotografii ale Termelor Romane si ale Castrului
Roman, precum si a altor obiecte specifice
63
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

-Amenajarea siturilor naturale si chiar reconstituirea unor zone ale Termelor si Castrului
Roman prin amenajarea unor muzee de sit
-Realizarea signaleticii pentru principalele obiective turistice
-Amenajarea de trasee de cicloturism cu diferite grade de dificultate
-Promovarea mijloacelor de transport ecologice, prin oferirea programului „ Drumul
Cramelor cu Diligenta trasa de 5 cai”
-Realizarea signaleticii pentru marcarea principalelor crame din zona, intr-o forma unitara,
pe traseul „Drumul Cramelor”
-Continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiţie in zona, eşalonate in timp astfel
incît sa poată fi receptate de un număr cat mai mare de turişti
-Amenajarea unor puncte de informare turistica in toate comunele , reprezentate prin
panouri si spatii de informare, indrumare

2.DRUMUL SĂRII
Orientarea geografica
Lopătari – Mînzalesti – Platoul Meledic ( Peşterile de Sare, Lacul Meledic)- Vintilă Voda-a
Valea Slănicului pana la Sapoca-Valea Săratelului- Pleşcoi- Berca ( Vulcanii Noroioşi)-
Parscov ( Sarea lui Buzău)- Măgura ( Tabăra de Sculptura) –Tisău-a Sărata Monteoru.

Domenii de intervenţe şi activităţi


-amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea /
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:
-puncte de observare/ fotografiere
-punct de informare turistica
-crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a
facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale;

Parteneri implicati in dezvoltarea activitatii


- Autoritati judetene, autoritati locale, firme locale, ANTREC,organizatii turistice,
privati ce ofera posibiliari de cazare

64
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Prioritate 1– Realizarea de programe turistice


Domeniu de intervenţie- 1.2

5.5.1.2. Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo


medical

Obiective strategice- Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău

Segmentul turistic- Turismul balnear

Orientare geografică Sarata Monteoru, comuna Merei

Descrierea serviciilor:
Sărata Monteoru este un amestec unic de bogăţie şi... sărăcie a resurselor naturale. De
pildă, aici mai uşor se găseşte ţiţeiul decât apa de băut. Şi astăzi, localnicii care încearcă
să-şi facă fântani descoperă în loc de apă petrol, care este aproape omniprezent, pe o rază
de mai mulţi kilometri.
Izvoarele de aici şi chiar şi micul râu – Sărata - care traversează staţiunea sunt sărate, apa
dulce fiind în aceste locuri o raritate.
Ceea ce este un foarte mare neajuns pentru agricultura
s-a dovedit însă a fi o binecuvântare pentru sănătate, pentru ca această apă sărată,
îmbogăţită cu brom, iod sau sulf, face adevărate minuni, în cure interne şi externe.
Apoi, în pădurile din jur se formează nişte nămoluri cu o compoziţie chimică unicat şi care
au faima că "iau cu mâna" durerile articulare şi musculare.
Climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 de metri altitudine - are o
influenţă extrem de binefăcătoare asupra organismului şi psihicului obosit şi supus la stres.
Într-adevăr, locurile acestea par predestinate vindecării. Iar în lipsa unei exploatări eficiente,
pe temeiuri ştiinţifice, a resurselor naturale de vindecare, a luat naştere un soi de medicină
populară, care foloseşte procedurile balneare.
De la oamenii din partea locului poţi afla mult mai mult decât din puţinele lucrări de
specialitate care fac referinţă la potenţialul curativ al staţiunii, o ofertă de excepţie, pentru o
mulţime de boli:
-apele sărate pentru băi (tratarea reumatismului şi a tiroidei) - sunt principala resursă de
vindecare a staţiunii, extrasă în prezent de la mare adâncime cu ajutorul sondelor. In
bazele de tratament se foloseşte această apă sărată mai ales pentru tratarea
reumatismului, însă localnicii o utilizează cu un succes extraordinar în multe alte boli. De
pildă, cu aceste băi se obţin rezultate excepţionale în tratarea afecţiunilor tiroidiene, pentru
ca apele sărate de aici sunt foarte bogate în iod. In timpul băii, iodul este preluat de
circulaţia periferica de la nivelul pielii şi ajunge în întreg corpul, aceste băi dând rezultate
excelente in boala Basedow si chiar în guşă chistica.
Apele sărate pentru afecţiuni ginecologice - sunt aceleaşi ca şi cele pentru băi, însă se
folosesc sub formă de irigaţii vaginale. Au efecte locale antiinflamatoare şi - se pare -
restabilesc funcţiile ovarelor. Cele mai spectaculoase rezultate au fost obţinute în anexita şi
metroanexita, dar si în sterilitatea secundară. Multe femei care nu puteau avea copii din
cauza unor inflamări ale ovarelor şi ale anexelor, s-au vindecat in urma irigaţiilor vaginale
făcute cu aceste ape, care sunt mai eficiente decât multe dintre sofisticatele tratamente
moderne.
Apa pentru ochi - o găsim la un singur izvor. Este, de asemenea, sărata, dar cu o
salinitate ceva mai redusă decât a apelor pentru băi. Ea are, conform rezultatelor practice
obţinute cu ajutorul său, efecte antiinflamatoare şi antiinfecţioase oculare puternice, fiind
folosită din timpuri imemorabile de către localnici în tratarea conjunctivitelor, blefaritelor şi
ca adjuvant în infecţiile oculare. Conform afirmaţiilor localnicilor care au folosit-o, este
65
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

posibil ca această apă să aibă şi efecte de împiedicare a îmbătrânirii şi a degenerării


ţesuturilor oculare. Mulţi dintre cei care cunosc si folosesc regulat aceasta apa spun ca nu
au nevoie de ochelari si nu au fost niciodată la un oculist (unii având vârste de 70-80 de
ani).
Apa minerală pentru cura internă (boli de stomac) - în prezent, cel mai cunoscut izvor din
staţiune pentru cura interna este cel "pentru stomac" sau "Izvorul nr. 6". Unul, maxim doua
pahare pe zi din această apă clorurosodică băută înainte de masă stimulează digestia,
împiedică balonarea, ameliorează sau vindecă gastrita hipoacidă, anumite forme de
dispepsie şi dischinezie biliară, constipaţia atonă şi atonia gastro-intestinală. Este un izvor
cu efecte puternice, care ar trebui folosit numai sub îndrumare medicală, deoarece, ca orice
apă de acest tip, poate crea mari probleme persoanelor care suferă de gastrită hiperacidă,
de litiază biliară cu calculi eliminabili.
Nămolul terapeutic (reumatism, dureri musculare, sinuzita) - pe unul din versanţii împăduriţi
care înconjoară staţiunea se află câteva mici bălţi, neamenajate, cu nămol. Este un nămol
cu totul special, format din argila locurilor, apa sărată şi ceva zăcământ de ţiţei (care
musteşte în unele locuri). O resursă care nu a fost cercetată niciodată ştiinţific, dar pe care
localnicii si cei din satele învecinate sau chiar din oraşul Buzău o cunosc foarte bine. In
zilele călduroase de vara, zeci de oameni vin aici si se ung pe tot corpul cu acest nămol cu
nuanţe de la negru la roşiatic. După această ungere rămân la soare câteva zeci de minute,
după care se spală cu puţină apă de la un izvor sărat din apropiere (altfel, cu apa obişnuită,
nămolul se îndepărtează foarte greu). Acest tratament are efecte într-o gamă uimitor de
vastă de afecţiuni, de la reumatism cronic şi degenerativ la lombosciatica, dureri musculare
rebele, sechele după fracturi, luxaţii etc. Uimitoare sunt efectele benefice ale acestei
aplicaţii cu nămol în cazurile de sinuzită şi rinită cronică. Este bine de ştiut că această
procedură este ferm contraindicată bolnavilor cardiaci cronici, celor cu hipertensiune
arterială, precum şi persoanelor care au consumat înainte alcool sau sunt foarte obosite.
Climatul de la Sărata Monteoru (boli de inima, insomnie, nevroze) - aerul acestei zone are
efecte sedative, fiind excepţional pentru persoanele obosite, supuse la stres. Foarte mulţi
bolnavi cardiaci cronici caută aceasta zonă aflată la altitudine joasă, însă înconjurată de
masive de pădure care asigură un climat special, de cruţare. Vor beneficia de el, in mod
special, bolnavii de ischemie cardiaca, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum si
suferinzii de nevroza sau anxietate.
Fireşte, la un asemenea "arsenal" terapeutic concentrat într-o singura staţiune, eforturile de
cunoaştere medicala ar trebui sa fie pe măsura.

Domenii de intervenţie
-Declararea staţiunii ca si staţiune de interes naţional si prinderea acesteia in cadrul
programului ,,Oraşe termale”, program prevăzut in Strategia de Dezvoltare a Turismului
Balnear;
-Modernizarea si reabilitarea -DJ 203G Sărata Monteoru– (sat Leiculeşti- Mănăstirea
Barbu)-Tisău(12km ).
Acum este drum forestier,trece prin pădure şi pot fi construite pensiuni. În urma construirii
acestui drum staţiunea Sărata Monteoru nu se va mai afla într-o fundătură. Se va face
legătura cu Valea Nişcovului direct (12 km în loc de 35 km), având acces la cea mai
importantă zonă turistică a judeţului :Mănăstirile Barbu, Cucuiata, Izvoranu, Bradu, Ciolanu,
Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, Centrul de agrement pentru tineret Poiana
Pinului, Motocros la Izvoranu ş.a.
Deoarece face legătura dintre staţiunea balneara Sarata Monteoru si Mănăstirea Ciolanu
,acest drum reprezinta un atu pentru staţiune deoarece se pot amenaja trasee pentru
cicloturism – ramura foarte căutata si apreciata de turiştii ce doresc sa se bucure de o zona
nepoluata, ecologica, de asemenea turiştilor din staţiune le este mult mai uşor sa ajungă la
obiectivele sus menţionate bucurându-se de un traseu numai prin pădure.

66
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Pentru confortul si plăcerea turiș tilor cei 12 km i-am putea face si cu ajutorul unui mijloc
de transport ecologic ce stabate padurea, de la Sarata Monteoru pana la Manastirea
Ciolanu, traseu ce ar face direct legatura dintre cele doua obiective foarte importante
pentru judet.
-Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea /
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică: Muzeul Minei de Petrol
-Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:
drumul spre Mina de Petrol
- Turistii ce viziteaza statiunea Sarata-Monteoru sunt preponderent varstnici, se doreste
atragerea unei categorii mai tanare de turişti prin crearea unui parc multi-functional chiar in
inima padurii din statiune.
-Reliazarea unor activităti de marketing prin participarea la targuri de turism,
-Realizarea de pliante, brosuri, flayere , vederi, felicitari pentru promovare obiectivelor
turistice din statiune si a terapiilor ce se realizeaza in zona
-Realizarea de evenimente si manifestari cu caracter cultural, artistic si de agrement
- Realizarea unui oficiu de informare turistica
-Redescoperirea vechii lor izvoare cu caracter terapeutic ale zonei si punerea in functiune
a acestora
Parteneri implicati in implementarea dezvoltarii
Administratii publice locale, A.D.I. Sarata Monteoru, agentii de voiaj, organizatii
turistice,unitati de cazare din zona.

Domeniu de intervenţie1
Realizarea de programe turistice.

5.5.1.3. Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si


religios

Segmente turistce – 1.3 Turism religios şi turism cultural.


Argument:
Buzăul are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate
turistică. Există foarte multe valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional,
între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de
arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice,
din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida
UNESCO.Tezaurul etnografic şi folcloric buzoian este de asemenea de mare originalitate,
fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti;
prelucrarea lemnului şi a pietrei; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale şi
religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice.
În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:

Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)

Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)

Biblioteca judeţeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)

Muzeul Judeţean Buzău- (monument istoric)

67
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Parcul Crâng- (monument istoric)

Ansamblul Conacului Marghiloman- (monument istoric)

Biserica Sf. Îngeri- (monument istoric)

Biserica Buna Vestire- (monument istoric)

Parcul Tineretului.

Traseele turistice culturale mai importante:

1.Buzău- Verneşti-Berca (cca 35 km N de la Buzău).


Traseul poate include:

 Biserica Buna Vestire , com. Verneşti;


 Şantierul arheologic de la Cârlomăneşti, com.Verneşti;
 Ansamblul Conacului Cândeştilor, com. Verneşti;
 Ansamblul Fostei mânăstiri Berca, com. Berca;
 Mânăstirea Răteşti, com. Berca;
 Vulcanii Noroioşi, com Scorţoasa.

2.Buzău – Tisău- Măgura- Pârscov

 Mânăstirea Barbu, com. Tisău;


 Ansamblul Fostei mânăstiri Bradu, com. Tisău;
 Tabăra de sculptură de la Măgura (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău);
 Mânăstirea Ciolanu, com. Tisău;
 Schitul Nifon, com Măgura;
 Fântâna lui Mihai Vitezul de la Ciuta;
 Casa memorială Vasile Voiculescu

3.Buzău- Verneşti- Cislău- Pătârlagele- Nehoiu – Siriu (cca. 90 km de Buzău, pe


DN10).

Traseul poate include obiectivele din localităţile menţionate , ţinta fiind barajul şi lacul de
acumulare al hidrocentralei de la Siriu şi Cimitirul Eroilor din aceiaşi localitate. La
întoarcere, de la Ciuta, se poate intra spre comuna Tisău, unde se pot vizita Mânăstirea
Ciolanu şi Tabăra de sculptura in aer liber de la Măgura.

4.Buzău- Cernăteşti- Vintilă Vodă- Mânzăleşti (cca. 70 km de la Buzău)

Este o zonă cu un peisaj deosebit, principalele obiective care pot fi vizitate fiind:

 Ansamblul Bisericii Sf. Împăraţi, com.Săpoca;


 Biserica Sf. Nicolae – Vintilă Vodă;
 Colecţia de artă populară de la Căminul Cultural din Mânzăleşti şi Tabăra de
sculptură in lemn de la Meledic.

Se poate continua drumul spre comuna Lopătari, unde se afla Focul viu.
68
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Turismul ecumenic este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilorreligioase cu
implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de ecumenic s-a dezvoltat de la înţelegerea
motivaţiilor turiştilor. Diferenţa dintre această formă de turism şi altele o constituie motivaţia
religioasă a turiştilor.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

 vizite la lăcaşurile sfinte;


 pelerinaje religioase;
 tabere religioase pentru tineret.
Turismul ecumenic este o formă de turism care există, de secole şi care mai păstrează
încă unele trăsături, în privinţa pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi
turismul ecumenic implică din partea turiştilor un nivel de instruire şi un grad de cultură
ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al
arhitecturii, construcţiei, valorii, semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de artă.
Se păstrează încă pelerinajele determinate de tradiţiile religioase din diferite ţări (pelerinajul
obligatoriu la Mecca), sau cele legate de evenimente şi manifestări specifice
Turismul ecumenic este un fenomen complex care se află în continuă transformare şi
diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia.
El poate fi individual sau în grup organizat cum sunt pelerinajele şi taberele religioase. Se
practică de către o anumită categorie de persoane şi vizează atât promovarea valorilor
culturale, cât şi a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă între turismul
cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul ecumenic. Spre exemplu,
turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaşte locuri şi lucruri noi,
atraşi de frumuseţea lor prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitoreşti
dar şi prin viaţa deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu
lăcaşul de cult ei se transformă subit în pelerini: îşi schimbă vestimentaţia, aprind o
lumânare, se închină la icoane. Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modifică
motivaţia exterioară a călătoriei, vizitatorul descoperind şi o motivaţie interioară, de alt ordin
decât cel pur turistic. Pornind de la noţiunea de turism cultural - ecumenic se poate vorbi de
două mari tendinţe de călătorii:
- Călătorie unifuncţională, care are un singur scop de natură religioasă. Un exemplu
foarte bun în cazul României sunt călătoriile religioase efectuate la lăcaşuri cu icoane
făcătoare de minuni: mănăstirea Neamţ, mănăstirea Agapia, Sihăstria sau Nicula.
Participantul la acest gen de călătorie este strict pelerinul;
-Călătorie plurifuncţională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele
strict culturale, şi care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci
când elementul de atracţie pentru turişti se află într-un monument sau altă formă a
patrimoniului cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spaţiu religios.
Numarul mare de lăcaşe de cult din judeţul Buzău, în special mănăstiri şi schituri
ortodoxe, biserici, catedrale, vin în sprijinul celor ce sunt în căutarea unui crâmpei de
credinţă, istorie şi cultură. Practicarea turismului ecumenic este susţinut de o structură
confesională foarte diversă: ortodocşi, romano-catolici,unitarieni şi .greco-catolici. Noţiunea
de turism ecumenic ne trimite cu gândul nu doar la ideea de recreere spirituală -
participarea la viaţa de zi cu zi a lăcaşurilor sfinte - dar şi la contactul cu o spiritualitate
veche de veacuri.Orice traseu ecumenic ar trebui să înceapă cu vizitarea Episcopiei
Buzăului (1500), înfiinţată de Radul cel Mare împreună cu Nifon, fost patriarh al
Constantinopului.

69
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Câteva trasee ecumenice:


1. Episcopia Buzăului – Mănăstirea Barbu – Mănăstirea Bradu – Mănăstirea Ciolanu –
Nifon – Fântâna lui Mihai Viteazul – apoi pe DN 10 până la Pătârlagele –Pănătău –
Mănăstirea Cârnu.
2. Episcopia Buzăului – Mărăcineni – Săpoca – Cernăteşti – Beceni – Vintilă Vodă –
Bisoca – Mănăstirea Poiana Mărului.
3. Episcopia Buzăului – Verneşti – Cândeşti – Sătuc – Berca- Vulcanii Noroioşi.
4. Episcopia Buzăului – Râmnicu Sărat, cu Compexul Brâncovenesc şi fosta Mănăstire
Râmnicu Sărat (1691-1697) – bisericile Deduleşti (1620) – Băbeni (1704) – Dragneşti
(1747), de pe Valea Rămnicului. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1697) din Complexul
Brăncovenesc, ctitorie a lui Constantin Brincoveanu este pictată de Pârvu Mutu.

Denumirea programului
A) Buzău-valoare culturală, religioasă şi istorică
Segmente turistice conexe:
- Artă populară, moşteniri spirituale culturale, valori arhitecturale, moşteniri culturale ale
patrimoniului universal, evenimente, festivităţi.
Orientare geografică toate comunele de pe raza judeţului Buzău
Descrierea serviciilor :
1.Prezentarea monumentelor istorice

I. Pietroasele

I. 1. Castrul roman.

Situat în centrul satului, de la Primărie 155 m spre N şi 135 m spre E, castrul roman de la
Pietroasele a fost construit de împăratul Constantin cel Mare între anii 324 – 328 / 330.
Este unicul monument din categoria fortificaţiilor romane târzii din Câmpia Română, situat
la peste 100 km depărtare de Dunăre.
Această fortificaţie făcea parte din sistemul de apărare a teritoriului nord-dunărean recucerit
de Constantin cel Mare după anul 323, asigurând supravegherea şi închiderea, în caz de
primejdie, a culoarului dintre Carpaţii de Curbură şi Dunărea dobrogeană. În acea vreme
primejdia era reprezentată de atacurile dacilor liberi / carpii din Moldova în alianţă cu goţii,
în special vizigoţii, stabiliţi temporar în centrul şi nordul Basarabiei actuale, asupra
provinciilor romane sud-dunărene pentru pradă.
Fortificaţie ridicată după planurile arhitecţilor romani, sub supravegherea inginerilor şi
specialiştilor militari romani, cu soldaţi romani, dar şi cu munca brută a localnicilor, care au
lucrat la scoaterea, fasonarea, transportul şi punerea în operă a pietrei, la tăierea,
transportul şi amplasarea lemnelor, la pregătirea varului şi cărămizilor, la transportul
nisipului şi la ridicarea zidurilor, castrul de la Pietroasele a devenit un centru important al
sistemului defensiv Valul lui Traian sau Brazda lui Novac de Nord, creat pentru apărarea
graniţei dunărene a imperiului. Construirea şi prezenţa castrului au jucat un rol semnificativ
în continuarea procesului de romanizare a populaţiei locale şi în răspândirea creştinismului
în rândul acesteia, după legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, în anul 312, prin
Edictul de la Milano.
Propunere: decopertarea suprafeţei castrului aflată în proprietatea statului, restaurarea
parţială şi conservarea zidului şi vestigiilor de zidărie interceptate în aceste zone;
achiziţionarea de către stat a suprafeţelor / gospodăriilor de pe teritoriul castrului, pe
măsură ce devin disponibile / sunt puse în vânzare de către proprietarii actuali.

70
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

I. 2. Edificiul cu hipocaust.

Situat la 400 m est de castru, pe şoseaua spre Şarânga, edificiul cu hipocaust este o
construcţie cu multiple funcţionalităţi în sistemul castrului de la Pietroasele.
Construit în aceeaşi tehnică şi cu materiale asemănătoare cu cele folosite la ridicarea
castrului, edificiul cu hipocaust dispunea de bazine mari pentru igiena trupei din garnizoana
castrului, de bazinete mici pentru diverse tratamente şi pentru uzul personajelor importante,
de spaţii pentru diferite reuniuni militare sau întâlniri oficiale, de săli pentru lectură, muzică,
dans, pentru exerciţii şi antrenamente. Totodată, aici îşi avea reşedinţa comandantul
garnizoanei castrului, care era un personaj de rang înalt în ierarhia militară a imperiului
roman.
Construcţia a beneficiat de finisaje deosebite: încăperile şi culoarele erau pardosite cu plăci
de marmură, fiecare din bazinetele mici aveau fundul acoperit cu o placă de marmură pe
dimensiune, pereţii erau tencuiţi cu mai multe straturi de mortar colorat – opus signinum, de
obicei în grena; pe acest fond erau pictate diferite scene cu subiecte specifice vremii.
Golurile ferestrelor erau închise cu vitrouri / vitralii – panouri realizate din plăcuţe de sticlă
colorată unite între ele prin rame de plumb.
Întreaga construcţie era încălzită printr-un sistem central, format dintr-un focar mare /
furnium, din care căldura circula pe sub pardoseala încăperilor şi prin pereţii acestora, prin
culoare şi spaţii ingenios amenajate.
În pardoseli era amenajat un sistem de canale din cărămizi şi din olane tubulare pentru
evacuarea apelor uzate. Clădirea era acoperită cu olane de acoperiş semicilindrice sau
plane.
La ridicarea construcţiei, se pare, s-au refolosit cărămizi şi ţigle demontate din alte
construcţii romane mai vechi, dezafectate din varii motive.
Între materialele arheologice recoltate se află şi zece fragmente de cărămizi şi ţigle
ştampilate, cu sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, încartiruită din secolul I d. Chr. la
Durostorum (Silistra de astăzi), pe malul drept al Dunării, subunităţi din această legiune
fiind, probabil, dislocate în garnizoana castrului de la Pietroasele.
Edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat în spaţiul românesc.

Propunere: Prin realizarea proiectului de modernizare a „Drumului Cramelor / Vinului” se va


construi un pasaj peste vestigiile edificiului cu hipocaust. Ulterior, pentru punerea la
dispoziţia publicului, este necesar a fi elaborat un proiect de restaurare şi amenajare pentru
vizitare a edificiului cu hipocaust.

I. 3. Locul descoperirii Tezaurului „Cloşca cu puii de aur”.

La 1 km nord-vest de castrul de la Pietroasa, în punctul Grădina Crudului, sub platoul Via


Ardelenilor, la 400 m vest de biserica din Ochiu Boului / Pietroasa Mică, se află locul
unde, la 25 martie 1837, în ziua de Buna Vestire, doi ţărani, Stan Avram şi Ion Lemnaru, au
descoperit faimosul Tezaur „Cloşca cu puii de aur”.
Pentru accesul la locul respectiv este necesară amenajarea drumului comunal care face
legătura cu satul Pietroasa Mică şi a porţiunii de acces spre locul descoperirii.

I. 4. Cetatea dacică de la Gruiu Dării.

La 2,5 km nord de castrul de la Pietroasa, în punctul Gruiu Dării, se află vestigiile singurei
Cetăţi dacice cu zid de piatră de la Curbura Carpaţilor. Folosită încă din epoca pietrei –
neolitic, în epoca bronzului – cultura Monteoru, în prima epocă a fierului – Hallstatt, până în
Evul Mediu, cetatea de la Gruiu Dării a cunoscut cea mai intensă locuire în vremea dacilor.
71
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Locuirea dacică din Grui a început cândva în secolul IV î. Chr şi a durat până după
cucerirea Daciei de către romani, la începutul secolului II d. Chr. Apărată natural dinspre
sud şi est, cetatea dacică a fost fortificată, în secolul II î. Chr., cu un zid gros de 2 m pe
laturile de vest şi nord, mai expuse datorită pantei uşoare a terenului.
După ce au folosit-o un timp ca aşezare, dacii au transformat cetatea într-un centru de cult,
frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor aşezări din zonă. În această vreme au fost
amplasate pe platoul cetăţii numeroase complexe cu caracter magico-ritualic, amenajate
sub forma unor ringuri cu depuneri succesive, constând dintr-o mare aglomerare de
materiale arheologice.

I. 5. Biserica din Pietroasa de Jos.

În 1834 – 1835 arhimandritul (stareţul) Partenie de la Mânăstirea Bradu împreună cu


enoriaşii din Pietroasa de Jos au construit biserica Adormirea Maicii Domnului pe locul
vechiului metoh al aceleiaşi mânăstiri, pentru credincioşii din sat; acoperişul bisericii este
reparat în 1895 cu cheltuiala lui Neagu Rotărescu, iar în 1896 s-a construit un amvon prin
grija preotului paroh N. Manolescu. Biserica a fost consolidată după 1991.

I. 6. Biserica din Pietroasa de Sus.

În Pietroasa de Sus a existat o biserică veche din bârne, construită înainte de 1700 şi
demolată pe la 1865, deoarece devenise mică şi neîncăpătoare; masa altarului acesteia,
din piatră, susţinută de o coloană scurtă tot din piatră, există la câţiva metri nord de altarul
actualei biserici. În 1872 a fost construită, aproape pe locul celei vechi, actuala biserică cu
hramul Sfântul Nicolae; tâmpla a fost pictată de Koste Popescu la 1874, iar pictura
interioară îi aparţine lui Dimitrie Teodorescu, rudă apropiată (frate?) cu Nicolae Teodorescu
pitarul, ctitorul Şcolii de zugravi de subţire de la Buzău. Construcţia este sprijinită de
contraforţi supli din piatră, în care se văd încorporate cruci vechi cu textul în cirilică.
În dreptul veşmântarului, chiar lângă zidul bisericii, se află mormântul fraţilor Vasile /
Vasilică Nestor, fost renumit medic şi Remus Nestor, politician liberal şi prefect al judeţului
în mai multe rânduri, mort în închisorile comuniste în anul 1953.

II. Dara.

În anul 1866 a fost construită biserica Adormirea Maicii Domnului din Dara, reparată în
1919; în contraforţii acestei biserici şi în zidurile clopotniţei sunt încorporate cruci vechi de
piatră scrise în cirilică; treptele clopotniţei sunt tot din cruci vechi, datând din secolele XVI –
XVII, dovezi ale existenţei unei biserici mult mai vechi pe acest loc. În faţa clopotniţei sunt
depozitate astăzi două pietre / lespezi de mormânt masive, din piatră, datând din secolul
XVIII – începutul secolului XIX, dislocate de pe locul lor din pronaosul bisericii.

III. Şarânga.
III. 1. Biserica din parohia Şarânga I.
Biserica Sfântul Dumitru din parohia Şarânga I este construită în anul 1893, pictată şi
înzestrată în 1899 prin grija preotului Ghica Popescu.

III. 2. Podurile de piatră.


Pe traseul D J 205, peste Gârla Dării şi 400 m spre est, la Coasta Puţului, există două
poduri din piatră fasonată, construite în anii 1919 – 1920 de prizonierii italieni cartiruiţi în
zonă la sfârşitul Primului Război Mondial. Lucrate numai din blocuri de piatră fasonate,
îmbinate după regulile arhitecturii bolţii romane, podurile sunt adevărate opere de artă în
domeniu.

72
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

IV. Izvoru Dulce – Sărăţeanca, comuna Merei.


IV. 1. Crama brâncoveneasc

Fostă proprietate a domnitorului Constantin Brâncoveanu, crama de pe Musceleanu


datează din ultimul sfert al secolului al XVII-lea. Este o construcţie cu o singură alveolă
sprijinită pe o coloană centrală, în jurul căreia sunt amplasate patru bolţi în semi-calotă /
calotă semisferică, specifice construcţiilor brâncoveneşti. Crama a avut deasupra o
locuinţă, al cărei plan se mai poate reconstitui.
Restaurată, crama poate deveni un obiectiv turistic deosebit de interesant.

IV. 2. Biserica din Valea Botei.


Biserica cu hramul „Sfânta Troiţă” din Valea Botei este construită în 1813, de meşteri
bulgari, motiv pentru care este numită şi biserică bulgărească. Turnul clopotniţă datează din
acelaşi an.

IV. 3. Castelul Sărăţeanu.

Ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea de Dumitru Sărăţeanu, tatăl regentului Constantin


Sărăţeanu, castelul a suferit numeroase intervenţii, în perioada cât a fost sediul unei ferme
a I. A. S. Săhăteni, fiind modificat semnificativ.

V. Dealu Viei.
V. 1. Biserica „Sf. Dumitru”.
Biserica cu hramul „Sf. Dumitru”, construită în întregime din piatră în anul 1881, este un
edificiu amplu, cu o turlă pe naos şi două turle pe pronaos.

VI. Sărata Monteoru.


VI. 1. Dealul Cetăţuia.

În punctul La Prag pe şoseaua de legătură dintre Merei şi satul Monteoru, la vest de


aceasta, pe Dealul Cetăţuia, se află aşezarea eponimă a culturii Monteoru, din epoca
bronzului. Aşezarea a fost descoperită în anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzik,
arheolog amator, care coordona atunci realizarea complexului balnear şi de agrement al
familiei Monteoru. Primele cercetări au fost făcute în anii 1917 – 1918 de arheologul
german Hubert Schmidt, ofiţer în rezervă în armata germană a generalului Mackensen,
care a ocupat Muntenia din toamna anului 1916; Schmidt l-a invitat la Monteoru şi pe W.
Dörpfeld, renumit arheolog german, care săpa atunci vestigiile de la Micene.

Primele săpături româneşti s-au făcut în anii 1926-1927 de I. Andrieşescu şi Ion Nestor,
continuate după 1937 până în 1958 de prof. I. Nestor, cu participarea prof. Mircea Petrescu
– Dâmboviţa şi Eugenia Zaharia, cea care a reluat cercetările la Monteoru după 1990,
continuând şi în prezent.
Pe platoul de la sud-est de Cetăţiua, pe Col şi în Poiana Scoruşului, au fost cercetate
vestigiile unei locuiri din secolele VI – VII şi necropola de peste 1600 de morminte din
aceeaşi perioadă.

Pe Cetăţuia şi în jur există bogate vestigii ale unei locuiri neo-eneolitice Cucuteni B, din
hallstattul timpuriu, din secolele II –I î. Chr. şi ale unei locuiri din secolele XI – XII.

VI. 2. Vila Monteoru.


În centrul satului se găseşte Vila familiei Monteoru, construită în ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea, în jurul căreia se mai păstrează resturi din parcul dendrologic amenajat
atunci.
73
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
VI. 3. Cavoul Familiei Monteoru.
La câteva zeci de metri sud-vest de vilă se află Cavoul Familiei Grigore
Constantinescu – Monteoru.

VI. 4. Bazinele vechi.


La circa 1 km nord-vest de Vila Monteoru se află bazinele vechi din fostul ansamblu
balnear Monteoru, din păcate astăzi aflate în părăsire. În imediata vecinătate a Cavoului
Monteoru se află fostul ştrand, de formă pentagonală, care este destinat îmbăierii tuturor
celor care nu aveau acces la bazinele amenajate.

VI. 5. Mina de petrol.


La nord – est de sat se află Mina Monteoru, singura mină de petrol din Eur-Asia în
funcţiune. Săpată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mina a fost modernizată şi
astăzi asigură exploatarea prin galerii a unuia din cele mai valoroase zăcăminte de petrol
din ţară. Mina este vizitabilă.

VII. Ciobănoaia. Schitul Sf. Pantelimon.


Biserica Sf. Pantelimon din Ciobănoaia, construită în 1872, este un edificiu din lemn
cu trei turle, în jurul căruia a funcţionat un schit de călugări; mai recent, aici funcţionează un
schit de maici.

2.TURISMUL ECUMENIC ÎN JUDEŢUL BUZĂU

Judeţul Buzău este cunoscut ca centru monahal cu veche tradiţie, încă de la începuturile
creştinismului în spaţiul românesc, secolele III – IV. Actualmente se găsesc în funcţiune 8
mănăstiri, un complex monahal şi Episcopia Buzăului, toate, în ansamblu, constituie centre
care pot primi turişti.

Mănăstirea BARBU, sat Leiculesti, comuna Tisău.


Biserica cu hramul „Sf. Nicolae‖este construită de Barbu Bădeanu la 1668 – 1669. Biserica
a suportat mai multe transformări şi anume pridvorul s-a adăugat în 1892. La mijlocul sec.
al XIX-lea, pictura interioară a fost realizată de Şcoala de Zugravi de subţire de la Buzău
aflată sub conducerea lui Nicolae Teodorescu. Stăreţia, monument istoric, datează din sec.
al XVIII-lea. În ultimii 20 de ani mănăstirea s-a lărgit, s-au adăugat construcţii noi şi numărul
măicuţelor care o deservesc a crescut.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea BERCA, sat Berca, comuna Berca


Cetăţuia cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril‖,a fost construită de stolnicul Mihalcea Cândescu
la1694. A fost metoh al Episcopiei Buzău timp de două secole. În sec. al XVIII-lea a fost
întărită cu zid, devenind mănăstire cetate. Astăzi se păstrează doar biserica şi o parte din
portal. În epoca de după al II-lea Război Mondial mănăstirea a fost desfiinţată şi biserica a
devenit biserică de mir.

După 1990, prin grija Episcopiei Buzăului s-a reînfiinţat mănăstirea Berca.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea CÂRNU, sat Tega, comuna Pănătău


Manastirea cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril‖, construită de voievodul Mircea Ciobanul şi soţia
sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), la mijlocul sec. XVI. Biserica a fost reparată de Matei
Basarab în 1643 şi ieromonahul Lavrentie şi Naum Căldăruşanu în 1822. A fost metoh al
mănăstirii Căldăruşani. La mijlocul sec. al XIX-lea, mănăstirea a fost distrusă (probabil de
74
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
un cutremur), motiv pentru care a fost părăsită. După 1990, Episcopia a transformat-o în
mănăstire. Biserica a fost restaurată şi s-a construit în jurul ei complexul monahal.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea CIOLANU, sat Haleş, comuna Tisău


Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe‖a fost ctitorită de Doamna Neaga la 1590. De-a lungul
timpului biserica a fost reparată în 1764 şi după incendiul din 1854 rezidită. În cimitirul
Bisericii „Sf. Gheorghe‖ se găseşte mormântul lui Nicolae Teodorescu, marele pitar,
întemeietorul Şcolii de Zugravi de la Buzău şi unchiul lui Gheorghe Tattarescu .
Biserica cu hramul „Sf. Petru şi Pavel‖ şi „Adormirea Maicii Domnului‖ a fost construită de
episcopul Chesarie la 1828. Pictura interioară a fost făcută de elevii şcolii lui Nicolae
Teodorescu. După incendiul din 1855 biserica a fost reparată şi rezugrăvită. Icoanele
împărăteşti de pe catapeteasmă au fost făcute de Gheorghe Tattarascu, comanditarul fiind
stareţul mănăstirii.
În curtea mănăstirii care reuneşte cele două biserici se găsesc şi două fântâni cu cupolele
pictate de pictori renumiţi ai Şcolii de Subţire de la Buzău. O parte din clădirile actuale ale
stăreţiei au fost construite în secolul al XX-lea. Mănăstirea dispune de o colecţie foarte
bogată de icoane şi obiecte de cult organizate într-un „muzeu‖. Actualmente, mănăstirea
adăposteşte elevii şi clasele Seminarului de pe lângă Episcopia Buzăului.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea CIOBĂNOAIA, sat Ciobănoaia, comuna Merei (este localizată în pădure, la


3 km de şoseaua comunală)
Monument, biserică din bârne cu hramul „Sf. Pantelimon‖ a fost construită în jurul anului
1700 de Dragomir Băncescu căpitanul şi familia sa şi a funcţionat ca schit. Biserica a fost
renovată la 1913 şi 1935 ca biserică de mir. După 1990 s-a înfiinţat mănăstirea în jurul
vechii biserici.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea POIANA MĂRULUI, sat Bisocuţa, comuna Bisoca


Monument din sec. XVIII, circa 1730, a ars la 1771 şi refăcut în 1781-1784. Biserica mare
cu hramul dedicat Tuturor Sfinţilor este din lemn.
Biserica mică cu hramul „Naşterea Maicii Domnului‖ a fost construită între 1810 – 1812. La
sfârşitul sec. al XVIII-lea aici a venit Paisie Velicicovski, teolog venit din Rusia. Unul dintre
primii stareţi ai mănăstirii, Stareţul Vasile, pentru activitatea lui teologică şi teoritician al vieţii
monahale a fost santificat în 2003 şi este sărbătorit la 25 aprilie în fiecare an – „Cuviosul
Vasile de la Poiana Mărului‖. Mănăstirea este destul de izolată, drumurile nu sunt în stare
foarte bună.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

Mănăstirea RĂTEŞTI, sat Cojanu, comuna Berca


Biserica cu hramul „Sf. Treime‖ a fost construită în anul 1634 din lemn şi refăcută în piatră
de episcopul Chesarie al Buzăului în 1844. Tot atunci a fost ridicat şi turnul de la intrare
devenit monument. Complexul de locuinţe şi stăreţia datează de la sfârşitul secolului al XIX-
lea. Mănăstirea are o foarte bogată colecţie de icoane şi obiecte bisericeşti reunite într-o
sală de muzeu, pusă la dispoziţia publicului.
Biserica de cimitir cu hramul „Sf. Lazăr‖ a fost construită în anii 1825 – 1826 şi refăcută de

fete.
Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.

MĂNĂSTIREA GĂVANUL, sat Cireşu, comuna Mânzăleşti


Biserica are hramurile „Sf. Nicolae‖ si „ Adormirea Maicii Domnului‖.
75
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
A fost ctitorită în prima jumătate a sec. XVII sau 1707 şi a ars în 1821. A fost refăcută în
1828. Pictura interioară, făcută prin stăruinţa stareţului Arsenie datează din 1855.
Actualmente este mănăstire de călugăriţe.
Situată la aproximativ 14 km de centrul comunei Mânzăleşti; nu dispune de drumuri de
acces corespunzătoare şi nici de locuri de cazare.

COMPLEXUL SCHITURILOR RUPESTRE DIN ZONA COLŢI – BOZIORU –


BRĂIEŞTI „Athosul Românesc”

Complexul Aluniş, sat Aluniş, comuna Colţi.


Localizare: Culmea Martiriei
Datare: secol IV, evul mediu.
Complexul cuprinde mai multe locuinţe săpate în stâncă şi grupate în jurul bisericii Tăierea
Capului Sf. Ioan Botezătorul.

Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul‖, sat Aluniş, comuna Colţi.
Localizare: pe Culmea Martiriei
Datare: epoca medievală – anul 1277 (conform tradiţiei)
Biserica are altarul şi naosul săpate în stâncă şi continuă la exterior (pronaosul) cu
construcţie de lemn. Împreună cu locuinţele săpate în stâncă formează un complex
impresionant.
Turiştii pot ajunge uşor la complex şi se pot caza la pensiunile din Colţi şi Aluniş.

Complexul schiturilor din zona Bozioru, satele Nucu şi Scăieni

Peştera Fundul Peşterii ( „Profiriu‖), sat Nucu, com. Bozioru.


Localizare: la 2 km vest de localitatea Nucu, la 150 m de Peştera lui „Dionisie Torcătorul‖.
Datare: epoca bronzului, Hollstatt; epoca medievală într-un document de la Gh. Duca din
12 ian. 1678. Impresionează pentru desenele (arme – săgeţi şi pumnale) din epoca
bronzului, aflate pe pereţii interiori. Nu are nici un fel de amenajare.

Peştera lui Iosif („Bagoslov‖), sat Nucu, comuna Bozioru


Localizare: la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, în vârful ramificaţiei dinspre Crucea
Spătarului.
Datare: sec. III-IV d. Hr. şi epoca medievală într-un document de la Dan al II-lea din 5
ianuarie 1588. Este o bisericuţă săpată în întregime în stâncă. Nu este în funcţiune şi nu
are amenajări.

Agatonul Nou, sat Nucu, comuna. Bozioru


Localizată: pe Culmea Spătarului, versantul sudic şi la 5 km de satul Nucu.
Datare: sec. al XVI lea XVII-lea, epoca medievală. Prima atestare la 1580. Este în ruină.
Nu are nici un fel de amenajare.

Agatonul Vechi - Dărâmătura, sat Nucu, comuna. Bozioru.


Localizare: pe Culmea Spătarului pe un pinten stâncos, lângă prăpastie, spre vest şi la 5
km de satul Nucu.
Datare: sec. XVI. Este în ruină. Distrus, conform legendei, în urma unor atacuri tătărăşti.

Fundătura, sat Nucu, com. Bozioru.


Localizare: la poalele culmii Crucea Spătarului, la 2 km de satul Nucu, în pădure.
Datare: epoca medievală într-un document de la Ghe. Duca din 12 ianuarie 1678. Nu are
nici un fel de amenajare.
76
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Dionisie Torcătorul, sat Nucu, com. Bozioru.


Localizare: Piatra Peşterii, sub „Crucea Spătarului‖, la 3 km de satul Nucu.
Datare: evul mediu timpuriu, sec. IV – V.
Nu are nici un fel de amenajare.

Bucătăria, sat Nucu, com. Bozioru.


Localizare: Versantul de nord-vest al Culmii „Crucea Spătarului‖, la 7 km nord de satul
Nucu.
Datare: epoca medievală, sec. XVI. Este în ruină. Nu are nici un fel de amenajare.

Ghereta, sat Nucu, com. Bozioru.


Localizare: Versantul de nord al înălţimii Piatra Şoimului; în peretele abrupt dinspre Valea
Ruginoasa şi la 7 km de satul Nucu.
Datare: epoca medievală, sec. XVI – XVII. Este în ruină. Nu are nici un fel de amenajare.

Policiori Piatra Ghiocii, sat Ruginoasa, com. Brăeşti.


Localizare: pe malul drept al pârâului Pârscovelul, în faţa vechii şcoli.
Datare: epoca medievală, secolele XVI – XVII. Nu are nici un fel de amenajare.

Piatra Îngăurită, sat Ruginoasa, com. Brăeşti.


Localizare: pe masivul stâncos „Arsenia‖ (8 km de satul Nucu).
Datare: sec. V – VI – epoca medievală, într-un document de la Şerban Cantacuzino din 18
iunie 1714. Nu are nici un fel de amenajări.

Complexul rupestru poate fi vizitat numai de turişti cu condiţie fizică. Posibilităţi de


cazare se găsesc la Bozioru.
VIII. Săsenii Noi, comuna Verneşti.

VIII. 1. Biserica Sf. Ioan.


Construită în prima jumătate a secolului XVIII, dărâmată de cutremurul din 1838,
refăcută în anul 1841, Biserica Sf. Ioan face parte dintre bisericile aşa-zis bulgăreşti, de tip
navă, cu acoperişul scund, fără streaşină.

VIII. 2. Zid de incintă.


Între satele Zoreşti şi Săsenii Noi se află un zid de incintă construit din piatră de râu
în alternanţă cu cărămizi, în tehnica specifică Evului Mediu Dezvoltat, dovedind existenţa în
acest loc a unui ansamblu medieval, al cărui comanditar încă nu este cunoscut.

VIII. Verneşti.
VIII. 3. Biserica veche.
Construită în 1714 – 1715, biserica „Buna Vestire” este un monument specific artei
brâncoveneşti din perioada de deplină maturitate. Biserica a fost restaurată în anii 1990 –
2008 şi poate fi vizitată.

VIII. 4. Cetăţuia Cârlomăneşti.


Situată în marginea de sud a satului Cârlomăneşti, Cetăţuia adăposteşte bogate
vestigii ale culturii Monteoru din epoca bronzului, ale civilizaţiei fierului din prima epocă,
Hallstatt, şi din epoca dacică. Din perioada dacică au fost cercetate trei sanctuare şi
numeroase construcţii civile, a fost descoperit un tezaur de monede din argint şi celebrele
statuete din lut, cunoscute astăzi în toată lumea drept „plastica de la Cârlomăneşti”.
Cercetările continuă.
În vecinătate, pe Arman, sunt cercetate complexe funerare / morminte din cimitirul aşezării
77
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
Monteoru, care a funcţionat pe Cetăţuia.

IX. Haleş, comuna Tisău.


IX. 1. Cetatea Bradu şi biserica „Sf. Dumitru.
Cetatea Bradu a fost ridicată de familiile boierilor Câdeşti şi Pătârlăgeni în prima jumătate a
secolului al XVII-lea. Complexul este format din zidul de incintă al cetăţii, Casa domnească,
construită la sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, ruinele chiliilor şi
spaţiilor de locuit sau de servicii, construite în anfiladă de-a lungul zidurilor de incintă de pe
laturile de nord, est şi sud, turnurile de colţ şi biserica „Sf. Dumitru‖, construită la 1634,
pictată între 1640 – 1641, restaurată prima dată la 1844 şi între 1986 – 1998, când a fost
restaurat şi consolidat şi zidul de pe latura de nord şi jumătate din zidul de pe latura de est;
din păcate restaurarea bisericii s-a făcut după un alt proiect decât cel avizat de Comisia
Monumentelor Istorice în 1986, actualul proiect producând denaturarea considerabilă
monumentul faţă de forma iniţială.
Cetatea Bradu este o cetate de vale, amplasată pe malul stâng al pârâului Nişcov. A
fost vizitată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care s-a ascuns aici în 1703, 1708,
1711, când era căutat de turci. Din porunca lui s-a construit Casa domnească, pe latura de
vest a incintei fortificate.
În 1821 cetatea a fost folosită ca refugiu de boierii din zonă, atacată de eterişti,
cărora le-a făcut faţă, fără a putea fi cucerită. Ultimele porţi ale cetăţii, care datează dinainte
de 1821 şi păstrau în plăcile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eterişti, au
fost aduse în Muzeul Judeţean Buzău, în anul 1978, unde sunt expuse spre deliciul
vizitatorilor.

IX. 2. Tabăra de sculptură în aer liber Măgura / Ciolanu.


Iniţiată de un grup de intelectuali cu funcţii în conducerea judeţului, între care Ion
Sârbu, Gheorghe Coman, Lazăr Băciucu, Victor Andreica ş. a., pentru marcarea în anul
1976 a 1600 de ani de atestare documentară a zonei Buzălui, Tabăra de la Măgura, cum
este cunoscută în lumea întreagă, este amplasată în cinci poiene din vecinătatea Mânăstirii
Ciolanu.
Tabăra a avut 16 ediţii, începând cu anul 1970 până în 1985, la fiecare ediţie
participând câte 16 sculptori, cei mai mulţi fiind tineri talentaţi în curs de afirmare.
Coordonatorul tuturor ediţiilor a fost sculptorul ploieştean Gheorghe Coman, unul dintre
iniţiatori. Piatra era scoasă din cariera aflată pe versantul nordic al Dealului Ciolanu, pe
teritoriul comunei Măgura. Criteriul conceptual era deplina libertate de alegere a temei de
fiecare participant. Astfel au luat naştere 256 de lucrări care formează astăzi ansamblul
Taberei Măgura.

X. Comuna Măgura.
X. 1. Fântâna lui Mihai Viteazul, Ciuta.
Ridicată în anul 1975, când s-au sărbătorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai
Viteazul pe Valea Buzăului spre Ardeal, Fântâna marchează locul unde domnitorul şi
oastea sa au poposit o noapte, în octombrie 1599. Amplasat într-un punct cu largă
perspectivă asupra Văii Buzăului, monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe
Coman, unul dintre iniţiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura / Ciolanu, din
piatră de Măgura.

X. 2. Biserica „Intrarea maicii Domnului în Biserică” şi „Sf. Pantelimon” Ciuta.


Construită la 1762 de boierii locali Silvestru Iamandi şi fratele său, biserica, în formă de
navă, se află la intrarea în satul Ciuta, la sud de D N 10 Buzău – Braşov, fiind uşor
accesibilă.

XI. Comuna Cislău.


78
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
XI. 1. Herghelia Cislău.
La intrarea în comuna Cislău, la sud de D N 10 Buzău – Braşov, se află Herghelia
Cislău, înfiinţată în 1891, pentru creşterea cailor de rasă pur-sânge englez.
Exemplare deosebit de dotate crescute aici au câştigat trofee la importante
concursuri hipice organizate în ţară până imediat după Al Doilea Război Mondial şi în
străinătate de la înfiinţarea hergheliei până recent. Din păcate, în ultimii ani, lipsa de grijă
pentru animale şi lipsa de profesionalism a actualului administrator au făcut ca animalele de
rasă crescute aici să nu mai fie prezente la nici un fel de concursuri.
Intenţia Primăriei şi a edilului local de a crea un complex hipodrom – terenuri de
concursuri hipice va scoate din anonimatul actual herghelia şi va crea un centru de mare
interes turistic în zonă.

XI. 2. Ansamblul fostei mânăstiri Cislău.


Din fosta mănăstire Cislău, amplasată pe platoul de deasupra gării, se păstrează
biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi clopotniţa, construite la 1749 şi refăcute între 1829 –
1839.

XI. 3. Statuia Soldatului Neacşu.


În centrul satului Cislău, într-un mic părculeţ, se oferă privirii trecătorului un
monument în bronz amplasat pe un soclu din piatră de râu: un soldat cu tricolorul în mâna
dreaptă în plin avânt spre victorie.
Opera sculptorului Fr. Storck, monumentul, inaugurat la 24 iulie 1911, este închinat
eroilor şi ostaşilor buzoieni participanţi la Războiul de Independenţă din 1877 – 1878.

XII. Valea Băscei Chiojdului.


XII. 1. Biserica „Sf. Nicolae” Bâscenii de Jos, comuna Calvini.
Construită de boierul local Tudor Săseanu, vătaf de plai, la 1775, a fost pictată în
1797, reparată în 1863 şi 1869, restaurată între 1993 - 2009.

XII. 2. Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” Fundu Cătinei, comuna


Cătina.
Construită de Simion Călugărul în ultimul sfert al secolului al XVI-lea, biserica exista
la 1595, an în care Simion călugărul scrisese cu cinabru, deasupra uşii din stânga a
altarului, o însemnare despre victoria lui Mihai Viteazul asupra turcilor la Călugăreni.
Construită din lemn, în formă de navă, biserica a înlocuit alt locaş mai vechi, al schitului
Fundu Cătinii, aflat la câteva sute de metri nord – vest de actualul monument.
Părăginită după 1980, biserica a fost restaurată prin efortul primarului Radu Gheorghe
împreună cu enoriaşii satelor şi resfinţită în noiembrie 2007 de P. S. Epifanie Norocel,
episcopul Buzăului şi al Vrancei, cu un sobor de preoţi, în prezenţa ministrului culturii şi
cultelor.

XIII. Comuna Colţi.


XIII. 1. Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, Aluniş.
Săpată în stâncă, în formă de navă, după legendă de doi ciobani, la 1274 sau 1277,
biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai bine păstrată biserică rupestră
din zona Colţi – Aluniş – Nucu – Bozioru.
În vecinătatea ei se află alte patru chilii şi adăposturi săpate în stâncă. Pe creasta stâncii în
care este săpată biserica este amenajat un loc de odihnă, meditaţie şi observaţie, aici fiind
cioplit în piatră un jilţ. În jurul bisericii şi în jurul jilţului amintit sunt săpate numeroase cruci,
din diferite perioade de existenţă a schitului, şi mai multe inscripţii.

XIII. 2. Colecţia de chihlimbar.


În centrul satului Colţi, într-o clădire din bârne, construită prin grija fostului primar
79
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
Iordan, este amenajată singura colecţie muzeală de chihlimbar din România. Sunt
prezentate obiecte din chihlimbar lucrate de meşteri locali, numeroase pepite din „piatra
soarelui‖, cum mai este numită această piatră semipreţioasă, unelte folosite la prelucrarea
chihlimbarului, alte pietre semipreţioase, documente, obiecte şi înscrisuri care probează
vechimea locuirii pe aceste meleaguri, costume populare, obiecte de etnografie etc.

XIV. Comuna Siriu.


XIV. 1. Cimitirul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.
Ridicat prin colectă publică între anii 1933 – 1936, Cimitirul eroilor căzuţi în munţii
Siriului în luptele din Primul Război Mondial, a fost amenajat iniţial sub Vârful Şoimul, pe un
teren donat de profesorul Pamfil Georgian, originar din Gura Teghii. Cum după 1975, când
a început construcţia barajului de la Siriu, cimitirul ar fi intrat sub luciul apei lacului de
acumulare, din iniţiativa sociologului Gh. Petcu şi cu colaborarea arhitectului Aurel Mihnea,
sprijiniţi de unităţi economice din judeţ, cimitirul a fost mutat şi amenajat pe noul traseu al D
N 10 Buzău - Braşov, în apropierea viaductului Giurca Mare, unde poate fi văzut de călătorii
ce umblă spre sau de la Braşov.

De la Ciuta spre sud.


XV. Comuna Pârscov.
XV. 1. Casa memorială Vasile Voiculescu.
Refăcută între anii 1973 - 1987, prin contribuţia unor mari unităţi economice care făceau
fala judeţului, acţiune finalizată sub coordonarea sociologului Gh. Petcu, Casa memorială
„Vasile Voiculescu‖ a fost inaugurată în octombrie 1987.
Funcţionează ca secţie a Muzeului Judeţean Buzău. Aici sunt conservate şi expuse
obiecte, manuscrise, litografii, alte documente care au aparţinut marelui scriitor buzoian. În
fiecare toamnă, instituţiile de cultură – Biblioteca Judeţeană „V. Voiculesc‖, Direcţia de
cultură şi Muzeul Judeţean organizează „Zilele Vasile Voiculescu‖ şi concursul de creaţie
literară „Vasile Voiculescu‖, premiile şi distincţiile laureaţilor fiind decernate în cadrul Casei
memoriale din Pârscov.

XV. 2. Turnul „teutonilor”.


La circa 100 m est de biserica din satul Pârscov se află ruinele unui turn patrulater
construit din piatră şi atribuit, după legendele locului, Cavalerilor teutoni, care fuseseră
aduşi şi instalaţi în Ţara Bârsei de regele maghiar Bela al IV-lea, după invazia tătarilor din
1241.
Cercetările arheologice sumare întreprinse în perimetrul ruinelor nu au confirmat legenda.

XVI. comuna Bozioru.


XVI. 1. Complexul de aşezări rupestre din zona Nucu – Bozioru.
În zona satului Nucu de pe teritoriul comunei Bozioru se află un complex de bisericuţe şi
locuinţe rupestre / săpate în stâncă, începând din secolul VI î. Chr. până în secolele XVII –
XVIII. Folosind un ghid local, schiturile pot fi vizitate, prezentând un mare interes cultural şi
turistic.

XVII. Comuna Berca.


XVII. 1. Cetatea – mănăstire Berca.
Ridicată de Mihalcea banul Pătârlăgenu la 1694, biserica „Sfinţii Mihail şi Gavril” din incinta
cetăţii Berca, este a doilea monument pictat în judeţul Buzău de Pârvu Mutu zugravul, omul
de casă al lui Constantin Brâncoveanu şi al Cantacuzinilor. Zidul de incintă al cetăţii, ruinele
turnului porţii de intrare şi ale unor construcţii de pe latura de sud-vest ar putea fi
restaurate, devenind un centru de interes turistic al zonei.

XVII. 2. Vulcanii noroioşi.


80
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
La câţiva kilometri nord de satul Berca, pe Dealul Pâcle, se află, în două arii, vulcanii
noroioşi de la Pâclele Mari de la Berca şi Pâclele Mici de la Scorţoasa. Accesibili astăzi pe
un drum modernizat, Vulcanii Noroioşi sunt unul din cele mai interesante monumente ale
naturii din judeţul Buzău.şi nici în Europa
Rezultat al emanaţiei de gaze de sondă degajate de zăcământul petrolier existent în
subsolul zonei, care în drumul lor spre suprafaţă, trec prin straturile de apă de unde
antrenează umiditate pe care o poartă apoi prin straturile de argila de la suprafaţă solului,
vulcanii noroioşi, numiţi şi zalţe, pâcle sau fierbători, crează un peisaj cvasi-lunar, fiind un
fenomen natural ce prezintă mare atracţie pentru turişti.
Pe harta militară austriacă, cunoscută ca harta Specht, din 1791 – 1792 sunt
marcate patru arii cu pâcle sau vulcani noroioşi, două dintre acestea dispărând între timp.
Din zăcământul de la Berca provin şi resturi osteologice de mamut, unele recuperate, în
1924, de cercetătorul Grigore Cobălcescu şi păstrate în Muzeul de Istorie Naturală „Grigore
Antipa‖ din Bucureşti.

XVIII. Cândeşti, comuna Verneşti.


XVIII. 1. Biserica veche.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită de familiile boierilor locali Mihălcescu şi
Cândescu, la 1650 – 1651, a fost reparată în 1759 şi 1829, şi restaurată între 1987 – 2003.

XVIII. 2. Conacul Cândescu.


Construit la sfârşitul secolului XVII, conacul a fost reşedinţa familiei Cândescu de-a lungul
mai multor generaţii. Ultimul descendent a fost Gogu Iliescu, prieten cu Nicolae Grigorescu,
pe care l-a găzduit în multe rânduri la conacul său şi de la care a învăţat să picteze.

XIX. Buzău.
XIX. 1. Episcopia Buzăului.
Înfiinţată de domnitorul Radu cel Mare în jurul anului 1500 / 1504, Episcopia Buzăului, a
doua episcopie a Ţării Româneşti, a fost un important centru de cult şi de administrare
bisericească în zona Buzău – Vrancea – Brăila. Între prelaţii care au ocupat scaunul de
episcop de Buzău s-au aflat personalităţi remarcabile ale culturii şi vieţii spirituale
româneşti, precum Mitrofan (1691 – 1702), Damaschin (1702 – 1708), Chesarie (1832 –
1846), Filotei (1852 – 1857), Dionisie Romano (1859 – 1864 locţiitor de episcop, 1865 –
1873 episcop titular), dr. Angelescu (1955 – 1980), dr. Antonie Plămădeală (1980 – 1982).
Pe lângă Episcopie sau în cadrul acesteia au funcţionat Şcoala de slavonie, Şcoala
grecească, Şcoala de grămătici, Şcoala de muzică bisericească, Şcoala de pictură
bisericească / Şcoala de zugravi de subţire, Şcoala de sculptură în lemn, Seminarul
teologic.
Dionisie Romano înfiinţează în 1832 prima şcoală în limba română la Buzău. Tot
Dionisie Romano este printre iniţiatorii Societăţii Academice Române, în 1866, care se va
transforma, în 1873, în Academia Română, el donând primele 2500 de volume din
biblioteca personală pentru înfiinţarea Bibliotecii Academiei.
Catedrala Episcopiei, construită în vremea lui Neagoe Basarab (1512 – 1521), este
refăcută de Matei Basarab, la 1649, de Constantin Brâncoveanu la sfârşitul secolului XVII,
când ridică şi Palatul episcopal, restaurat în deceniul 9 al secolului trecut, din nou în 1741,
după 1860 şi de Comisiunea Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga, între 1937 –
1938. Catapeteasma şi o parte din icoane sunt pictate de Nicolae Teodorescu, cel care a
înfiinţat Şcoala de zugravi de la Buzău; patru icoane din catapeteasmă au fost pictate şi
dăruite de Gheorghe Tattarescu, nepotul lui Nicolae Teodorescu, care a fost sprijinit de
Episcopie să-şi facă studiile în Italia.
În clădirea vechiului Seminar, construită în anii 1837 – 1838 cu piatră extrasă din
Dealul Istriţei, funcţionează Muzeul Episcopiei, înfiinţat în 1975.
În anul 2010 a fost inaugurată noua Catedrală a Episcopiei, ctitorită de P. S. Epifanie
81
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
Norocel.

XIX. 2. Biserica Banu.


Biserica cu hramul Blagoveştenia / Buna Vestire, cunoscută şi ca mânăstirea din jos
de oraşul Buzău, amintită într-un zapis din 28 ianuarie 1592, a fost ctitorie a vistierului
Andronic Cantacuzino, devenit mare ban în 1593, când, probabil, a fost terminată biserica,
cunoscută ca Biserica Banului. În 1722 a fost refăcută de Andreiana, soţia vornicului
Şerban Cantacuzino, avariată grav de cutremurul din 1802 a fost refăcută în 1826 şi
restaurată în 1884, când a fost repictată de Dimitrie Teodorescu; a mai fost reparată în
1927 şi restaurată în 1955.

XIX. 3. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Neguţători.


Construită de negustorul Badea Obredi la 1649, a fost una din cele mai bogate
biserici din oraş. Ruinată în timp, este refăcută de medelnicerul Nicolae Caloian, Dimitrie
Sărăţeanu, Atanasie Poenaru şi alţi negustori buzoieni, la 1850. Actuala pictură datează din
1915 şi a fost executată de pictorul D. Nicoleanu.

XIX. 4. Biserica „Sf. Îngeri”.


Cunoscută şi ca biserica din pădure, biserica „Sf. Îngeri” a fost ridicată la începutul
secolului XVII, dărâmată parţial de cutremurul din 1802 şi rezidită în 1833; a fost pictată de
Dimitrie Teodorescu. A fost reparată în 1882, 1913, 1923, 1926, suferind importante
modificări.
În 1806, când au ocupat oraşul eliberându-l de turcii din Raiaua Brăilei, care-l ocupaseră
câteva luni mai înainte, ruşii au creat în turnul bisericii un punct de observaţie, ridicând
acolo şi un tun cu care trăgeau în hoardele de turci care prădau în jurul oraşului.

XIX. 5. Palatul Comunal.


Construit între 1899 – 1903, după planurile arhitectilor AL. Sărulesti şi Kafşinschi,
Palatul comunal a fost reşedinţa primăriei oraşului. Bombardat în august 1944 de Armata
Sovietică în timpul asaltului pentru ocuparea oraşului, a ars acoperişul şi a fost distrus
turnul ceasului. Palatul a fost reparat în 1945 – 1946, restaurat în anii 1975 – 1976, când a
fost amenajată expoziţia de bază a Muzeului Judeţean Buzău, găzduit acolo din noiembrie
1974 până în martie 1977, şi din nou restaurat între 1994 - 2005. Din martie 1977 până în
decembrie 1989 în clădire a funcţionat Comitetul Judeţean al PCR, iar din ianuarie 1990 a
redevenit sediul Primăriei.

XIX. 6. Clădirea Muzeului Judeţean Buzău.


Construită între 1928 – 1937, clădirea din b-dul N. Bălcescu nr. 50 a funcţionat ca
sediu al Şcolii Normale de fete, până în 1949, după reforma învăţământului din acel an
găzduind Casa de copii şcolari „Olga Bancic‖, diverse şcoli medii şi licee, până în
decembrie 1976, când devine sediul Muzeului Judeţean Buzău, evacuat din Palatul
Comunal. Ulterior, aici au fost găzduite şi Casa Municipală de Cultură, Şcoala Populară de
Artă şi Teatrul „George Ciprian‖.

XIX. 7. Casa Vergu Mănăilă


Cea mai veche casă boierească din municipiul Buzău, construită de familia Mănăilă
la 1780, probabil de tatăl lui Stoian Mănăilă, căpitan de Buzău la 1669; după 1685 a
aparţinut probabil fiului lui Stoian, fost logofăt al Episcopiei Buzăului (1672), care, trecând în
slujba armelor, ajunge mare căpitan de margine (1685 / 1686) şi mare căpitan de lefegii
(1693). Una din urmaşele lui se căsătoreşte cu un boiernaş local din familia Vergu şi în
urma acestei uniuni matrimoniale domeniul ajunge să fie numit Vergu-Mănăilă.
Restaurată prin reconstruire în 1974 – 1975, casa Vergu – Mănăilă a fost destinată pentru
organizarea Colecţiei de Etnografie şi Artă Populară, secţie a Muzeului Judeţean Buzău.
82
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

XIX. 8. Complexul Marghiloman.


Fosta reşedinţă a familiei Marghiloman, Complexul Marghiloman, situat în sud-estul
municipiului Buzău, se constituie din Vila Albatros, construită de Alexandru Marghiloman în
anul 1896, vechea reşedinţă, datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, grajdurile
sistematice, parcul dendrologic, eleşteul, atelierul şi garajul auto, uzina electrică şi
împrejmuirea / zidul lui Marghiloman. Complexul Marghiloman este unul din cele mai
interesante obiective din municipiu. Amenajarea aici a unui Muzeu al Calului şi Călăreţului,
a unei secţii memoriale dedicată marelui om politic, refacerea loturilor de cai de concurs, de
dresaj şi de agrement, transformarea complexului într-un Centru Naţional Cultural – Social
– Economic, de Afaceri şi de Agrement „Alexandru Marghiloman‖ ar putea deveni un punct
de maximă atracţie cultural-turistică pentru municipiul Buzău.

XIX. 9. Strada Cuza Vodă, fostă Târgului.


Folosită timp de peste 600 de ani, începând după 1350, când oraşul Buzău este
prima dată atestat într-un document extern, menţionat de cronicarul raguzan Giacomo di
Pietro Lucari în lucrarea sa De Gli Annali di Rausa, strada Cuza Vodă, fostă Târgului, este
unul din puţinele Ansambluri de arhitectură urbană medieval – modernă care mai există
încă în Muntenia.
Construcţii realizate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, alături de construcţii din
a doua jumătate a acelui secol şi de altele din primele decenii ale secolului XX creează un
mediu / ambient urbanistic interesant şi valoros, atât din punct de vedere documentar şi
estetic, cât şi social – uman. Păstrarea, restaurarea şi punerea în valoare a acestui
patrimoniu arhitectural poate fi un atu important al sporirii atractivităţii cultural – turistice a
centrului urban al municipiului Buzău.

XX. Valea Slănicului.


XX. 1. Biserica „Sf. Ilie”, Beceni.
Biserica „Sf. Ilie” din Beceni, construită din lemn în anul 1717, este mutată pe actualul loc
din centrul satului dintr-o localitate neprecizată, din zona de munte.

XX. 2. Cetatea-mănăstire de la Menedic / Vintilă Vodă.


Construită de familia viitorului domnitor Vlad Vintilă Vodă de la Slatina / Sărata / Sărăţel
(1532 – 1535), înainte de 1480, cetatea de la Vintilă Vodă a fost un important centru pe
care s-a sprijinit viitorul domn în ascensiunea sa spre tronul Ţării Româneşti. Un document
din 30 iunie 1625 menţionează că Vintilă Vodă a înfiinţat mânăstirea de la Menedic, în
cadrul căreia funcţiona şi o şcoală, mai corect spus, era organizată învăţarea scrisului şi
cititului, aşa cum probează o serie de dieci, grămătici, dascăli şi logofeţi care scriau
documente şi precizează că au învăţat scrisul în mânăstirea Menedic.
Din vechea cetate-mănăstire se mai păstrează astăzi ruinele zidurilor acoperite de pământ,
supuse distrugerii pe latura de nord, unde Slănicul rupe malul pintenului de deal pe care a
fost construită fortificaţia.

XXI. Râmnicu Sărat.


XXI. 1. Complexul brâncovenesc.
Situat în strada Primăverii nr. 4, complexul brâncovenesc, format din zidul de incintă,
turnuri, stăreţie, Casa domnească şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost edificat de
domnitorul Constantin Brâncoveanu împreună cu unchiul său, Mihail Cantacuzino spătarul,
între 1690 – 1696. Biserica a fost reparată în anii 1784 – 1793, 1871 – 1872, 1898,
zugrăvită în 1814, şi restaurată între 1995 – 2010.
Casa Domnească din cadrul complexului a fost restaurată între 1986 – 2008.
Din iniţiativa Consiliului local şi a Primăriei, restaurarea va continua cu fosta stăreţie, zidul
de incintă, turnurile şi celelalte spaţii. Astfel, complexul brâncovenesc din Râmnicu Sărat va
83
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
deveni un foarte atractiv centru cultural şi turistic din judeţul Buzău.

XXI. 2. Biserica Sfinţii Voievozi – Câţa.


Biserică de familie a boierilor Neculeşti, biserica „Sf. Voievozi‖ a fost construită în anul 1765
de slugerul Iordache Neculescu, arsă în 1821 de eterişti, reparată de vornicul Constantin
Neculescu după aceste evenimente, a mai fost reparat în anii 1891 şi 1921.
În Râmnicu Sărat există şi alte importante monumente istorice şi de artă valoroase.

Valea Râmnicului.

XXII. 1. Biserica "Sfântul Nicolae” şi „Adormirea Maicii Domnului" – Dragheşti,


comuna Topliceni.
Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae” şi „Adormirea Maicii Domnului" – Dragheşti, comuna
Topliceni, monument istoric, a fost ridicată, conform pisaniei, în anul 1747, de jupâneasa
Maria Dedulescu, soţia fostului mare vistiernic Negoiţă Dedulescu, din neamul boierilor
Deduleşti, care stăpâneau zona Topliceni – Deduleşti încă din secolul XVI.
În prezent se restaurează cu fonduri administrate de ONMI.

XXII. 2. Biserica „Înălţarea Domnului” Băbeni.


Construită înainte de 1682 de către boierii locului, Negioţă Dedulescu, fiul lui Necula
Dedulescu căpitanul şi de Matei Bagdat căpitan, zugrăvită în 1703 de Ioniţă Dedulescu şi
arhimandritul Nectarie, biserica „Înălţarea Domnului” din Băbeni a fost reparată în secolele
XIX şi XX şi restaurată în perioada 1993 - 2007.

XXII. III. Biserica „Sf. Treime” Deduleşti.


Biserica „Sf. Treime” din Deduleşti, construită de boierul Dedulescu în 1620, pe locul, mai
exact lângă o biserică mai veche ale cărei ruine se află la câţiva metri sud-est de cea
actuală, refăcută de Iacob Deduleşteanu la 1792, zugrăvită de Stratonie Deduleşteanu în
1834, este în curs de restaurare.

XXIII. Balta Albă


Staţiune balneo-climaterică apreciată pentru nămolul sapropelic ce se găseşte pe fundul
lacului cu acelaşi nume. Balta Albă este cunoscută de la mijlocul secolului XIX. În 1846
Vasile Alecsandri poposeşte aici pentru prima dată, revine în 1847 însoţit de prieteni şi
cunoscuţi, printre care Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Al. Vlahuţă, Costache Negri,
Theodor Aman, C. Negruzzi; în acelaşi an publică un articol elogios în L’Illustration – Paris,
însoţit de reproduceri după desenele lui Th. Aman. În acelaşi an, 1847, la Balta Albă a
poposit şi colonelul Odobescu, însoţit de fiul său, viitorul savant Alexandru Odobescu, care,
deşi în vârstă de numai 13 ani, a păstrat o amintire deosebită locului, acordându-i pagini
memorabile în a sa Pseudokineghetikos / Fals tratat de vânătoare (1874).

Necesităţi de dezvoltare, activităţi

- Evaluarea situaţiei clădirilor religioase, a monumentelor, a bisericilor, şi a condiţiilor


de infrastructură rutieră;
- Recondiţionarea internă şi externă a clădirilor şi monumentelor şi asigurarea
continuă a întreţinerii acestora;
- Activităţi marketing pentru promovarea turismului cultural şi ecumenic al judeţului (
broşuri, pliante, flayere, participarea la târguri de turism locale, naţionale şi internaţionale,
seminarii, schimburi de experienţă cu consiliile judeţene din ţară , etc);
- Crearea de circuite turistice ce îmbină turismul ecumenic cu cel religios.

Parteneri implicaţi în implementarea dezvoltării:


84
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- Biserici, centre de cultură , administraţii locale , instituţii

Domeniu de intervenţie1
Realizarea de programe turistice.
Segmente turistice – 1.3 Turism religios şi turism cultural.

Denumirea programului
B) Redescoperirea marilor personalitati ale judetului Buzau
Segmente turistice –Arta populara, mostenire culturala
Segmente turistice conexe: Evenimente, festivităţi.
Orientare geografică- Buzau, Rm. Sarat, Parscov

Descrierea serviciilor

1. SCRIITORI BUZOIENI

Pârscov. Casa memorială "Vasile Voiculescu"

— VASILE VOICULESCU (Pârscov, 13 octombrie 1884-1963), este cel mai mare


scriitor născut pe aceste meleaguri. Al doilea volum de versuri, „Din ţara zimbrului‖ (1918),
primeşte Premiul de poezie al Academiei Române (1920), iar celui de-al patrulea volum,
„Poeme cu îngeri‖, i se decernează premiul Societăţii Scriitorilor Români (1928). Piesa
„Umbra‖ obţine premiul Teatrului Naţional (1936). În 1941 primeşte Premiul Naţional pentru
poezie. Volumul „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare‖, în traducere imaginară,
început 1954, este tipărit postum în 1964. În 1969 i se tipăreşte „Capul de zimbru‖ şi
„Ultimul Berevoi‖, apoi „Viscolul‖ (1969), romanul „Zahei Orbul‖ (1970), „Gânduri albe‖
(1986). Casa în care s-a născut marele scriitor a devenit din 1987 Casă memorială.
— VASILE CÂRLOVA (1809-1831), primul poet modern român. Printre urmaşii lui
Luca din Cipru, Episcop al Buzăului (1583-1604) şi Mitropolit al Ţării Româneşti (1604-
1629), se află şi poetul Vasile Cârlova.
— URMUZ (DEMETRU DEM.-BUZĂU) (1883-1923) - scriitor suprarealist.
85
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
— ION CARAION (Vipereşti, 1923 - 1986), poet, eseist, publicist, editor. Debutează
editorial cu „Panopticum‖ (1943). Au urmat volumele de versuri: „Omul profilat pe cer‖
(1945), „Cântece negre‖ (1946), „Eseu‖ (1969), „Cârtiţa şi aproapele‖ (1970), „Cimitirul de
stele‖ (1971), „Enigmatica nobleţe‖ (1974), „Lacrimi perpendiculare‖ (1978) ş.a.
— LAURENŢIU ULICI (Buzău, 1943-2000), critic literar, eseist, editor. Debutează cu
volumul de eseuri „Recurs‖ (1971), urmează volumul de critică literară „Nouă poeţi‖ (1974),
„Prima verba I‖ (1974). În 1978 obţine premiul Uniunii Scriitorilor cu volumul de eseuri
„Biblioteca Babel‖, premiu obţinut şi în 1983 de „Confort Procust‖. Reali-zează „1001 de
poezii româneşti‖ (1997), o vastă antologie a poeziei româ-neşti. A fost preşedinte al Uniunii
Scriitorilor din România (1995-2000).

Scriitorii buzoieni Florentin Popescu, Ion Gheorghe, Ion Băieşu şi A. I. Zăinescu, la Casa de
Cultură a Sindicatelor (1986)

— ION BĂIEŞU (Cernăteşti-Băeşti, 1933-1992), prozator, dramaturg, publicist. Îi


apar „Necazuri şi bucurii‖, „Noaptea cu dragoste‖ (1962), „Umor‖ (1970), „Fiul satului‖
(1976), „Boul şi viţeii‖ (1982), „Balanţa‖ (1988), „Tristeţea vânzătorului de sticle goale‖
(1992). Ca dramaturg, a scris: „Vinovatul‖ (1968), „Autorul e în sală‖ (1987), comediile
„Poetul comunal‖ şi „Preşul‖ (1970), „Chiţimia‖ (1975) ş.a. În anul 1970 a primit Premiul
Academiei pentru Teatru, iar în 1979 Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru „În
căutarea sensului pierdut‖.

— C.C. DATCULESCU (n. Râmnicu Sărat, 26 ianuarie 1847 - 1940), editor şi


director al „GAZETEI SĂTEANULUI‖. Îşi găseşte adevărata vocaţie ca editor şi director al
GAZETEI SĂTEANULUI (1884-1897; 1897-1904), „cea mai artistică, variată şi bine făcută
revistă din ţară‖, după I.L. Caragiale, un adevărat model de ţinută publicistică. După
moartea lui, un râmnicean spunea „Că a murit sărac, e o întâmplare, dar că este uitat, e
nedrept‖.

86
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
2. ARTIŞTI BUZOIENI

— IULIAN ANDREESCU (Buzău, 1897-1957), prim tenor al Operei din Bucureşti şi


Cluj. A avut o strălucită carieră artistică de peste 30 de ani, debutând în 1924 în opera
„Faust‖.
— GEORGE CIPRIAN (Buzău, 1883-1968), actor, dramaturg şi prozator. Urmează
cursurile de actorie cu C. Nottara, la Conservator, după ce mai înainte fusese înscris la
Facultatea de Litere şi Filosofie şi la cea de Drept. Angajat în 1908 la Teatrul Naţional,
joacă cu mare succes în „Regele Lear‖, „Necunoscuta‖, „Răzvan şi Vidra‖, „Vlaicu Vodă‖,
„Fântâna Blanduziei‖, „Macbeth‖, „Richard al II-lea‖, „Azilul de noapte‖, „Faust‖ ş.a. A scris
„Omul cu mârţoaga‖ (1927), cea dintâi lucrare dramatică a unui autor român reprezentată
peste hotare, „Nae Niculae‖ (1928), „Capul de răţoi‖ (1938), „Ioachim - prietenul poporului‖
(1947), „Un lup mâncat de oaie‖ (1947), „Iuda şi soţ or făr' de‖. În 1995, teatrul din Buzău a
primit numele său şi a fost inaugurat la 5 aprilie 1996, cu piesa „Omul cu mârţoaga‖.
— NICOLAE CIUCURETE RUSU (Buzău, 1876-1926), actor. Urmează şcoala
primară nr. 3 (azi nr. 6) şi liceul „B.P. Hasdeu‖, după care se înscrie la Conservator, clasa
dramă şi comedie, condusă de C. Nottara. Joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti din 1900.
Începând cu anul 1907 este asociat al Companiei de Operetă „Grigoriu‖. A interpretat sute
de roluri în operete celebre, în reviste şi vodeviluri.
— AURELIAN COSTESCU-DUCA (Buzău, 1888-1955), bariton. După ce urmează
şcoala primară şi liceul în oraşul natal, continuă studiile la Conservatorul din Bucureşti, iar
cu o bursă la Milano. Debutează cu rolul Don Carlos din opera „Ernani‖. Roluri de neuitat în
„Tosca‖, „Voievodul Ţiganilor‖, „Fetiţa olandeză‖, „Contesa dansului‖. Membru fondator al
Operei Române. Ca pedagog şi profesor de canto, a contribuit la pregătirea unor interpreţi
ca: Nicolae Herlea, Octav Enigărescu, David Ohanesian. Are un bust în foaierul Operei
Române din Bucureşti.
— ARISTIDE DEMETRIADE (Buzău, 1871-1930), tragedian. A urmat Gimnaziul
„Tudor Vladimirescu‖ (azi, Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu‖). În 1893 absolvă Conservatorul
- primul la clasa de dramă. Din 1901 devine societar la Teatrul Naţional din Bucureşti. Este
distribuit în roluri de mare succes. Joacă în primele filme de ficţiune regizate împreună cu
Grigore Brezeanu: „Înşiră-te mărgărite‖ (1911), „Independenţa României‖ (1912), primul film
românesc de lung metraj.
— NICOLAE (NAE) LEONARD (Galaţi, 1886-1928), tenor, „prinţul operetei‖, De la
vârsta de 6 ani locuieşte la Buzău. A urmat cursurile primare la Şcoala nr. 2 (azi, nr. 1), o
clasă la Liceul „B. P. Hasdeu‖ şi apoi la Bucureşti, la pensionul buzoianului Ion Otescu.
Este angajat la Compania teatrului liric N. Poenaru şi N. Niculescu-Buzău, la un varieteu în
Focşani şi apoi la Compania de Operetă condusă de C. Grigoriu. A jucat roluri memorabile
în operetele: „Văduva veselă‖, „Prinţ şi bandit‖, „Eva‖, „Floare din Stambul‖, „Contesa
Maritza‖, „Silvia‖, dar şi în roluri de operă. Buzoienii au dat numele TENOR LEONARD
străzii pe care a locuit, la nr. 2A.
—FLORICA CRISTOFOREANU (Râmnicu Sărat, 16 mai 1886-1960),
"privighetoarea operetei româneşti". A cântat la Scala din Milano, Neapole, Bologna,
Geneva, Parma, Torino şi în turnee în Suedia, Norvegia, Danemarca. În 1922 este angajată
prin concurs la Scala din Milano, unde va cânta sub bagheta unor renumiţi dirijori: Arturo
Toscanini, R. Strauss, Tulio Serafim, Gino Marinuzzi, George Georgescu, Ionel Perlea ş.a.
În cei 50 de ani de carieră, a cântat pe aproape toate marile scene din Europa şi America.
Casa de Cultură din Râmnicu Sărat îi poartă numele.

87
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Maximilian, Carussy şi Ciucurette - trei nume celebre


ale scenei româneşti

— VLADIMIR MAXIMILIAN (Buzău, 1882-1959), actor. Frecventează şcoala primară


nr. 2 (azi, şcoala nr. 1) şi cinci clase la Liceul „B.P. Hasdeu‖. Urmează Conservatorul din
Bucureşti. La Teatrul Naţional este distribuit în „Traviata‖, „Cei trei muşchetari‖, „Fetiţa
dulce‖, „Instinctul‖, „Sânziana şi Pepelea‖, „Căsătorie silită‖ ş.a. La 24 de ani (1906),
împreună cu Grigoriu, Ciucurete şi Carussy formează SOCIETATEA DE OPERETĂ, în care
va rămâne până în 1923 (director din 1913). Va juca în peste 200 de operete şi opere şi va
fi distribuit în peste 100 de comedii. A interpretat, alături de Maria Filotti, Tony şi Lucia
Sturdza Bulandra, Nae Leonard, Ion Manolescu, Al. Finţi ş.a., sute de roluri. Artist al
poporului din 1954. A fost una din gloriile scenei româneşti.
— NICOLAE NICULESCU-BUZĂU (Buzău, 1872-1960), actor de operetă, revistă şi
comedie. A jucat în trupa lui Matei Millo, după care la Ansamblul de operetă al buzoianului
Nicu Poenaru. Din 1901, intră în Societatea lirică română, nucleul viitorului Teatru de Operă
şi Operetă. Inaugurează în 1903, cu Nicu Poenaru, Parcul Oteteleşeanu, iar din 1907,
împreună cu C. Nottara, deschide grădina „Ambasador‖, devenită mai târziu „CĂRĂBUŞ‖. A
repurtat succese răsunătoare cu trupa pe care a condus-o împreună cu Nae Leonard.
— NICU POENARU (Buzău, 1868-1905), bariton. Interpretează cu succes roluri în
operete celebre. Îşi constituie propria trupă (1894-1897), Ansamblul de Operetă, unde va
debuta şi viitorul „prinţ al operetei‖, Nae Leonard.

Adina Paula-Moscu
"Autoportret"

— ADINA PAULA MOSCU (Buzău, 3 martie 1908-Bucureşti, 27.11.1979), artist


plastic. În urma câştigării unei licitaţii, în anii '50 ai sec. XX, realizează portretele scriitorilor
români ce apar în cărţile de limba română şi ale domnitorilor ce apar în cărţile de istorie.

Necesităţi de dezvoltare , activităţi

88
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
- Evaluarea situaţiei, a monumentelor istirice si culturale, si a conditiilor de
infrastructura rutiera
- Realizarea de evenimente , manifestari spectalole ce aduc in prim plan
personalitatile
buzoiene din trecut si din zilele noastre
- Crearea unei infrastructuri de deservire adecvate ce se refera la amplasarea de
chioscuri de targ si scene, asigurarea iluminatului public si peisagistic si a conditiilor minime
de igiena , amplasarea toaletor ecologice
- Reconditionarea interna si externa a cladirilor si monumentelor si asigurarea
continua aintretinerii acestora
- Activitati marketing pentru promovarea turismului cultural al judetului ( brosuri,
pliante, flayere,participarea la targuri de turism locare, nationale si internationale, seminarii,
schimburi de experienta cu consiliile judetene din tara , etc)
- Crearea de circuite turistice

Parteneri implicaţi în implementarea dezvoltării


Autoritati locale, firme locale, organizaţii turistice

Denumirea priorităţii 1 -Elaborarea unor pachete de programe .


Domeniul de intervenţie 1.4
5.5.1.4. Realizarea de programe în domeniul ecoturismului.

Obiectiv strategic
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.
2.Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale

Argumentare

Ecoturismul este acea ramură a turismului în cadrul practicării căruia iese în


evidenţă comportamentul şi conştientizarea ecologică. În centrul aşa numitului turism verde
stau activităţile legate de natură, al căror loc de desfăşurare, în general, sunt ariile
naturale protejate.
Între acestea se numără, printre altele, şi observarea sau fotografierea faunei
şi a florei. Prin aceste activităţi ecoturismul contribuie la conservarea ariilor naturale
protejate, asigurând, totodată, venituri pentru populaţia locală.
Tipuri şi forme de turism ce pot fi practicate în perimetrul parcurilor naţionale şi
naturale din judeţulBuzău:
Ecoturismul;
Turismul itinerant cu valenţe culturale;
Turismul ştiinţific;
Turismul sportiv;
Turismul curativ;
Turismul etnic;
Turismul de week-end;
Turismul viticol;
89
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
Turismul de reuniuni şi congrese;
Turismul religios, de pelerinaj, ecumenic;
Pescuit sportiv.

National Geographic a creat conceptul de ,,geoturism’’ pentru a defini ,,tipul de


turism care susţine sau accentuează caracterul geografic al unui loc - mediul său, cultura,
aspectul, patrimoniul, şi bunăstarea rezidenţilor". Geoturismul îşi propune să păstreze
destinaţiile intacte pentru generaţiile viitoare, să conserve resursele, să respecte cultura şi
tradiţiile locale, şi vizează calitatea şi nu cantitatea vizitatorilor.
Ca şi ecoturismul, veniturile din turism pot promova conservarea - extinzând acest
principiu dincolo de călătoriile în natură pentru a observa aspectele legate de cultură şi
istorie: toate elementele distinctive care dau caracterul şi farmecul locului.
Geoturismul creează de asemenea relaţii de parteneriat turistic bazat pe comunitate
ceea ce accentuează beneficiile economice şi sociale ale destinaţiei.
Geoturismul este prin urmare mai amplu decât definiţia mai restrictivă a „ecoturismului"
deoarece include atât oamenii cât şi mediul acestora. Acest lucru se reflectă în gama de
resurse pentru geoturism:
flora şi fauna; patrimoniu; panoramele meşteşugurile locale; artele; bucătăria ;dansul.
Acestea reprezintă o aplicare mai largă a termenului mai comun de ecoturism.
Analiza socio-economică a judeţului reflectă subdezvoltarea infrastructurală a
judeţului, considerată un dezavantaj economic de către actorii economici. Această
infrastructură slabă, considerată dezavantaj din punctul de vedere al ecoturismului poate fi
considerată ca şi un avantaj, deoarece astfel devin oferte turistice teritorii naturale care se
află în zone protejate, respectiv arii naturale de importanţă naţională.
Trebuie să se ţină cont însă de dezvoltarea sustenabilă a valorilor naturale protejate,
prin respectarea prevederilor cu privire la protecţia mediului. Drumeţiile reprezintă este una
dintre cele mai uşor realizabile formele de bază ale turismului, care pretinde infrastructuri
cu necesar de investiţii reduse.

Descrierea domeniului de intervenţie

- Numărul ridicat al valorilor naturale ale judeţului Buzău justifică


dezvoltarea acestui sector al turismului.
-Elaborarea de programe în sectorul Ecoturismului trebuie să vizeze atât elaborarea
unei zone mai ample ecoturistice în judeţul Buzău prin crearea unui Geoparc în judeţ,
denumit „ Geoparcul Ţinutului Buzău , proiect aflat în derulare în cadrul Consiliului
Judeţean Buzău, cât şi identificarea de trasee pe care ariile naturale ale judeţului pot fi
vizitate în siguranţă atât la pas cât şi cu bicicleta.
-Identificarea şi crearea unor astfel de trasee trebuie să aibă în vedere şi
infrastructura de deservire prin care serviciile de calitate corespunzătoare deschid
oportunităţi în faţa turiştilor.
-Necesitatea dezvoltării infrastructurii sunt prezentate în cadrul Priorităţi nr.4
-Crearea unui serviciu salvamont la nivel judeţean

Prioritate 1– Realizarea de programe turistice

Domeniu de activitate-1.4. Realizarea de programe pentru dezvoltarea


eco - turismului

Denumire program 1.4.1.


90
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
,,Crearea unui Geoparc în judeţul Buzău „

Obiective strategice

1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău


2.Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale

Segmentul turistic - Ecoturismul


Segmente conexe - Cicloturism,hipism,camping, turism de golf

Orientare geografica:

Geoparcul Ţinutul Buzăului va fi situat in Regiunea 2, sud-est, în partea de N a


judeţului Buzău. ( ANEXA 7 -8)
Teritoriul propus se află în zona de curbură a Carpaţilor Orientali, la intersecţia drumurilor
istorice ce leagă Muntenia, Transilvania şi Moldova.
Geoparcul cuprinde, în totalitate, comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăeşti,
Chiliile, Cănesti, Colti, Cozieni, Lopatari, Mînzaleşti, Odăile, Pirscov, Pănătău, Scorţoasa,
Săruleşti, Valea Salciei, Vintilă Vodă, totalizând o suprafaţă de 109826 ha şi o populaţie de
52500 locuitori.
Limitele Geoparcului Tinutul Buzaului se suprapun limitelor administrative ale comunelor.
Limita sudica urmareste limita administrativa a comunelor Panatau, Pirscov, Berca.
Limita estica urmareste limitele comunelor Berca, Beceni, Vintila Voda, Sarulesti, V. Salciei.
Limita nordica urmareste limitele comunelor Valea Salciei, Bisoca, Lopatari.
Limita vestica urmareste limitele comunelor Lopatari, Braesti, Colti, Panatau.
În anexa nr 7 şi 8 este prezentată harta ce evidenţiază limitele geoparcului, localităţile
componente şi principalele arii protejate.

Descrierea serviciilor

A fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Ţinutul Buzăului‖, scopul aceztei


asociatii exste de a realiza proiecte de interes zonal sau local în vederea identificării
problemelor globale ale comunităţilor locale membre şi a stabilirii modului de rezolvare a
acestora în scopul dezvoltării economice şi sociale a Ţinutului Buzăului.
Membri asociaţiei sunt Consiliul Judeţean Buzău şi Consiliile Locale ale comunelor:
Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăeşti, Căneşti, Chilii, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti,
Odăile, Pârscov, Săruleşti, Scorţoasa, Valea Salciei, Vintilă Vodă.
De asemenea, prin crearea acestei asociaţii se urmăreşte:
- susţinerea creării şi funcţionării Geoparcului Ţinutul Buzăului ca instrument de
dezvoltare durabilă
- protejarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii Ţinutul Buzăului şi dezvoltarea
unui sistem de management al acestui patrimoniu;
- sprijinirea activităţilor tradiţionale locale şi dezvoltarea de noi produse locale, în
concordanţă cu principiile dezvoltării durabile;
- dezvoltarea agroturismului şi turismului cultural ştiinţific şi crearea unei destinaţii
turistice în Ţinutul Buzăului;
- dezvoltarea unui parteneriat în domeniul educaţiei şi crearea unui cadru de
cooperare şi asociere cu structuri din ţară sau din străinătate pentru atragerea de
investitori şi acţiuni de promovare pe plan social, economic, cultural al intereselor
zonei Ţinutul Buzăului.
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit,
alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural.
91
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015
Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă
ştiinţifică, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria
Pământului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice.

Un Geoparc are limite bine definite, o suprafaţa suficient de mare si o strategie de


dezvoltare teritoriala in folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe
valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile.
Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie
modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural.
Geoparcul va avea o structura de administrare proprie care, în parteneriate locale
şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de
protecţie, educaţie, cooperare, în scopul dezvoltării socio-economice, îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă din mediul rural si intaririi identitatii locale.
Managementul unui geoparc se va realizează in conformitate cu strategia de
dezvoltare teritoriala identificata si în conformitate cu recomandările UNESCO si Cartei
Retelei Europene a Geoparcurilor.
Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale,
precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum
ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de
protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor
ştiinţifice;
2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise
activităţi limitat valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de
administraţia geoparcului;
Zone deosebite in Geoparc:
1.Vulcanii Noroioşi - Pâclele Mari şi Pâclele Mici
La Pâclele Mari şi Pâclele Mici, există platouri argiloase în care se găsesc conuri şi
cratere din acelaşi material, cu diametre de la câţiva centimetri la câţiva metri şi înălţimi de
maxim 7-8 m. Aceste cratere lasă impresia unui cazan în care clocoteşte o pastă cenuşie
de unde şi denumirile populare de ―pâcle‖ sau ―fierbători‖.
Au dimensiuni foarte mici, comparativ cu vulcanii adevăraţi, nu au vatră şi nici erupţii
de materii incandescente. Similitudinile sunt date doar de formă şi de prezenţa unor
emanaţii gazoase.
Geologul Grigore Cobălcescu este primul care a dat în ţara noastră o explicaţie
ştiinţifică fenomenului.
El spunea că vulcanii noroioşi sau vulcanii de glod, cum sunt numiţi în partea
locului, sunt un rezultat al amestecului apelor subterane cu gazele naturale care, în
expansiunea lor dezagregă rocile şi le transformă într-o pastă noroioasă.
Aceasta, ajunsă la suprafaţă se revarsă sub forma unor torenţi ce se răspândesc în jurul
unui punct formând o ridicătură în centrul căreia se află un mic crater.
Deşi utilizăm termenii de vulcan şi crater precum în descrierea vulcanilor ce aduc la
suprafaţă materie topită din adâncul Pământului, Vulcanii Noroioşi ca cei de la Pâclele
Mari şi Pâclele Mici sunt de fapt pseudo-vulcani.
Studiile au continuat şi s-a ajuns la concluzia că emanaţiile gazoase sunt în relaţie cu
prezenţa depozitelor de hidrocarburi, iar adâncimea de la care provin este de până la
3000 m.
La aceste adâncimi se găsesc şi depozite de sare explicându-se astfel şi existenţa
terenurilor sărăturate de la suprafaţa platourilor. Peisajul se modifică la intervale scurte
de timp, sub influenţa precipitaţiilor şi a activităţii seismice. Erupţiile sunt mai active în
urma căderii unor ploi abundente, mai ales primăvara Cele mai importante modificări le
produc cutremurele de pământ.
Cutremurul din 1977 a determinat apariţia sau reactivarea a numeroşi vulcani
73
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
noroioşi în Subcarpaţii Buzăului: la Tulburea, Bădila, Pănătău şi Valea Muscelului.
Fenomenul vulcanilor noroioşi nu este singular, în lume fiind multe alte locuri precum în
Italia, Islanda, Noua Zeelandă, America Centrală, SUA, Kazahstan. În România, mai apar
în Podişul Moldovei, Subcarpaţii Gorjului.
Alexandru Odobescu in Pseudo-kinegeticos realizează o descriere foarte plastica a
vulcanilor: ‖Dacă nu ştiţi şi n-aţi văzut, să vă spun eu că acolo şi-a aşezat necuratul
cazanele cu smoală clocotită; pe sub pământ gîlgăie şi fierbe glodul noroios, mai rece ca
gheaţa mai negruca ceaţa, apoi, pe guri căscate prin tot ocolul acestei văi fără de
scursoare, ţâşneşte tina în sus, când de-o şchioapă, când de-o palmă, cănd de-un stânjen
şi mai mult; la fiecare gură împrejur s-a durat muşuroi şi balele cătrănite pe care ucigă-l
toaca le scuipă din văgăune se scurg năclăite de-a lungul moviliţelor, se adună în nămol, se
usucă în vânt, se crapă de soare şi aştern tot fundul văii cu o humă sură şi jilavă, pe care
nu se prinde, doamne fereşte, troscot ori ciulini‖.

2. Chihlimbarul

Chihlimbarul şi sinonimul său ambra sunt termeni ce provin din persanul kiahruba (a
atrage paie) şi arabul ambar (galben). Este o răşină fosilă formată dintr-un amestec de
compuşi organici cu proprietăţi specifice cu numeroase varietăţi răspândite pe toate
continentele.
Din studiul anatomic al resturilor vegetale s-a ajuns la concluzia că producerea
răşinii în exces avea loc din cauza rănirilor provocate arborilor de către insecte, păsări,
paraziţi, vânturi, trăsnete. Plantele care produc răşini sunt coniferele din familiile Pinacee,
Taxodiacee, Cupressaceae şi angiosperme din familiile Hamamelidaceae, Leguminaceae,
Burseraceae.
Culoarea chihlimbarului e ştiută de toată lumea: galben ca mierea, transparent
sauopac, pur sau cu inserţii roşiatice, până la portocaliu. Uneori conţine bule de aer, cetină
de brad, spori de muşchi şi are nuanţe precum violet, negru, albastru, roşu, verde sau chiar
insecte.
Acesta din urmă e cel mai preţios. Cel mai vechi chihlimbar a fost descoperit în peşterile
paleolitice, sub forma unor bucăţi neprelucrate iar primul artefact ambrifer are aproape
10000 de ani. Rolul său ca obiect de cult şi de podoabă începe să fie tot mai important,
mărturie fiind descoperirile din mormintele personajelor de rang înalt. Chihlimbarul de
Baltica, de exemplu, este descoperit atât în Grecia şiIrlanda, cât şi în Egipt şi
Mesopotamia.
Thales descoperea însuşirea chihlimbarului de a atrage diverse obiecte uşoare
după ce este frecat de o bucată de pânză. Termenul grecesc pentru chihlimbar este
electron şi cuvântul electricitate îşi are rădăcina în această veche descoperire a
fenomenului de electricitate statică.

Capacitatea de a se încărca electrostatic şi de a atrage obiecte uşoare, pe lângă


posibilitatea de a arde, au plasat chihlimbarul în rândul pietrelor magice. De asemenea, era
utilizat şi ca amuletă, fiind considerat extrem de eficace.
Romanii credeau în însuşirile terapeutice ale chihlimbarului recomandându-l ca
medicament pentru boli ale plămânilor şi stomacului.
Farmaciştii germani din Evul Mediu preparau medicamente din pulbere ambriferă. În
farmacie şi cosmetică se folosesc şi în prezent extracte
de chihlimbar, îndeosebi acidul şi uleiul succinic.
Cavalerii teutoni au deţinut monopolul asupra producţiei de chihlimbar începând cu
Evul Mediu, când erau obţinute mătăniile, sub licenţa ‖Paternoster‖. Ei conduceau
‖afacerea‖ cu
mână de fier, interzicând colectarea chihlimbarului de pe plajele Mării Baltice sub
pedeapsa cu moartea.

91
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Pe teritoriul României, chihlimbarul, cu varianta locală denumită de către geologi şi
romanit, pentru caracteristicile sale specifice, a fost cunoscut ca piatră de leac, cult sau
podoabă, fiind găsit de arheologi la Cucuteni, Petreşti-Ariuşd şi în judeţul Buzău, la Sărata
Monteoru şi Meledic. Apariţiile de chihlimbar din zona Munţilor Buzăului sunt cunoscute
încă din Paleolitic, aşa cum s-a descoperit în diferite situri arheologice. Se presupune că
nodulii de chihlimbar erau colectaţi din aluviunile pâraielor. Chihlimbarul găsit în ţara
noastră nu se poate compara cu marile rezerve existente pe glob, dar este deosebit prin
varietatea culorilor sale şi printr-o transparenţă naturală. Având numeroase crăpături,
produce cele mai frumoase efecte optice şi varietate de culori: galben, roşu, brun, verde
până la negru opac.

2.1.Chihlimbarul de la Colţi
Chilimbarul mai este numit de către localnici „piatra soarelui‖, pentru că se găseşte
uşorîn albiile râurilor, după ploaie, lucind în soare, sau „piatra sărăciei‖ pentru că, spun unii,
cei ca re o căutau nu ajungeau niciodată să fie cu adevărat bogaţi, ci doar se amăgeau
cu gândul, iar pentru alţii este piatra sărăciei fiindcă reprezintă un fel de comoară, şi
cine câştigă bani dincomori devine sărac, cum s-a întâmplat şi cu inginerul Grigorescu.
I se mai spun si „piatra sănătăţii‖, fiindcă se poartă la gât pentru a te vindeca de bolile
pieptului sau se foloseşte ca praf împotriva bolilor de plămâni ori rinichi.
Oamenii din sat spun: „Acum chilimbarul nu mai are nici o valoare, nu-l mai caută nimeni.
Pe vremuri, umblau negustori nebuni pe la lume prin sat să-l cumpere. Îl ducea la
Bucureşti.‖ „Pe vremuri, era malul gol. O parte din el avea chilimbar. Când mai dădea o
ploaiemare, se mai rupeau bucăţi din el, şi chilimbarul ieşea la soare. Acum s-a împădurit
şi nu se mai rupe malul să mai iasă chilimbar după ploaie.‖ (dl Moise, sat Colţii de Sus)
„Pe vremuri, centrul satului Colţi era la Colţii de Sus, acolo era şi Sfatul Popular,
de acolo se cumpărau şi vitele. Acum l-au pus jos.‖ (dl Moise, sat Colţii de Sus). În Colţii de
Sus, acolo se şi găseşte chihlimbarul, aproape de vechea vatră a satului. Însă chilimbar,
cum îi spun sătenii, „nu se găsea numai la Colţi, ci şi în alte locuri – în comuna Goideşti, la
Lacul fără fund, la Mocearu, la Gura Teghii, la Bâsca Mare şi la aia Mică, pe munte,şi la
Bozioru, şi la Brăeşti... Şi la Lopătari şi la Mânzăleşti.‖ (dl Moise, Colţii de Sus). Iar această
informaţie nu mulţi o ştiu, ci doar aceia ce, tineri fiind, erau luaţi în echipele de căutători de
chihlimbar de către domnul inginer. „Era unu’, Dumitru Grigorescu, inginer. El a
concesionat munţii ăştia. Eu la el am şi muncit când eram băiat. El ne punea să căutăm
chilimbar şi la Lopătari, şi la Mânzăleşti.
Şi am găsit.‖ (dl Moise). Este vorba despre singurul român care a extras chihlimbar
în mod oficial, cu acte în regulă, de aici din zonă, inginerul biolog Dumitru Grigorescu. El a
concesionat mare parte din munţi timp de 35 de ani. Din 1902 până în 1937, când a dat
faliment. Se spune că n-a fost un bun negustor, căci chihlimbarul era mai scump decât
aurul în vremea aceea, dar el era un mare pasionat, nu un afacerist. Avea oameni special
plătiţi şi hărţi făcute de el.

3. Sarea
Sarea este o rocă sedimentară formată prin precipitare acum milioane de ani într-un
climat cald şi arid, pe arii largi în bazinele marine din zona Carpaţilor. Zăcămintele de sare
constituie o enormă bogăţie a cărei valoare nu s-a diminuat prin trecerea timpului. O
dovadă o constituie multele evenimente politice legate de încercarea de a controla
exploatarea şi comerţul cu sare: invazii ale marilor imperii; invazii ale migratorilor crescători
de animale şi deci, mari consumatori de sare; intervenţii militare ale imperiilor vecine care
au găsit o sursă de venituri în exploatarea sării şi dezvoltarea comerţului şi a schimburilor
comerciale cu zona sud şi central europeană.
Exploatarea sării în spaţiul românesc s-a făcut încă din paleolitic.
Cucerirea Daciei de către romani a fost determinată de interesul acestora pentru
bogăţiile nord dunărene: aur, sare, oameni. Cercetările arheologice au dovedit că romanii
şi mai târziu migratorii şi alţi năvălitori:goţii, hunii, gepizii, slavii, avarii au urmărit ocuparea

92
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
spaţiilor bogate în sare.
Sarea este în acelaşi timp aliment, conservant, element de tratament, este folosită în
prelucrarea pieilor, în realizarea obiectelor decorative şi o mare sursă de venituri.
Întreaga zonă de dealuri a Buzăului este plină de sare, cele mai cunoscute fiind acumulările
de la Lopătari, Mânzăleşti, Bisoca şi Sări, de unde izvorăşte Slănicul, afluent sărat al râului
Buzău, Vipereşti, Odăile, Chilii, Căneşti, Berca şi altele. Apele care izvorăsc din aceste
zone şi străbat malurile cu sare dau naştere sărăturilor ce ocupă o mare suprafaţă din
câmpia Buzăului.
Exploatarea populară reprezintă forma cea mai veche a extragerii sării în spaţiul
românesc, anterioară exploatării domneşti, înainte chiar de formarea statelor feudale, când
producţia era în mâna obştilor ţărăneşti. În această formă sarea s-a exploatat şi se mai
exploatează prins scoaterea bulgă -rilor de sare din maluri, folosirea apei sărate din
murători, folosirea apei din gurile de ,,apă de leac‖, exploatarea sărăturilor.
Prima ştire despre exploatarea oficială a sării o avem din însemnările de călătorie
ale lui Francisc Sivori, (c. 1560? 1589) prieten apropiat şi favorit al domnitorului Petru
Cercel (1583-1585). Bucurându-se de favorurile domnului, el a obţinut dreptul de a
strânge veniturile din judeţul Buzău din vămi, pescării şi ocne.
În mai puţin de doi ani a strâns aproape 40.000 de scunzi, sumă deloc neglijabilă pentru
acele vremuri. Sarea era proprietatea domniei şi, pentru a împiedica furturile, domnitorii
începând cu Constantin Brâncoveanu au dat porunci domneşti prin care era permisă numai
scoaterea sării cu traista, nu cu calul sau cu carul şi era interzisă vânzarea.
Dreptul de a scoate sare numai pentru gospodărie era plătit prin: „mielul hârşie‖ (blana unui
miel), „caşul şi 6 oca de lână sau câte 5 taleri de la cine nu va avea de acelea‖.
Este clar că în vremurile vechi exploatarea populară a ,,malurilor de sare‖ se făcea
numai pentru nevoile proprii ale membrilor obştilor ţărăneşti şi ale păstorilor. Mai târziu
economia în bani şi comerţul fiind în creştere, s-a născut primejdia pentru fiscul domnesc
ca acest drept popular de exploatare a sării să fie folosit cu scopuri comerciale şi de aici
provin restricţiile amintite.
Exploatarea populară a sării se practică şi astăzi. Bulgării de sare scoşi cu
târnăcopul,toporul sau cazmaua din malurile de sare sunt folosiţi la hrana animalelor sau
pregătirea furajelor.
Locuitorii din Sări, Săreni, Mânzăleşti, Bisoca şi tot spaţiul din nordul judeţului Buzău
scot sarea necesară pentru hrana animalelor şi gospodărie din malurile aflate în apropiere.
Înarmaţi cu târnăcoape de o construcţie specială, lopeţi cu lamă scurtă, topoare cu mână
lungă,tesle, mături şi făraşe taie sare la lumina zilei, o încarcă în roabe, cărucioare sau
desagi şi o duc acasă. Dacă folosesc sarea pentru preparatul alimentelor, bulgării sunt
zdrobiţi în piva ș i apoi sare este cernută. Dacă sarea se folosea în alimentaţia animalelor
se puneau bulgări de sare în iesle sau se făcea saramură şi se punea în troace mici.
Foarte folosită este apa din murători (izvoarele sărate). În fiecare gospodărie se găsesc
recipiente (bote, cofe, găleţi, putini, butoiaşe şi mai nou bidoane) folosite pentru păstrarea
apei sărate adusă din murători.
Aceasta face murături bune, din varză, pătlăgele, prune, gutui, mere, pere, pepeni
mici, vinete care nu se strică niciodată.
Saramura din murătoare este folosită şi pentru conservarea brânzei, pentru săratul
cărnii
4. Platoul Meledic
Aici se află o rezervaţie mixtă geologică, speologică, zoologică, botanică şi mai nou
fost propus ca Sit Natura 2000. Face parte dintr-o zonă colinară cu păşuni şi fâneţe şi
cuprinde peşteri de sare unice în Europa şi lacuri de apă dulce.
Platoul Meledic, situat între Valea Jgheabului, Pârâul Meledic, Izvorul Sărat, Valea Sării şi
Valea Slănicului, are versanţi abrupţi şi este constituit în cea mai mare parte din depozite
de sare pe care s-au format doline, iar argilele care acoperă sarea au permis acumularea
unor lacuri cu apă dulce. Frecvent sunt întâlnite lapiezuri şi cruste saline divers colorate cu
grosimi de câţiva milimetri.

93
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Au fost descoperite peste 20 de peşteri cu lungimi însumate foarte mari şi denivelări de
peste 200 de metri. Cele mai cunoscute sunt peşterile de la Săreni şi Meledic.
Aici au fost întâlnite şi studiate concreţiuni şi numeroase resturi de animale.
Folosirea apei sărate.

În fiecare localitate există reţete precise de folosire a apei sărate în funcţie de


salinitate. De exemplu:
- La Beciu, izvorul se găseşte în • mijlocul satului, iar reţeta spune: se ia o găleată
de saramură la 2 găleţi de apă dulce pentru muratul verzei şi pentru murături (N. Manea).
- La Chiliile, groapa se găseşte la 250 m de sat. Se pune o găleată cu saramură la
ogăleată cu apă dulce pentru murături şi varză „după gust‖ (R. Bălan, D. Stana).
- Spre Pătârlagele, pentru prepararea • cărnii la Crăciun se foloseşte numai saramură
şieste nevoie de 3-4 zile de păstrare a cărnii în saramură (Dumitru Victor).
- La Malul Alb (com. Pătârlagele), • pentru murături şi varză se foloseşte raportul de
1 la 6, iar pentru săratul cărnii se ţine o zi la saramurăc(Dumitru Victor).
- Sfârlacul – sarea cu pământ – se foloseș te la săratul apei pentru vite, metodă
practicatămai ales de bătrâni şi bolnavi ce nu pot căra bulgării de sare (V. Stan).
- „Apa de leac‖ care se găseşte în gropile • urât mirositoare ce nu scad niciodată are
un procent mare de sare, sulf şi oxizi de fier. Efectul ei terapeutic este binecunoscut şi
practicat frecvent de locuitori. Tratamentul este simplu şi constă în băi cu apă caldă sau
rece cu efect asupra reumatismului, rănilor deschise, cicatricilor, ulceraţiilor. Băile se
practică în condiţii rudimentare (căzi sau butoaie), iar apa de leac este la distanţa mare.

Necesitati de dezvoltare

1. Acceptarea Geoparcurlui nou creat în structura UNESCO şi în Charta Retelei


Europene a Geoparcurilor.
Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua
Europeana a Geoparcurilor.
La nivel mondial a fost creata Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor.
Recunoaşterea internaţională a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui in aceste
structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO şi de Chartei Retelei
Europene a Geoparcurilor.
Avantajele unui geoparc UNESCO, membru in retelele internationale, sunt:
-Sustinerea cooperarii in domeniul conservarii patrimoniului natural si cultural şi
dezvoltării geoştiinţelor;
-Asigurarea dezvoltării a noi tipuri de calificări şi crearea de noi locuri de muncă;
-Parteneriate în programele de educaţie şi de conştientizare publica;
-Dezvoltarea şi promovarea pachetelor de geoturism şi turism cultural;
-Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de elemente de geologie, în
complementaritate cu alte geoparcuri;
-Parteneriate calificate pentru proiecte inovative în domeniul conservării naturii,
educaţiei, dezvoltării socio-economice în zonele rurale.

2. Identificarea etapelelor necesare constituirii unui geoparc:


Geoparcul este un instrument de întărire a identitarii locale si de dezvoltare durabila
a unei subregiuni, din zonele rurale. Se pretează dezvoltării în zonele unde există
geodiversitate,,biodiversitate şi diversitate culturală, care nu au alte resurse de dezvoltare
sau sunt amenintate cu pierderea identităţii.
În vederea constituirii Şi asigurării unei bune administrări a unui geoparc, în acord cu
prevederile Chartei Retelei Europene a Geoparcurilor şi prevederilor UNESCO, trebuie
parcurse urmatoarele etape:
a. Realizarea unei documentări detaliate privind patrimoniul natural şi cultural, siturile
de interes pentru conservare, educaţie şi turism, situaţia social-economică, instituţiile şi

94
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
organizaţiile din zonă, sursele de finanţare pentru activităţile geoparcului;
b. Definirea teritoriului şi a limitelor. Geoparcul trebuie să aibă limite bine definite şi
să corespundă unui teritoriu relativ coerent din punct de vedere natural, cultural si
administrativ;

Este foarte practica utilizarea limitelor administrative ale comunelor pentru limitele
geoparcului;
3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă pentru teritoriul geoparcului şi a
unui regulament pentru derularea activităţilor prevăzute;
4. Realizarea unui parteneriat local capabil să aplice strategia propusă şi să
cofinanţeze activităţile şi echipa de administrare. Echipa de administrare joacă şi rolul
unor agenţi de dezvoltare locală .
5. Avizarea documentaţiei de către consiliile locale, consiliul/consiliile judeţene,
agenţia de protecţia mediului .
6. Scrisoare de instiinţare adresată Biroului National UNESCO
7. Avizul ştiinţific al Academiei Române
8. Declararea geoparcului, ca arie protejată de către Ministerul Mediului
-Admiterea in Reteaua Europeană şi în Reţeaua Globală (UNESCO)
9.Crearea structurii operationale a Geoparcului
Geoparcul va respecta regulile de funcţionare ale unui geoparc asa cum sunt prevazute de
reglementările legale şi are următoarea structură:
a) Centrul Geoparcului
b) Zone de vizitare deosebite:
c) Siturile naturale, considerate a fi zone speciale de protecţie.
Aceste situri vor fi amenajate pentru o buna integrare în peisaj dar şi pentru a oferi turiştilor
un minim de informaţii: panouri, indicatoare şi reconstituiri.
d) Traseele de vizitare sunt trasee propuse pentru promenade şi vizitare. Ele au
lungimi
diverse, cuprinse între 1hşi 3-4 zile si cuprind atit situri naturale câtşi culturale. In trasee
vor fi incluse puncte de vizitare, zone de repaus, restaurante, facilităţi de cazare,
ateliere ale unor meşteri locali, puncte de informare.
10. Punctele de informare – amenajate in toate comuneleşi reprezentate prin
panouri şi
spaţii de informare, indrumare, ghidaj.
11. Elementele de structura şi functionare a Unităţii de Administrare a Geoparcului:
Consiliul de consultativ (CS) este format din reprezentanti ai actorilor locali si are sprijini
aplicarea si derularea activitatilor si strategiei Geoparcului
Administratia geoparcului va fi constituita din 5 - 7 persoane. Finanţarea funcţionării
administraţiei va fi realizată din fonduri locale, venituri proprii, proiecte, consultanţă ;
Planul de management – va cuprinde reglementarile privind organizare si functionarea
Geoparcului, statutul siturilor protejate, modul de protectie, activitatile premise, restrictiile.
Consiliul stiintific are rolul de a superviza activitatea de administrare si de a urmari
respectarea regulilor si legislatiei de conservare a patrimoniului natural si cultural.
12.Crearea unei structuri de informare, formare şi promovare a iniţiativelor private
locale
Aceasta structură cuprinde:
-Structuri care să desfăşoare acţiuni de încurajare / susţinere / formare / consultanţă
pentru iniţierea unor initiaţive private ;
-Reţea locală de informare şi comunicare pentru produsele locale dar si privitoare la
legislatie, oportunitati, promovare a produselor ;
- Piata produselor locale traditionale pentru agroturism ;
- Realizarea unei strategii de marketing / marketarea produselor locale;
- Calendarul evenimentelor traditionale de conservare a patrimoniului natural si
cultural.

95
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
13.Dezvoltarea unui sistem de educatie şi formare pentru sustinerea dezvoltarii
durabile
Acest sistem are scopul de formarea elevilor şi adultilor pentru descoperirea şi
utilizarea resurselor locale.
Mijloacele utilizate sunt:
1. Crearea unor parteneriate educaţionale;
3. Elaborarea de pachete de formare / reconversie ;
4. Dezvoltarea de noi module de formare / educaţie ;
5. Stabilirea unor echipe de consultanţă.
14. Rezultate asteptate in urma derularii proiectului
-Derularea proiectului va permite:
- Existenţa unui cadru general pentru coerenţa programelor de dezvoltare locală,
în toate comunele prin parteneriatul cu administraţia locală;
-Creşterea veniturilor locale ;
-Creşterea identităţii şi coeziunii zonei ;
- Dezvoltarea agroturismului prin afluxul de turişti ;
-Conştientizarea şi implicarea populaţiei in respectarea şi protejarea patrimoniului
natural şi cultural local – identificarea cu acest patrimoniu a populaţiei locale ;
-Dezvoltarea de parteneriate locale, naţionale şi internaţionale ;
- Creşterea numărului şi suportului pentru iniţiative private şi propuneri de proiecte
Impactul economic
- Crearea unei pieţe comune pentru producerea şi desfacerea de produse agricole
şi produse tradiţionale ;
- Generarea unor venituri directe, indirecte şi induse in zonă, ce rămân, în cea mai
mare parte, în zonă ;
- Crearea unor mărci ale produselor locale tradiţionale ;
- Dezvoltarea agroturismului şi activităţilor conexe ;
- Dezvoltarea infrastructurii turistice ;
- Stimularea şi susţinerea iniţiativelor private locale;
- Crearea unui mediu propice investiţiilor şi atragerii de capital ;
- Revitalizarea meseriilor tradiţionale.
Impactul social (inclusiv impactul asupra fortei de munca)
- Crearea unor noi locuri de muncă directe şi indirecte ;
- Refacerea identităţi zonei şi crearea emblemei Geoparcul Tinutul Buzaului
-Reconversie profesională ;
- Crearea unui cadru social şi a unei motivaţii pentru stoparea migrării şi creşterea
iniţiativelor şi implicării in dezvoltarea locală ;
- Crearea unor Centre culturale şi organizarea unor activităţi culturale şi de
formare ;
- Introducerea zonei intr-un circuit de informaţii şi schimburi la nivel naţional şi
internaţional

Parteneri implicati in dezvoltarea implementarii


Autoritati judetene, autoritati locale,ANTREC, institutii turistice

4.Realizarea de programe în domeniul Ecoturismului.

1.4.2. Denumirea programului: ,,Aventura....Eco-bicicleta’’


Segmentul turistic Cicloturism,Ecoturism
Segmente turistice conexe
Turism vânătoresc
Alpinism
Camping

96
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Orientare geografică:

1.Traseul: ZENIT MONTAIN BIKING (CISLĂU)- Culoarea albastră(lejer)


Punct de plecare - MĂGURA.
Direcţia - (DN10) MĂGURA, (DJ 203 G ) HALEŞ, IZVORUL, LEICULEŞTI, SĂRATA
MONTEORU, MEREI, (DJ 205) CIOBĂNOAIA, ZOREŞTI, VERNEŞTI, (DN 10) CÂNDEŞTI,
SĂTUC, UNGURIU, MĂGURA

2.Traseul: MONTAIN BIKING (CISLĂU)


Itinerarul nr.1 – culoarea roşie(mediu)
Punct de plecare – MĂGURA.
Direcţia-(DN 10) MĂGURA,(DJ 203G)HALEŞ, IZVORUL, LEICULEŞTI, SĂRATA
MONTEORU, MEREI,(DJ 205) CIOBĂNOAIA, (DC 48), (DRUM FORESTIER) GRĂJDANA,
BĂRBUNCEŞTI, IZVORANU, (DJ 203 G) MĂGURA

Itinerarul nr.2 – culoarea albastră


Punct de plecare – MĂGURA.
Direcţia- MĂGURA, (DJ 203 G) IZVORANU, (DRUM FORESTIER) BĂRBUNCESTI,
MIEREA, NENCIU, (DC 48) CIOBĂNOAIA, (DJ 205) ZOREŞTI, VERNEŞTI, CÂNDEŞTI,
SĂTUC, UNGURIU, MĂGURA

Itinerarul nr.3 – culoarea negru(dificil)


Punct de plecare – MĂGURA.
Direcţia- (DN10) MĂGURA, (DJ 203 G ) HALEŞ, IZVORUL, LEICULEŞTI, SĂRATA
MONTEORU, MEREI, (DJ 205) CIOBĂNOAIA, ZOREŞTI, VERNEŞTI, (DN 10) CÂNDEŞTI,
SĂTUC, UNGURIU, MĂGURA

3.Traseul:CISLĂU MONTAIN BIKING – culoarea albastră


Punct de plecare – MĂGURA.
Direcţia- MĂGURA, (DJ 203 G) IZVORANI, (DRUM FORESTIER) BĂRBUNCESTI,
MIEREA, NENCIU, (DC 48) CIOBĂNOAIA, (DJ 205) ZOREŞTI, VERNEŞTI, CÂNDEŞTI,
SĂTUC, UNGURIU, MĂGURA

4.Traseul: NEAGA MONTAIN BIKING – culoarea roşie


Punct de plecare – MĂGURA.
Direcţia-(DN 10) MĂGURA,(DJ 203G)HALEŞ, IZVORUL, LEICULEŞTI, SĂRATA
MONTEORU, MEREI,(DJ 205) CIOBĂNOAIA, (DC 48), (DRUM FORESTIER) GRĂJDANA,
BĂRBUNCEŞTI, IZVORANI, (DJ 203 G) MĂGURA

5. Traseul: (NEAGA) MONTAIN BIKING – culoarea galbenşi negru (experţi)


Punct de plecare – CISLĂU
Direcţia – CISLĂU (CĂTUN BĂREŞTI), pe DC 211,drum forestier amplasat la limita
judeţului Buzău cu judeţul Prahova, VF.NEAGA pănă la localitatea BUDA- CRĂCIUNEŞTI,
se intră pe DJ 102 C , VF. SECIU SCĂRÂŞOARA, cu acces pe drum din DJ 102 C, drum
forestier cu ieşire în DN10, la intrare în localitatea CISLĂU.

Descrierea serviciilor

Parte integrantă a ecoturismului, excursiile pe bicicletă au prins rapid şi puternic în


ţările din vestul Europei, unde s-au amenajat trasee speciale pentru amatorii de ciclism
montan.
Ministerul Turismului are în vedere elaborarea si implementarea unei strategii de

97
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
cicloturism la nivelul întregii ţării în care România va avea zece magistrale de cicloturism de
şosea şi opt rute montane destinate cicloturismului.
Reţeaua judeţeană se înscrie în cea naţională de cicloturism (marcată cu roşu) şi cea de
mountain biking (cu verde). Ciclotraseele se desfăşoară pe drumuri existente, accesibile, cu
caracter cât mai pitoresc şi trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de şosea şi de
munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil şi expert.
Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu este supusă plaţii de taxe de acces sau tranzit.
Cadrul natural există din belşug în judeţul Buzău, iar faptul că este încă puţin amenajat, nu
este neapărat un dezavantaj, putând deveni chiar un element de atracţie. O plimbare de o
jumătate de oră, o oră, două, sau o zi este o experienţă care până la urmă merită să fie
încercată.
O plimbare cu bicicleta prin pădure singur sau împreună cu câţiva buni prieteni, încordează
muşchii, dar relaxează mintea, eliberându-vă de stres mai mult decât credeţi. Plimbarea
poate fi făcută atât pe o potecă de pădure cât şi pe un drum nepavat de ţară, pe un drum
forestier care alunecă uşor prin văi, coborând şi urcând dealuri sau chiar printre stânci pe
un drumeag şerpuind de munte.
Ciclismul este atractiv şi fiindcă este un sport ce poate fi practicat la orice vârstă. Nu eşti
niciodată prea bătrân pentru a merge pe bicicletă, glumind puţin am putea zice că elixirul
tinereţii îl găsim pe două roţi.
Este un sport ce poate fi practicat şi de cei de vârstă mijlocie, de fete/femei şi să nu uităm
de copii.
O reţea vastă şi densă de drumuri şi poteci oferă turiştilor pe bicicletă variante infinite de
parcurs dornici de aventură şi încercarea virtuozităţii .

Domenii de interventie, activitati

Pe fiecare drum vor fi montate indicatoare colorate diferit, în funcţie de gradul de dificultate
al traseului: albastru pentru lejer, roşu pentru mediu, negru pentru dificil şi galben cu negru
la traseul pentru experţi.
Pentru identificarea mai uşoară, fiecare ciclotraseu va avea o temă, denumirea, şi un
indicativ. Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu este supusă plaţii de taxe de acces sau
tranzit.
-Identificarea şi crearea unor astfel de trasee trebuie să aibă în vedere şi infrastructura de
deservire prin care serviciile de calitate corespunzătoare deschid oportunităţi în faţa
turiştilor.
-Necesitatea dezvoltării infrastructurii sunt prezentate în cadrul Priorităţi nr.4
-Crearea unui serviciu salvamont la nivel judetean
- Realizarea infrastructurii de deservire prin amplasarea de toalete ecologice, puncte de
informare referitoare la datele traseului, panouri imformative ce prezinte numere de telefon
în situaţii de urgenţă;etc
Parteneri implicaţi în procesul implementării
Autorităţi judeţene, autorităţi locale, privaţi ce oferă cazare, organizaţii turistice, ANTREC.

5.5.2.Prioritate 2 – Realizarea unor acţiuni de marketing

Domeniu de intervenţie
5.5.2.1. Dezvoltarea activităţilor de marketing turistic la nivel local

Obiective strategice:
98
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.
2.Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale.

Argumentare
Din partea de analiză a strategiei SWOT , se reflectă caracteristicile unui teritoriu
bogat în varietatea formelor de turism şi a obiectivelor turistice existente în judeţ dar se
reflecta şi lipsa promovării turistice locale. Turismul activ, rural si agroturismul este puternic
dezvoltat în judeţul Buzău ,astfel, populaţia locală reprezintă un actor foarte important în
dezvoltare şi promovarea turistică a unei localităţi. Dezvoltarea serviciile conexe este
strâns legată de modul în care populaţia locală se comportă cu turistii prin afişarea unui
grad de ospitalitate ridicat, prin modul în care acestia prezinta potenţialul turistic al zonei
contribuind în mod relevant la reîntoarcerea acestor turisti în localitate.
Conştientizarea populaţiei locale se poate face pe mai multe căi:
- media locala
- semnalizarea tuturor obiectivelor turistice naturale şi antropice
- realizarea de evenimente, serbări, festivaluri
- târguri
- realizarea de pagini web ale localităţilor
- distribuirea de flayere şi brosuri ce prezintă obiectivele turistice la nivelul localitatilor.

Descrierea domeniului de intervenţie

Realizarea materialelor de prezentare ale unei zone trebuie realizată la un nivel mult
mai amplu, să cuprindă totalitatea atracţiilor turistice, culturale , istorice,naturale, ce se
regăsesc în zona, ce trebuie sa fie cunoscute de către localnici pentru a putea fi
prezentate într-un mod cât mai atractiv şi complex turistilor.
Acţiunile de marketing local întăresc identitatea locala.
Trebuie stârnit interesul localnicilor privind dezvoltare turistică prin intermediul unor proiecte
fie pe calea schimbului de opinie în colaborare cu persoane autorizate din domeniul
turismului. Prin dezvoltarea turistică a unei localităţi se realizează sustenabilitatea
economiei locale.

99
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

100
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Prioritate 2– Realizarea unor acţiuni de marketing

Domeniu de intervenţie
5.5.2.2..Promovarea activitatilor turistice la nivel national si international
Obiective strategice- Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău

Argumentare

Din cadrul analizei SWOT a strategiei de dezvoltare identificăm în cadrul punctelor slabe
lipsa activităţilor de marketing la nivel naţional şi internaţional.
Oportunităţile turistice ale judeţului reprezintă cel mult atracţii locale sau regionale, turiştii
care locuiesc în orasele din ţară preferă destinaţii cu renume. Astfel este necesară
dezvoltarea de proiecte si elaborarea unei strategii de marketing la nivel judetean ce
trebuie armonizata cu strategiile de marketing nationale si internationale ,pentru a face
cunoscut potenţialul turistic buzoian .

Descrierea domeniului de intervenţie

Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale , expoziţii, workshopuri turistice,


reprezintă principala cale de promovare a potenţialului turistic buzoian. În cadrul acestor
evenimente trebuie expuse meteriale de prezentare gen brosuri , flyere, etc realizate la un
nivel de calitate superior atât din punct de vedere al calităţii hârtiei folosite, cât şi a imaginii
obiectivului prezentat, materialul de prezentare să fie în cel puţin doua limbi de circulaţie
internaţională.
Pentru o mai buna promovare avem nevoie de realizarea următoarelor elemente:
- Realizarea de broşuri , pliante atractive în format tipărit sau electronic.
- Realizarea unei reţele naţionale în cadrul centrelor de turism din ţară în vederea
diseminării materialelor de prezentare realizate.
- Realizarea unui site web ,,www.turismbuzau.ro”, în cadrul căruia să putem prezenta toate
formele de turism practicate în judetul Buzău cât şi obiectivele naturale şi antropice ale
judeţului Buzău.
- Stabilirea legăturilor cu organizaţiile, centrele de turism, agenţiile turistice naţionale şi
internaţionale , în vederea diseminării materialelor de prezentare şi a realizării schimbului
de experienţă.
- Participarea la la evenimente judeţene , naţionale şi internaţionale.
- Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public /
privat), care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului local:
- festivaluri muzicale, folclorice, pentru copii etc.:
- Târguri, expoziţii şi saloane:
- Seminarii academice, întruniri de afaceri, simpozioane etc.;
- Sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale sub tutela Consiliului Judeţean,
- Activităţi organizate în colaborare cu oraşele înfrăţite din străinătate, pentru promovarea
imaginii judeţului Buzău şi a ofertei turistice prin intermediul primăriilor cu care avem
legături privilegiate ,
- Cooperarea cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru promovarea
judeţului Buzău la târguri de turism naţionale şi internaţionale;
- Organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism nationala si
internationala ,
101
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- Proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;

5.5.3. Prioritate 3. Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului


institutional in domeniul turismului

5.5.3.1 Domeniu de interventie-Infiintarea unui centru de turism

Obiectiv strategic
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.
2.Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale.

Argumentare

Necesitatea înfiinţării unui centru de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor
politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan judeţean în vederea
eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele
pe care un astfel de serviciu şi le propune:
• promovarea susţinută a “dezvoltării turistice în scopul creşterii beneficiilor obţinute de pe
urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală” (Organizaţia Mondiala a
Turismului);
• promovarea imaginii reale a judeţului Buzău, atât pe plan naţional, cât şi pe plan
internaţional şi realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă
Consiliile Judetene din tara .
• abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru
coerent, pe o bază locală şi zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi
privaţi implicaţi în turism;
• identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de exploatare este
scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în
circulaţia turistică;
• analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi economici de asociere cu
Consiliul Judeţean Buzău în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor turistice
locale şi zonale;

Descrierea domeniului de intervenţie

a) integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan


local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private – ANAT,
ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.),
activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului
buzoian, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu
agenţiile de promovare din alte judeţe;
• organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu
participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de
învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor
locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Buzău, Agenţia de Dezvoltare Sud-Est,
reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a
posibilităţilor de finanţare a unor proiecte,
• iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii
din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici etc.

102
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de


date completă şi operativă, privind oferta turistică din judeţul Buzău:
- baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);
– restaurante, cluburi, puncte de agrement;
– agenţii de turism
- puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural-istorice);
- modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);
- trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;
- servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;
– monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,
cererea turistică, factorii motivaţionali etc.:
- numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii
turistice anuale;
- indicele modificării în timp a cererii turistice interne
-sezonalitatea cererii turistice;
- încasarea medie turistică pe cap de locuitor ş.a.;
Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de
Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a cauzelor
/ respectiv a efectelor ce influenţează / decurg din manifestarea fenomenului turistic.
Prin transparenţa pe care Centrul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii economici,
cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor analizei sistemului
de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii eficienţei economice.
C) implicarea in crearea unui brand pentru judeţul Buzău şi realizarea unui web site,
menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători;
- analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare
turistică;
- stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism;
- publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;
- crearea unui sistem de rezervare online;
- actualizarea lunară şi întreţinerea website-ului;
d) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine
pozitivă a turismului din judeţul Buzău (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri
turistice, ilustrate etc.);
e) organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice
(istorice, geografice, economice, complexe etc.)
f) alte activitati publicitare:
- producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru a
familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri promoţionale,
la târguri etc.;
- dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi
promovarea prezentărilor turistice de calitate despre judeţul Buzău;
- crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de
informaţii turistice;
- elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea
participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din
partea turiştilor;
- analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;
- prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism;
- cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea şi
diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în contextul integrării
- trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante,
capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de

103
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

recuperare a “structurilor cu semnificaţie istorică” şi analizarea potenţialului de aplicare a


acestora;
- explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de pe
teritoriul judeţului Buzău;
- promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a
comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;

Prioritate 3. Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului institutional in


domeniul turismului

Domeniu de interventie
5.5.3.2.Dezvoltarea resurselor umane, instruirea specialistilor din domeniul
turismului

Obiectiv strategic
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.

Argumentare

Selectarea specialiştilor şi desemnarea unor persoane responsabile care la nivel judeţean


sunt competente de a organiza şi a susţine servicii pe tema turismului şi a serviciilor
conexe.
Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului nu depinde doar de peisajul atractiv şi de
facilităţile turistice ci şi de serviciile competitive şi de calitate.
Turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă
de dezvoltare a resurselor umane.
Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu
aptitudini corespunzătoare, cu o mentalitate corectă, cu un caracter corespunzător şi cu
performanţe profesionale corespunzătoare.
Turismul nu se poate dezvolta durabil dacă aşteptările create prin activitatea de marketing
şi promovarea turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a forţei de muncă calificată.
Resursele umane ce activează în domeniul turismului reprezintă un actor principal în acest
sector, fără de care potenţialul turistic nu poate fi ridicat la valoarea reală.
Calitatea redusă a serviciilor şi a standardelor în România, face ca turiştii să se orienteze
spre alte destinatii unde la preţuri comparabile beneficiază de servicii de calitate
superioară.
În judeţul Buzău există o serie de licee şi şcoli profesionale ce au ca profil specializări în
sectorul turistic sau de alimentaţie publică. Pe lângă cadrul educativ elevii beneficiază de
specializare practică în unităţile de alimentaţie publică şi în unităţile hoteliere din judeţul
Buzău.
Deoarece numeroşi specialişti din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică, în ultimii ani,
au ales să muncească în ţări din Uniunea Europeană, în zona serviciilor din turism se simte
o slabă calitate a serviciilor.

Domeniul de intervenţie

Sectorul Ospitalităţii se poate împărţii în 3 subgrupe:


a) Cazare;
b) Servicii de alimentaţie publică şi de catering;
c) Conferinţe şi evenimente.
104
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Astfel pentru dezvoltarea sectorului Ospitalităţii şi a turismului avem nevoie de :


- Programe de instruire ce vor fi axate pe formarea de competenţe şi aptitudini ce respectă
standardele europene.
- Ţinerea sub evidenţă a furnizorilor de Centre de Pregătire şi a monitorizării condiţiilor în
care aceştia eliberează diplome şi certificate necesare angajării în sectorul turistic.
- Pregătirea continua adecvată la locul de muncă pentru a păstra deprinderile la nivelul
standardelor în vigoare.
- Forurile de monitorizare şi conducere să posede aptitudini speciale pregătirii la locul de
muncă pentru a menţine nivelul de standard impus şi pentru a menţine nivelul standard
impus şi pentru a menţine nivelul de performanţă.
- Pe lângă programele de instruire turistice organizate Workshop-uri, traing-uri scurte cu
caracter de informare privind noutăţile turistice şi posibilităţile de finanţare specifice
domeniului turistic.
- Realizarea unor programe de instruire a cunoştinţelor elementare de specialitate în cadrul
populaţiei, ceea ce ar contribui în mod direct la creşterea numărului de turişti reîntorşi într-
un anumit loc.
- Atragerea profesorilor şi a instructorilor din liceele şi colegiile implicate, prin participarea
acestora la servicii turistice ce asigură transferul cunoştinţelor moderne
- Este necesară însuşirea cunoştinţelor actuale de specialitate de către specialişti şi
înteprinzători din sectorul turistic în cadrul unor programe de perfecţionare şi specializare
pentru adulţi.
- Îmbunatăţirea cunoştinţelor antreprenoriale de management turistic, marketing turistic şi
al promovării serviciilor.
- Pentru îmbunatăţirea standardelor şi a serviciilor în domeniul turismului este nevoie de
instruirea tuturor actorilor şi înteprinzătorilor ce activază în sectorul turistic cât şi a tinerilor
ce urmează şcoli şi licee ce au ca profil sectorul turism şi alimentaţie publică, prin realizarea
unor programe de instruire.

5.5.4.Prioritate 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice

Domeniu de intervenţie

6.5.4.1.Dezvoltarea infrastructurii în domeniul turismului activ prin identificarea


potecilor, traseelor de cură, a pistelor pentru ciclism şi a traseelor off-road.

Obiectiv strategic
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.

Argumentare
În judeţul Buzău există trasee turistice montane marcate şi omologate din anul 1970, după
cum urmează:
În Masivul Siriu:
1. Băile Siriu – Valea Neagră – Dosul Muntelui – Poarta Vânturilor – Obârşia Crasnei –
Culmea Tătarutu – Vf. Tătaru Mare – Tabla Butii – Poiana Stanei. Marcaj banda rosie.
Durata 7 – 8 ore.
2. Siriu – Gura Milei – Valea Milei – Cabana si Lacul Vulturilor. Marcaj triunghi rosu.
Durata 5 – 6 ore.
3. Cabana şi Lacul Vulturilor – Lacul Sec – Saua Poarta Vânturilor. Marcaj punct roşu.
Durata ½ ore
105
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

4. Băile Siriu – Valea Bradului – Colţii Bâlei – Vf. Bocarnea – Poarta Vânturilor – Lacul
Vulturilor – Culmea Blojii – Stearpa – Valea Siriului – Gura Milei. Marcaj punct rosu. Durata
9 – 10 ore.
5. Dosu Muntelui – Vf. Bocarnea – Poarta Vânturilor – Vf. Mălaia. Marcaj cruce roşie.
Durata 3 ore.
În Masivul Penteleu:
1. Gura Cernatului – Stana Cernatu – Vf. Penteleu – Vf. Crucea Fetei – Vf. Bălescu
Mare – Vf. Bălescuţu – Musa. Marcaj banda rosie. Durata 9 – 10 ore.
2. Gura Cernatului – Valea Milei – rezervatia Viforâta – parâul Caseria – Saua
Caprioarei – Piciorul Caprei – Şapte Izvoare – Secuiu. Marcaj triunghi albastru. Durata 9 –
10 ore.
3. Brebu – Lacul Negru – Brebu. Marcaj punct roşu. Durata 1 ora.
În Masivul Podul Calului:
1. Gura Teghii – Poiana Teghii – Vf. Podul Calului. Marcaj cruce albastra. Durata 3 ore.
2. Gura Teghii – Valea Fulgerisului – Vf. Ivanetu – Plaiul Nucului – Lacul Mociaru –
Lopătari. Marcaj cruce albastră. Durata 5 – 6 ore.
Trasee marcate, în curs de omolagare:
1. Staţia CFR Cislău – Vf. Baidea – Mănăstirea Cârnu. Marcaj triunghi albastru. Durata
2 ½ - 3 ore.
2. Primăria Cislău – Muchea Balos – Muchea Nicovanu – Muchea Înalta – Muchea
Babei – satul Valea Aninoasei – Centrul Civic Cislău. Marcaj banda rosie. Durata 3 ¾ – 4
½ ore.
3. Dispensarul Veterinar Cislău – Satul Barasti – Culmea Galmea – Poteca Zidului –
Ruinele Doamnei Neaga – satul Buda-Crăciuneşti – Biserica Veche. Marcaj triunghi
albastru. Durata 2 ½ - 3 ore.
4. Satul Buda (La Salcii) – Muchea Gogosului – Valea Cricovului Stramb – Pe Plai –
satul Tronari – Herghelia Cislau – Complex Turistic “2 D”. Marcaj triunghi albastru. Durata 3
½ - 4 ore.

Trasee propuse pentru marcare si omologare:


TRASEUL 1:
Bãile Siriu - Valea Bradului - Colþii Balei - Vf. Bocârnea (1 657 m) - Poarta Vânturilor -
Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) - Valea Siriului - Gura Siriului
Marcaj: punct roşu
TRASEUL 2:
Bãile Siriu (540 m) - Valea Neagrã - Dosu Muntelui - Poarta Vânturilor -
Obârşia Crasnei - Culmea Tãtãruţu - Vîrful Tãtaru Mare (1477 m) - Tabla Buţii - Poiana
Stânei (930 m)
Marcaj: bandã roşie
TRASEUL 3:
Lopãtari-Focul Viu
TRASEUL 4:
Lopãtari - Carstul pe sare de la Izvorul Sãrat – Meledic
TRASEUL 5:
GURA SIRIULUI spre CRASNA
Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta Vânturilor (1 490 m) - valea
Urlãtoarea - valea Crasna - Crasna (570 m)
Marcaj: triunghi albastru
TRASEUL 6:
GURA TEGHII spre LOPÃTARI
Gura Teghii (495 m) - valea Fulgeriş - Vf. Ivãneţu (1 191 m) Plaiul Nucului - Lacul Mociaru -
Lopãtari (470 m)
Marcaj: cruce albastrã
106
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Paleta largă de valori naturale şi slaba dezvoltare a infrastructurii este un mediu favorabil
turismului activ.
Realizarea şi identificarea traseelor pietonale, a traseelor de cursă, a pistelor de ciclism
este o activitate ce nu necesită investiţii financiare foarte ridicate, fiind realizate pe termen
scurt. Deasemenea acestea sunt sustenabile din punct de vedere economic pe termen
lung.
În ultimii ani off-road-ul a luat o amploare mare în judeţul Buzău. În momentul de faţă există
un circuit la Izvoranu însă neexistând şi alte trasee acest gen (omologate)de sport se face
intr-un mod haotic distrugându-se astfel mediul înconjurător prin poluarea aerului şi
distrugerea arborilor tineri.
Descrierea domeniului de intervenţie

1.Pentru realizarea Programelor din sectorul ecoturismului , turismului rural ,


agroturismului şi a turismului balneo-medical dezvoltarea infrastructurii de acces a
turismului activ este indispensabilă. Aceste programe nu se pot desfăşura fără un cadru
infrastructural corespunzător.
2. Este necesară o planificare a stării actuale a traseelor ce sunt deja amenajate iar pe
de altă parte descoperirea unor trasee noi.
3.Amplasarea de panouri informative pe taseele identificate ce pot furniza informatii
clare si precise despre starea traseului, , durata parcurgeriiacestuia , obiectivele turistice
din zona,punctele de refugiu unde turistii se pot adaposti in caz de forta majora , timp
nefavorabil sau in caz de necessitate
4.Trebuie avută în vedere amplasarea de tăbliţe informative, puncte de relaxare ,toalete
ecologice, chioşcuri şi locuri ce cazare.
5. Realizarea de materiale (brosuri, afise,pliante) ce aduc la cunostinta turistilor traseele
identificate .
6. Marcarea şi întreţinerea drumurilor forestiere şi a potecilor turistice cu participarea
primăriilor, proprietarilor de pensiuni rurale, cabanierilor şi a organizaţiilor non-
guvernamentale din judeţ;
7. Realizarea de refugii montane, cabane de creastă pentru traseele montane lungi,
situate în locuri izolate şi dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenţii în caz de
accidente montane;

Prioritate 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice.

Domeniu de intervenţie

5.5.4.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice cu potenţial demonstrat


al judeţului Buzău şi realizarea de indicatoare turistice pentru marcarea obiectivelor
turistice ale judeţului.

Objective strategic
1.Creşterea numărului de turişti ce vizitează judeţul Buzău.

Argument are
Judeţul Buzău este foarte bogat datorită resurselor naturale şi a obiectivelor turistice ce se
află în acest judeţ.dar ,,infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri

107
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

inadecvate şi slab întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru
autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti, care
preferă alte trasee mai accesibile în România. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai
apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe, un dezavantaj nu numai la
nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate”,(
pag.58 analiza SWOT, puncte slabe). Lipsa marcajelor ce semnalizază obiectivele turistice
fac din aceastea o tintă greu de atins.
.
Descrierea domeniului de intervenţie
Evaluarea stării actuale a infrastructurii cu potenţial turistic demonstrat.
Crearea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene în vederea modernizării si
dezvoltarii infractructurii cu potential turistic demonstrat,
Încheierea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului pentru accesarea de
fonduri guvernamentale
Identificarea drumurilor judeţene cu acces la potenţialul turistic în vederea modernizării şi
dezvoltarii acestora.
Semnalizarea tuturor obiectivelor turistice judeţene încă de la intrarea în judeţ ce conduce
turistul până la obiectivul dorit de vizitat.
Marcarea şi întreţinerea drumurilor forestiere şi a potecilor turistice cu participarea
primăriilor, proprietarilor de pensiuni rurale, cabanierilor şi a organizaţiilor
nonguvernamentale din judeţ;
Realizarea de refugii montane, cabane de creastă pentru traseele montane lungi, situate în
locuri izolate şi dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenţii în caz de accidente ;
Amplasarea de tăbliţe informative, puncte de relaxare toalete ecologice, chioşcuri şi locuri
ce cazare.

108
Plan de actiuni
2010-2015
Surse de finantare
Domeniul Actiunea Responsabili Termene disponibile pentru
1 2 3 4 realizarea
proiectului
5
1.Realizarea Amenajarea unor trasee tematice: C.J. Buzau, Institutia Bugetul local,
de programe ,,Dealul Istriţa-Istorie, gastronomie si prefectului primarii bugetul judetean,
turistice traditie” si ,,Drumul Sarii” /C.L.,AD.I., mediulul de 2010-2011 programe
pentru afaceri, asociatii de nationale,POR,
devoltarea producatori, furnizori de POS, POS DRU,
turismului instruire PNDR
rural
Diversificarea activitatilor
agroturistice in zone cu potential
turistic(Bradeanu , Cislau , ,Merei, Permanent
Patarlagele, Magura, Berca, Vintila
Voda, GuraTeghii,Bisoca,Manzalesti,
Pietroasele, Tisau
,Naeni,Colti,Topliceni(V.Ramnicului),

Organizarea unor festivaluri legate de


gastrononie, culesul viilor si
mestesuguri traditionale Anual

Pregatirea personalului in domeniul


agroturismului
Permanent

109
Plan de actiuni
2010-2015

1 2 3 4 5
Campanii de informare si C.J. Buzau, Institutia Permanent Bugetul local,
constientizarea a populatiei rurale prefectului primarii bugetul judetean,
asupra potentialului turistic /C.L.,AD.I., mediulul de programe nationale
afaceri, asociatii de
producatori, furnizori de
instruire,OJCA,DADR
Realizarea unui centru multifunctional Beneficiari C.L. 2011 Bugetul local,
2.Realizarea de agrement şi SPA Parteneri , ADI, Agenti Identificarea bugetul judetean,
de programe economici, mediu privat surselor de programe
pentru finantare si nationale,POR,
dezvoltarea elaborarea POS, POS DRU,
turismului documentatiei PNDR
balneo -
medical
( Sarata –
Reabilitarea şi modernizarea cailor Beneficiari C.L. 2010
Monteoru)
de acces la izvoarele terapeutice Parteneri- C.J. Buzau,
Institutia prefectului
primarii /C.L.,AD.I.,
mediulul de afaceri,
Realizarea unui traseu de cura asociatii de producatori, 2010
asociatii de mestesugari,

Actualizarea Planului Urbanistic 2011


Zonal

Realizarea unui oficiu de turism cu 2010


suveniruri carti poştale , obiecte de
artizanat

110
Plan de actiuni
2010-2015

2 3 4 5
Dezvoltarea unui parteneriat intre C.J. Buzau, Institutia Program Bugetul local şi
administraţia locală , opratorii si prefectului primarii anual bugetul judeţean,
agenţii din turism,pentru crearea /C.L.,AD.I.,asociatii de sponsorizari
unor oferte turistice atractive mesteşugari , agenti
economici

Organizarea unui târg de turism al al C.J. Buzau, Institutia Program


statiunilor balneo-climaterice in prefectului primarii anual
statiunea Sarata - Monteoru /C.L.,AD.I.,asociatii de
mesteşugari , agenti
economici

Realizarea de materiale de C.J. Buzau, Institutia Permanent


promovare, brosuri, pliante, carti prefectului primarii
postale ,etc /C.L.,AD.I. Sarata-
Monteoru, mediulul de
afaceri, asociatii de
producatori, asociatii de
mesteşugari,CCIB
Deschiderea oficială a sezonului C.J. Buzau, Institutia Program
turistic in statiunea Sărata Monteoru prefectului primarii anual
/C.L.,AD.I., mediulul de
afaceri, asociatii de
producatori, asociatii de
mestesugari,

111
Plan de actiuni
2010-2015

1 2 3 4 5
3. Realizarea Realizarea unor programe tematice C.J. Buzau, Institutia Anual Bugetul local,
de programe ca ,,BUZĂU valoare culturală şi prefectului primarii /C.L., bugetul judetean,
turistice istorică şi ,,Pe urmele marilor Teatrul şi Muzeul programe
pentru personalitati ale judetului Buzău Judeţean. Biblioteca nationale,POR,
dezvoltarea Realizarea de materiale promoţionale, Judeţeană, Arhiepiscopia Anual POS, POS
turismului broşuri, albume , flayere ce prezinta Buzaului , CJCPCT, DRU,PNDR,
cultural şi judeţul din punct de vedere cultural şi ONG-uri sponsorizări,
ecumenic ecumenic fundaţii.ONG-uri
Realizarea si identificarea unor 2010
trasee ecumenice si culturale

Realizarea de festivaluri ,expozitii , Permanent


lansari de carte,ce promovează
cultura si religia in judeţul Buzău

Relansarea taberei de sculptura in Beneficiari- primaria /CL Anual


piatra de la Naeni Parteneri - C.J. Buzau,
Institutia prefectului
mediulul de afaceri,
Reabilitarea monumentului ,,Closca asociatii de producatori, 2012
cu Pui de Aur” asociatii de mestesugari

112
Plan de actiuni
2010-2015

1 2 3 4 5
4. Realizarea Realizarea unui geoparc denumit C.J. Buzau, Institutia 2010-2015 Bugetul local,
de programe Arealul ,, Ţinutul Buzăului” prefectului primarii /C.L., bugetul judetean,
turistice custozi ai ariilor protejate, programe
pentru proprietari sau nationale,Fondul de
dezvoltarea administratori ai mediu ,POS
sectorului eco- terenurilor, institute de MEDIU, PO
turismului cercetare, Cooperare,
ADI Ţinutul Buzăului, programe bilateral,
unitati de invaţământ ambasade ,
fundaţii. ONG-uri
Realizarea programului tematic C.J. Buzau, Institutia 2010
,,Bicicleta Eco Aventura prefectului primarii /C.L.,
custozi ai ariilor protejate,
proprietari sau
Amenajarea de trasee ecoturistice, administratori ai Permanent
semnalizarea si omologarea acestora terenurilor, institute de
cercetare,
ADI Ţinutul Buzăului,
unitati de invaţământ
Instruirea si formarea furnizorilor de Permanent
servicii ecoturistice şi a ghizilor
montani din rîndul comunitătii locale

Crearea unor centre de echitatie in 2013


zonele unde se pot amenaja trasee
de calorie

Amplasarea de panouri informative 2011

113
Plan de actiuni
2010-2015

II. REALIZAREA UNOR ACTIVITATI DE MARKETING

1 2 3 4 5
Realizarea Realizarea de material de promovare C.J. Buzau, Institutia Permanent Bugetul local,
unor activităţi broşuri, albume , carti poştale, ec prefectului primarii bugetul judetean,
de marketing /C.L.,AD.I., mediulul de programe
la nivel local Realizarea unui site special pentru afaceri, asociatii de 2010 nationale,POR 5.3.
turism intitulat www.turismbuzau.ro producatori, asociatii de ,POS, CCE
mesteşugari,CCIB, , sponsorizări,
OJCA,DDAR, fundaţii.ONG
Realizarea unei baze de date cu Permanent
privire la spatiile de cazare, obiective actualizată
turistice, atracţii locale, manifestări
cultural artistice, forme de turism din
judeţ. etc
Realizarea festivalului produselor Anual
inregistrate ca,, Marcă de Buzău”

Campanii de informare si
constientizarea a populatiei asupra
potentialului turistic al judetului
Buzau
Organizarea unui târg de turism in Anual
judeţul Buzău

114
Plan de actiuni
2010-2015

2 3 4 Bugetul local,
Realizarea unor serii filme de C.J. Buzau, Institutia Anual bugetul judetean,
prezentate a potentialului turistic prefectului primarii programe
Buzoian cu difuzare pe posturile de /C.L.,AD.I., mediulul de nationale,POR 5.3.
televiziune locala si nationala afaceri, asociatii de ,POS, CCE
producatori, asociatii de , sponsorizări,
mesteşugari,CCIB, fundaţii.ONG 5
OJCA,DDAR,
Realizarea de seminarii academice, C.J. Buzau, Institutia Permanent
întruniri de afaceri, simpozioane pe prefectului primarii
tema turismului si agroturismului sub /C.L.,AJOFM, ITM,.,
tutela Consiliului Judeţean, CCIB,mediulul de afaceri,
furnizori de instruire,
Mediul academic, institute
de cercetare, furnizori de
formare profesionala,
parteneri sociali
Realizarea festivalului ,,Tezaur BeneficiarC.J. 2011 Bugetul local,
Buzoian” Buzau/Centrul Judetean bugetul judetean
de Conservare si sponsorizări,
Promovare a Culturii fundaţii.ONG,
Traditionale sponsorizari

Participarea la manifestari si târguri C.J. Buzau, Institutia Participarea la Bugetul local,


Realizarea de turism ce au ca scop promovarea prefectului primarii cel putin 3 bugetul judetean,
unor activităti potenţialului turistic al judeţului /C.L.,AD.I., CCIB,mediulul târguri programe
de marketing de afaceri, asociatii de naţionale si nationale,POR
la nivel naţioal producatori, furnizori de unul 5.3., POS, CCE
si internaţional instruire internaţional , sponsorizări,
Activităţi organizate în colaborare cu fundaţii.ONG
oraşele înfrăţite din străinătate, pentru Anual
promovarea imaginii judeţului Buzău şi
a ofertei turistice

115
Plan de actiuni
2010-2015

2 3 4 5
prin intermediul primăriilor cu care
avem legături

Organizarea unor excursii de Anual


familiarizare pentru presa de turism
nationala si internationala

III. Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului institutional in domeniul turismului

Dezvoltarea Amenajarea unor trasee tematice: C.J. Buzau, Institutia 2010-2015 Bugetul local,
resurselor ,,Dealul Istriţa-Istorie, gastronomie si prefectului primarii bugetul judetean,
umane si a traditie” si ,,Drumul Sarii” /C.L.,AD.I., mediulul de programe
cadrului afaceri, asociatii de nationale,POR,
institutional in producatori, furnizori de POS, POS DRU,
domeniul instruire PNDR, sponsorizări,
turismului fundaţii.ONG-uri
Diversificarea activitatilor 2010-2011 Bugetul local,
agroturistice in zone cu potential bugetul judetean,
turistic(Bradeanu , Cislau , ,Merei, programe
Patarlagele, Magura, Berca, Vintila nationale,POR, POS
Voda, GuraTeghii,Bisoca,Manzalesti, CCE, POS DRU,POS
Pietroasele, Tisau ,Naeni DCA, fundaţii,
Colti,Topliceni(V.Ramnicului), AMBASADE ,ONG-
URI
Elaborarea de programelor de C.J. Buzau, Institutia Permanent Bugetul local,
formare in vederea dezvoltarii prefectului primarii bugetul judetean,
competentelor din sectorul turistic /C.L.,AJOFM, ITM,., programe
CCIB,mediulul de afaceri, nationale,POR, POS

116
Plan de actiuni
2010-2015

Formarea profesionala continua prin furnizori de instruire, Permanent CCE, POS DRU,POS
dezvoltarea unei oferte de promovare Mediul academic, institute DCA, fundaţii,
profesionale adecvate sectorului de cercetare, furnizori de AMBASADE ,ONG-
turistic formare profesionala, URI, PO
parteneri sociali COOPERARE,
Programe bilaterale
Permanent
Formarea initiala si continua a Beneficiari-ISJ Bugetul local,
cadrelor didactice si a resurselor Parteneri -C.J. Buzau, bugetul judetean,
unane ce activeaza in scoli Institutia prefectului programe
profesionale, de Arte si Meserii, licee primarii /CL, AJOFM nationale,POR, POS
ce au ca profil segmentul servicii, CCE, POS DRU,POS
turism si alimentatie DCA, fundaţii,
publica AMBASADE ,ONG-
URI, PO
COOPERARE,
Programe bilaterale
Dezvoltarea si implementarea Permanent
sistemului de asigurare a calitatii in
scolile cu profile turistice

Formarea initiala si continua a C.J. Buzau, Institutia Permanent


lucratorilor ce activeaza in sectorul, prefectului primarii
turism ,alimentatie /C.L.,AJOFM, ITM,.,
publica si servicii conexe CCIB,mediulul de afaceri,
furnizori de instruire,
Mediul academic, institute
de cercetare, furnizori de
formare profesionala,
parteneri sociali

117
Plan de actiuni
2010-2015

Programe de consiliere si orientare Beneficiari-AJOFM, ISJ, Permanent


profesionala pentru someri spre furnizori de formare
sectorul turistic si servicii conexe profesionala
acestuia Parteneri- C.J. Buzau,
Institutia prefectului
primarii /CL,agenti
economici, parteneri
sociali

IV. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE

1 2 3 4 5
Dezvoltarea si Amplasarea de panouri cu caracter de Beneficiari- CJ Buzau, Bugetul judetului,
modernizarea orientare si informare spre primarii/CL bugete locale ,
infrastructurii principalele obiective turistice,pe programe
turistice cu toate drumurile judetene si la toate nationale, Fonduri
potential intrarile in judetul Buzau ale Ministerului
demonstrate Transporturilor si
ale judetului Dezvoltarii
Buzau si Regionale, IFI,
amplasarea de CREDITE BANCARE
indicatoare Rabilitarea si modernizarea C.J. Buzau, Institutia 2010 Bugetul judetului,
turistice DJ. 203 G prefectului primarii Identificarea bugete locale ,
pentru Sarata Monteoru- Leiculesti /C.L.,AD.I., surselor de programe
marcarea finantare si nationale, Fonduri
tuturor elaborarea ale Ministerului
obiectivelor documentatiei Transporturilor si
turistice din Dezvoltarii
judet Regionale, IFI,
CREDITE BANCARE

118
Plan de actiuni
2010-2015

2 3 4 5
Reabilatare si modernizare DC 69 Beneficiari: 2012 Bugetul local,
Patarlagele-Colti Primarii/CL bugetul judetean,
programe
nationale,
POR, IFI, Credite
bancare
Dezvoltarea Resemnalizarea , semnalizarea, C.J. Buzau, Institutia 2011-2015 Bugetul judetului,
Infrastructurii marcarea si omologarea traseelor prefectului primarii bugete locale ,
turistice in montane (pagina104-105) /C.L.,AD.I-uri.,APM,ANIF, programe
domeniul Administratori/proprietari nationale, Fonduri
turismului de paduri si terenuri ale Ministerului
activ prin ,Directia Silvica, ONG-uri Transporturilor si
identificarea Dezvoltarii
potecilor ,a Regionale, POS
traseelor de MEDIU,POS
cura, a pistelor COOPERARE,ONG-
pentru ciclism uri, Fundatii,
si a traseelor Voluntariat
off-road Elaboratea /actualizarea hartilor Beneficiari-Primarii/CL 2011 Bugetul judetului,
tematice ,ce cuprind trasele montane, Parteneri- C.J.Buzau, bugete locale ,
traseele de ciclism , off –roud,etc Institutia Prefectului, ADI, programe
IJSU nationale, Fonduri
ale Ministerului
Transporturilor si
Dezvoltarii
Regionale, POS
MEDIU,POS
COOPERARE,ONG-
uri, Fundatii,
Voluntariat

119
Plan de actiuni
2010-2015

2 3 4 5
Inscrierea in circuitul turistic al unor C.J. Buzau, Institutia Permanent
poteci tematice de vizitare, a traselor prefectului primarii /C.L., Bugetul judetului,
de ciclism si off-roud custozi ai ariilor protejate, bugete locale ,
proprietari sau programe
administratori ai nationale, Fonduri
terenurilor, institute de ale Ministerului
cercetare,ADI , unitati de Transporturilor si
invaţământ Dezvoltarii
Infiitarea unui serviciu de voluntariat Beneficiari-Primarii/CL 2012 Regionale, POS
pentru situatii de urgnta in caz de Parteneri- C.J.Buzau, MEDIU,POS
accidentare pe traseele omologate si Institutia Prefectului, ADI, COOPERARE,ONG-
instruirea voluntarilor IJSU uri, Fundatii,
Voluntariat

Creare refugiilor, a locurilor de 2010-2015


popas , de prim ajutor si crearea
spatiilor adecvate igienei
minime,amplasarea toalelor ecologice
pe parcursul traselor turistice
omologate sau in curs de omologare
Crearea unor materiale de promovare C.J. Buzau, Institutia 2010-2015
a traseelor omologate , a pistelor si a prefectului primarii
circuitelor identificate /C.L.,AD.I., mediulul de
afaceri, asociatii de
producatori, asociatii de
mesteşugari,CCIB

120
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare şi


promovarea a turismului şi agroturismului în judeţul Buzău

- Fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.;


- Numărul de turişti români/ străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti
care vizitează obiectivele turistice,
- Ponderea cererii interne/ externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în
timp a cererii turistice interne / externe;
- Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţa regională
a cererii turistice interne, indicele sosirii vizitatorilor străini, pe ţări de origine şi zone
geografice;
- Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;
- Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, numărul de sosiri / înnoptări pe
tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
- Capacitatea de cazare – existenţă ( locuri ) 7 în funcţiune ( mii locuri – zile ), numărul de
camere / paturi;
- Gradul de ocupare al potenţialului ce cazare , indicele de utilizare netă a locurilor de
cazare ( capacităţii în funcţiune ), lungimea medie a şederii;
- Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
- Sezonalitatea cererii turistice;
- Gradul de satisfacere a turiştilor;
- Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;
- Gradul de amortizare a investiţiei;
- Nivelul încasărilor din turism, indicele de c reştere a încasărilor din turism;
- Încasarea medie turistică pe cap de locuitor;
- Distribuţia firmelor de turism pe cifră de afaceri şi număr de salariaţi

- Chestionar pentru măsurarea gradului de satisfacere a turiştilor;


- Chestionar în vederea dezvoltării de noi produse / servicii turistice în judeţul Buzău.

121
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

1.CHESTIONAR PENTRU TURIŞTI


(utilizat pentru măsurarea gradului de satisfacţie a turiştilor)

Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.
1. Cum aţi aflat de noi?
Reclamă în pliante, reviste, ziare Prieteni, colegi ce n-au vizitat
Pagină Internet Întâmplător
Alte surse _______________

2. Este prima dată când veniţi în Buzău?


Da Nu

3. Durata sejurului : ___________ zile

4. Scopul sejurului
Odihnă, recreere Vizită la mănăstiri
Tratament Week-end
Afaceri Alte motive ____________________

5. De ce aţi ales această zonă pentru sejurul dvs.?


Ospitalitatea gazdelor
Oferta gastronomică
Cadrul natural
Potenţialul cultural
Patrimoniul istoric
Infrastructura
Raportul preţ/calitate
Alte motive

6. Care dintre serviciile oferite de noi au răspuns aşteptărilor dvs. ?

7. Care servicii turistice nu sunt pe măsura aşteptărilor ?

8. De ce servicii turistice noi aţi dori să beneficiaţi ? (eventuale propuneri de


îmbunătăţire a serviciilor turistice oferite)

9. Doriţi să reveniţi ?
Da Nu

10. Unde locuiţi ?


Ţara ____________________
Localitatea _________________
Vârsta _____________ ani
Studii __________________
Sex M F
122
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Starea civilă ______________


Data____________ Localitatea________________
Vă mulţumim.

2. CHESTIONAR PENTRU UNITATEA DE PRIMIRE

(completat in vederea dezvoltării de noi produse/servicii turistice in judeţul Buzău)


Vă rugăm completaţi sau bifaţi una sau mai multe variante de răspuns.

1.Denumire unităţii de primire ________________________________________

2. Tipul unităţii : ________________________


Categoria de clasificare : _________________________________
Numărul de camere : _______________
Numărul de locuri-pat :___________________

3. Servicii oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)


Restaurant Săli de tratament medical
Masă la cerere Parcare auto pentru
turişti
Pensiune completă Magazin
Piscină, saună Coafură, frizerie,
cosmetică
Sală de sport / teren de sport Alte servicii

4. Programe de agrement oferite turiştilor (răspuns multiplu, bifaţi)

Vizite la obiective turistice Excursii


Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri
Evenimente culturale Participare la treburi gospodăreşti
Lecţii de ski
Altele
___________________

5. Întâmpinaţi dificultăţi în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea


dvs.?

DA NU

Pentru care dintre următoarele meserii aţi mai avea nevoie de personal calificat?

- ospătar
- bucătar
- recepţioner
- altceva ___________

6. Câte persoane din cele care lucrează în unitatea dvs. vorbesc o limbă străină?

123
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

________

7. Cerinţele cele mai frecvente ale turiştilor se referă la:

Condiţii de cazare Vizite la obiective turistice


Ofertă gastronomică specific zonei
Excursii
Drumeţii organizate Datini şi obiceiuri

Evenimente culturale Altele


___________________

8. In ce perioadă a anului sunteţi cei mai solicitaţi ?


(răspuns multiplu, bifaţi)

1. primăvara 2. vara 3. toamna 4. iarna

9. Faţă de anul trecut ( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turişti români


1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

Numărul de turişti străini


1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

Numărul de înnoptări
1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel
Durata sejurului 1. a crescut 2. a scăzut 3. la fel

10. Cum preconizaţi cererea turistică (numărul de turişti) în anul 2006 ?


( încercuiţi câte o variantă de răspuns)

Numărul de turişti români


1. va creşte 2. va scadea 3. la fel

Numărul de turişti straini


1. va creşte 2. va scadea 3. la fel

11. Cum vă promovaţi serviciile oferite turiştilor?


a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

12. În următorii 2 ani ce produse/servicii turistice intenţionaţi să promovaţi ?


a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
13. Care sunt obiectivele ce atrag turiştii în localitatea dvs ?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
124
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
14. Cum credeţi că trebuie să se implice autorităţile centrale şi locale în dezvoltarea
turismului ?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
80
15. Alte propuneri pe care le puteţi face pentru creşterea numărului de turişti în
localitatea dvs. :
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________

Notă : pentru întrebările 8, 9, 10, 11, completaţi maxim 4 propuneri.

Data ________________ Localitatea________________


Vă mulţumim.

Acest material este realizat de „Biroul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi


Agroturismului” in colaborare cu Direcţia de Dezvoltare Regională ,Direcţia Juridica şi
Administraţie Publică Locală a Consiliului Judeţean Buzău

La realizarea strategiei au participat şi:

-Constantin Manolache – conf.univ.dr.ing., prorector Universitatea


„Bio-terra‖ Bucureşti , Facultatea de Management Agroturistic, filiala Buzău;
- Mihai Goia – prof.univ. dr. Universitatea „Bioterra‖ Bucureşti, Facultatea de Management
Agroturistic, filiala Buzău‖;
- Doina Ciobanu – prof. dr., director ‖Muzeul Judeţean Buzău‖
- Cristina Partal – preşedinte ANTREC Buzau

Drepturile de autor asupra materialului aparţin Consiliului Judeţean Buzău.

BIBLIOGRAFIE

- Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026;


- Programul Operaţional Regional al României 2007 – 2013;
- Strategia pentru Dezvoltarea Turismului Balnear 2010;
- „Să ne cunoaştem judeţul „ autori Gheorghe Petcu şi Simona Mioara Boian;
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR );
- Programul Operaţional Sectorial ( POS ) de Mediu;
- Strategia de Dezvoltare a municipiului Buzău 2008 -2013,
- Proiect Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007 – 2013,
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2010;
- http//ec.europa.eu/comm/world.

125
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

- Nistoreanu, Puiu (coord.), Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003
- Gabriela Stănciulescu (coord.), Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării
Negre, Editura All Beck, 2000
-Bran, Florina; Simon, Tamara; Nistoreanu, P., Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti,
20004.
-Revista Economie şi administraţie locală,Nr.2,februarie 2002, art. „Mobilizarea factorilor
interesaţi pentru o administraţie publică locală performantă‖
www.infotravel.ro
www.infotravelromania.ro
www.rotravel.ro

126
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexe:
Anexa1. –Harta turistica a judeţuluiBuzău

127
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 2 -Tabere şcolare in Judeţul Buzau

128
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

ANEXA 3

129
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

130
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

131
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 4. Monumente in Judeţil Buzău


NR. DENUMIRE ADRESĂ DATARE
1 Situl arheologic din parcul Crang "Parcul Crang"
2 Asezare "Parcul Cr3ng", 0,4 km SV sec. VI -VII Epoca
de castelul de apS medievala timpurie
3 Necropolă "Parcul Crang", Tntre sere si mil. Ill - II Epoca bronzului
Obelise
4 Asezare "Parcul Crang", zona sere Mil.IV Eneolitic
Obelisc.spre poarta mare a
Crangului
5 Situl arheologic de la Buzău Buzău E, la 2 Km de staţia
Buzău
6 Aşezare Buzău E, la 2 Km de staţia Sec. XVII-XVIII
Buzău
7 Necropolă Buzău E, la 2 Km de staţia Sec. XVII-XVIII
Buzău
8 Asezare La cca 1 km SE de Cimitirul sec. IV - V p. Chr. Epoca
evreiesc, spre Pădurea migra{iilor tSrzie
Frasinu; cca 2 km S de statia
Buzău Sud
9 Situl arheologic de la Buzau, punct Str. Bucegi în zona
"Dispensar" Dispensarului nr. 3, pana în
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
10 Aşezare Str. Bucegi în zona sec. XVI - XVIII
Dispensarului nr. 3, pana în
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
11 Necropolă Str. Bucegi în zona sec. XVI - XVIII
Dispensarului nr. 3, pana în
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
12 Aşezare Str. Bucegi în zona sec. IV p. Chr. Epoca
Dispensarului nr. 3, pana în migratiilor
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
13 Necropolă Str. Bucegi în zona sec. IV p. Chr. Epoca
Dispensarului nr. 3, pana în migratiilor
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
14 Aşezare Str. Bucegi în zona sec. IV p. Chr. Latène
Dispensarului nr. 3, pana în
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
15 Necropolă Str. Bucegi în zona sec. IV p. Chr. Latène
Dispensarului nr. 3, pana în
incinta Centrului Militar si a
Liceului de Arte
16 Podul de cale ferată peste râul Buzău La cca. 1,5 km de 1872
municipiul Buzău
17 Uzina Electrica Str. Averescu, Mareşal 3 1926
18 Hotel Coroana Bd. Balcescu Nicolae 1 1926-1928
19 Tribunalul judetean Bd. Balcescu Nicolae 8 1908-1912
20 Şcoala generală nr. 1 Bd. Balcescu Nicolae 28 1896
21 Muzeul Judeţean Buzău Bd. Balcescu Nicolae 50 1931-1937
22 Casă Str. Bistriţei 7 Sf. Sec. XIX
23 Biserica „Buna Vestire” Str. Bistriţei 53 Sec. XVI
24 Ansamblul bisericii "Adormirea Str. Broşteni 13 1709
Maicii Domnului" - Brosteni

132
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 5

Târguri şi sărbători organizate cu


Nr. Târg
Localitatea Piaţa ocazia evenimentelor culturale sau
crt. săptămânal
religioase
1 Municipiul Buzău Zilnic Duminică 10-24 iunie – ―DRĂGAICA‖
Municipiul Râmnicu 14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci
2 Zilnic Sâmbătă
Sărat – Ziua Municipiului
3 Oraş Nehoiu Zilnic Duminică —
4 Oraş Pogoanele Zilnic Duminică —
Oraş Pătârlage
5 Zilnic Sâmbătă —
le
6 Comuna Amaru — Duminică —
7 Comuna Balta Albă — Duminică —
8 Comuna Bălăceanu — Marţi —
9 Comuna Beceni — Duminică 20 iunie – Sf. Ilie – Târg
10 Comuna Berca Zilnic Joi 08 noiembrie - Sfinţii Mihail şi Gavril
01 iunie
11 Comuna Bisoca — —
15 august
Prima duminică din iunie – Sărbătoarea
12 Comuna Blăjani — Marţi
vinului
13 Comuna Boldu — Joi —
20 iunie
14 Comuna Bozioru — Miercuri 06 august
29 august
15 Comuna Breaza — — 12 septembrie – Sărbătoarea vinului
11 octombrie – Sărbătoarea
16 Comuna Brădeanu — Vineri
crizantemelor
29 iulie
17 Comuna Buda — — 15 august
08 septembrie
18 Comuna Calvini — — 25 martie – Blagoviştenie
Prima duminică din septembrie –
19 Comuna C.A. Rosetti — Sâmbătă
Sărbătoarea comunei
20 Comuna Căneşti — — 15 august – Sfânta Maria
21 Comuna Cătina — Marţi 24 iunie – Drăgaica
22 Comuna Cernăteşti — — 27 iulie – Târg
21 mai – Sf. Constantin şi Elena -
23 Comuna Chiliile — —
Sărbătoare în sat
Ispas – Târg
24 Comuna Chiojdu — Miercuri
08 septembrie – Sf. Maria
Prima sâmbătă din octombrie –
―Legendele Cislăului‖
25 Comuna Cislău — Vineri
Ultima duminică din decembrie –
―Concursul colindelor‖

133
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Târguri şi sărbători organizate cu


Nr. Târg
Localitatea Piaţa ocazia evenimentelor culturale sau
crt. săptămânal
religioase
Comuna
— Joi
26 Cochirleanca, Sat —
— Sâmbătă
Boboc
27 Comuna Colţi — — Iulie – ―Floare de Colţi‖
28 Comuna Costeşti — Joi —
29 Comuna Cozieni — Joi 15 august – Târg
Ultima duminică din iulie – Sărbătoarea
30 Comuna Florica — Miercuri
grâului
31 Comuna Gălbinaşi — Duminică 29 iunie – Sărbătoarea satului
Comuna
32 — Vineri —
Ghergheasa
Comuna Glodeanu
33 — Vineri —
Sărat
Comuna Glodeanu
34 — Marţi —
Siliştea
35 Comuna Grebănu — Duminică —
36 Comuna Gura Teghii — Joi Ultima duminică din mai – Târg
37 Comuna Largu — Sâmbătă 24 iunie – ―Hora Sânzienelor‖
38 Comuna Lopătari — Duminică 18 iulie – Târg
29 iunie – Sf. Petru şi Pavel
39 Comuna Luciu — Sâmbătă
06 septembrie – Târg
40 Comuna Măgura — — 29 iunie – – Sf. Petru şi Pavel - Târg
A doua duminică din iulie - Zilele
41 Comuna Mărăcineni — —
comunei
08 septembrie – Ziua comunei
42 Comuna Mărgăriteşti — — Izvorul Tămăduirii – Târg în satul
Fântânele
43 Comuna Merei — Sâmbătă —
44 Comuna Mihăileşti — Joi Prima duminică din septembrie – Târg
30 mai; 27 iunie;
45 Comuna Mânzăleşti — —
5 august; 29 august
Comuna Movila
Joi
46 Banului, — 24 iunie – ―Ziua petuniilor‖
Miercuri
Sat Limpeziş
47 Comuna Murgeşti — Vineri 15 august – Târg
Prima duminică din octombrie – ―Glasul
48 Comuna Năieni — —
pietrei‖
A doua duminică din august –
49 Comuna Odăile — Miercuri
Sărbătoarea odăienilor
A doua duminică din mai – ―Floarea
50 Comuna Padina — —
salcâmului‖
20 iulie - Sf. Ilie - Bâlci
51 Comuna Pardoşi — —
06 august
52 Comuna Pănătău — — iulie-august – ―Floare de tei‖
53 Comuna Pietroasele — Duminică 26 octombrie – Târg
54 Comuna Pârscov — Marţi octombrie – Poet Vasile Voiculescu
55 Comuna Podgoria — — 24 iunie – Târg

134
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Târguri şi sărbători organizate cu


Nr. Târg
Localitatea Piaţa ocazia evenimentelor culturale sau
crt. săptămânal
religioase
Comuna Puieşti Miercuri
56 Sat Dăscăleşti — Marţi Iunie – Rusalii – Hora satului
Sat Măcrina Luni
Comuna Poşta
57 — — 17 mai – Sărbătoarea Câlnăului
Câlnău
58 Comuna Racoviţeni — Miercuri 29 august – Târg
Prima duminică din august – Memorial
oină Prof. Bălan
59 Comuna Râmnicelu — —
08 noiembrie – Hram – Sf. Mihail şi
Gavril
60 Comuna Ruşeţu — Duminică —
61 Comuna Săgeata — Miercuri —
A doua duminică din septembrie –
62 Comuna Săpoca — —
Parada gospodarilor
63 Comuna Săruleşti — — 27 iulie – Pantelimon – Târg
Prima duminică din septembrie – ―Auriu
64 Comuna Săhăteni — —
de Săhăteni‖
Ultima duminică din august – ―Dorule de
65 Comuna Scorţoasa — Duminică
unde vii‖
A treia duminică din august – ―Cât e
66 Comuna Siriu — Sâmbătă
Siriul de mare‖
Comuna Smeeni, Sâmbătă
67 — —
Sat Udaţi Joi
Prima duminică din iunie – Zilele
68 Comuna Topliceni — —
comunei
Prima duminică din septembrie – ―Rouă
69 Comuna Ţinteşti — —
de Bărăgan‖
Prima sâmbătă şi duminică din august –
70 Comuna Unguriu — — ―Sărbătoarea pământului‖, ―Săbătoarea
cărbunelui‖
71 Comuna Ulmeni — Joi —
Comuna Valea Prima duminică din septembrie –
72 — —
Râmnicului ―Chindie la Valea Râmnicului‖
21 mai – Sf. Constantin şi Elena - Târg
Comuna Valea
73 — — 15 august – Sf. Maria – Festival
Salciei
tradiţional
74 Comuna Verneşti — — 08 septembrie – Ziua comunei
Târguri în: prima duminică după Paşti;
75 Comuna Vintilă Vodă — — 14 septembrie; 14 octombrie; 21
noiembrie; 06 decembrie
76 Comuna Vipereşti — — 08 noiembrie – Târg
77 Comuna Vâlcelele — Sâmbătă 15 august – Sărbătoarea pepenilor

A doua duminică din septembrie –


78 Comuna Zărneşti — Miercuri
―Început de toamnă‖

79 Comuna Ziduri — —

135
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 6-Biserici din lemn

Nr. HRAM BISERICĂ LOCALITATEA


crt. SAT - COMUNĂ
1. Sfinţii Voievozi Aliceni - com. Poşta Câlnău
2. Intrarea în biserică a Beceni - com. Beceni
Maicii Domnului
3. Sfântul Nicolae Begu - com. Pănătău
4. Sfântul Dimitrie Bisca Razilier - com Nehoiu
5. Adormirea Maicii Bodineşti - com. Vintilă Vodă
Domnului
6. Adormirea Maicii Bozioru - com. Bozioru
Domnului
7. Înălţarea Domnului Buda - com. Cislău
8. Sfinţii Împăraţi Cărpiniştea - com. Beceni
Constantin şi Elena
9. Adormirea Maicii Cârlomăneşti - com. Verneşti
Domnului
10. Naşterea Maicii Chirleşti - com. Nehoiu
Domnului
11. Sfântul Pantelimon Ciobănoaia - com. Verneşti
12. Înălţarea Domnului Coca Antimireşti - com. Vintilă Vodă
13. Sfinţii Voievozi Coca Niculeşti - com. Vintilă Vodă
14. Cuvioasa Paraschiva Creveleşti - com. Chilii
15. Sfântul Gheorghe Curmătura - com. Nehoiu
16. Cuvioasa Paraschiva Florica - com. Mihăileşti
17. Adormirea Maicii Găvanele - com. Bozioru
Domnului şi Sfântul
Nicolae
18. Adormirea Maicii Găvanu - com. Mânzăleşti
Domnului
19. Sfinţii Voievozi şi Sfântul Glod - com. Chilii
Dimitrie
20. Sfântul Nicolae Goicelu - com. Săruleşti
21. Naşterea Maicii Gomoieşti - com. Costeşti
Domnului
22. Sfântul Gheorghe Gornet - com. Pătârlagele
23. Intrarea Maicii Domnului Gura Dimienii - com. Beceni
în biserică
24. Adormirea Maicii Gura Teghii –
Domnului com. Gura Teghii
25. Adormirea Maicii Ivăneţ - com. Brăieşti
Domnului
26. Sfinţii Împăraţi Jeţu - com. Nehoiu
27. Înălţarea Domnului Jgheabu - com. Mânzăleşti
28. Sfinţii Voievozi Jurubeşti - com. Beceni
29. Sfântul Nicolae Lunci - com. Lopătari
30. Sfinţii Voievozi Măneşti - com. Mânzăleşti
31. Sfinţii Voievozi Mlăjet - com. Nehoiu
32. Învierea lui Lazăr Negoşina - com. Căneşti
33. Adormirea Maicii Nehoiaş - com. Nehoiu
136
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Domnului
34. Cuvioasa Paraschiva şi Nehoiu - oraş Nehoiu
Sfântul Pantelimon
35. Intrarea în biserică a Nucu - com. Bozioru
Maicii Domnului
36. Sfântul Gheorghe Odăile - com. Odăile
37. Înălţarea Domnului Oleşeşti - com. Pârscov
38. Sfântul Nicolae Păltiniş - com. Gura Teghii
39. Sfinţii Voievozi Păltineni - com. Nehoiu
40. Sfinţii Apostoli Pănătău - com. Pănătău
41. Sfântul Dimitrie Petrăcheşti - com. Vintilă Vodă
42. Sfinţii Voievozi Plăişor - com. Pănătău
43. Sfinţii Voievozi Plaştina- com. Lopătari
44. Sfânta Treime Podu Bulgarului - Rm. Sărat
45. Sfinţii Voievozi Podul Muncii - com. Vintilă Vodă
46. Sfântul Dumitru Săruleşti - com. Săruleşti
47. Sfântul Evanghelist Ioan Săsenii Vechi - com. Verneşti
48. Schimbarea la faţă Scăieni - com. Bozioru
49. Naşterea Maicii Smârdan - com. Brădeanu
Domnului
50. Sfinţii Arhangheli Mihail Mitropolia - com. Brădeanu
şi Gavril
51. Intrarea în biserică a Stănila - oraş Nehoiu
Maicii Domnului
52. Sfinţii Împăraţi Strezeni - com. Tisău
Constantin şi Elena
53. Intrarea în biserică a Valea Cătinei - com. Cătina
Maicii Domnului
54. Sfântul Nicolae Valea Fântânii - com. Odăile
55. Buna Vestire Valea Lupului - com. Pătârlagele
56. Sfântul Dumitru Valea Muscelului - com. Pătârlagele
57. Sfântul Gheorghe Valea Părului - com. Beceni
58. Sfânta Treime Valea Unghiului - com. Tisău
59. Sfântul Dumitru Varlaam - com. Gura Teghii
60. Sfântul Nicolae Vărălugi - com. Bozioru
61. Sfinţii Împăraţi Zărneşti - com. Cernăteşti
Constantin şi Elena
62. Sfântul Teodor Tiron Cocirceni - com. Cozieni
63. Sfântul Dumitru Câmpulungeanca - com. Mărgăriteşti
64. Sfântul Dumitru Colţii de Sus - com Colţi
65. Sfinţii Arhangheli Valea Boului - com. Colţi
66. Sfinţii Voievozi Grabicina de Jos - com. Scorţoasa
67. Intrarea în biserică a Grabicina de Jos - com. Scorţoasa
Maicii Domnului
68. Golu Grabicinei - com Scorţoasa
69. Schiu - com. Cislău
70. Sfinţii Voievozi Râu - com. Bozioru
71. Sfinţii Trei Ierarhi Crâng - com. Pătârlagele
72. Sfinţii Voievozi Fundături - com. Pătârlagele
73. Intrarea în biserică a Valea Şchiopului - com. Pardoşi
Maicii Domnului
137
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

74. Sfinţii Voievozi Bălăneşti - com. Cozieni


75. Adormirea Maicii Tigoiu - com. Podgoria
Domnului
76. Adormirea Maicii Dănuleşti - com. Buda
Domnului
77. Sfinţii Voievozi Herăşti - com. Greabănu
78. Sfântul Nicolae Lunca Frumoasă - com. Pârscov
79. Sfinţii Împăraţi Lunca Pripov - com. Nehoiu
80. Înălţarea Domnului Râpile - com. Pănătău
81. Sfântul Vasile Ruginoasa - com. Brăieşti
82. Cuvioasa Paraschiva Tega - com. Pănătău
83. Sfântul Gheorghe Nehoiu - oraş Nehoiu
84. Adormirea Maicii Buda - com. Buda
Domnului
85. Cuvioasa Paraschiva Nemceşti (A. I. Odobescu) - com. Buda
86. Sfântul Gheorghe Budeşti - com. Chilii
87. Cuvioasa Paraschiva Murgeşti - com. Murgeşti
88. Cuvioasa Paraschiva Mocani - com. Murgeşti
89. Sfântul Nicolae Gălbinaşi - com. Gălbinaşi

138
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 7
In harta de mai jos sunt reprezentate limitele geoparcului, localitatile componente si
principalele arii protejate.

139
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a
Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

Anexa 8 Harta geologica a zonei geoparcului


In rosu sunt marcate principalele profile cu puncte de interes geologic

140
Realizarea de programe Dealul Istrita ”Istorie,
turistice pentru gastronomie si traditie
Anexa 9 dezvoltarea turismului
rural si a agrotrismului
Drumul Sarii

Realizarea de programe
turistice pentru Sarata Monteoru
dezvoltarea turismului “Perla Buzaului”
balneo-medical

Realizarea de programe Buzau “Valoare


culturala, istorica si
turistice Realizarea de programe
ecumenica”
turistice pentru
dezvoltarea turismului
cultural si ecumenic Redescoperirea marilor
personalitati buzoiene

Crearea unui Geoparc


Realizarea de programe
turistice pentru
dezvoltarea eco-
turismului Bicicleta “Eco aventura”

Sistemul de dezvoltare a priorităţii 1 ,, Realizarea de programe turistice “,a domeniilor de intervenţie si a


programelor rezultate
REALIZAREA DE PROGRAME
PENTRU
DEZVOLTAREA
TURISMULUI RURAL

DE
REALIZAREA DE PROGRAME
PENTRU DEZVOLTAREA
DOMENIULUI TURISMULUI
BALNEO-MEDICAL
SISTEMUL

REALIZAREA DE PROGRAME
PENTRU DEZVOLTAREA
OBIECTIVE STRATEGICE

DOMENIULUI TURISMULUI

PRIORITATE 1
CULTURAL(MONUMENTE IS-
TORICE SI EVENIMENTE)

TURISTICE COMPLETE
REALIZAREA DE PROGRAME
REALIZAREA DE
PROGRAME IN DOMENIUL
ECOTURISMULUI

PROMOVAREA
ACTIVITATILOR
TURISTICE LA
NIVEL NATIONAL SI INTER-
NATIONAL
MARKETING
PRIORITATE 2

DEZVOLTAREA UNOR AC-


TIVITATI DE MARKETING
TURISTIC
LA NIVEL LOCAL
CE VIZITEAZA JUDETUL BUZAU

REALIZAREA UNOR ACTIVITATI DE


CRESTEREA NUMARULUI DE TURISTI
VIZIUNE

JUDETULUI BUZAU

INFIINTAREA
OBIECTIV GENERAL

UNUI CENTRU
OBIECTIVE STRATEGICE

(OFICIU) DE TURISM
DEZVOLTAREA SECTORULUI TURISTIC

DEZVOLTAREA RESURSELOR
GENERAREA DE VENITURI PENTRU JUDETUL BUZAU PRIN

UMANE, INSTRUIREA SPE-


TENTE, TURISMUL DEVENIND MOTOR AL DEZVOLTARII REGIUNII

CIALISTILOR IN DOMENIUL
UN TURISM SUSTENABIL BAZAT PE OBIECTIVE TURISTICE EXIS-

PRIORITATE 3

TURISTIC
DOMENIUL TURISMULUI

PROMOVAREA SI DEZVOL-
SI A CADRULUI INSTITUTIONAL IN

TAREA SCOLILOR DE ALI-


DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
CRESTEREA UNEI IDENTITATI

MENTATIE PUBLICA SI TU-


EUROPEAN PRIN EVIDENTIEREA
TUTUROR VALORILOR TURISTICE
REGIONALE PE PLAN NATIONAL SI

RISM PENTRU IMBUNATATI-


REA SERVICIILOR DIN SEC-
TORUL TURISM

REABILITAREA SI MODERNI-
ZAREA INFRASTRUCTURII
DE ACCES LA ZONELE TURIS-
TICE CU POTENTIAL DEMON-
STRAT ALE JUDETULUI

REALIZAREA DE INDICA-
TOARE TURISTICE BILINGVE
PENTRU MARCAREA OBIEC-
TIVELOR TURISTICE ALE
JUDETULUI BUZAU
TURISTICE
PRIRITATE 4
LEGENDA

Viziune

Prioritati

DEZVOLTAREA INFRASTRUC-
TURII IN DOMENIUL TURIS-
Obiectiv General
Obiective Strategice

DEZVOLTAREA INFRASTUCTURII

MULUI ACTIV PRIN


Domenii de Interventie

IDENTIFICAREA POTECILOR,
TRASEELOR DE CURA, A PIS-
TELOR PENTRU CICLISM SI A
TRASEELOR OFF ROAD