Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:
PROF. UNIV. DR. ING. DUMITRU ION ARSENIE

Doctorand:
AS.ING. ION GRAMA

Constanța 2008

1
Contribuții teoretice la imbunatățirea
randamentului turbinelor

2
Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 1

În capitolul 1 prezint o descriere a turbinelor Kaplan, Francis, Pelton,


Deriaz-Kaviatcovzki și Bulb. [1,2,3]. Redau în lucrare puterile maxime,
debitele, caderile, turațiile nominale, randamentele pentru fiecare tip de
turbine.
Prezint diagrama cu domeniul de funcționare optim al fiecărei
turbine, în funcție de cădere și turație specifică.

Capitolul 2

În capitolul 2 se redă o scurtă prezentare a randamentelor așa cum


sunt redate în literature de specialitate din bibliografia lucrării.

Capitolul 3
Contribuții teoretice privind creșterea randamentului la
turbinele Pelton.
.
3.1. Contribuții teoretice privind creșterea randamentului hidraulic la
turbinele Pelton.
În acest paragraf stabilesc prin calcul valoarea razei “R” a
conductelor pe care se racordează două ori mai multe injectoare identice
(maxim sașe).
Am calculat chieltuielile anuale legate de investiții A2 , cheltuielile
anuale totale A, vor fi în funcție de raze R, A=A(R). Am anulat derivate
funcției și am determinat raza economică Rec de așezare a conductei în
jurul rotorului de turbina Pelton.
Pentru o turbină Pelton dată funcția A1 , este dată de relația:
A1 = K 1 R + K 2 R −3,5 + K 3 și am dedus-o plecând de la puterea
hidraulică pierdută Ph , datorită pierderilor de sarcina liniară și locală. Am
determinat mărimile K 1 , K 2 , K 3 , ele depinzând de diametrele
tronsoanelor de conductă de raza R, de viteza de circulație a apei prin

3
tronsoane Vc , de debit, de coeficientul pierderilor liniare λ , de
diametrul D al rotorului, de prețul de cost al unui KWh.
Funcția A2 are forma: A2 = K 4 R + K 5 , unde K 4 siK 5 sunt
mărimi ce le-am dedus ținând cont de costurile materialelor conductelor, de
cheltuielile de montaj, de numărul de ani de exploatare a conductelor.
∂A
Din analiza derivatei, = 0 , am dedus raza economica
∂R
1
 3,5 K 2  4,5
=  Ph respectiv
Rec K +K  , pe baza careia calculez puterea
 1 4 
Ph
randamentul hidraulic, ηn = 1 − , unde Pa este puterea
Pa − PQ
disponibilă a turbinei, iar PQ este puterea pierdută datorită debitului
pierdut.
3.2. Contribuții privind creșterea randamentului mecanic la turbinele
Pelton.
În paragraful 3.2. se arată că putem crește randamentul mecanic la
turbinele Pelton prin micșorarea puterii pierdute prin frecare în lagăre.
Aceasta putere poate fi diminuată prin micșorarea reacțiunilor în lagăre și
prin diminuarea diametrelor fusurilor lagărelor.
Putem obține reacțiuni minime în lagăre prin folosirea unui număr de
injecotare (maxim șase) pe un rotor care sa fie astfel plasate încăt rezultanta
forțelor hidrodinamice al jeturilor și a forței de greutate sa fie nulă. În acest
caz reacțiunile în lagăre în timpul funcționării în regim normal sunt practice
nule.
pm
Randamentul mecanic este dat de ralația: ηm =1 −
Pa − PQ − Ph
,(3.2.1)unde s-a notat cu :
R  d1t d 2t 
Pml , puterea pierdută în lagăre Pml = µ  +  ;(3.2.2)
2 2 2 
Relația de mai sus s-a scris tinându-se cont că avem același
coeficient de frecare în cele doua lagăre, iar rezultanta R a torsorului de
forțe actâționează la jumatatea distanței dintre lagăre.

4
Torsorul de reducere al forțelor hidrodinamice Fhi si de greutate într-
un punct de pe axul rotorului aflat în planul forțelor este:

 n
 R = ∑ Fn + G
 i= 1
σ 0 n
(3.2.3)

M = r × F
 0 ∑i= 1 i h i
Se arată în continuare ca prin creșterea numărului de injectoare
creștem turația nominală și scadem astfel diametrul rotorului turbinei.
Din P = M t ⋅ϖ , rezultă că mărind viteza unghiulară (prin
creșterea turației) se micsorează momentul de torsiune M t , pentru o
aceeași putere și în acest mod micșorăm diametrul arborelui și inclusiv
diametrul fusului d 2 f , care în conformitate cu 3.2.2, conduce la o putere
Pme micșorată și prin urmare la un randament mecanic mai mare (vezi
3.2.1).
Pentru a avea o forța hidrodinamică constant pe paleta în faza de
pornire egală cu forța nominală;se va face o deplasare controlată a acului
injectorului, astfel că în aceasta fază debitul să crească treptat. Dacă inițial,
când rotorul este în repaos s-ar trimite pe paleta jetul nominal, forța
hidrodinamică Ph ; pala ar fi de două ori mai mare, ceea ce ar duce la un
rotor de dimensiuni mărite, calculate pe baza acestei formule:
Fh = ρQ (v −u )(1 − cos α)
(3.2.3)
Pentru unghiul de întoarcerea jetului α = π ,și pentru viteza de transport
a=0, (rotor oprit) rezultă din 3.2.3, forța hidrodinamică la pornire
Fhp = 2 ρQV = 2 Fhn .
Forța hidrodinamică nominală Fhn rezultă din 3.2.3 pentru
V
u= , care este o condiție de randament maxim.
2

Capitolul 4

Contribuții privind creșterea randamentului la turbinele Francis.

5
4.1. Contribuții privind creșterea randamentului volumic la turbinele
Francis.
În acest paragraph se stabilesc relațiile ce nu permit calculul
debitelor pierdute prin interstițiile făcute de capacul rotorului și de inelul
rotorului cu carcasa turbinii.
Pe baza acestei relații putem să acționăm asupra mărimilor ce
definesc șicanele astfel încât să obținem randamentele volumice ην
dorite :
Qp
ηv =1 − (4.1.1)
Q
Q p = Q p1 + Q p 2
Debitul pierdut prin sicane dintre capac si carcasa Q p1 este același
cu debitul ce trece prin orficiile din capac, orificii care se practică pentru
diminuarea forței axiale
Prin șicana de suprafata S, cu coeficientul de debit prin șicana µ
'
,trece debitul Q pl datorat diferentei de presiune la intrarea in sicana p1
si la iesirea din sicana p1′ .

p1 − p1
Q p1 = µS 2 g
χ
(4.1.2)
pe − p 2
Q p1 = µ0 S 0 N 2 g
χ
(4.1.3)
′ ρ
p1 = pc + ω02 (r12 − re2 ) (4.1.4)
2
S-a notat cu Pe presiunea de deasupra capacului la raza re , la
care sunt practicate N găuri de arie S 0 ce permite trecerea debitului Q p1
în conformitate cu relația 4.1.3.
Presiunea p 2 este presiunea la ieșirea din rotor, iar µ0 este
coeficientul de debit al orificiilor.
Relația 4.1.4 se stabilește plecând de la relația vaselor cu fluid în
mișcare de rotație:
p r 2m2
z+ − = ct .
χ 2y

6
Din sistemul de relații 4.1.2, 4.1.3, 4.1.4, rezulă
K1 S 2
Q p1 ( L) =
S2 L
+ 1,5 + λ
µ0 S0 N
2 2 2
2h
(4.1.5)
2  ρ 2 2 2 
Am notat: K1 =  p1 − p 2 − ω0 ( r1 − re )  (4.1.6)
ρ  2 
În concluzie după cum rezultă din 4.1.5, putem crește randamentul
volumic ην dat de 4.1.1, mărind lungimea șicanei L, și practicând
orificiile în coroana la o raza Re cât mai mare, pentru a avea K 1 mic,
ceea ce conduce la un debit pierdut Q p1 mic.
Debitul pierdut Q p 2 printre șicanele dintre inelul rotorului și
carcasa, se determină în mod similar debitului Q p1 , și are expresia:
C1
Qp2 =
1 1 (4.1.7)
+ 2 2
µ S
2 2
1 1µ 2 S2
Mărimea C1 este dată de relația:
2 ρ 
C1 =  p1 − p 2 − ϖ 02 (r12 − r22 )  (4.1.8)
ρ 2 
Raza r3 este raza de dispunere a șicanei prin care debitul Q p 2
părăsește inelul rotorului.
S-a notat cu µ1 şi µ2 coeficienții de debit în șicanele inelului, iar
S1 si S 2 suprafețele șicanelor.
Am stabilit lungimea L2 a șicanei pornind condiția ca
Q p2 = Q p1 .
Pe baza acestei condiții a rezultat

b2  2  S2
2

L2 =  C1 S1 − Q pl

 µ 2S 2 + 1,5   (4.1.9)
λ 2Q p21   1 1 
Pe baza debitelor calculate se poate determina randamentul volumic
ηv cu relația 4.1.1
7
S-a notat:
b2 - lățimea șicanei de ieșire din inel
λ2 - coeficientul pierderilor liniare pentru această șicană
Randamentul volumic este dat de relația:
λ L −2
1
ηv = 1 − k ρ1 (k ρg 2 + ⋅ )
2 b
(4.1.10)

4.2 Contribuții teoretice privind creșterea randamentului total la


turbinele Francis.
În paragraful 4.2 am calculate randamentul mecanic al turbinelor
Francis în funcție de înălțimea șicanelor.
Am determinat după aceea produsul dintre randamentul mecanic și
cel volumic ținandu-se cont ca randamentul volumic l-am determinat la
paragraful 4.1
Randamentul mecano-volumic fiind o funcție de înălțimea L a
[ ]
șicanei η mv = η mv (L ) se determina “L” optim pentru care randamentul
este maxim, din condiția de anulare a derivatei acestei funcșii în raport cu
“L”.
Am dedus randamentul mecanic:
ηm = 1 − K p1 − K p 2 L (4.2.1)
Relația de mai sus ne arată ca randamentul mecanic scade liniar cu
lungimea șicanei “L”.
Mărimile K p1 si K p 2 le-am dedus punând conditția că lățimea
b,a șicanelor de la coroana și de la ieșirea din inel să respecte condiția:
2νRecr
b≤ (4.2.2)
u
Respectând relația 4.2.2, în șicane avem mișcare laminară.
Am notat: ν -vîscozitate cinematică a apei u-viteza periferică a unui
punct ce aparține șicanei.
Recr -numărul Reynold critic.
Respectarea relației 4.2.2, conduce la o putere mecanică pierdută în
șicana mult mai mică.
Atunci când relația 4.2.2 nu poate fi respectată, atunci toate cele trei
șicane ale rotorului avem mișcare turbulentă.
În acest caz randamentul mecanic va fi:
ηm = 1 − K p 4 − K p 3 L
( 4.2.3)
8
Când avem mișcare laminară în șicanele menționate randamentul
mecano-volumic este:
1

 λ L 2
ηmh ( L) =1 − K p1 − K p 2 l − K ρ1  K ρ2 + ⋅ 
 2 b
(4.2.4)
∂η mx
Anulâmd derivate = 0, rezultă lungimea “L” pentru care
∂L
randamentul este maxim:
 2 
2b  ( k1λ ) 3
L= − Kρ 2  (4.2.5)
λ  ( 4bK ) 3 2

 p2 
Când avem mișcare turbulentă în șicane, am dedus în mod similar,
lungimea “L” a șicanei pentru care avem un randament ηmx maxim.
 2 
2b  ( K1λ ) 3
L= − Kρ2 
λ ( 4b ⋅ K p 3 )
(4.2.6)
 
 
Mărimile K p1 si K p 2 le-am dedus calculând puterea mecanică
pierdută în șicana când avem mișcare laminară, și-am luat tensiunea
u
tangențială în șicana τ = η .
b
În mod similar am calculat mărimile K p 3 şiK p4 luând pentru
r ϖ22
tensiunea tangentială din șicana valoarea τ =λ ρ (mișcare
8
turbulentă).
4.3 Contribuţii la creşterea randamentului mecanic al turbinelor
Francis prin măsuri de diminuare a forţei axiale.
În paragraful 4.3 al tezei de doctorat am determinat laţimea b1 a
şicanei dintre inelul rotorului şi carcasă,la intrarea apei în rotor.Această
lăţime am determinat-o din condiţia de a creea pe inelul rotorului o presiune
p1'' la raza r1.În aceste fel sarcina pe lagărul axial va fi dată numai de
greutatea rotorului,drept ce conduce la o creștere a randamentului mecanic
al turbinei,după cum am determinat in paragraful 5.3 al tezei de doctorat.
Din relatia 4.1.5 înlocuind re cu raza variabilă r,obținem presiunea la
raza r:

9
ρ 2 '
p (r ) = p ' 1 − ω0 ( r1 − r 2 ) (4.3.1)
2
Pe baza acestei presiuni am calculat forța axială pe coroana
ρ
ri 
Fac = ∫  p1' − ω02 r1' − r 2 ( )2πrdr
ra
 2 
(4.3.2)

Efectuînd integrala obținem:


 P2 + p1 k 2 + E p E 
Fac = S e  −  (4.3.3)
 1 + k 2
2 

Am notat:
µS ρ
K= ; E p = ω02 ( r12 − r02 ) Presiunea pe inel la raza r
µ0 S 0 N 2
este:
(
p( r ) = p1''ω 02 r12 − r 2 ) (4.3.4)
Pe baza acestei presiuni se calculează forța axială pe inel:
 P2 −P 1 K 12 + E p' E p' 
Fai =  − S 1
 1 + K 2
2 
 1 
(4.3.5)
Unde am notat:
ρ 2 2 µS
E p' = ω0 ( r1 − r32 ); K1 = 1 1 (4.3.6)
2 µ2 S 2
Punînd condiția de obținere a unei forțe axiale nule,egalăm forțele
date de presiunea,pe capac și pe inel:Fac=Fai
Pe baza acestei condiții obținem:
p1 − p 2
K1 = −1 (4.3.7)
p1− A

Unde am notat cu A:
'
Fac E p
A= + (4.3.8)
S1 2

În relația 4.3.6 r1 și r2 sunt coeficenții de debit ai șicanelor


inelului,aflate la razele r1 și r2 sunt dați de ralațiile:

10
1
µ1 =
L1
1,5 + λ
2b1
(4.3.9)
1
µ2 =
L2
1,5 + λ
2b 2
(4.3.10)

Din relațiile 4.3.6, 4.3.9 și 4.3.10, rezultă realația:


K 1b13 − b1 − K 2 = 0 (4.3.11)

λ
Am notat K 2 = L1
3

Cunoscând k1 din relația 4.3.1 puteam calcula lățimea b a șicanei de


la raza r1 astfel încât forța axială sa fie nulă.

Capitolul 5
Contribuții privind creșterea randamentului la turbinele
Francis si Kaplan.

5.1 Contribuții privind creșterea randamentului mecanic al


mecanismului aparatului director la turbinele Kaplan si Francis.
În paragraful 5.1 al tezei de doctorat am prezentat modelul de
calcul al reacțiunilor din articulațiile mecanismului aparatului director, pe
baza căruia se pot determina diametrele bolțurilor de articulație.
Arăt în continuare influența diametrelor bolțurilor și a
reacțiunilor din articulațiile asupra randamentului mecanic al
mecanismului.Argumentez necesitatea folosirii a doi cilindri hidraulici
identici care să acționeze asupra inelului mobil astfel încât forțele dezvoltate
de ei pe inel să se reducă la un cupul.
Printr-o astfel de soluție constructivă anulăm practic
reacîiunile dintre inelul mobil și elementul bază ceea ce conduce la anularea
pierderilor mecanice prin frecarea dintre aceste elemente.
Piederile mecanice de putere în articulațiile formată de două
elemente cinematice ,,i’’ și ,,j” sunt date de relația:

11
P mij =M ⋅ωij
jij
(5.1.1)
unde:Mtij-este momentul de frecare dintre aceste elemente
ωij=este viteza unghiulară relativă a unui element față de celălat
element al articulației
Momentul de frecare este dat de relația:
M tij = M ij R ij rij
(5.1.2)
μij- coeficentul de frecare din articulație
Rij-reacțiunile din articulație
Rij-raza bolțului de articulație

Calculul reacțiunilor Rij l-am făcut pentru poziția închisă a


mecanismului,deoarece pentru această poziție forța hidrostatică pe pala
Fh,este maximă și este dată de relația:
Fh = ρgH ⋅ S p (5.1.3)

Sp-supafața poliței aparatului director


H-distribuția mâsurată pe verticală este suparafața locului de
acumulare până la centrul de greutate a palei.
Pme
ηme =1 − (5.1.4)
p

Relația 5.1.4 este expresia randamentului mecanic datorat piederilor


mecanice din lagărale aparatului director.
Pme-puterea pierdută în lagărele aparatului director
P-puterea totală disponibilă a turbinei

5.2 Contribuți privind creșterea randamentului mecanic la turbinele


Francis și Kaplan prin diminuarea puterii pierdute prin vibrații torsionale ale
rotorului și a agreagatului turbinei hidraulice- generatorului electric

În paragraful 5.2 se calculează turația critică a rotorului


agregatului turbina hidraulică-generator electric.Prin impunerea condiției că
valoarea acestei acestei turbine sa fie cât mai mai îndepărtată de valorile
turaților de regim și de ….. a rotorului,se realizează angregat cu vibrații
torsionale de mică aplitudine.În acest fel energia disipată prin vibrare
torsională este este mai mică, prin urmare putem crește randamentul
mecanic al turbinei.
Asupra marimii amplitudinilor acestor vibrare se acționează în
faze de proiectare modificând convenabil valorile momentelor de inerție
mecanice ale roților precum și valorile momentului de ineție geometric al
arborelui tubular.
12
30 G ⋅ I p J1 + J 2
ner = ⋅ (5.2.1)
π l J1 ⋅ J 2
unde momentul de inerție geometric polar al arborelui tubular:
π ⋅ D ⋅ e3
Ip =
32
(1 − K a4 ) (5.2.2)

S-a notat:
ncr-turația critică a rotorului agregatorului
De-diametrul exterioral arborelui
d
Ka =
De
d-diametrul interior al arborelui
l-lungimea arborelui
I1;I2-momentul de inerție mecanic ale rotorului turbinei și rotorului
genaratorului
G- modul de elasticitate transversal al materialului arborelui.

Condiția de a avea pierderi mici de energie prin vibrare


n1 D
este:ncr<<nr și ncr>>nrunde turația de regim este data de relația: nr =
H
n1a ⋅ D
,iar turația de ambalare este : n a =
H
Am notat:
D-diametrul rotorului turbinei
H-caderea turbinei
R1a-turatia dublu numită pol de ambalare.
Puterea mecanică pierdută prin vibrare este dată de relația:
1
⋅ k ⋅φ 2
2 (5.2.3)
Pm =
T
Am notat:
K-constanta elastică a sistemului vibrator
ϕ-aplitudinea oscilației
T-perioada de oscilație

Randamentul mecanic datorat pierderilor de energie mecanică prin


vibrate este:

13
Pmx
ηmx = 1 −
P
(5.2.4)

5.3 Contribuții privind creșterea randamentului mecanic la


turbinele Francais și Kaplan prin diminuarea puterii pierdute în lagăre axiale
ale acestor turbine.

În paragraful 5.3 al tezei de doctorat am argumentat


posibilitatea creșterii randamentului mecanic al turbinelor Kaplan si Francis
prin diminuarea sarcinii axiale preluate de lagăr,diminarea ce se poate face
prin dimensionarea forței axiale pe rotor precum și prin folosirea arborilor
tubulari pentru rotorii agregatelor de turbina hidraulica-generator electric.
W = G + Fo (5.3.1)
W-sarcina axială
Fa-foța axială
4⋅w
pm =
ω ε( De2 − Di2 )
(5.3.2)

Pm=presiunea medie pe sectoarele oscilate ale lagărului axial


ε-coeficentul de utilizare a suprafețelor inelelor
De-diametrul exterio al lagărului
Di- diametrui interior al lagărului
Din 5.3.2 deducem ca prin micșorarea sarcinii axiale W,am
determinat diametrul exterior De al lagărului,obținem astfel un lagăr axial de
gabarit mai mic și deci am micșorat astfel prețul de cost al lagărului

Capitolul 6
În acest capitol am notat programul pentru determinarea pulsaţiilor
tensionale proprii, pentru modelul rotorului agregatului turbină-generator,
modelul format din doi volanţi uniţi printr-o tijă.
Am ridicat graficele, perioada de oscilaţie în pulsaţie proprie in
funcţie de diametrul tijei. Pentru aceasta am calculat momentele de inerţie
mecanice ale celor doi volanţi ce modulează cele două rotoare ale
agregatului, pentru valori ale razelor şi grosimilor volanţilor impuse
constructiv.

14
Capitolul 7

În paragraful 3.1 am calculat raza R a tronsoanelor de conducte, pe


care se racordeaza echidistant patru injectoare identice, prin care se
transmite energia cinetica a apei rotorului de turbina Pelton.
Precizez că în mod similar se poate face calculul razei R pentru
orice numar de injectoare identice, montate pe tronsoanele de conductă. În
acest mod, după cum am demonstrat obţinem un randament hidraulic
maxim la un preţ de cost minim al tronsoanelor de conductă.
În paragraful 3.2 am arătat că prin folosirea unui număr de
injectoare identice pe un rotor astfel plasate încât torsorul forţelor
hidrodinamice ale jeturilor să fie format dintr-un moment rezultant şi o forţă
rezultantă nulă, obţin un randament mecanic maxim.
Acest randament maxim îl obţinem pe baza faptului că reacţiunile
în lagarele radiale sunt practic nule.
Deoarece se recomandă ca turbinele Pelton cu mai mult de două
injectoare să se realizeze cu ax vertical , [1], nu se mai jusifică construcţia
lagărului axial inferior.Este suficient un lagăr axial ce să preia greutatea
rotorului şi unul radial ce să preia acele sarcini radiale date de impreciziile
(toleranţele) constructive şi de montaj.
După cum rezultă din fig. 3.2.7 b) , dacă turbina are axul vertical,
arborele ei este solicitat numai la torsiune, iar partea de jos a arborelui (pe
figură , în stânga) rămâne nesolicitată şi prin urmare se impune renunţarea
la lagărul de jos.
Prin această renunţare la lagărul de jos anulăm pierderile mecanice
prin frecare şi în acelaşi timp reducem preţul de cost al turbinei.

15
În vederea reducerii dimensiunilor rotorului, am stabilit legea de
deplasare controlată a acului injectorului, astfel încât forţa hidrodinamică pe
cupă în faza de pornire să fie egală cu forţa hidrodinamică din faza de
regim.
Menţionez că la o deplasare bruscă a acului, forţa hidrodinamică
este de două ori mai mare decât forţa din faza de regim.
În acest fel am putut face toate calculele de stabilire a
dimensiunilor rotorului cu această forţă nominală din faza de regim.
La turbinele Pelton cu arbore vertical se impune în perspectivă să
se calculeze exact diametrul fusului, având în vedere doar solicitările de
torsiune datorită momentului de torsiune transmis rotorului generatorului şi
solicitarea de întindere datorită greutăţii proprii.
Prin dispunerea injectoarelor identice pe periferia rotorului, astfel
încât rezultanta forţelor hidrodinamice ale jeturilor să fie nulă, anulez
solicitarea de încovoiere a arborelui, şi deci obţin un diametru minim al
fusului arborelui.
Prin folosirea unui număr ridicat de injectoare se micşorează
diametrul rotorului turbinei şi creşte astfel viteza unghiulară a rotorului,
deoarece viteza periferică a rotorului trebuie să fie mereu jumătate din
viteza jetului, ca randamentul să fie maxim.
Pentru aceeaşi putere a turbinei, prin mărirea vitezei unghiulare
scade diametrul fusului.
În perspectivă se impune o analiză a materialului fusuli folosit ,
pentru a vedea în cât timp preţul de cost ridicat al unui oţel aliat este
acoperit de preţul de cost al energiei economisite prin creşterea
randamentului mecanic în lagăr, făcută pe seama micşorarii diametrului
fusului.
În paragraful 4.1 am stabilit expresia randamentului volumic în
funcţie de înalţimea şicanelor la intrarea apei în rotor, punând condiţia

16
constructivă ca şicanele la intrare pe capac şi pe inelul rotorului să fie
egale.Am pus de asemenea condiţia ca debitul pierdut pe la capac şi pe la
inel să fie acelaşi. În baza acestei condiţii am determinat înalţimea şicanei la
ieşire, pe inel.
Deoarece ne interesează un randament total ridicat, am determinat
in paragraful 4.2 randamentul mecanic al şicanelor şi am vazut ca el scade
liniar cu înalţimea şicanelor, iar randamentul volumic creşte cu înălţimea
şicanelor.
Randamentul mecanovolumic, fiind dat de produsul celor două
randamente, va fi o funcţie de înalţimea şicanelor.
Am obţinut înalţimea optimă a şicanelor din condiţia de anulare a
funcţiei respective.
În perspectivă doresc să stabilesc numărul de şicane optim, care să
aibă o înalţime dată de raportul dintre lungimea aflată la numărul de şicane
optim , care să ia în seamă preţul de cost al realizării şicanelor simple şi
complexe, plecând de la lungimea calculată a şicanelor simple.
În capitolul 4.3 am arătat cum am creat o forţă axială pe inelul
rotorului de turbină Francis care să anuleze forţa axială de pe capacul
rotorului.
Având în vedere că suprafaţa capacului este mai mare decât
suprafaţa inelului, am calculat o lăţime a şicanei inelului care să-mi creeze
pe inel o presiune mai mare decât pe capac.
Neavând forţă axială pe lagărul axial, randamentul lagărului va fi
desigur mai mare.
În acelaşi timp, neavând forţă axială dispare de la arbore solicitarea
de întindere datorată acestei forţe şi deci diametrul arborelui va fi mai mic,
diametru ce rezultă din solicitare de torsiune dacă neglijăm solicitarea
datorită greutăţii rotorului.

17
Diametrul mai mic al arborelui atrage după sine un diametru
interior mai mic la lagărul axial, după cum rezultă din paragraful 5.3. Cu o
sarcină axială dată numai de greutatea arborelui şi rotorului am obţinut un
lagăr axial mult mai mic, deci preţ de cost mic si un randament ridicat.
În perspectivă la turbina Francis, doresc să calculez randamentul
mecanic datorat frecării pe disc, atât la inel cât şi la capac. Dacă distanţa
dintre capac şi carcasă, respectiv inel şi carcasă e suficient de mică, o să pot
calcula puterea pierdută prin frecare pe disc în condiţiile mişcării laminare,
ceea ce ar conduce la o putere pierdută de cinzeci de ori mai mică în raport
cu cazul când avem mişcare turbulentă, după cum a văzut la frecarea în
şicane.
Doresc totodată sa anulez forţa axială şi la turbinele Kaplan prin
introducerea constructivă a unui inel pe rotorul turbinei.
În perspectivă doresc să arăt prin calcule, că se poate anula forţa
axială şi la pompele centrifuge. Desigur calculul va fi ca la turbina Francis,
deoarece cele două maşini sunt similare constructiv. În acest mod anulez de
la pompe echilibrarea axială prin disc. [2]
În paragraful 5.1 argumentez necesitatea folosirii a doi cilindri
hidraulici de acţionare a mecanismului aparatului director (fig. 5.1).
În acest mod, anulând reacţiunea dintre inelul mobil şi bază, anulez
practic pierderile de putere mecanică dintre cele două elemente alea
mecanismului.
Arăt în continuare că în poziţia închis a mecanismului solicitarea
elementelor fiind maximă,(fiindcă forţa hidrostatică pe pală e maximă) e
necesar ca să se realizeze constructiv unghiul de nouăzeci de grade între
furcă şi lenker, fiindcă numai astfel avem solicitările minime în articulaţii
(fiindcă numai în cazul unghiului drept dintre cele două elemente nu apare
forţă axială în lenker, forţă ce ar crea o solicitare suplimentară în lenker şi
articulaţiile respective).

18
Obţinând astfel reacţiuni minime în articulaţiile mecanismului,
obţin totodată diametre minime în articulaţii, ceea ce conduce la creşterea
randamentului mecanic al mecanismului, şi implicit al turbinei în final prin
micşorarea pierderilor mecenice.
În perspectivă doresc să proiectez un mecanism de aparat director pentru o
turbină dată, la care sunt cunoscute puterea, debitul şi căderea turbinei.
De asemenea voi calcula şi proiecta un lagăr axial de turbină
Francis, la care forţa axială pe rotor să fie nulă (forţa axială pe inel să fie
egală cu forţa axială pe capac).

19
BIBLIOGRAFIE

1- Anton I.-Turbine hidraulice Edit.Facla,Timisoara-1979

2- Anton V-Hidraulica si mașini hidraulice Edit. Didactica și


Pedagogica,București-1978

3- Florea J.-Mecanica fluidelor și mașini hidropneumatice,vol I,vol II


Edit.Didactica și Pedagogica,București-1982

4- Pavel Dorin,Zarea Stefan-Turbine hidraulice și echipamente


hidroenergetice,vol I,II Edit.Didactica și Pedagogica,București-
1965 și 1968

5- Bârglăzan M.-Turbine hidraulice și transmisii hidrodinamice Edit.


Politehnică,Timișoara-1999

6- Bârglăzan A-Mașini hidraulice Institutul Politehnic Timișoara-


1951

20