Nume:Nicolescu Alexandru

Clasa: a VIII-a A

Site:www.circuiteelectrice.ro

Rezistorul
Rezistenta si rezistorul
Este foarte uşor să confundăm termenii de rezistenţă şi
rezistor. Rezistenţa reprezintă opoziţia faţă de curentul
electric, iar rezistorul este un dispozitiv fizic utilizat în
circuitele electrice. Este adevărat, rezistorii posedă
rezistenţă electrică, dar trebuie să înţelegem că cei doi
termeni nu sunt echivalenţi!

Scopul rezistorilor

Datorită relaţiei dintre tensiune, curent şi

rezistenţă în oricare circuit, putem controla oricare variabilă
prin simplul control al celorlalte două. Probabil că cea mai
uşor de controlat variabilă dintr-un circuit esterezistenţa.
Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea materialului,
mărimii sau formei componentelor conductive (ţineţi
minte cum filamentul metalic subţire al unui bec crează o
rezistenţă electrică mai mare decât un fir gros?)
 Componentele speciale numite rezistori sunt
confecţionate cu singurul scop de a crea o cantitate precisă
de rezistenţă electrică la introducerea lor în circuit. Sunt
construite din fir metalic sau de carbon în general, şi
realizate astfel încât să menţină o rezistenţă stabilă într-o
gamă largă de condiţii externe. Rezistorii nu produc lumină
precum este cazul becurilor, dar produc căldură atunci când
degajă putere electrică într-un circuit închis în stare de
funcţionare. În mod normal, totuşi, scopul unui rezistor nu
este producerea căldurii utile, ci pur şi simplu asigurarea
unei rezistenţe electrice precise în circuit.

Simbolul rezistorului

Simbolul rezistorului pe care îl vom folosi în circuite

este cel în formă de zig-zag.

Valorile rezistenţelor în ohmi sunt de obicei

reprezentate printr-un număr adiacent, iar dacă într-un
singur circuit sunt prezenţi mai mulţi rezistori, fiecare va fi
notat cu R1, R2, R3, etc. După cum se poate vedea,
simbolurile pentru rezistor pot fi prezentate fie orizontal, fie
vertical:
 Rezistoare cu rezistenta
variabila

Rezistoarele pot de asemenea să fie cu rezistenţă

variabilă, nu neapărat fixă. Această proprietate o putem
întâlni în cadrul unui rezistor construit chiar pentru acest
scop, sau o putem întâlni în cadrul unui component a cărui
rezistenţă este instabilă în timp.
În general, ori de câte ori vedeţi simbolul unui component
reprezentat cu o săgeată diagonală prin el, acel component
are o valoarea variabilă şi nu statică (fixă). Acest simbol este
o convenţie electronică standard.

Disiparea energiei

Deoarece rezistori produc energie sub formă de căldură

la trecerea curentului prin ei datorită frecării, aceştia pot fi
împărţiţi în funcţie de cantitatea de căldură ce o pot susţine
fără a se supra-încălzi şi distruge. Această categorie este
specificată în „Watti”. Majoritatea rezistorilor din aparatele
electronice portabile sunt în categoria de 1/4 (0.25) watt sau
mai puţin. Puterea unui rezistor este aproximativ
proporţională cu mărimea sa: cu cât rezistorul este mai
mare, cu atât mai mare este puterea sa. De menţionat şi
faptul că rezistenţa (în ohmi) nu are deloc legătură cu
mărimea!
 Rezistorii sunt elemente
extrem de importante într-
un circuit

Chiar dacă apariţia rezistorilor într-un circuit pare pe

moment a nu avea niciun sens, aceştia sunt nişte dispozitive
cu un rol extrem de folositor în cadrul circuitelor (divizoare
de tensiune şi divizoare de curent, de exemplu). Pentru că
sunt atât de simplii şi de des utilizaţi în domeniul electricităţii
şi a electronicii, vom dedica o bună bucată de vreme analizei
circuitelor compuse doar din rezistenţe şi baterii.

Sarcina electrica

În diagramele schematice, simbolul rezistorilor este

adesea folosit pentru a indica un dispozitiv general dintr-un
circuit electric ce transformă energia electrică primită în ceva
folositor (bec, de exemplu). Orice astfel de dispozitiv non-
specific într-un circuit electric poartă de obicei denumirea de
sarcină electrică, sau scurt, sarcină.
 Analiza unui circuit simplu

Pentru a rezuma ceea ce am spus până acum, vom

analiza circuitul alăturat, încercând să determinăm tot ceea
ce putem cu ajutorul informaţiilor disponibile.
Tot ceea ce cunoaştem în acest circuit este tensiunea la
bornele bateriei (10 volţi) şi curentul prin circuit (2 amperi).
Nu cunoaştem rezistenţa rezistorului în ohmi sau puterea
disipată de acesta în Watti. Folosindu-ne însă de ecuaţiile
lui Ohm, putem găsi două ecuaţii ce ne pot oferi răspunsuri
folosind doar cantităţile cunoscute, tensiunea, respectiv
curentul:

Introducând cantităţile cunoscute de tensiune (E) şi

curent (I) în aceste două ecuaţii, putem determina rezistenţa
circuitului (R), şi puterea disipată (P):

Pentru circuitul de faţă, în care avem 10 volţi şi 2

amperi, rezistenţa rezistorului trebuie să fie de 5 Ω. Dacă ar
fi să proiectăm un circuit pentru a opera la aceste valori, ar
trebui să folosim un rezistor cu o putere de minim 20 de
Watti; în caz contrar, s-ar distruge din cauza supra-încălzirii.