Sunteți pe pagina 1din 4

Nume: Data:

Prezentarea capitolului de carte

Titlul capitolului: „Conflit et climat de clasee ”

Numele autorului: Darnon, C., Butera, F.

Bibliografie: Darnon, C., Butera, F. (2006). Conflit et climat de clasee. In E. Bourgeois, G.


Chapelle (eds.), Apprendre et faire apprendre. Paris : PUF. (171-181).

Rezumat

Când elevul execută o sarcină de învăţare, se află în cea mai mare parte în faţa
altor elevi. Într-un mediu de învăţare, alţii pot avea cunoştinţe, intuiţii şi
competenţe care pot ajuta la rezolvarea problemei şi, prin urmare, ajuta la
controlul sarcinii. Dar alţii reprezintă, de asemenea, un obiectiv de comparaţie
socială pentru a judeca nivelul de calificare. Atunci când se efectuează o
sarcină cu o altă persoană, este foarte probabil să apară conflict de tip
sociocognitiv. Asta datorită faptului că suportul informaţional oferit poate da
performanţă unuia dintre ei, lucru perceput ca o ameninţare de către celălalt.

Cuvinte-cheie: conflict sociocognitiv, dezechilibru, învățare, cunoștințe, strategii,


performanţă, competenţă, reglare epistemică, reglare relaţională, competiţie
Idei principale, Idei Secundare

Când două persoane lucrează împreună la o problemă academică, tipul confruntării a două
rezultate diferite sunt foarte dese şi au fost denumite ca şi „conflicte sociocognitive”. Acest
tip de conflict este de natură cognitivă şi socială. Este social deoarece are loc în cadrul unei
interacțiuni între două sau mai multe persoane, iar cognitiv deoarece cuprinde un
dezechilibru, o îndoială în sistemul de cunoștințe. Dezacordul şi conflictul sociocognitiv este
util pentru că favorizează progresul cognitiv prin utilizarea strategiilor complexe de
raționament, astfel conducând la învățare. Conflictul conduce la reluarea sarcinii de unde a
apărut dezacordul, urmărind proprietățile, pentru a putea înțelege mai bine sarcina şi
problemele apărute în rezolvarea acesteia. În articolul de carte, acest conflict este prezentat cu
ajutorul unor doi elevi, Stéphane şi Cédric, care, rezolvând o problemă, au ajuns să aibă două
rezultate diferite. Pentru a rezolva conflictul, există două soluţii: reglarea epistemică sau cea
relaţională.

Reglarea epistemică a conflictului presupune reluarea problemei şi reflectarea asupra ei pentru


a verifica corectitudinea rezolvării şi a motivelor pentru care celălalt ar putea avea dreptate.
Acest tip de reglare se concentrează pe rezolvarea problemei, indiferent de cine are dreptate.
Dacă conflictul este rezolvat în aceasta manieră, poate favoriza învăţarea. Acest tip de conflict
apărut în rezolvarea sarcinilor şcolare, poate lua forma unei ameninţări pentru competenţele
proprii şi pentru imaginea asupra propriei persoane.

Dacă, însă unul dintre cei doi elevi, adoptă rezultatul şi punctul de vedere al celuilalt fără
verificări sau întrebări ulterioare, conflictul este rezolvat prin reglarea relaţională. Acest tip de
rezolvare ajută la detensionarea situaţiei apărute în urma conflictului.

Autorii au arătat că maniera în care conflictul este rezolvat afectează efectele acestuia. Atunci
când conflictul este rezolvat într-o maniera epistemică, acesta favorizează utilizarea
strategiilor complexe de rezolvare de probleme, progresele cognitive şi învăţarea. Dacă
conflictul este reglat în maniera relaţională, acesta îşi pierde beneficiile.

Unul dintre elementele determinante pentru modul în care conflictul va fi rezolvat este felul
naturii şi a relaţiei dintre participanţii la conflict. Aceasta poate fi competitivă sau
cooperativă. În cazul unei relaţii cooperative, conflictul va fi rezolvat într-o manieră
epistemică, pentru că participanţii la conflict percep competenţele celorlalţi fiind compatibile
cu ale lor. În cazul unei relaţii competitive, competenţele celuilalt reprezintă o amenințare
pentru persoana în cauză şi aceasta preferă să rezolve conflictul într-o maniera relaţională.
Competiţia favorizează reglarea relaţională a conflictului şi anulează beneficiile.

Studiile au arătat că efectele conflictului depind de scopul urmărit de către elevi în realizarea
sarcinii.

Un alt posibil conflict este cel dintre două persoane cu nivel diferit de competenţă, între
persoanele denumite experte – învăţătorul/profesorul şi altele novice, începătoare – elevii. În
acest caz, persoana expertă poate reprezenta o ameninţare pentru competenţele începătorului.
Pentru ca un conflict să fie considerat benefic, el trebuie în primul rând să fie acceptat. El este
văzut în momentul de faţă ca fiind rău. El este asociat cu tensiunile relaţionale, prin urmare, în
clasă el este frecvent evitat, sau se încearcă evitarea lui. Schimbând această reprezentare
negativă a conflictului, prezentând conflictul ca un ajutor potenţial al învăţării mai mult decât
ca un obstacol va permite rezolvarea problemelor prin reglarea epistemică, reducându-se
riscul de a le rezolva problemele prin modalitatea relaţională. Aşadar, elevii nu vor fi
ameninţaţi de competenţele celorlalţi ca fiind incompatibile cu ale lor. Conflictul îşi va găsi
beneficiile într-un mediu cooperativ, evitând competiţia şi comparaţia socială a
competenţelor.

Concluzii

La nivelul şcolar, este favorizat sistemul competitiv ce reduce performanţa, deoarece


conflictul tinde să fie rezolvat într-o manieră relaţională şi astfel îşi pierde beneficiile
devenind nefast învăţării. Însă conflictul rezolvat într-o manieră epistemică la nivel de
educaţie este favorabil învăţării, ducând la creşterea şi dezvoltarea competenţelor, deoarece
dezvoltă mediul cooperativ. În acest caz, conflictul nu este văzut ca o ameninţare, ci din
contră, ca o modalitate ce permite elevilor să progreseze, să îşi crească nivelul de cunoştinţe.
Alte lucrări cu o tematica similara:

1. Darnon, C, Buchs, C., & Butera, F. Apprendre ensemble : Buts de performance et


buts de maîtrise au sein d'interactions sociales entre apprenants. In : B. Galand & E.
Bourgeois. (Se) Motiver à apprendre. Paris: Presses Universitaires de France.

2. Darnon, C., Muller, D., Schrager, S.M., Pannuzzo, N. & Butera, F. Mastery and
performance goals predict epistemic and relational conflict regulation. Journal of
Educational Psychology.

3. Buchs, C., Butera, F., & Mugny, G. (2004). Resource interdependence, student
interactions and performance in cooperative learning. Educational Psychology, 24(3),
291-314.