CONCEPŢIA SPECIALIŞTILOR DIN

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE
BIOINGINERIE ŞI BIOTEHNOLOGIE
PRIVIND BAZELE MANAGEMENTULUI
CERCETĂRII ÎN BIOTEHNOLOGIE
BUCURESTI - 1 iunie 2005

Comunicat tip General in Stiinta / Cercetare

Societatea Română de Bioinginerie şi Biotehnologie (SRBB)

(www.srbb.ro) a fost înfiinţată în 1990 ca organizaţie
ştiinţifică şi profesională a specialiştilor de profil şi are ca
scop afirmarea în România pe plan ştiinţific şi economic a
biotehnologiilor şi bioingineriei la nivel similar celui din
ţările dezvoltate. Din iunie 1993 SRBB a fost afiliată la
Federaţia Europeană de Biotehnologie (www.efbweb.org),
cel mai prestigios for ştiinţific european în domeniu,
SOCIETATEA ROMANA DE BIOINGINERIE SI BIOTEHNOLOGIE

ROMANIAN SOCIETY OF BIOENGINEERING AND BIOTECHNOLOGY

LA SOCIETE ROUMAINE DE BIOTECHNOLOGIE ET GENIE BIOLOGIQUE

CONCEPŢIA SPECIALIŞTILOR DIN SOCIETATEA ROMÂNĂ DE BIOINGINERIE ŞI

BIOTEHNOLOGIE PRIVIND BAZELE MANAGEMENTULUI
CERCETĂRII ÎN BIOTEHNOLOGIE

Societatea Română de Bioinginerie şi Biotehnologie (SRBB) (www.srbb.ro) a fost înfiinţată în

1990 ca organizaţie ştiinţifică şi profesională a specialiştilor de profil şi are ca scop afirmarea în
România pe plan ştiinţific şi economic a biotehnologiilor şi bioingineriei la nivel similar celui
din ţările dezvoltate. Din iunie 1993 SRBB a fost afiliată la Federaţia Europeană de
Biotehnologie (www.efbweb.org), cel mai prestigios for ştiinţific european în domeniu, fiind în
septembrie 1995 organizatoarea unei reuniuni de lucru la Poiana Braşov în cadrul Secţiei de
Inginerie Biochimică, grupul de lucru “Performanţa bioreactorului”.

SRBB reuneşte actualmente specialişti din mari universităţi (UB, UPB, USAMV Bucureşti), din
institutele de cercetare cu activităţi în sectoare specifice ale biotehnologiei şi bioingineriei sau în
conexiune cu acestea (INCD Ştiinţe Biologice, INCD Chimico-Farmaceutice, INCD ECOIND,
INCD Chimie şi Petrochimie, INCD Cantacuzino, Institutul Pasteur, Institutul de Biologie al
Academiei Române, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Institutul de Virusologie,
Compania de Cercetări aplicative şi Investiţii SA, Institutul de Bioresurse Alimentare şi altele),
precum şi din unele companii de profil (Biotehnos SA, Bioing SA, Covalact SA, Hofigal SA,
companii de start-up).

Obiectivul actual al societăţii este dezvoltarea domeniului din punct de vedere ştiinţific şi
tehnologic corespunzător cerinţelor determinate de integrarea în Spaţiul European al Cercetării şi
deopotrivă implementarea structurilor moderne de transfer tehnologic dedicate biotehnologiilor
conform modelului european al biopolilor. Competenţa profesională remarcabilă a unor
specialişti români, realizarea unor valoroase cercetări, potenţialul agricol uriaş, industria
alimentară şi industria chimică de bază, chiar dacă încă în restructurare, sunt puncte tari
importante, ce justifică demersul de impulsionare a evoluţiei accelerate a biotehnologiilor în ţara
noastră. Această acţiune se desfăşoară desigur în contextul considerării domeniului în Europa,
dar şi pe plan internaţional ca una dintre tehnologiile de vârf prioritare pentru secolul 21. De
aceea este prezentată în Anexa 1 o sinteză a principalelor direcţii de acţiune în dezvoltarea
biotehnologiilor în ţările UE.

I. Necesitatea şi obiectivele PNCD BIOTECH AVANSAT

Pentru realizarea acestui obiectiv una din direcţiile de acţiune este susţinerea restructurării şi
reconfigurării unui Program Naţional de Cercetare-Dezvoltare dedicat biotehnologiilor
(BIOTECH AVANSAT) în cadrul Planului Naţional II inclusiv pe baza experienţei acumulate în
cadrul actualului PNCD BIOTECH.

Această idee corespunde punctului de vedere al unei comunităţi largi de specialişti români
activând în ştiinţele vieţii şi inginerie de biosistem, dar şi în domenii complementare: medicina
umană şi veterinară, agricultură şi industria alimentară, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă,
informatică. Subliniem de asemenea că un colectiv de specialişti, membrii ai SRBB implicaţi în
elaborarea acestui document, au făcut parte din structura de management a fostului Program
BIOTECH, înainte de centralizarea prin includerea în structurile MEdC, acţiune neconformă
modelului UE de coordonare a programelor de cercetare. Formarea şi consolidarea practică a
expertizei de management strategic şi operaţional al cercetării de profil a constituit cadrul pentru
dezvoltarea unei concepţii privind coordonarea şi finanţarea acestei activităţi.

Organizarea unui Program în sistem descentralizat, conform modelului iniţial, poate fi susţinută
cu numeroase argumente, dintre care poate cel mai pertinent este faptul că în condiţiile actuale de
centralizare monitorizarea componentei ştiinţifice şi tehnice a proiectelor a fost mult diminuată
în detrimentul evident al valorii adăugate a cercetării. De aceea este necesar să se adopte o
structură de management de program formată deopotrivă din specialişti recunoscuţi în
principalele discipline ştiinţifice, ce structurează biotehnologiile moderne, alături de specialişti în
management organizaţional şi financiar. În acelaşi timp atribuţiile de coordonare operativă ale
structurilor din MEdC trebuie consistent diminuate în favoarea celor de evaluare şi audit (tehnic /
financiar) a respectării cadrului legal şi a managementului organizaţional şi financiar, pentru ca
deciziile să fie adoptate în timp real, iar elaborarea permanentă de rapoarte şi statistici să nu
afecteze negativ coordonarea eficientă a derulării proiectelor de cercetare.

Este necesar de asemenea ca selecţia prin proceduri de licitaţie a echipei pentru unitatea de
management de program să ia în consideraţie în special criterii orientate către: calitatea dovedită
a managementului strategic şi operaţional; experienţa şi expertiza ştiinţifică şi tehnologică;
experienţa în management de program şi proiect si nu in ultimul rand, performanta stiintifica in
domeniu.

Structura pe subprograme trebuie regândită, propunerile noastre fiind:

1. Tehnici genetice avansate de ameliorare / modificare în scopuri productive a caracteristicilor
celulelor de microorganisme, vegetale şi animale
2. Biotehnologii aplicate în agricultură, creşterea animalelor şi industria alimentară
3. Biotehnologii aplicate în medicină umană şi veterinară, industria farmaceutică, cosmetică şi
industria chimică
4. Biotehnologii pentru protecţia mediului, energetică şi dezvoltarea durabilă
5. Biotehnologii aplicate în industria uşoară, industria extractivă şi electronică
6. Tehnici de optimizare, noi instrumente şi echipamente, aplicaţii informatice, bioinformatică şi
bioinginerie
7. Controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi prevenirea riscurilor implicate în
obţinerea, producerea şi utilizarea bioproduselor şi OMG
8. Organizarea unor infrastructuri moderne pentru facilităţi şi servicii în biotehnologie: colecţii
naţionale de microorganisme de interes economic, bănci de celule vegetale şi animale pentru
varietăţi şi rase originale şi performante; bănci de spermă şi embrioni pentru aplicaţii în acord cu
codurile de bioetică; laboratoare de excelenţă în disciplinele ce structurează biotehnologiile
moderne
Alături de aducerea la zi a obiectivelor incluse în Programul actual, obiectivele Programului
BIOTECH AVANSAT trebuie să cuprindă şi direcţii de cercetare de ultimă oră:
Biosenzori şi metode de determinare a unor agenţi chimici şi⇐ microrganisme patogene în
mediu sau alimente;
Ingineria proteinelor cu⇐ aplicaţii în terapia umană şi veterinară, alimentaţie şi protecţia
mediului;
Modele de bioprocesare durabilă / “Chimia albă “⇐
Cercetări⇐ de bioinformatică pentru codificarea genomului şi a structurilor proteice;
⇐ Tehnici de monitorizare a OMG în alimente şi mediu;
Obţinerea⇐ nanocompozitelor biodegradabile;
Izolarea şi obţinerea de noi bioproduşi cu⇐ aplicaţii terapeutice;
Metode de investigare, noi materiale şi aparate⇐ folosite în bioinginerie şi biomedicină;
 Realizarea fluxurilor integrate de⇐ preparare a bioproduselor terapeutice sau de uz alimentar cu
respectarea normelor de bună practică (GMP);
Obţinerea de biocombustibili;⇐
Tehnici⇐ de monitorizare si control în scopul prevenirii acţiunilor de bioterorism.

Evaluarea propunerilor de proiecte rămâne pentru toate Programele o problemă dificil de

gestionat, care necesită o serie de discuţii. SRBB propune următoarele soluţii:
a. Selecţia unui corp de evaluatori cu competenţa şi experienţa necesară este greu de realizat,
avându-se în vedere caracterul interdisciplinar şi pluridisciplinar prin excelenţă al biotehnologiei,
ca şi complexitatea ridicată a ştiinţelor viului. De aceea în mod firesc specialiştii nu pot avea
decât o experienţă limitată la un anumit spectru de aplicaţii, în plus unii dintre ei posedând
cunoştinţe insuficiente în direcţia biotehnologiilor moderne.
În acest sens SRBB recomandă consultarea experţilor săi pentru structurarea corpului de
evaluatori ai programulu, pentru acoperirea judicioasă a tematicii de
C-D şi transfer tehnologic.
b. Datorită evoluţiei accelerate a domeniului este necesară şi finanţarea corespunzătoare a unor
proiecte de tip PF (cercetare fundamentală) şi PED (experimental demonstrativ) în conformitate
cu cerinţele de a introduce în Spaţiul Românesc de Cercetare ultimile evoluţii ştiinţifice şi
tehnologice; asemenea proiecte pot şi trebuie să fie continuate cu proiecte de valorificare
economică (PA; PV). Menţinerea în continuare a unei unice grile de evaluare pentru toate
categoriile de proiecte condamnă la subfinanţare sau chiar elimină proiecte PF si PED, în timp ce
proiecte mai puţin valoroase PA şi PV sunt implicit favorizate de componenta economico-
financiară a grilei.
De aceea este necesară introducerea unor grile diferenţiate pe cele două mari clase de proiecte,
urmând ca fiecărei clase să i se repartizeze din start un anumit procent din totalul finanţării
disponibile, negociat în prealabil în mod transparent cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice în
domeniu.
c. Grilele de evaluare trebuie să încurajeze mai puternic parteneriate extinse: dispersia ridicată a
resurselor umane şi a echipamentelor performante din sistemul instituţional actual nu permite
cercetarea de excelenţa decât în cadrul unor consorţii largi. Aceasta evident în măsura în care
limita superioară a finanţării pe proiect devine decentă şi în acord cu cerinţele biotehnologiilor,
ce sunt clasificate în categoria sectoarelor cu cele mai ridicate cheltuieli C-D (cercetarea
tehnologică a unui bioprodus terapeutic, fără a cuprinde costurile testelor de acceptare pe piaţa
medicamentelor, însumează cheltuieli de ordinul sutelor de mii de €).

Un ultim aspect în conexiune cu monitorizarea financiară a proiectelor are în vedere respectarea

reală de către contractori a principiului managementului financiar independent pentru fiecare
proiect şi combaterea tendinţelor încă existente de management financiar centralizat la nivelul
instituţiei. În acest sens se impune introducerea unei proceduri de verificare de către
compartimentul financiar al Programului a efectuării plăţilor către parteneri şi terţi într-un
interval dat de timp de la încasarea de către contractor a sumei aprobate pentru o fază sub
sancţiunea amânării plăţii următoarelor etape decercetare.

II. Legislaţia pentru coordonarea programelor de cercetare

Este necesară amendarea legislaţiei în vigoare dedicată managementului cercetării ştiinţifice in
vederea introducrii de instrumente reale de intervenţie la dispoziţia specialistului responsabil cu
coordonarea ştiinţifică şi tehnică a derulării unui proiect, astfel încât să poată acţiona eficient
pentru realizarea reală a obiectivelor asumate, inclusiv auditarea prin participarea la
demonstrarea experimentală a unor soluţii.

De asemenea trebuie completată legislaţia respectivă în direcţia procedurilor legate de finalizarea

proiectelor de cercetare:
evaluarea⇐ potenţialului de valorificare,
auditul tehnic al fezabilităţii unui⇐ procedeu la sediul contractorului,
mecanisme de recomandare şi susţinere⇐ din partea programului în vederea intrării pe o filieră
de valorificare, etc

III. Organizarea structurilor de cercetare şi transfer tehnologic în biotehnologie

Lipsa restructurării instituţionale, reale şi eficiente din toată perioada de după 1990 şi-a spus
cuvântul şi în acest domeniu. Se constată existenţa unui număr ridicat de colective de cercetare în
aproape toate universităţile de stat şi în numeroase institute naţionale sau centre de cercetare.
Această situaţie este în contradicţie cu nevoia de a concentra resurse financiare comparabile cu
cele pentru fizica nucleară, fapt ce limitează eficienţa rezultatelor ştiinţifice şi tehnologice.

De aceea acceptarea, chiar şi cu întârziere, la nivelul factorilor de decizie a demersului de a

compatibiliza cercetarea românească în domeniu cu cercetarea în spaţiul UE (a se vedea
generoasele finanţări oferite biotehnologiilor în cadrul Programelor FP5 şi FP6 şi priorităţile
stabilite în viitorul program FP7) trebuie să conducă şi la concentrarea specialiştilor şi
oganizarea unor laboratoare de excelenţă în cadrul unui institut naţional de C-D dedicat
biotehnologiilor. Un asemenea institut a fost înfiinţat în perioada anterioară, dar la comandă
politică, fără consultarea comunităţii ştiinţifice şi în condiţii de totală lipsă de transparenţă, ceea
ce a condus la neatragerea specialiştilor de valoare şi neîndeplinirea obiectivelor asumate,
încetându-şi existenţa în consecinţă. A fost un exemplu tipic pentru modul cum poate fi
compromisă o idee valoroasă şi necesară pentru cercetarea din România, datorită incapacităţii de
a organiza instituţii pe baze obiective. Dar necesitatea unui asemenea institut rămâne de
actualitate şi considerăm că discuţia rămâne în continuare deschisă.

Pentru valorificarea reală a cercetării româneşti în domeniu este necesară organizarea unui parc
tehnologic dedicat susţinerii firmelor de start-up în biotehnologie. Până în prezent a fost
promovată o concepţie românească despre parcuri tehnologice în dezacord din nou cu modelul
european, întrucât nu a fost susţinută ideea parcurilor dedicate unei unice tehnologii de vârf sau
chiar unei unice categorii de aplicaţii ale acesteia. Această concepţie trebuie să fie acordată
actualmente la experienţa europeană, care are realizări de succes şi bine conturate în cazul
biotehnologiilor. Este modelul biopolilor, dezvoltaţi cu o însemnată contribuţie a guvernelor
respective şi constituiţi în jurul unor mari universităţi şi laboratoare publice cu expertiză avansată
în domeniu. Ei concentrează tot mai multe firme noi inovatoare, dar şi firme prestatoare de
servicii, firme de audit şi consultanţă economico-financiară sau juridică, fonduri de capital-risc.
Bazat şi pe promovarea unei concepţii antreprenoriale adecvate, numai un asemenea parc
tehnologic ar constitui contextul organizatoric necesar de valorificare economică în concordanţă
cu nivelul ridicat al investiţiilor impus de complexitatea fenomenelor viului.
Întrucât nu au fost introduse stimulente financiare, conform modelelor aplicate în ţările UE, nu s-
au putut constitui parteneriate public-private de anvergură, ceea ce a determinat restrângerea sau
dispariţia unor întreprinderi de performanţă şi dezvoltarea bioindustriei numai prin investiţii
străine în domenii tradiţionale, fără conexiune cu cercetarea românească sau capitalul autohton
disponibil. Această situaţie impune şi elaborarea & aplicarea unui plan de acţiune de susţinere
economică a investiţiilor româneşti, o modalitate efectivă pentru ca ţara noastră să devină activă
în mod real pe piaţa bioproduselor, deja puternic orientată spre globalizare.

În speranţa că ideile comunităţii ştiinţifice vor fi, chiar şi cu mare întârziere, luate în consideraţie
la elaborarea politicilor de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică în biotehnologie, vă stăm la
dispoziţie pentru consultări suplimentare.