P. 1
caragiale

caragiale

|Views: 257|Likes:
Published by Claudia Chelariu

More info:

Published by: Claudia Chelariu on May 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2015

pdf

text

original

I. L. CARAGIALE

Mare dramaturg român

Cuprins VIA A OPERA CRITICA ARBORE .

Caragiale. L. zidurilor cet ii m n stire ti. tunului. Acolo în umbra principal). Haimanale din jude ul Caragiale. . cu oameni r t ci i pe acele locuri. Haimanale ast zi numit I. . s tie unde se afl localitatea în sa. Prahova. afl undeva la mijlocul oselei i c ii ferate dintre Ploie ti i Târgovi te. pe lâng vestita M n stire M rgineni (care este reper principal). El este curios. se scut. care s-a n scut.de unde vine i numele c tunului.Date bibliografice Fiecare cititor care dore te s tie mai multe de Caragiale cite te cât mai multe lucruri despre via a i opera sa. era o adun tur de c su e s r c cioase. desigur. pe un deal (la mijlocul veacului al XIX-lea) se XIXg sea casa unde locuia Caragiale.

cu 40 de ani în urm . cumplit. Afar era o foarte friguroas iarna ningea i viscolea cumplit. a fost botezat pe 7 februarie 1852 în biserica m n stireasc .Vod . de la Constantinopol. . Ecaterina. 1852. pe care familia îl alinta µIancu¶ sau µIancu u¶ . Na i-a fost bunica Maria.viitorul scriitor µNenea Iancu µ. Primul n scut al familiei. Constantinopol.Scriitorul a venit pe lume pe 29 spre 30 ianuarie 1852. care era gr m ticul M n stirii M rgineni. a n scut un b iat s n tos i voinic. în alaiul lui Caragea . grecoaic ce venise cu bunicul tefan. so ia lui Luca.

ceilal i s-au n scut i au crescut aici . Luca Costache Caragiale Caragiale Ion Caragiale (poet de factur simbolic ). I. Anastasia i Iorgu.L. În afar de Luca. un mare scriitor clasic român. copii: Iorgu. i nevasta 1812. având graiul i credin a noastr . avut 5 copii: Luca. aproape de Atena. lui Maria au r mas în ar dup plecarea domnitorului. . Ei au domnitorului. ). n scut la Constantinopol. erau greci din Insula Idra. buc tarul lui Caragea. Cei trei fra i ( Luca. au Atena. tefan. venit în ar în 1812.Bunicii lui Caragiale dup tat . golful Egina. Ei. iar feciorii i-au continuat talentul : Iorgu Mateiu Caragiale (prozator). i adus în pl pimioar în ara Româneasc . Costache i Iorgu ) i-au înscris inumele în istoria teatrului na ional. Ecaterina. tefan i Maria.Caragiale a devenit ional. Costache.

În câ iva ani el devine ³secretarul sfintei scriitor. legalizat . la Haimanale. m n stiri´. Mama Ecaterina (1815-1885) . n scuta în 1815 la Bra ov. a tr it cu Luca Caragiale din 1848. viitor scriitor. primul tic). 1850. Dup ce se las de teatru filarmonice´. înteleg. stiri´. în 1838. o actri 1838. Mama lui Caragiale. Luca ( Luca sin Stefan) a fost mai întâi actor. (1812-1870) Se desparte de Caliopi deoarece nu se înteleg. b iat. cu ´madam ³Caliopi. actor. Luca se c s torise. e copist ( gr m tic). ³a Societ ii filarmonice´.Tat l lui Caragiale. de i leg tura lor nu era 1848. Ecaterina Chiriac Caraboa. dintr-o dintrfamilie de negustori aromâni . el î i va g si o slujb în administra ia M n stirii Tat l Luca M rgineni . În 1850. La 1852 i se na te.

L. Gheorghe i de la Sf.1 din Ploie ti (l859-1864). Va urma clasele primare la coala Domneasc Nr. pictorul Constantin Lecca. p rintele Marinache . Mihai Eminescu. Dar Nr. (l859-1864) mai întâi el a studiat slova chirilic la dasc lul Haralambie de la biserica Sf. s bat drumurile satului.Caragiale a avut o copil rie neîngr dit (avea libertate) ca i prietenul s u de mai târziu. se r zboia cu p s rile i pisicile din ograd . unde deveni avocat. Raiul copil riei lui Caragiale s-a sfâr it când b iatul avea 7 ani. I.Ea î i zicea Catti Caragiale. Tat l s u. ani. avocat. . Luca se mut cu familia la Ploiesti. Lui îi pl cea s asculte pove ti. pictat de ruda ei. f cea multe n zbâtii. Frumuse ea ei a fost Caragiale. Eminescu. Lecca.

cu cunun . El î i aminte te de nuielu a înv ales la ortografie. Antinescu. torului pe care o folosea mai . tia´. fura prunele. scria frumos. El Sf. Îl avea ca înv tor pe Zaharia Antinescu. perele i vi inile de peste gardul gr dinii ca i Nic riuca. El a fost impresionat de acest înv tor care l-a 1861-1862) înv at ³cu litere str bune româneasca toat cât o tia´. ortografie. nes tul dup cire ele m tu ii M riuca. tuns scurt.Gheorghe. ochii scormonitori. În clasa a treia îl avea ca institutor pe Basile Dr go escu (1861-1862). Înv a foarte bine. La 8 ani el avea capul mare.Gheorghe. familia (format din Luca i Cati Caragiale i cei doi fii-Iancu i sora sa Lenci de 3 ani) locuiau cu chirie în fiicasa lui Hagi Ilie lumân rarul de la biserica Sf. frunte înalt i era îmbr cat în uniform . a ie it al treilea din clas .La Ploie ti. 5 din Humule ti.

În 1868-1870. înv a la umor. Mihail Georgescu. ti. 5 PAVEL´ din Ploie ti. Eminescu. adolescentul era ca un spiridu . clasa a V-a la Bucure ti unde familia s-a mutat. 1863particular. Unchii lui Caragiale s-au dedicat teatrului . În 1863-1864 a urmat clasa a V -a în Georgescu. În 1867 gimnaziu. Se pare c a urmat zbenguit.PETRU I ³SF. era foarte zbenguit. . franceza i latina. mutat. La 16 ani. foarte bine preg tit pentru gimnaziu. Acum îl cunoa te pe Mihai Caragiale.În clasa a IV -a (1862-1863) a înv at cu directorul 1862-1863) colii. încheie ciclul de patru clase la Gimnaziul ³SF. Îi pl cea româna. cu limba t ioas i cu mult umor. La purtare avea nota 6. inteligent i vioi. Eminescu. Conservatorul din Bucure ti la clasa de mimic i declara ie a unchiului s u Costache Caragiale. latina. 1868-1870.

Pascaly. Dup moartea p rintelui s u. 6 . ti. În stagiunea 1871Pascaly. gazet riei i literaturii. La 18 ani el este încadrat de tat l s u la Tribunalul din Prahova în func ia de copist. c l tore te cu trupele teatru ale unchiului Iorgu Caragiale i M . Luca (tat l) moare de indropizie în 1870 la 58 de ani. ani. s u nu dorea ca I. Ucenicia de actor. Ca i Eminescu. cu leaf bun i existen sigur . lui lui Caragiale. Tatal sale. luni. doar pentru câteva luni.Caragiale s se fac actor ci dorea s devin func ionar al statului.L. literaturii. i-a folosit teatrului. în scrierea comediilor i scrierilor sale.Costache i Iorgu Caragiale (actori i autori dramatici) aveau patima teatrului. 18711872 este sufleor al doilea i copist al Teatrului Na ional din Bucure ti. scriitorul urma calea teatrului.

înalt. Dame. I. Este ³girant responsabil´ la gazeta ³ALEG TORUL LIBER´ i redactor al CLAPONULUI. sarcasm i era foarte inteligent. Se semna CAR i PALICAR. oameni. era suplu i nu prea înalt. verv . must cioar sub ire. GHIMPELE´. El avea umor. ³NA IUNEA ROMÂN ´ i colaboreaz la ³ TIMPUL´. Caragiale debuteaza în 1873 în revista umoritic s pt mânal ³ GHIMPELE´. 6 . inteligent. Cu rubric de umor coloreaz la ziarul ³ TELEGRAFUL´. ten oache . Cu F. frunte înalt . aranjat cu briciul.editeaz CLAPONULUI.L. TELEGRAFUL´. Al turi de actori i gazetari tr ia în lumea ber riilor bucure tene unde va cunoa te multe tipuri de oameni. PALICAR.La 20 de ani avea p r mare.

Împreun cu A. care era ´. Dame 1879. Balcalba a. ³ROMÂNIA LIBER ´. ³revist spiritist na ional ´. a scos în 1893 ³MOFTUL ROMÂN´. ap rut în cea de-a doua de6 . mai are rubric de Curiozit i 1877. suspendat curând din pricina unei tiri care anun ase prematur c derea Plevnei. la revista ´BOBÂRNACUL´ in 1879.Mihai Eminescu Ion Slavici unde este coleg cu Eminescu i Slavici. Scrie foiletoane de critic teatral la Plevnei. 1877. dirijeaz efemera foaie ³NA IUNEA ROMÂN ´ în 1877. Împreun cu F. prim -redactor. Public la ³ALBINA Slavici. CARPA ILOR³ în anul 1877.

o dispozi ie câtu i de pu in statornic .O. tr deaz o neangajare politic . ´SARA´. ´ASMODEU´. ´LITERATUR I ART ROMÂN ´. Iosif. numeroase. A mai colaborat la ´VOIN A NA IONAL ´. ´PAGINI LITERARE´. ´SARA´. ³DRAPELUL´. ´LUMEA VECHE´. scriitorul trecând cu dezinvoltur din tab ra liberal în cea conservatoare i înapoi. Caragiale conduce în anul urm tor ³EPOCA LITERAR ´. revista ³VATRA´. Cu Slavici i Co buc a înfiin at în 1894 1901. ³GAZETA POPORULUI´. ´FOAIA INTERESANT ´. Iosif. Colabor rile lui Caragiale la revistele i ziarele epocii. ³POVESTEA VORBEI´. Este redactor în 1895. avându-l ca secretar de redac ie pe t.Serie în 1901. ³LUMEA NOU ´. ´EVENIMENTUL´. ´ROMÂNIA JUN ´. la organul liberal ³VATRA´. ³OPINIA´. . înapoi. supliment al ziarului ³EPOCA´. ³ADEV RUL´. ³ZIUA´. 1895. ´LUMEA ILUSTRAT ´. avândut. ´GAZETA S TEANULUI´.

NOI). ´PROTESTAREA´. În rest cu ini iale . RAC . ³NOUA REVIST ROMÂN ´ . ³TRIBUNA´ i ³ROMÂNUL´ dinArad.´LUPTA´. (LUCA. FARSOR.unele mai fanteziste. GRI-GRI.IOAN. HANS. ´UNIVERSUL´.În prima parte a activit ii sale a semnat o singur dat cu numele s u întreg . altele mai transparente sunt: sunt: CARACUDI. . ´VIA A ROMÂNEASC ´.Pseudonimele lui Caragiale . LUCEAF RUL´. FALSTAFF. ´CONSTITU IONALUL´. O bun parte din operele sale reprezentative. ´. 1874. LUCA).în forme abreviate i r sucite ( CAR. ´UNIVERSUL LITERAR´.în revista ³CONTIMPORANUL´ în 1874. cu numele mic (LUCA. GRI- . ´FLAC RA´.I. Caragiale le-a publicat în ³CONVORBIRI LITERARE´ (între 1879le18791885) 1885).NOI).IOAN. ´CONVORBIRI´ denumit mai apoi ³CONVORBIRI LITERARE´.

VALENTIN. VAN-TYN.INTIM. noul divertisment. PICCOLINO. ZOE Sunt în cozeria doar aparent cordial a ranului Caragiale inflexiunile vervei sarcastice. OBLIVIUS. În pofida erorilor de administra ie. dar care se vor statornici. comedie. este 1888. VANNASTRATIN. propunând câteva inova ii primite atunci cu iritare. care avea s fac din el un satiric de temut. Cu o trup alc tuit prioritar din actori de NESCU. MUSEUS. Caragiale e nevoit s promoveze un repertoriu mai ales de divertisment. numit director general al teatrelor. PALICAR. în timpul guvern rii junimiste. L. QUODLIBET. TIMON. statornici. succedând lui C.ST NESCU. director instaurase un climat de disciplin i ordine. MEZELIC.I. PINCENEZ. mu c toare. A. temut. În 1888. .

desp r irea definitiv de Junimea. Maiorescu e vizat . defiu.se na te cel de-al doilea 1893. Luca. 1891. fiica unui arhitect. La 5 mai 1889 cânduItalia.în urma raportului net defavorabil al lui B.´ Gâ te i gâ te literare´ i în urma nedreptului articol ³Dou note´. care îi acuz scrierile de imoralitate i de denigrare a valorilor na ionale. de pe urma c rora ar fi ob inut foloase materiale. Ha deu i mai ales .A. poet. Sturdza.i voiajul de nunt în Italia.a interven iei dure a lui D. conferin a Prostie i inteligen . în care Maiorescu e învinuit de falsificarea textelor eminesciene.În 1889 se c s tore te cu Alexandra Burelly. În 1890 e din nou teatrelor. f cându. volumele Teatru i N pasta îi sunt respinse de la premiere în edin a plenar a Academiei Române. În acela i an . nu mai era director general al teatrelor. rostit la clubul muncitorilor din 9 mai 1893. la 2 iulie. dup conferin a de la Ateneul Român. GHEORGHE´. Anul 1892 consfin e te ionale. În 1891. viitor poet.de asemenea . în materiale. P. profesor de istorie la liceul ³SF GHEORGHE´. .

Între timp mai Gane. este refuzat de primarul ora ului. Ia i. Craiova. direc ia Teatrului Na ional din Ia i .T. Du ulescu Du u. Severin. stârne te nenum rate reac ii (A. În 1896.T.ca i în Craiova. Caragiale.Al. . Barbu tef nescu Delavrancea conferen iaz la Ateneul Român. Raicu Ionescu Rion) Caragiale mai conduce.în combina ie cu Mihalache o ber rie. pentru a i redresa situa ia material . Faptul rie.Bacalba a.Constan a. Macedonski. solicitând 1895) 1896. (A. i. a. restaurantul g rii Buz u (1895).Al.deschide .dar poate i cu inten ia de a scandaliza.Gane. N. împreun cu cumnatul lui T.În toamn . pe rând ³Ber ria Academic Bene Bibe ti´ i.

În 1901 i se serbeaz 25 de ani de activitate literar . Ionescu Caion. iar scriitorului. materialice te. Ca delegat al Statului. Caragiale face parte din comitetul Teatrului Na ional. dramaturgul proasp t s rb torit deschide ³Ber ria cooperativ ´. pasta. . a c rui pies Caragiale ar fi plagiatplagiat-o în N pasta. apoi ber ria ³Gambrinus´. prim riei din Bucure ti. Delavrancea rostesc discursuri. ³Gambrinus´. Strâmtorat aur. i se înmâneaz o pan de aur. psihopat care n scocise un autor maghiar. ional. Istvan Kemeny. în cinstea c ruia Take Ionescu i B. primar fiind B. un Al.Din 1899 este numit registrator în administra ia central a Regiei Monopolurilor Statului. Delavrancea. Este tip rit un num r unic de revist ³Caragiale´. Este epoca procesului de calomnie intentat lui Constantin Al.

Leonescuprin Italia. Exilatul de bun voie caut s i-l astâmpere între inând o vast i- . sunt sus inute de Al. Fran a. B. dar Caion. Al. Germania (1904). cu familia. 1905. Din Luciliu. un periplu Al. va fi în cele din urm achitat.Dramaturgul este ap rat cu str lucire de Delavrancea. Macedonski în ³ For a moral ´. publicând i o bro ur agresiv (Originalitatea d-lui CaragileCaragile-Dou plagiate). dorul de cas nu-i d pace. Dar. Manevrele sale achitat. sub pseudonimul Luciliu. Caragiale. se stabileasc definitiv la Berlin.Tolstoi. face. pentru ca în martie. care î i va desf ura campania de def imare invocând i numele lui L. tihna care i se ofer acolo. nupace. 1905. s 1904). Leonescu-Vampiru. cu tot confortul burghez i Berlin. nou respins (1903) de la un premiu academic pentru volumul 1903) Momente. dup un turneu prin ar (1903) cu actorul 1903) nomad Al.

Zguduit de evenimentele din 1907. Caragiale se înscrie în partidul conservator democrat al lui Take Ionescu. târziu. sub semn tura -Un patriot român. În 1912. 1908.Din Prim var pân în toamn ´. român. el Ionescu. 1912. scriitorul î i caut cu înfrigurare. respinge proiectul de s rb torire. În perioada când scria la mai multe reviste. nu o avea. a 1907c rui prim parte (Rumanien wie es ist ) apare în ziarul vienez ´ Die Zeit´. precum i recompensa na ional care se pl nuiau în România. scrie 1907. folosindude gazetele umoristice ale vremii. acum un comic alert. compunând . articolul pamflet ³1907. El practic vremii.coresponden cu numero ii s i amici i venind. folosindu-se de procedee verificate. de fapt. În 1908. uneltele. crezând c d curs unei chem ri politice pe care. din când în când în ar . socotind desigur c toate acestea vin prea târziu. când împline te 60 de ani. u or.

felurite ³gogo i´, ³curiozit i´, ³zigzaguri´, debitând cu deliciu anecdote, uneori pip rate, chiar licen ioase, ironii sub iri sau pline de echivocuri, glume hazlii, mai cu perdea mai f r . De la zeflemea la caricatur i burlesc i pân la sarcasmele distrug toare, repertoriul s u se îmbog e te. te. Satiricul ia în deriziune- uzând uneori de alegorie, hiperbols, i deriziunecel mai adesea, de anecdota piperat cu tâlc- moravuri de tâlcpres , limbajul administrativ sau g zet resc (surs de comic i mai târziu), maniera epistolar neevaluat , periferic . Caragiale pare c se amuz , f cându- i cititorii p rta i la cândudistrac ia sa, dar sub masca jovial i pu in cabotin se ad poste te un rictus sarcastic, r ut cios. Predispoizi ia e ,în cios. fond, agresiv i nu-i de mirare c scriitorul nuajunge la parodie i pamflet, batjocorind, fie i pe nedrept, pe venerabilul C. Boliac, pe junele Al. Macedonski ori pe Al. poligraful N.D. Popescu. Popescu.

Toate acestea sunt f r îndoial , ebo e, exers ri pentru opera maturit ii. ii. O fiziologie ca ³Broa te« destulete« destulenuvel pesimist ´ este socotit astfel, prima schi Caragialian de tinere e. e. În Smotocea i Cotocea se prefigureaz acele sec turi simpatice care aveau s fie Lache i Mache, în vreme ce b canul Ghi Calup, gardist civic i un credul încornorat, îl anun pe Jupân Dumitrache. Dac nu inventivitatea comic Dumitrache. impresioneaz în toate aceste încerc ri, în schimb se simte înc de pe acum scrupulul stilistic, care avea s devin teribil, torturant. torturant. E v dit sl biciunea scriitorului pentru o expresie cât mai precis , plastic i dens , mig lit cu me te ugul unui orfevrier. orfevrier. Scriitorul cu o atât de puternic vâna realist , satiric , se las , o vreme, ademenit de poezie. poezie.

El traduce în versuri piesa ³Roma învins ´ ajunge ca form aproape de perfec iune, dar structura nu e deloc liric . Caragiale mimeaz de fapt poezia. poezia. Dup câteva poeme cu un timbru elegiac, unde deplânge z d rniciile omene ti, el î i d în vileag aptitudinea de parodist. parodist. Derâde tot ce ine de simbolism, parnasinism (Ab irato) i ironizeaz tan ele macedonskiene. Caragiale care macedonskiene. avea s -l prefere pe Co buc lui Eminescu, v de te o receptivitate cam îngust fa de lirism. Fondul lui Caragiale lirism. este acela al unui conservator. Pasti ele (dup conservator. Gr. Gr.Alexandrescu, Eminescu, Co buc, D. Bolintineanu) fac dovada virtuozit ii sale. În ciclul de parodii simboliste sale. (Cameleon(Cameleon- femeie, sonet decadent, simbolist- vizual- colorist, simbolist- vizualAmiaz maur ) sunt pasaje care vizeaz instrumentalismul ori maniera macedonskian . În versuri, în afara unor epigrame i a unor i a unor atacuri repetate la adresa

de o vulgaritate colorat . mari gogomani) i în Convorbiri critice. politice. arjat pân la refuz. articole. prin articole. enia. etnic . diform. Numele personajelor sugereaz caracterul. 1907. condi ia material . Bro ura din 1907 ³Din prim var pân -n toamn ´ înseamn apogeul activit ii sale gazet re ti politice.spiritismului ha dean. Caragiale va reveni cu o poezie antidinastic (Mare farsor. social . . Caragiale s-a pronun at în El se refugiaz în limbaj. plin de formule i ticuri care le divulg scleroza l untric i g uno enia. cu fabule inspirate de r scoalele r ne ti din 1907. Despre art i literatur repetate rânduri. provenien a regional . un limbaj estropiat. ocupa ia.

A. Poe (dup versiunea lui Ch. sunt ³Broasca minunat ´ dup Mark Twain. ). Sylva. ³O balerc de Amontillado´ de E. ³R zbunarea ³ de Carmen Sylva. Alte t lm ciri Cervantes. F r noroc. Baudelaire). pedepsit´pedepsit´-o repovestire dup Cervantes. ³Sistema doctorului Catran i a profesorului Pan ´.Caragiale a scris în manier popular . snoave (Norocul i mintea. ³Curiosul Ch. . ³Masc ´. Ch. A tradus basmul ³F t frumos cu mo în frunte³ (dup Riquet a la Hauppe de Ch. Perrault). Minciun ).

burghez. încorporând dialoguri. amator de trai comod i civilizat. Coresponden a sa ine de literatur . bucure tean. prietenos i cordial.i alc tuiasc un cerc de prieteni (printre care C. mai cald. interesat s . dup o ³F clie de Pa ti´. mici povestiri. ³ D -d mult« mai d -d mult´ e o parodie a nuvelei mult« ³St pânea odat «´ a lui Delavrancea. s mai pun ara la cale sau s fac vreun chef. Zarifopol). sentimental i duios. chiar s bârfeasc . . Dobrogeanu Gherea. împreun cu care s asculte muzic (neap rat clasic ). 1912). momente i schi e.³Noaptea învierii´ e o autopasti . scriitori). unii oameni din acea vreme (politicieni. s îi imite pe chef. scriitori). Lui Caragiale îi pl cea s fac glume. În coresponden . e. Ca un Mitic Delavrancea. Delavrancea. îi place s converseze. din anii exilului berlinez (190419041912). descrieri. P. Îl imit i pe prietenul s u Delavrancea. grijuliu cu familia. s l sluie te un alt Caragiale. necontenit de taifasuri. E un taifasuri.

ti. turcisme i grecisme cu neologisme mai ales fran uze ti. schi e i momente exprim comicul imens al gândirii aberante a personajelor. timp. etimologiile populare. Limba e un mijloc de caracterizare psihologic i social . E o limb în care se amestec personajelor. construc iile gramaticale gre ite. Modelele limbii lui Caragiale ar fi maniera latinizat . degradarea limbajului profesional (juridic sau administrativ). telegramelor.Limba. stil telegramelor. de localizare. în comedii. . tipizare i fixare în timp.

miraculos. Limba. divulgând falsul democratism. amicii s i care veneau la Berlin. Venea foarte des în ar unde st tea pe la prieteni: la prieteni: Ia i locuia la Rosetti-Roman. El era o gazd foarte bun pentru scrisori. Caragiale a fost nevoit s se refugieze un timp la Berlin. este un instrument miraculos. vulgaritatea. Caragiale inea leg tura cu ara Gherea. Rosettila Ploiesti tr gea la Gherea. la Bucuresti st tea la Vlahu . . vulgaritatea. prin vizite i scrisori. Berlin. prostia preten ioas . unde a i r mas tot restul vie ii. în opera lui Caragiale.Ea exercit i o func ie critic . În 1910 avea un apartament în Schoneberb care a fost i ultima sa locuin berlinez . demagogic.

tu ind (vechea lui bron it tabacic ). în ar . g sit cu ziarul în mân . Caragiale st la taifas cu fiul s u Luca (Luki) pân tîrziu. între m su a de noapte i patul s u. A doua zi . Sicriul. Inima lui nu mai b tea i avea obrazul lini tit. l-a auzit diminea . nu departe de Eminescu. Scriitorul a fost înmormântat provizoriu în cimitirul protestant din Schoneberg-Berlin. pe 9 Iunie. La prânz. El tîrziu. tit. În toamn . ziar. u. l-a scris. El este îngropat la Cimitirul Belu. Eminescu . trupul i-a fost adus Schoneberg-Berlin. so ia Alexandrina. Gheorghe. a fost Sf. înhumat la 22 noiembrie. expus mai întâi la Biserica Sf.Seara de 8 Iunie 1912 era f r nici o prevestire trist . tiind c noaptea a lucrat la masa de scris. r mâne în birou citind un ziar. Didina. dar l-a l sat s doarm . pe o zi ploioas .

aceasta ne arat atitudinea sa politic antiliberal . Se pare c a inut i o conferin la clubul socialismul. El a fost mai întâi junimist. tragedia sa e psihologic . Ca satiric. A liberalismul. satira sa e social . când satirizeaz mahalaua. produs al liberalismului. în care atac liberalismul. A treia. doua e a N pastei. un pictor de moravuri. apoi. un pictor de st ri suflete ti. Aceast oper întreag se poate clasifica. ca tragic. Dup 1890 a cochetat pu in cu socialismul. socialist din Bucure ti. categorii: în perioada a doua e un scriitor tragic.Caragiale n-a avut vreo activitate politic prea pronun at . Caragiale e tragic. liberalismului. Cariera literar a lui Caragiale se împarte în 3 perioade: perioade: întâia e a Comediilor. cat. . a Momentelor i schi elor. în 2 categorii: în perioada întâia i a treia e un scriitor satiric. ti. a F cliei de Pa ti i a nuvelei P cat.

i. serioase. în opera sa. Timpul a trecut peste teatrul lui Caragiale f r a-i altera cu nimic viabilitatea uman i artistic . niciodat nu a crezut c mahalaua merit onoarea de a servi ca material pentru tragedie. la un loc. Caragiale are intui ia unei structuri sociale inferioare. . buni. noua stare de lucruri. Desigur Caragiale nu idealizeaz ranii. î i face datoria inferioare. chiar când sunt r i. mai ales ale r nimii. mi cat de suferin ele i nevoile claselor de jos . Din operele sale. Demascândetic de a scoate în lumin vicii pe care nu le aprob . serioase. Indiferentismul lui este semnul artistului superior. Demascând-o. grave. Nu to i sunt ranii. se poate spune c junimistul Caragiale a satirizat.Caragiale nu i-a b tut joc iniciodat de r nime. superior. nimii. dar. pentru sentimente puternice. sunt oameni adev ra i. iar când a scris tragedii.

În acest lot.rezervato numai pentru or eni. Scriitorul are o dubl intui ie a individului. Observa ia satiric i-a rezervati. Clasicismul lui Caragiale a sintetizat în aceste tipuri i categorii morale nu numai fiin e de tranzi ie social . Valoarea simbolic a personajelor m rturise te obiectivitatea în contempla ie a tendin elor lui satirice. . Crearea de tipuri ne duce la concluzia clasicismului lui Caragiale. lui. satirice. a trecut prin acizii satirei eni. S-a remarcat prin viziunea tragic sub care a privit lumea rural . Comedia de moravuri se împlete te cu cea de caracter. artei. pe mahalagiu. pe micul burghez. ti. El are o viziune realist a societ ii române într-un întrmoment de criz evolutiv .În judecata operei lui a introdus câteva elemente str ine artei. caracter. Aceast sintez constituie rezisten a operei lui. i pe intelectualii demagogi ie i i din aceast p tur . a categorie lui sociale i suflete ti. Caragiale.

.P trunderea în coal a operei lui Caragiale sa efectuat tot atât de tardiv ca i recunoa terea oficial a lui Eminescu. cele mai satirizate personaje din piese sunt jupân Dumitrache i Ric Venturiano. Crea ia sale. noastre. Comicul izvor te din nepotrivirea dintre esen a personajelor i aparen ele pe care acestea le între in. (Zoe Dumitrescu Bu uleanca) Venturiano. Publicul biciuit de critica lui Caragiale. dramaturgului a fost suspectat ca o oglind deformatoare a societ ii noastre. Eminescu. De aceea in. s-a ridicat ca o barier împotriva operei sale.

pe 18 ianuarie 1879.L. la Teatrul Na ional din Bucure ti s1878. de scriitorul francez Alexandre Parodi. opere. tradus excelent în versuri de I.Scrierile sale O NOAPTE FURTUNOAS Pe 21 mai 1878. Caragiale. întrdistribu ie actoriceasc str lucit . jucat cu mare succes tragedia ³Roma învins ´. Particip peste câteva zile la Caragiale. în revista c reia ³Convorbiri literare³ î i va publica principalele opere. întrunirea bucure tean a Societ ii literare ³Junimea´. Piesa s-a bucurat de . într-o 1879. Premiera la piesa ³O noapte furtunoas ´ a avut loc la Teatrul Na ional din Bucure ti.

Era o acidulat satir social i politic . nevasta lui Jupân Dumitrache. . Se aducea o critic aspr la adresa ³g rzii civile´. Aplauzele spectatorilor lmeritat´. care î i b tea joc de prostia i incultura unor personaje din lumea burghez . unde a fost adus de actorii Aristizza Romanescu i tefan Iulian. din care f cea parte i Chiriac.³un succes complex i meritat´. au scos la ramp pe emo ionatul scriitor. Dumitrache. cel care era în amor cu Veta. Iulian. Unora nu le convenea comedia.

A fost reprezentat pe scena piesei. legat de Veronica Micle. Micle. A ap rut tot în ³Convorbiri literare ³ în Nottara. Caragiale avea 32 de ani.Suceava. Nottara. în urma unui conflict cu prietenul Eminescu. apoi în jude ele Arge . piesei. calificativul ³excelent´. În aceast comedie î i alege personajele din or elele de munte unde fusese revizor colar.Vâlcea. La edin a din 6 octombrie 1884 a Societ ii Junimea cite te piesa în prezen a lui Vasile Alecsandri. . la 13 noiembrie 1884 în regia actorului C. colar. Titu Maiorescu acord Alecsandri. ani. Scriitorul a fost între anii 1881-1883 1881revizor colar în jude ele Neam . 1 februarie -1 martie 1885. Teatrului Na ional din Bucure ti.O SCRISOARE PIERDUT Este capodopera dramaturgiei noastre . 1885.I.

vanitos i la . e gata s publice o scrisoare de amor al lui Tip tescu. . arivismul cel mai sfundat. se întâlne te o lume corupt . între ine o veche rela ie adulter cu Zoe. autoritar . public. o ambi ie care ia forme agresive. personajul cel mai lucid din oper .Ac iunea se petrece în preajma noilor alegeri. alesul va fi Agami a Dandanache. nevasta lui Zaharia Trahanache. Rela ia lor e pe cale de a deveni un scandal el. c ci Ca avencu. În aceast oper alegeri. Ca avencu. Zoe. mai imbecil chiar decât Farfuridi i mai canalie decât Ca avencu. avocat demagog. Tip tescu. imoralitatea. femeie voluntar . avencu. Prefectul sfundat. venalitatea. felonia. unde st pâne te ipocrizia. e un arivist înr it. favoritismul. Eforturile lui se dovedesc zadarnice deoarece. candidatul din opozi ie. de care depind multe afaceri politice din or el. pierdut de Zoe.

Statutul social pe care îl înf i eaz mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos i ne arat aspectul unor sim minte omene ti de astfel acela i la toat lumea.Câteva tipuri din via a noastr social de ieri i le dezvolt cu semnele lor caracteristice. cu depinderile lor. autor. în situa iile anume alese de autor. manifestate îns aici cu o cot specific adic sub formele unei ³spoiele de civiliza ie occidental ³. cu expresiile lor caracteristice. structurat în mod precipitat pân în acel stat i transformat aici într-o întradev rat caricatur a culturii moderne. În acest caleidoscop de figuri. Caragiale ne arat realitatea din partea ei comic . înl n uite în vorbele i faptele lor spre efectele de seam cu mult cuno tin a artei dramatice. cu tot aparatul înf i rii lor. . moderne.

Orice concep ie artistic este în esen a ei ideal . Maiorescu a spus c dramaturgul î i ia personajele sale din societatea contemporan cum este pus în eviden partea comic a a cum o g se te i acela i Caragiale care ast zi î i bate joc de fraza demagogic . ³Comediile d-lui Caragiale. dup p rerea noastr sunt plante adev rate. vor avea i puterea de a tr i ³.D-ale Carnavalului Autorul î i ia personajele sale din partea ei comic . fie fire de iarb i dac cu via a lor organic . fie tufi . c ci ne prezint reflexul unei lumi închipuite. . Maiorescu pune în discu ie dou probleme: raportul probleme: dintre art i realitate i condi ia moralit ii în art . închipuite.

Cet eanul turmentat Pristanda v zu i de Aurel Jiquide . Ca avencu.Trahananache.

nic ieri nu se vede pedepsirea celor r i i r spl tirea celor buni. tipurile sunt toate alese. jucat pe o scen de a doua mân nu a pl cut. dintre oameni. situa iile sunt adeseori scabroase. Comediile d-lui Caragiale se zice c sunt imorale i triviale. buni. i înc aceste figuri i situa ii se prezint într-un mod firesc. amorul e totdeuna nelegiuit.Publicul primelor reprezent ri a judecat astfel : ³ O scrisoare pierdut ³ a avut un succes mare. parc s-ar întrîn elege de la sine c nu poate fi «« Altfel. . sau vi io i sau pro ti. i ³ O noapte furtunoas ´ a avut un succes mare dar ³ Conul Leonida ³. i ³D-ale carnavalului ³ a fost ³Dfluierat .

care îl ascult uimit . tuturor. Omul este un atot tiutor important în fa a nevestei. al burghezului m rginit i fricos. Conul Leonida e un mare sperios. în muzeele din Paris i din Floren a i cine g se te c sunt imorale?´ CONUL LEONIDA FA CU REAC IUNEA Sunt numai dou personaje-pensionarul Leonida i so ia lui personajeEfimi a .³Venera aflat la Milano este jum tate nud . poporului´. . cea de Medicis este nud de tot. ahtiat dup c p tuial . se teme i tremur de ³furia poporului´. Amândou sunt expuse vederii tot.dar un univers întreg.

Drama este conceput sub imperiul unor extreme rigori clasicizante. sumbr . vinovat de moartea iubitului ucis demult. Ea a convie uit zece ani demult. pedeapsa. Anca. . so ia crâ marului funest. Ea este obsedat de pedepsirea celui sentiment. e o creatur ale c rei tr iri s-au concentrat într-un întrunic. obsesiv. sentiment. Anca. dramaturgului. Dragomir. Dragomir este r v it i chinuit de spasme. Atmosfera este ap s toare. cu asasinul pentru ca acesta demascat s .N PASTA Drama N pasta (decembrie 1889) reprezentat pe scen în 1889) seara zilei de 3 februarie 1890 a dezl n uit o dezbatere aprins în presa vremii. prevestind un sfâr it funest.i primeasc pedeapsa. într-o compunere concis i întrîncordat . vremii. aproape insuportabil . aducând în scen pu ine personaje i respectând cu stricte e unit ile de timp i de loc. de remu carea pentru crima f cut ca i de aceast patim pentru Anca. dar neconsubstan ial înzestr rii dramaturgului.

PROCES CAION. Kemeny. Al. calomniante: a copiat´. cu litere chirilice. Caion. Acesta public cap). cronici dramatice violente. Al.Adversarii s i politici au publicat. un autor ungur . Adic el. Caragiale îl Const. a g sit la Bra ov i posed un exemplar rar. Caion a fost un tân r publicist. Ionescu-Caion. Ionescu-Caion. jignitoare la adresa lui Caragiale. numai articole calomniante: ³Domnul Caragiale n-a plagiat . A început a a numitul Caragiale. pe care l-a plagiat Caragiale. El sus ine c scriitorul a copiat ³N pasta ³ dup copiat´. luase în râs în ³Moftul român´ din 6 mai 1901 (Un frizer poet i o dam care trebuie s se scarpine în cap). . student CAION. El zice c N pasta se aseam n cu ³Nenorocul´ care îi apar ine autorului maghiar Istvan Kemeny. Caragiale. întârziat cu numele de Const.

500 lei amend i 10000 daune interese în favoarea ³p r ii civile I. în literatura maghiar . achitat. condamnat la 3 luni închisoare corec ional . nici o pies cu acest titlu.Caragiale se informeaz i afl c nu exist . Caion a fost Delavrancea. Caragiale´. Caragiale´. Ap rare de avocatul i scriitorul Delavrancea. titlu.L. Dar studentul face apel i la 10 iunie 1902 este achitat. Caion. 19 . Caragiale îi d în judecat pe Caion. Totul era o înscenare a lui Caion. era o lucr tur politic . pentru a-l ponegri. nici un dramaturg cu acest nume.

s . dedat brusc unui mod de via care mimeaz . o nou civiliza ie. înc nedezbarat de tabieturi i iner ii patriarhale. pe strad sau ber rie. cu mare mânc rime de limb . c ci necinstea i vulgaritatea se g sesc pretutindeni. Cuvintele încep ie. Familia burghez e un cui de pretutindeni. E o societate pestri . tr c neala lor. falsit i i imoralitate( Mici economii. poate cuprinde i mica dar i marea burghezie. p l vr gesc cu voluptate. folosesc metode anacronice. Un pedagog de coal nou .MOMENTE I SCHI E În momente i schi e se agit acela i umanitate grotesc . fiind un mod de a trece timpul. actele devin gesturi reflexe. automatisme. iar coala. tipuri i automatisme. mai ales pe teme politice. rizibile. Mahalaua timpul. unde se practic intens favoritismul (Lan ul sl biciunile. stângaci i adesea caraghios. 19 . Eroii. Bacalaureat). Diploma ie).i piard sensul. rizibile.

z p cit de frazeologia oficial delirant . e mai senin i în eleg tor cu moravurile i n ravurile. ca i în comedii. umorul s u lexical . i dizolvant e înlocuit treptat de o predispozi ie calm . stricat. ortografic. Scriitorul introduce vorbirea dialog. se consum în deosebi în limbaj. Schi e . Umorul batjocoritor ii. copiii sunt r zgâia i i obraznici (D-l Goe. High-life). ele subzist mai ales în dialog. dispus s contemple firea omului i spectacolul vie ii. tautologic. High-life). vulgar i snoab . Existen a personajelor. satiricul s-a mai potolit. Caragiale surprinde i cele mai fine inflexiuni i intona ii. se d în (D). indirect liber . fiind de o savoare inegalabil .Prost crescu i. analitic .Vizit ). vânt dup petreceri mondene. inert. . În ultimii ani ai vie ii. momente au un caracter dramatic. i la coal i acas . Femeia. aspirând spre ´societatea înalt ´ (Five o¶clock.

ale subcon tientului. de reac ia psihic a individului într-un întrmoment de como ie. ele dau o vie i caracteristic întrupare fiin ei ce se mi c în interiorul lor .Caragiale e atras acum de st rile mai obscure. . încordare. clipe. Momentele sunt scrise cu o vesel dar mu c toare ironie. n ravurile sau sl biciunile lor prinse în acele tr ite clipe. i arat tr s turi reânvietoare. de suprem încordare.

nu suport ocul pe care i-l provoac mai întâi iluzia câ tigului la loterie. realist . tipul func ionarului m runt. apoi teribila decep ie. creeaz impresia supranaturalului cu determinare logic . nebunie pricinuit de o ancsietate prelungit i de spaim . fireasc pe o vreme întunecoas .În vreme de r zboi evoc un caz de dependen . a cârciumarului Stavrache. într-o zon incert i stranie. eroul fiind tulburat i de farmecele unei hangi e dr coase. de traumele morale suferite în copil rie i mai târziu (O f clie de Pa ti). . echilibru i a a avariat de boal . Nici Lefter Popescu ti). Frica îngrozitoare. în care mi c rile întrsubcon tientului dar mai ales confuzia. (Doua Loturi). La hanul lui Mânjoal mizeaz tocmai pe acest joc între real i ireal. paroxist frânge în cele din urm i echilibrul nervos al hangiului Leiba Zibal. ie.

tulbur toare poezie. motivul folosit este cel al dracului p c lit de femeie. E vorba de un Bucure ti fanariot. nuvela ³Belfagor arcidiavolo´ a lui Machiavelli. femeie. În Calul dracului fantasticul se amestec cu realitatea. precizia detaliului istoric i social i sugestia fin a atmosferei. adaptare dup Ianulea. veridicitatea psihologic a caracterelor nu ar conferi pove tii i cofigura ia unei nuvele istorice.Kir Ianulea. . pitoresc i secol. dac poezie. Ar fi un basm. evoc intens o atmosfer de început de secol. istorice. degajând o ciudat .

Fiecare pagin a sa e un Momentelor. Este o aplicare vremii.I.idei despre art Întreaga oper a lui Caragiale . nici unul n-a r spuns atât de viu. Poate nici unul din scriitorii lui. uzesc. s-a ivit dint-o continu pornire polemic fa de dintreac iile i problemele epocii lui. ( Victor Felea) ie.Caragiale. .L. o secven plin de spirit i de umor decupat din societatea vremii. care încercau s invadeze o literatur tân r . document ridicat la rangul de art . de pa ti . atât cea literar cât i cea publicistic . no tri n-a fost atât de angajat în inextricabila complexitate a vie ii. Articolele sale despre literatur i art fac parte din vasta sa polemic i sunt îndreptate împotriva imposturii literare i a produc iilor f r valoare.CaragialeI. de prompt la solicit rile actualit ii ca autorul Momentelor.L. consecvent i riguroas a principiilor artistice care îl c l uzesc. în plin forma ie.

încât nu-i rezist nudecât regizorii i actorii talenta i. Prin excelen teatrul de imagine verbal . mozaical . i l-ar fi oripilat academismul. decorul i costumele la Caragiale sunt cu necesitate accesorii i de aceea ele impun o exigen artistic maxim .Secretul artei lui Caragiale nu st în ³ilustrare³. selectând i individualizând elementele pe care el nu le ³red ´. cu o concep ie i o dinamic scenic pe m sur . ci le pune în scen i le joac potrivit finalit ii artistice urm rite. comediei. Lui Caragiale îi repugna arta compozit . neavând nimic din teatrul ³narativ´. E atât de dialectic textul academismul. ( George Iva cu) . ci i în m iestria cu care el pe viu în anatomia social . rite. momentului sau schi ei comice. cu atât mai pu in în simpla ³reflectare´ a realit ii.

Caragiale Caragiale are o viziune realist a societ ii române.L. zon moral care este un compromis între mentalitatea de mahala i cea burghez .to i Zoedin piesa ³ O scrisoare pierdut ´. Trahanache. într-un întrmoment de criz evolutiv .I. ieni. S-a remarcat de mult viziunea tragic sub care a privit lumea rural . Ca avencu. scara social i moral a personajelor. . Brânzoveneanu. i Zoe. pe române. Tip tescu. de la mahalagiul pur la pseudo-intelectualul. Farfuride. Teatru caragialian este o mare sec iune t iat în corpul societ ii române. în comedii se poate urm ri o ascensiune. a c rei ac iune se petrece ³în capitala unui jude de munte´. pseudo-intelectualul. sunt intelectuali de provincie. Pentru înver unata lui observare satiric i-a rezervat numai or eni.

pe care nu-l reg sim nula nici un altul scriitor na ional. tarele esen iale ale burgheziei. redus la scena pur a psihologiei. Cu o mare intui ie . sim ul unei adev rate ³comedii umane´. Caragiale a surprins într-o oglind întrrece. de valoare universal . dar de o atenuant semnifica ie social . Dac ar fi burgheziei. Integrarea psihologiilor individuale în fresca unei societ i este semnul realismului s u. ional. procedat ca un clasic francez. m ritoare.Trahanache.Trahanachece st la baza vie ii de familie a mahalagiului înst rit i a provincialului cu prestigiu de conduc tor în mica lui lume.ilustreaz ³minciuna vital ´ tescu. ar fi creat câteva figuri aproape atemporale. lume. dovada unei intui ii sociologice.ChiriacChiriac-Tip tescu. .

unele mai adânci.Ca orice scriitor clasic. s-ar p rea c scriitorul se repet . Aceast sintez constituie rezisten a operei ti. altele mai schematice. dar toate de un omenesc autentic. superficial privire.i nupoate men ine echilibrul. sale. Comedia de moravuri se-mplete te cu cea de caracter. din cauza ebriet ii. personajelor. decorul mediului se schimb . Scriitorul a folosit toate mijloacele tehnice de a exprima comicul: comicul: comicul verbal al lui Conu Leonida. comicul fizic al Cet eanului turmentat. La o secaracter. altele mai profilate. i c numai starea social . Caragiale este creator de tipuri. care nu. i care provoac . autentic. nu i psihologia specific a personajelor. sale. prin asem narea con inutului moral al unor tipuri. Caragiale are o dubl intui ie a individului: a categoriei lui individului: sociale i suflete ti. Pristanda sau Farfuride.

Creang a stabilit punctele de contact rural. dintre basmul popular i universul primitiv al copil riei. în istoria neamului nostru. apoi comicul psihologic al lui Trahanache i Ca avencu i comicul de compozi ie. în visul metafizic i visul unui românism idilic i rural. În comedii i în schi e umoristice. proceselor psihologice i sociale ale ora ului. Caragiale a reconstituit cu o neegalat intui ie psihologia unei epoci i chiar a unor categorii suflete ti specific urbane.el însu i rieiun univers legendar. . Filimon a v zut tragedia urbane. în feeria naturii. Caragiale a observat. într-o infinitate de nuan e. din actul al patrulea al Scrisorii pierdute. Dintre junimi ti numai Caragiale reprezint spiritul citadin. mascarada hilar a unei întrmahalale care s-a luptat s ajung la rangul de metropol . nostru.râsul prin mijlocul elementar al sughi ului (un comic de repeti ie fizic ). pierdute. c ci Eminescu s-a refugiat în evul mediu patriotic i sentimental.

Dintre toate felurile de a scrie. cronici teatrale. în scrisori. F când distinc ie între stil i ii). cu arta lui smerinduatât de plin de adev rul vie ii. nici în eles f r art ´). . ii. claritate (care nu trebuie sacrificat de dragul originalit ii). Caragiale dezaprob retorismul unui Schiller ori Hugo. muzicale. plastice. în fabule. Concep ia scriitorului este net realist . Caragiale alege stilul ³potrivit´ adic m sur . schi e. manier . unde î i exprim p rerile cu o candoare bonom i amuzant . la întruniri publice. parodii. creatorului.Caragiale este istoricul umorist al dezl n uirii instinctelor de parvenire a tuturor acestor or eni. în fruntea conducerii administrative. în pres . pe care i-a întâlnit în via a de toate zilele. de talentul i me te ugul creatorului. Literare ³Câteva p reri´ i politice. concizie. smerindu-se îns dinaintea lui Shakespear. iar viabilitatea ei e e. asigurat de ´în elesul omenesc´ pe care îl exprim (³nici art f r în eles.

are o recep ie lent a inova iilor-fie ele în literatur iilor(simbolismul. de sine st t toare. prin temperament i orientare literar . Caragiale a socotit teatrul ca o autonom . se mai re in În Nirvana. Caragiale Antiera. pictur (impresionismul) sau etc. decât de literatur . Dou note. petrecere .o art reflexiv (Oare teatrul este literatur ?). Anti-romantic.). articolele sale.un clasic. mai aproape de oratorie i întrîntrun sens de arhitectur . Scriitorul. Vlahu (Politic i Al. distrac ie. literatur ). muzic . în care se evoc patetic. .În scrisorile lui Caragiale c tre Al. Ironie. un ³om vechi´. o art constructiv . Eminescu. Între clasic. parnasianismul etc. care se declar el însu i. Pentru el teatrul este mai ales ?). aproape liric figura lui Eminescu. deopotriv binef c toare. înrâurire reciproc de astfel. impermeabil la noua poezie. cu har ag. el z bove te asupra ideii de compatibilitate a literaturii cu politica. toare.

În (E. concerte simfonice).În seria de articole ³Cercetare critic asupra teatrului românesc´ (România liber ). cu unii autori francezi (E. au încremenit într-o m rginire definitiv . mitocani i fandosi i. vorbind despre ³Apus de soare´soare´Delavrancea. sunt inap i de devenire sufleteasc .Labiche. condamnând de la bun început lipsa de probabilitatea criticii dramatice curente (el însu i a f cut critic dramatic . V. într- . parvin în ierarhia social . Personajele. E.Scribe. operele lui Caragiale se întâlne te o lume pestri de arivi ti. simfonice). despre spectacolele teatrului italian. Sardou). de parveni i. S-au mai descoperit asem n ri cu Alecsandri. pe care autorul îi fixeaz laolalt în mahala.Sardou). vanito i i amorali. Conul Leonida fa cu reac iunea se apropie de ³Ia ii în carnaval´ a lui Alecsandri. care pot s mahala.

Ion Luca Caragiale .

Procedeul care permite unui autor dramatic i unui povestitor s fac astfel încât în dialogurile i nara iunile lui s se aud felul de a vorbi a personajelor sale.Limba i stilul în operele lui Caragiale Limba i stilul personajelor lui Caragiale alc tuiesc un moment al dezvolt rii realismului în literatura noastr . Creang i Caragiale Ghica. nu este prea vechi în literatura noastr . . au adus procedeul la perfec iune. Caragiale a notat limbajul iune. cu scrisorile lui Ghica. cu Ciocoii vechi i noi al lui Filimon. cu unele schi e ale lui Negruzzi. cu comediile lui Alecsandri. oamenilor lui.dintri cultur . considerându-l dintr-o sfer deosebit de via considerându. A ap rut odat cu primul roman istoric. prin notarea particularit ilor de vocabular sau de construc ie ale acestora.

Una din constantele fundamentale ale publicisticii politice i ideologice a lui Caragiale a format-o tocmai formatdenun area vanit ii iremediabile a acestui liberalism.Concep iile estetice ale lui Caragiale Estetica lui Caragiale se afl într-o leg tur subtil i întrprofund cu ansamblul conforma ie spirituale a scriitorului i cu totalitatea reprezent rilor sale asupra direc iilor de dezvoltare ale vie ii sociale. Întreaga structur spiritual a lui Caragiale era impregnat de un dezgust puternic fa de expresia tendin elor ³generoase´ i ³umanitare³ ale ideologiei liberalliberaldemocratice. i a . sociale. de o repulsie acut fa de diversele forme de locvacitate ³idealist ´ sau sau de revolu ionarism exterior. exterior.

.. românesc.´. . Caragiale scria într-un articol din Timpul: ´Liberalii întrTimpul: pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase.caracterului profund mistificator al ³revolu ionarismului´ de parad . individuale. afi at de doctrinarii liberalismului românesc. de fraze i formule de senza ie.´ El mai spune c timp de mai de jum tate de veac ne-a nest pânit numai tirania vorbei ( vorba umflat i seac ). ). filantropi nesocoti i.. mizerabile. considerând progresul omenirii ca o fapt a voin ei individuale.. Cu o luciditate remarcabil Caragiale a supus unui radical proces de demistificare ³nobila ³ i ³sublima´ frazeologie retoric a democra iei liberale-dezv luind în liberaletransparen a ei rapacitatea i abjec ia interese de clas ale unei burghezii mizerabile.

Caragiale ca i în cazul lui Flaubert . fraternit ii´.afirmarea drepturilor autonome i suverane ale ³talentului´ în art . anti-retorism). meritul excep ional al scriitorului st în a surprinde cu intui ie admirabil . apare în primul rând ca un act simultan de ap rare i de apologie a realismuluirealismului. egalit ii. cu antianti-conven ionalism i anti-retorism). contradic iile reale ale regimului democra iei burgheze.Nu stigmatizarea himericelor ³forme f r fond´ formeaz a adar temeiul veritabil al criticii caragialiene. . S-ar putea stabili pân la un punct o anumit similitudine între orientarea gândirii estetice a lui Caragiale i cea a unui scriitor de tipul lui Flaubert. În cazul lui Flaubert. de a fi contrapus agita iei de suprafa a lozincilor ³libert ii.în fa a invaziei diverselor ideologii sau tendin e estetice cu caracter alienant i mistificator (³talent´ veritabil fiind sinonim pentru Caragiale cu realismul superior. ii´.

iar opera lui Caragiale se afl într-o consonan des vâr it întrcu realismul ideilor estetice ale scriitorul.i necru tor victimele de pe platforma executânducelui mai intratabil i mai lipsit de iluzii realism. Exotismul afectat. falsele mistere. artificioasa figura ie mitologic . ieftina idealizare a unui ³altruism´ i a unei ³generozit i´ factice formau obiectul zeflemelei lui Caragiale în fa a spectacolului prozei de tip ³poporanist´. edulcorarea. a esoterismului sau colorismului i-au g sit în pasti ele caragialiene un critic ilucid executându. simbolismului minor etc. unui scriitor se verific înainte de toate în imanen a operei. scriitorul. ( N.Principalul obiectiv al ironiei i sarcasmului caragialian l-a constituit tocmai factura estetic i stilistic a a unor produc ii literare descinse din curente de tipul poporanismului. epocii. Estetica realism. ³poporanist´. ³poza´ poetului damnat. s m n torismului. Sentimentalismul. etc. Caragiale a intuit admirabil i diversele cli ee dintr-o dintranumit literatur minor a simbolismului epocii. Tertulian) .

Se spune c de pe urma acestui episod . n-ar fi altul decât Caragiale. El va scrie atunci articolul ³În Nirvana´ în care va povesti cum la cunoscut. ca un om sentimental ce era. Prietenia lor se stricase din cauza cunoscut. aventura lor la sup rat pe Eminescu care o iubea pe poet . marele nostru poet na ional ar fi creat ³LUCEAF RUL´. C t lin. Veronic i Micle. ani). . v rsase lacrimi i atunci când a aflat c ³d-l Eminescu a ³dînnebunit´. pe care îl jignise suflete te doar o singur dat în viat . El a fost atras de frumuse ea ei (avea 31 de Micle. El mai brad. Caragiale. st tea întins pe catafalc. dup ochelarii s i de miop. copil de cas .Eminescu i Caragiale Caragiale. în cetin de brad. a plâns. înnebunit´. viclean RUL´. atunci când prietenul s u Eminescu.

aveau amândoi s lucreze la ziarul ³Timpul´. ti. ´culcat în fân´. ³Timpul´.Eminescu era foarte înv at. Eminescu a fost pentru Caragiale un« excelent un« profesor. Adusese i la Bucure ti fân´. geamantanul cu c r i nem e ti. Mai târziu. Iancu. . tia nem e te i citea în gura mare pe Schiller. Atunci la întâlnit Iancu. profesor.

ale majorit ii colegilor s i de breasl . ironia are poate ca punct de nuite. într-o vreme când revistele întrumoristice. agresive. afirma c ironia e principala coordonat a umorului caragialian. foarte la pre i în plin ofensiv .Ironia la Caragiale Rolul ironiei în opera lui Caragiale este covâr itor. caragialian. plecare idealul unui stil de urbanizare. pân la anularea iluziei creatoare obi nuite. Se poate itor. La Caragiale. La romanticii germani. uzau de arma foarte insult toare a vehemen ei agresive. Ironia începe s se desemneze limpede pentru acela care tie cât dispre uia Caragiale publicitatea literar contemporan . necontrolate. . ironia ia caracterul unei atitudini deta ate a artistului fa de propria sa oper . improviza ia i scrisul spontan.

La romanticii germani. La Caragiale. ironia are poate ca punct de nuite. uzau de arma foarte insult toare a vehemen ei agresive. ironia ia caracterul unei atitudini deta ate a artistului fa de propria sa oper . agresive. afirma c ironia e principala coordonat a umorului caragialian. Se poate itor. improviza ia i scrisul spontan. pân la anularea iluziei creatoare obi nuite. foarte la pre i în plin ofensiv . ale majorit ii colegilor s i de breasl . într-o vreme când revistele întrumoristice. . Ironia începe s se desemneze limpede pentru acela care tie cât dispre uia Caragiale publicitatea literar contemporan . necontrolate. caragialian. plecare idealul unui stil de urbanizare.Rolul ironiei în opera lui Caragiale este covâr itor.

care se d dea urma al con ilor polonezi de Geniadevki. Caragiale rezolva în Aasky. dac paragraful n-ar începe cu ³Uf ³ prin care autorul se elibereaz de co marul retr irii în povestire. 9. În paragraful ³Niciodat n-am s uit ce bine m-am odihnit o noapte în ora ul meu natal. retractare a unei cronici precedente. mod ironic .El îl ironizeaz pe Macedonski. în care poetul fusese prezentat transparent sub numele de Aasky. cu simulacrul în elegerii aprobative. Ironia joac în satira social a lui Caragiale rolul sugestiei în poezie. i fumurile lui nobiliare. GrandRomân ´. la nr. . poezie. ar fi stilul normal al ironiei caragialiene (ce bine pentru ce r u) . povestire. Grand-Hotel ³Victoria nr. Articolul se prezint ca o Geniadevki. contradic ia fundamental dintre demagogul politic. afi at de tân rul poet . nobiliare.

sugereaz inferioritatea. prin aluzia culinar a numelor lor. denumesc. ³Farfuridi´ i ³Brînzoveneanu´ edinte. . i nu e timp s se fac ³acea sudare între nume i personagiu´. ³Zaharia Trahanache´ i prin nume dar mai ales prin prenume sugereaz b trâne ea i decrepitudinea i tot ce are greoi i tic it venerabilul pre edinte. Într-o pies de teatru e necesar lor. în orice caz c au numele lor. Numele seam n . cu personajele. Întrfolosirea acestui procedeu deoarece o pies de teatru este scurt .Numele din opera comic G. La prima lectur sau reprezentare a unei comedii a lui Caragiale. sim im c personajele nu puteau avea alt nume. personagiu´. prin ele însele. personajele. Ibr ileanu spunea c numele din opera comic a lui Caragiale ne dau impresia c fac parte din personajele pe care le denumesc.

e comic. latrans. ³Agami Dandanache´. este un personaj fricos i ³tradus´ de toate femeile. ³Ca avencu´ red pe demagogul latrans. ³Mi a´. ca i prin combina ia lor. dar au comicul categoriei sociale. ³Zi a´. . nu au nimic comic. ³Didina´. imbecil.vulgaritatea i lichelism. imbecilitate. ocupa ie de rând i imbecilitate. Numele de ³Veta´. aceste nume fiind nume de mahalau . ³Nae Ipingescu´ prin sonoritatea lichelism. chiar f r nici o asocia ie cu croitoria inferioar (ipingea) i cu ciubot ria ( pingea). porecl i evoc un om cu o configura ie fizic ubred . poate aventur (prin pronume) i. no ional sau acustic. ³Ric Venturiano´ evoc dezinvoltura june . prin sonoritatea numelui i prenumelui . desperarea Zoei din cauza scrisorii amoroase etc. etc. femeile. cuvântul dandana se potrive te cu rolul lui în pies : schimbarea candidatului la deput ie . ³Cr c nel ³ e o comic. sugereaz extrac ie inferioar .

ARBORELE GENEALOGIC AL LUI I.L.CARAGIALE (înainta ii i urma ii scriitorului) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->