Sunteți pe pagina 1din 12
Caiet de proiectare
Caiet de proiectare

Caiet de proiectare

Caiet de proiectare
Caiet de proiectare

1. Cerin]e [i principii generale

de proiectare [i execu]ie

Introducere

În condi]iile specifice din România unde la intervale de timp apar solicit§ri excep]ionale de tipul cutremurelor, modul lor de manifestare ca [i efectul acestora asupra construc]iilor au un caracter imprevizibil, puternic aleator. Din aceste motive eficien]a m§surilor de protec]ie antiseismic§ poate fi judecat§ numai în mod statistic. Astfel respons- abilitatea pentru protec]ia antiseismic§ a construc]iilor trebuie evalu- at§ pe baza criteriilor privind respectarea prevederilor normelor [i pre- scrip]iilor de proiectare, de execu]ie [i de exploatare (P2/1985, P100/1992, P100-1/2004 - cod de proiectare seismic§ - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl§diri, STAS 10109/1-1982, etc.) Fa]§ de cele de mai sus trebuie s§ în]elegem c§ problematica protec]iei antiseismice este un sistem deschis, perfectibil continuu [i are la baza fundament§rii [i dezvolt§rii sale evenimentele [i mai ales urm§rile acestora. Fiecare eveniment de tip seismic confirm§ sau infirm§ m§surile ce au fost implementate în cadrul procesului de concep]ie [i realizare a construc]iilor, specificate în prescrip]ii valabile la un moment dat. Din acest motiv, atragem aten]ia, înc§ de la început, c§ datele [i principiile enumerate în prezenta lucrare reprezint§ numai o parte a prescrip]iilor ce trebuie avute în vedere la proiectarea [i realizarea unei construc]ii cu structura de rezisten]§ din zid§rie portant§ [i reflect§ stadiul cercet§rii în domeniu la ora actual§.

NOT± Datele cuprinse în prezenta documenta]ie au un caracter ori- entativ [i nu vin s§ suplineasc§ sau s§ înlocuiasc§ cerin]ele legale din domeniu. Caietul de proiectare î[i propune s§ asi- gure un minimum de informa]ii privitoare la integrarea pro- duselor Wienerberger POROTHERM pe pia]a construc]iilor din România [i a modului cum acestea r§spund unor cerin]e [i criterii impuse de prescrip]iile aplicabile.

2. Principii de proiectare antiseismic§

Asigurarea cerin]elor de performan]§ seismic§ prin:

a) conformarea general§ favorabil§ a construc]iei;

b) asigurarea unei rigidit§]i suficiente la deplas§ri laterale în m§sur§

s§ limiteze la valori admisibile atât deplas§rile absolute, cât [i cele relative;

c) ob]inerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei.

2.1. Amplasarea construc]iilor

Se recomand§ alegerea amplasamentelor construc]iilor de a[a natur§ încât protec]ia antiseismic§ s§ se realizeze în condi]ii eco- nomice, f§r§ luarea unor m§suri tehnice de realizare foarte costisi- toare. Se va evita amplasarea pe maluri, râpe sau alte terenuri ce nu prezint§ stabilitate, deoarece exist§ pericolulul apari]iei alunec§rilor de teren sau surp§rilor. În cazul în care terenul de fundare este nefavorabil (nisipuri cu grad mare de afânare, cu pericol de refulare sau lichefiere, mâluri etc.) se vor lua m§surile necesare pentru consolidarea terenului ast- fel încât acesta s§ poat§ asigura o bun§ comportare seismic§ a construc]iilor. Pentru a se putea lua decizia de amplasare optim§ [i cu riscul seismic cel mai mic este obligatoriu a se efectua un studiu geoteh- nic pe amplasamentele propuse.

2.2. Conformarea de ansamblu a structurilor

La stabilirea formei [i alc§tuirii de ansamblu a construc]iei se vor alege de preferin]§ contururi cât mai regulate în plan, compacte [i simetrice, evitându-se asimetrii pronun]ate în distribu]ia volumelor, maselor [i a rigidit§]ilor în cadrul aceluia[i tronson de cl§dire în plan [i pe vertical§, în vederea limit§rii efectelor de torsiune general§ (figura 1). Construc]iile cu pere]i structurali portan]i trebuie concepute ca sisteme spa]iale, alc§tuite din pere]i portan]i [i elemente de rigidizare dispuse dup§ cele dou§ direc]ii principale ale planului, rezultând o structur§ casetat§. Se va urm§ri ca structura s§ fie pe cât posibil simetric§ iar mase- le provenind din zid§rii [i plan[ee s§ fie distribuite cât mai uniform atât în plan cât [i pe în§l]ime. Plan[eele trebuie s§ aib§ o rigiditate cât mai mare în plan orizon- tal, asigurând stabilitatea [i conlucrarea zidurilor la ac]iunea for]elor gravita]ionale [i orizontale provenite din seism. Capacitatea por- tant§ a zid§riei la ac]iunea for]elor orizontale se m§re[te sim]itor în cazul utiliz§rii zid§riei armate [i a zid§riei confinate.

Figura 1.

zid§riei armate [i a zid§riei confinate. Figura 1. 2.3 Forma structurii • În cazul în care

2.3 Forma structurii

• În cazul în care forma în plan este defavorabil§ se va realiza o

tronsonare a construc]iei prin prevederea de rosturi antiseismice.

• Tronsoanele de cl§diri separate prin rosturi vor avea în plan

forme apropiate de dreptunghi.

• Rosturile pot fi: de dilata]ie, de tasare sau antiseismice, luân- du-se cea mai mic§ valoare prescris§ dintre acestea. De asemenea se prevede tronsonarea [i în cazul în care avem por]iuni cu în§l]imi, mase [i rigidit§]i diferite (figura 2).

Figura 2

mase [i rigidit§]i diferite (figura 2). Figura 2 Fa]§ de forma dreptunghiular§ în plan se admit
mase [i rigidit§]i diferite (figura 2). Figura 2 Fa]§ de forma dreptunghiular§ în plan se admit

Fa]§ de forma dreptunghiular§ în plan se admit intrânduri la logii sau ie[induri a c§ror amplasare [i dimensiuni sunt prezentate mai jos (figura 3).

Figura 3

a c§ror amplasare [i dimensiuni sunt prezentate mai jos (figura 3). Figura 3 2 Sistemul de

2

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

Valorile maximale recomandate sunt incluse în tabelul 1.

Tabelul 1

Dimensiunea (m)

 

Zona seismic§

 

F

E

C, D

A, B

a

10

5

3

1

b

1

0.5

c

1.50

1.50

1.50

1.50

Se admit [i forme în plan diferite de cea dreptunghiular§, de preferin]§ simetrice, ale c§ror dimensiuni se vor verifica din condi]ia de limitare a efectului de torsiune general§.

2.4 Dimensiunile tronsoanelor la cl§diri

Lungimile tronsoanelor de cl§diri se determin§ în func]ie de:

• Tipul plan[eului

• Gradul de protec]ie antiseismic§

• Natura terenului de fundare

Lungimile maxime admise ale tronsoanelor (în metri), în func]ie de tipul plan[eului [i de gradul de protec]ie antiseismic§ pe terenuri normale sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2

Dimensiunea (m)

 

Zona seismic§

 

E, F

D

C

B

A

Plan[eu monolit sau prefabricat cu suprabetonare

50

50

50

45

40

Grinzi cu corpuri de umplutur§ cu suprabetonare

60

50

La construc]iile fundate pe terenuri slabe sau pe p§mânt cu umfl§ri [i contrac]ii mari (p§mânturi contractile), lungimile tronsoa- nelor se stabilesc în conformitate cu prevederile normativelor de proiectare în vigoare. În§l]imea cl§dirii [i num§rul maxim de niveluri sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Gradul de protec]ie antiseismic

|n§l]imea (H) \n m [i num§rul de niveluri (n) pe categorii de structuri

Tip fagure

Tip celular

 

Tip sal§

   

HnHn

   

H

6

15

5

15

4

(5)

12

7

15

5

12

3

(4)

10

8

12

4

10

 

3

8

9

 

9372

   

-

Num§rul de niveluri s-a determinat pentru o în§l]ime a unui nivel de 3 m. În cazul în care ultimul nivel are în§l]imea mai mic§ de 3 m [i ocup§ 25% din suprafa]a construit§, acesta nu se num§r§ ca nivel [i nu se consider§ la stabilirea în§l]imii cl§dirii. De asemenea mansardele nu se vor lua în considera]ie la sta- bilirea în§l]imii construc]iei.

2.5 Categorii de pere]i

În func]ie de rolul ce îl îndeplinesc în structur§, pere]ii din zid§rie pot fi:

a) perete structural – perete destinat s§ reziste for]elor verti-

cale [i orizontale care ac]ioneaz§ \n planul s§u;

b) perete de rigidizare – perete dispus perpendicular pe un alt

perete, cu care conlucreaz§ la preluarea for]elor verticale [i orizon-

tale [i contribuie la asiguarea stabilit§]ii acestuia;

c) perete nestructural – perete care nu face parte din struc-

tura principal§ a construc]iei; acest tip de perete poate fi suprimat f§r§ s§ prejudicieze integritatea restului structurii;

d) perete de umplutur§ – perete care nu face parte din struc-

tura principal§ dar care, \n anumite condi]ii, contribuie la rigidizarea lateral§ a construc]iei [i la disiparea energiei seismice; suprimarea \n timpul exploat§rii a acestui tip de perete, sau crearea de goluri de u[i/ferestre poate fi f§cut§ numai cu o justificare prin calcul.

2.5.1 Pere]i structurali:

• Grosimea pere]ilor structurali portan]i interiori [i exteriori se va determina prin calculul din condi]ii de rezisten]§ [i stabilitate.

• Grosimea minim§ a pere]ilor structurali portan]i va fi 25 cm (grosime ce se ob]ine de exemplu pentru zidurile interioare portante, din blocuri ceramice POROTHERM 25 sau POROTHERM 25 S).

• Grosimea pere]ilor va trebui s§ corespund§ [i exigen]elor pri- vitoare la:

– izolare termic§;

– izolare fonic§;

– protec]ie contra incendiilor.

• Grosimea recomandat§ pentru zidurile exterioare este de 38

cm, grosime care se ob]ine prin utilizarea blocurilor ceramice POROTHERM 38 sau POROTHERM 38 S.

• Grosimea zidurilor exterioare poate fi [i de 30 cm (prin utiliza-

rea blocurilor ceramice tip POROTHERM 30 sau POROTHERM 30 S), prin aceast§ grosime ob]inându-se îns§ rezisten]e termice infe- rioare fa]§ de prima variant§. Dac§ dintr-un calcul termotehnic ar putea rezulta necesitatea unui strat suplimentar termoizolant peste

cei 30 cm proiectantul va stabili o solu]ie care s§ respecte cerin]ele prev§zute în normativele de proiectare \n vigoare.

• În§l]imea de nivel definit§ ca dimensiunea structural§ dintre

dou§ plan[ee va fi multiplu de 25 cm (23,8 cm fiind în§l]imea modu- lat§ a tuturor tipurilor de blocuri ceramice tip POROTHERM plus

1,2 cm grosimea nominal§ a stratului de mortar de pe asiza orizon- tal§), dar nu va dep§[i de 16 ori grosimea pere]ilor respectând simultan celelalte condi]ii impuse acestora.

NU SE ADMITE ca golurile pentru co[urile de fum s§ mic[o- reze grosimea pere]ilor. Se va evita amplasarea co[urilor pe

pere]ii exteriori.

2.5.2 Pere]i de rigidizare

Pere]ii structurali de contravântuire (realiza]i din blocuri ceramice

POROTHERM 25 sau POROTHERM 25 S) îndeplinesc condi]iile pere]ilor structurali [i suplimentar trebuie s§ fie plani [i coplanari pe toat§ în§l]imea construc]iei. La cl§dirile de tip bar§ cu pere]i de rigidizare transversali, se va urm§ri ca ace[tia s§ lege între ele fa]adele.

De regul§ nu se admit pere]i sub form§ de lam§ f§r§ capete de rigidizare, fie cu pere]i structurali dispu[i transversal, fie cu elemente din beton (stâlpi[ori). Pere]ii de rigidizare se vor executa concomitent cu ceilal]i pere]i structurali, asigurându-se legarea între ei prin ]esere, sau prin stâlpi[ori (sâmburi) din beton armat îngloba]i în zid§rie.

3

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

2.5.3 Pere]i nestructurali

Sunt pere]i executa]i din blocuri ceramice tip POROTHERM 10 N+F, POROTHERM 11,5 N+F sau POROTHERM 20 N+F ce se fixeaz§ la partea inferioar§ în pardoseal§, prin executarea par- doselilor dup§ execu]ia pere]ilor, iar la partea superioar§ prin

împ§nare cu mortar de ciment fa]§ de plan[eele superioare. Pere]ii se vor rigidiza pe direc]ie perpendicular§ planului lor prin:

• solidarizarea lor cu pere]ii structurali fie prin ]esere fie prin

ancorare cu bare de o]el beton φ 8 la dou§ asize, pe circa 50 cm,

\n rosturile orizontale;

• prevederea de elemente din beton armat – stâlpi[ori din beton

armat lega]i de zid§riile respective cu bare orizontale din o]el beton φ 8 la cca. 50 cm, pe în§l]ime, plasate în rosturile orizontale;

• legarea cu alt perete desp§r]itor perpendicular ce va avea

lungimea pân§ la primul gol de minimum 1/5 din în§l]imea peretelui. În§l]imea maxim§ (lumina între plan[ee), suprafa]a maxim§ a panourilor pline (cuprinse între plan[ee pe vertical§ [i dou§ rigidiz§ri pe orizontal§) [i dimensiunile maxime ale pere]ilor desp§r]itori reali- za]i din blocuri ceramice POROTHERM 10 N+F, 11,5 N+F [i 20

N+F sunt prezentate în tabelul 4:

Tabelul 4

Tipul peretelui

 

Grosime (cm)

În§l]ime max. (m)

Suprafa]§ max. (m 2 )

Nearmat

 

10/11.5

3/3

6/9

(POROTHERM

10

N+F [i 11.5 N+F)

20

(POROTHERM

3/3

9

20

N+F)

Armat

 

10/11.5

3/4

9/12

(POROTHERM

10

N+F [i 11.5 N+F)

20

(POROTHERM

4/4

12

20

N+F)

În cazul în care una dintre marginile panoului de zid§rie este liber§ (gol de u[§) valorile suprafe]elor maxime admise se vor reduce cu 50%.

• De asemenea, valorile recomandate ale suprafe]elor maxime pentru gradul de protec]ie antiseismic§:

A – se reduc cu 25%

B – se reduc cu 10%

• Când suprafe]ele panourilor de zid§rie pentru pere]ii nestruc-

turali neportan]i dep§[esc suprafe]ele din tabel se vor executa stâlpi[ori de rigidizare lega]i de plan[ee [i eventual centuri interme- diare din beton armat.

• Pere]ii liberi la partea superioar§ vor fi prev§zu]i cu centuri din beton armat dimensionate corespunz§tor.

2.5.4 Goluri arhitecturale [i tehnologice:

• Golurile mari arhitecturale (u[i, ferestre, etc.) din pere]ii struc-

turali se vor amplasa [i dimensiona astfel ca plinurile dintre ele s§

satisfac§ condi]iile necesare de rezisten]§ [i stabilitate sub ac]iunea înc§rc§rilor verticale [i orizontale.

• Prin dispunerea golurilor în structur§ se va urm§ri uniformitatea

rigidit§]ilor [i rezisten]elor pere]ilor la sarcini orizontale în planul lor.

• Pere]ii transversali de la capetele tronsoanelor în cazul con-

struc]iilor de tip bar§ se vor prevedea cu un procent cât mai mic de goluri.

• Golurile se vor amplasa unele sub altele pe vertical§ res-

pectând dimensiunile minime ale plinurilor de zid§rie indicate în tabelul 5.

SE RECOMAND± amplasarea golurilor în plan astfel încât s§ se ob]in§ valori apropiate ale rigidit§]ilor pe cele dou§ direc]ii principale în plan.

Dimensiuni minime ale plinurilor de zid§rie dintre goluri sau din- tre gol [i marginea zid§riei (tabelul 5):

Tabelul 5

Caracteristici

Poz.

 

M§rimea func]ie de zona seismic§ de calcul

dimensionale

peretelui

UM

E, F

D

B, C

A

H< 9

H< 9

H< 9

H< 6

Aria plinului pere]ilor în sec]iune orizontal§ raportat la aria construit§ a construc]iei

ext.

%

2.5

3.5

5.0

7.0

int.

Suma l§]imilor plinurilor raportat la lungimea total§ a peretelui respectiv

ext.

%

40

45

50

55

int.

65

70

75

80

L§]imea plinurilor de zid§rie simpl§

           

• la col]

ext.

m

0.9

1.2

1.50

1.5

• intermediar

m

0.75

1.0

1.25

1.5

• la col]

int.

m

0.75

1.00

1.25 sau

1.5

• intermediar

1/2 hgol

La proiectarea cl§dirilor din blocuri de zid§rie POROTHERM se porne[te de la o dimensiune unitar§ de 25x25 cm. Posibilitatea livr§rii de jum§t§]i de c§r§mizi POROTHERM 38, POROTHERM 30, POROTHERM 38 S [i POROTHERM 30 S, ca [i posibilitatea

t§ierii u[oare a tuturor sortimentelor de blocuri ceramice pentru zid§rie tip POROTHERM, pe direc]ie vertical§, fac posibil lucrul pe orizontal§ cu o varietate mare de dimensiuni. Dimensiunea blocurilor ceramice paralel§ cu planul peretelui este de 25 cm (POROTHERM 38 [i 30, POROTHERM 38 S [i 30 S), 1,5 x 25

= 37,5 cm (POROTHERM 25 [i 25 S) sau 2 x 25 = 50 cm (POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F).

• Dimensiunile plinurilor de zid§rie trebuie s§ fie egale cu un mul- tiplu al lungimii c§r§mizii sau blocului, dar minimum de trei ori lungimea acestuia.

• În cazul în care nu se pot respecta dimensiunile plinurilor din

tabelul 5 se admite coborârea sub aceast§ valoare prin prevederea de stâlpi[ori din beton armat.

• Pentru construc]iile proiectate în zonele de protec]ie seismic§

A [i B nu se admite prevederea de goluri care s§ întrerup§ centurile

de beton armat de la nivelul plan[eelor.

• În pere]ii structurali [i cei ai co[urilor de fum nu se admit [li]uri executate prin spargere sau forare cu excep]ia instala]ilor electrice pentru montarea c§rora se admit numai [li]uri verticale, executate prin spargere, având adâncimea maxim§ de 2 cm.

2.5.5 Înt§rirea pere]ilor structurali din zid§rie

Pentru ob]inerea unei comport§ri corespunz§toare a pere]ilor

structurali din zid§rie, supu[i ac]iunii combinate a sarcinilor gravi- ta]ionale [i orizontale, este necesar§:

a) prevederea de stâlpi[ori din beton armat la col]uri [i intersec]ii;

b) prevederea de centuri din beton armat;

c) prevederea de arm§turi în rosturile orizontale ale zid§riei.

Prin alc§tuirea constructiv§ [i dispunerea elementelor se va urm§ri îmbun§t§]irea comport§rii zid§riei [i îmbun§t§]irea rezisten]ei, sta- bilit§]ii [i deformabilit§]ii pere]ilor structurali.

4

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

a) Stâlpi[orii din beton armat:

• Se vor pozi]iona la col]uri [i la intersec]ii, în planul pere]ilor cu

solicit§ri mari [i acolo unde sunt necesari respectând condi]iile pre- zentate anterior.

• Se recomand§ pozi]ionarea stâlpi[orilor structurali astfel încât împreun§ cu centurile s§ formeze panouri a c§ror suprafa]§ s§ nu dep§[easc§ valorile cuprinse în tabelul 6.

Tabelul 6

Zona seismic§ de calcul

Suprafa]a max. a panourilor de zid§rie (m 2 )

A, B, C

12.00

D

18.00

E, F

24.00

• Efecte avantajoase ale înr§m§rii zid§riei se ob]in la panouri cu raportul: L/H = 1.0 … 3.0.

b) Centurile de beton armat:

• Se vor prevedea în mod obligatoriu în pere]ii structurali din zid§rie la nivelul fiec§rui plan[eu al cl§dirii.

• Centurile vor fi realizate sub form§ de re]ea închis§ [i continu§ pe toat§ suprafa]a nivelului construc]iei.

• Centurile se vor prevedea la partea superioar§ a pere]ilor cu capetele superioare libere.

• Centurile din beton armat de la nivelul plan[eelor vor asigura prin form§, dimensiuni [i suprafa]a în contact:

– transmiterea direct§ a sarcinilor gravita]ionale din plan[ee;

– transmiterea for]elor de iner]ie din seism la pere]ii structurali;

– preluarea eforturilor de întindere ce apar la pere]ii structurali sub ac]iunea sarcinilor seismice orizontale.

• Se vor prevedea centuri intermediare în grosimea pere]ilor în toate cazurile în care stabilitatea acestora o impune.

c) Arm§turile orizontale distribuite în rosturi:

Aceste arm§turi se prev§d pentru:

• Asigurarea unor leg§turi suplimentare pentru conlucrarea

spa]ial§ la intersec]ii [i col]uri.

• Preluarea eforturilor principale de întindere ce apar în pere]ii

structurali solicita]i simultan la sarcini gravita]ionale [i orizontale din seism.

2.6 Alc§tuirea stâlpi[orilor

La alc§tuirea stâlpi[orilor structurali se ]ine seama de urm§- toarele aspecte:

• Dimensiunile sec]iunii de beton se vor corela cu grosimile

pere]ilor structurali în care sunt turna]i dar nu vor avea latura mai mic§ de 25 cm [i nici aria sec]iunii transversale nu va dep§[i 900 cm 2 .

• Betonul ce se va turna în stâlpi[orii structurali va fi specificat

de c§tre proiectant în documenta]ia tehnic§, iar marca minim§ va fi de C 12/15.

• Arm§tura longitudinal§ a stâlpi[orilor se va prevedea de regul§ din o]el PC 52 [i va fi rezultat§ din calcule de rezisten]§.

• Armarea minim§ va fi alc§tuit§ din 4 bare φ 12, PC 52 iar pro-

centul de armare pe sec]iune nu va dep§[i 1,2% din sec]iunea de beton a stâlpi[orului.

• Stâlpi[orii ce se prev§d în pere]ii structurali exteriori se vor

izola prin prevederea unui placaj exterior în vederea evit§rii pun]ilor

termice (de exemplu prin placarea stâlpi[orilor de col] sau din câmp, la zidurile portante exterioare executate din blocuri ceramice tip POROTHERM 38 [i 38 S cu blocuri ceramice tip POROTHERM 10 N+F, POROTHERM 11,5 N+F;

Observa]ie În cazul în care din calcule majoritatea stâlpi[orilor structurali au arm§tura rezultat§ din calcule de rezisten]§ mai mic§ decât cea minim§, se accept§ utilizarea arm§rii constructive cu 4 φ 12, OB 37.

• La construc]iile realizate în zona seismic§ de calcul mai mare de

E, în§direa barelor suprapuse va fi realizat§ pe cel pu]in 40 diametre.

• Barele din OB 37 ce se petrec vor fi prev§zute obligatoriu cu ciocuri (figura 4).

• Ancorarea barelor în centura ultimului nivel se va face pe

minim 20 diametre (figura 4).

Figura 4

nivel se va face pe minim 20 diametre (figura 4). Figura 4 • Etrierii se vor

• Etrierii se vor prevedea curent din bare de o]el OB 37, φ 6 mm/20 cm îndesi]i la 10 cm de regul§ în zonele de îmbinare a

barelor longitudinale întinse [i la partea superioar§ a stâlpului sub ultima centur§ pe cel pu]in 50 cm.

• Conlucrarea stâlpi[orilor din beton armat cu zid§rie adiacent§ se va realiza prin:

– aderen]§ direct§;

– dispunerea de bare sau plase de o]el în rosturile orizontale ale zid§riei.

• Barele sau plasele din o]el ce se vor dispune în rosturile ori-

zontale ale zid§riei vor fi minimum φ 6 mm dispuse la cca. 50 cm

între asize [i p§trund în zid§rie pe 50 cm (figura 5).

Figura 5

la cca. 50 cm între asize [i p§trund în zid§rie pe 50 cm (figura 5). Figura

5

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

• Arm§tura stâlpi[orilor din beton armat ai suprastructurii ce

transmit eforturi de întindere [i compresiune se vor ancora în elemen- tele structurale ale infrastructurii pe minimum 1.0 m lungime. La con- struc]iile cu regim de în§l]ime P [i P + 1 E la care nu se execut§ subsol iar sarcinile de întindere din solicit§ri de seism sunt moderate, anco- rarea barelor la nivelul soclului se va face pe minimum 60 diametre.

2.7 Alc§tuirea centurilor

Centura este elementul structural ce face leg§tura între pere]ii structurali portan]i [i elementele orizontale de tip plan[eu. La alc§tuirea centurilor se va ]ine seama de respectarea urm§toarelor aspecte:

• Centurile vor fi concepute sub form§ de elemente continue închise.

• L§]imea centurilor va fi de regul§ egal§ cu grosimea peretelui

structural pe care îl înt§re[te dar nu mai pu]in de 24 cm.

• La centurile realizate pe pere]i exteriori se va prevedea placarea

acesteia spre exterior în vederea evit§rii apari]iei pun]ilor termice.

• În§l]imea centurii va fi mai mare decât grosimea plan[eelor din

beton. Pentru zona seismic§ de calcul E [i F se poate admite exe- cutarea centurii în grosimea plan[eului.

• Armarea longitudinal§ a centurilor prev§zute la pere]i struc-

turali se va face cu bare din o]el marca PC 52 rezultate din calcule

de rezisten]§. În cazul în care pentru toate centurile unui nivel, ariile de arm§tur§ sunt mai mici fa]§ de valorile arm§rii constructive se poate accepta utilizarea arm§turii de marc§ OB 37.

• Diametrul minim, din considerente de armare constructiv§, va

fi de φ 10 pentru PC 52 [i φ 12 pentru OB 37. Se recomand§ s§ se utilizeze diametre de min. φ 10 pentru PC 52 [i φ 12 pentru OB 37.

• Barele longitudinale din centuri vor fi în§dite prin suprapunere

pe o lungime de minim 40 diametre [i legare. În aceea[i sec]iune se vor în§di cel mult 50% din bare, distan]a dintre zonele de în§dire fiind de minimum 1.0 m (figura 6).

Figura 6
Figura 6

• La col]uri [i intersec]ii, barele longitudinale se vor ancora pe minimum 40 diametre dincolo de marginea centurii (figura 7).

Figura 7

diametre dincolo de marginea centurii (figura 7). Figura 7 • Etrierii vor fi executa]i din minimum

• Etrierii vor fi executa]i din minimum OB 37 φ 6/30 cm. Se reco-

mand§ utilizarea în câmp a etrierilor dispu[i la 20 cm cu îndesirea acestora la 10 cm pe o lungime de cca. 50 cm stânga – dreapta stâlpi[orilor structurali.

• Centurile intermediare vor avea l§]imea egal§ cu a peretelui

structural (pere]i interiori) sau de min. 25 cm pentru pere]ii struc- turali exteriori la care se va prevedea [i placaj pentru protec]ie termic§. În§l]imea centurilor intermediare va fi de minimum 15 cm.

• Distan]a maxim§ pe vertical§ dintre dou§ centuri succesive va

fi de 4.0 m în cazul zonei seismice de calcul E [i F [i de 3.0 m în cazul zonei seismice de calcul A, B, C, D, f§r§ a dep§[i suprafe]ele

specificate în tabelul 6.

2.7.1 Prevederea de arm§turi în rosturile orizontale

• Arm§tura în rosturile orizontale se prevede în pere]ii structurali

pentru preluarea eforturilor principale de întindere. Arm§tura se va

dimensiona pe baza unui calcul de rezisten]§ [i armarea total§ se va distribui pe în§l]imea unui nivel.

• Armarea se va distribui în rosturile orizontale [i va fi realizat§ fie din bare independente fie din plase de arm§tur§.

• Distan]a de la marginea zid§riei pân§ la prima bar§ trebuie s§

fie mai mare de 4 cm.

• Arm§tura utilizat§ este de regul§ de tip OB 37 [i are diametrul uzual φ 8.

• Se recomand§ ca [i zidurile nesutructurale de comparti-

mentare realizate din blocuri ceramice tip POROTHERM 10 N+F, POROTHERM 11,5 N+F [i POROTHERM 20 N+F, cu grosimea de 10, 11.5 [i respectiv 20 cm, s§ fie armate cu arm§turi orizontale în rosturi, obligatoriu în zona de îmbinare cu zid§ria pere]ilor struc- turali portan]i.

Important În cazul în care zid§ria are rol de zid§rie de umplutur§ (struc- turi din cadre de beton armat) ancorarea zid§riei de structur§ se va realiza prin prevederea unor must§]i din o]el beton φ 6 mm, cu lungimea minim§ de 50 cm, scoase din stâlpi sau diafrag- me. Protec]ia anticoroziv§ a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar pe baz§ de ciment de marc§ M50Z care se va prepara la punctul de lucru.

3. Prescrip]ii tehnologice pentru zid§riile POROTHERM

Utilizarea blocurilor de zid§rie de tip POROTHERM nu necesit§ proceduri speciale de zidire ce ar impune elaborarea unor norme

specifice de execu]ie, ci numai luarea unor m§suri ce se vor urm§ri riguros.

• Datorit§ structurii lor microporoase blocurile ceramice tip

POROTHERM trebuie udate înainte de zidire, pentru a nu extrage apa din mortar. În mod uzual, dup§ desfacerea foliei protectoare se

procedeaz§ la udarea, în stiv§, de sus în jos, cu furtunul, a blocurilor ceramice.

• La zidire se va folosi un mortar de zid§rie obi[nuit de var-

ciment de clas§ minim M50Z.

• Zidirea se va începe de la col], c§r§mizile umezite a[ezându-se

pe patul de mortar nivelat în prealabil conform cotelor. Grosimea rostului orizontal de mortar se recomand§ a fi de 1,2 cm.

• La realizarea rostului orizontal se va avea grij§ ca mortarul s§

acopere toat§ suprafa]a blocurilor ceramice, pân§ la muchii, mor- tarul în exces îndep§rtându-se cu mistria.

• La a[ezarea final§ a blocurilor ceramice POROTHERM, în

locul ciocanului de zidar folosit la c§r§mizile tradi]ionale se va utiliza un ciocan de cauciuc.

• La zidire, datorit§ formei lor, blocurile ceramice se îmbin§ etan[ pe rostul vertical.

• În cazul utiliz§rii blocurilor ceramice cu loca[ de mortar

(POROTHERM 25,30 sau 38) sau seismice (POROTHERM 25 S, 30 S sau 38 S), când se realizeaz§ rostul orizontal, loca[ele se vor umple cu mortar, pe p§r]ile laterale acestor loca[e neaplicându-se

mortar. Dimensiunile acestor loca[e sunt suficient de mari pentru ca un mortar obi[nuit de tip M50Z s§ poat§ curge în ele.

• Fazele zidirii corespund cu cele ale zid§riei tradi]ionale, ]eserea f§cându-se cu un decalaj de jum§tate de bloc.

• La cap§t, zid§ria porne[te fie cu un bloc ceramic întreg, fie cu jum§tate de bloc.

• În cazul în care nu se dispune de jum§t§]i de bloc gata fabri-

6

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

cate se va realiza t§ierea acestora la [antier cu fier§str§ul mecanic cu pânz§ diamantat§ cu rosturi de dilatare cu diametre > cu 230 mm.

• În cazul realiz§rii col]urilor cu unghi diferit de 90°, blocurile

ceramice se taie la dimensiunile necesare, iar la îmbinare se aplic§ mortar.

• În cazul utiliz§rii blocurilor ceramice cu nut [i feder

(POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F), acestea se îmbin§

între ele în sistemul lamb§ [i uluc (nut [i feder), neavând nevoie de mortar pe vertical§. În rest regulile de zidire sunt acelea[i ca la blocurile ceramice cu loca[ de mortar.

• La legarea blocurilor ceramice pentru pere]i desp§r]itori

(POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F) de zidurile exterioare

se vor dispune la fiecare 2 rânduri bare de ancoraj de (6 mm pre- lungite pe minim 60 cm în rosturile orizontale ale zid§riei.

• Datorit§ faptului c§ principala caracteristic§ dimensional§ a

zid§riilor executate din blocurilor ceramice tip POROTHERM este asiza de 25 cm (23,8 cm în§l]imea c§r§mizii plus 1,2 cm în§l]imea rostului de mortar) este posibil§ verificarea execu]iei pe vertical§ cu ajutorul unor rigle (scânduri) cotate pe care sunt marcate pozi]ia [i dimensiunea rosturilor de mortar.

3.1 Tehnologia de realizare a lucr§rilor pe timp friguros

Priza [i înt§rirea mortarului se realizeaz§ lent la temperaturi cuprinse între 0°C [i + 5°C iar la temperaturi de –10°C … –15°, mortarul înghea]§ dup§ cca. 2-3 ore de la punerea în oper§.

În condi]iile de înghe]are timpurie, rezisten]a final§ a mortarului scade cu 50-70%, iar aderen]a sa la blocul de zid§rie se reduce foarte mult. La lucr§rile de zid§rie ce se execut§ pe timp friguros nu se admit:

• Utilizarera mortarelor de var simplu [i nisip, deoarece în caz c§ se produce înghe]area acestuia, la dezghe]are se f§râmi]eaz§.

• Utilizarea blocurilor de zid§rie ude sau acoperite cu ghea]§.

• Folosirea s§rii de buc§t§rie pentru accelerarea prizei.

Pentru accelerarea prizei [i înt§ririi mortarului de ciment se folose[te clorura de calciu pân§ la 2% din greutatea cimentului. Pentru executarea lucr§rilor de zid§rie pe timp friguros se folo- sesc urm§toarele metode:– metoda conserv§rii c§ldurii; – metoda execu]iei zid§riei în construc]ii de protec]ie.

Metoda conserv§rii c§ldurii const§ din acumularea de c§ldur§ prin înc§lzirea materialelor (nisip, ap§, blocuri de zid§rie) [i izolarea zid§riei cu materiale izolante pentru reducerea pierderilor de c§ldur§.

Metoda execut§rii zid§riilor în construc]ii de protec]ie const§ din protejarea cu construc]ii provizorii a unor p§r]i din construc]ia de baz§ sau, în cazul lucr§rilor mici, a întregii construc]ii. Spa]iul închis astfel realizat, se înc§lze[te pe toat§ durata de preg§tire a execu]iei, pân§ la atingerea rezisten]ei minime în mortar de 0.5 R la tempe- ratura de + 5°C.

4. Caracteristicile blocurilor de zid§rie

Rezisten]a la compresiune ob]inut§ pe blocurile de zid§rie POROTHERM destinate realiz§rii zid§riilor portante (POROTHERM 38, 30, 25, 38 S, 30 S, 25 S) este supe- rioar§ valorii de 10 N/mm 2 . Rezisten]a la compresiune ob]inut§ pe blocurile ceramice POROTHERM 11,5 N+F,10 N+F [i 20 N+F pentru pere]i desp§r]itori este superioar§ val- orii de 5 N/mm 2 .

5. Plan[ee tip POROTHERM

Prin concep]ie [i alc§tuire, plan[eele trebuie s§ asigure ele-

mente cât mai rigide în planul lor asigurându-se [aibe orizontale capabile s§ redistribuie sarcinile orizontale din seism. Plan[eele trebuie s§ satisfac§ urm§toarele cerin]e.

• S§ fie plane [i orizontale (excep]ie plan[eul teras§ care poate fi executat cu o pant§ minim§ necesar§ scurgerii apelor);

• Plan[eele vor fi coplanare.

• Discontinuit§]ile plan[eului nu trebuie s§ afecteze comportarea de [aib§ a acestuia.

Din punct de vedere al protec]iei antiseismice plan[eele au fost împ§r]ite în dou§ categorii:

– plan[ee monolite sau prefabricate cu suprabetonare;

– grinzi cu corpuri de umplutur§ cu suprabetonare.

5.1 Domeniile de utilizare a plan[eelor

Zonele [i domeniile de utilizare a plan[eelor

Tipul plan[eului

Zona seismic§ de calcul

Plan[ee monolite sau prefabricate cu suprabetonare

 

A, B, C, D, E, F

Plan[ee ceramice tip POROTHERM formate din grinzi cu corpuri de umplutur§ [i suprabetonare

A, B

cl§diri Parter + Mansard§ cl§diri Parter + 1 Etaj cl§diri Parter + 2 Etaje

C, D

E, F

Observa]ie În cazul plan[eelor ceramice suprabetonarea se va dimen- siona din considerente de asigurare a unei [aibe rigide ori- zontale.

5.2 Alc§tuirea plan[eelor tip POROTHERM urm§re[te urm§toarele principii:

• Distan]a interax a grinzilor pentru plan[ee este fie de 45, fie de

60 cm, în func]ie de blocul ceramic utilizat – POROTHERM 60 sau

POROTHERM 45.

• Grosimea plan[eului este fie de 17 + 4 cm pentru interax de

45 cm, fie de 17 + 6 cm pentru interax de 60 cm.

• Deschiderea maxim§ a plan[eului este de pân§ la 6,5 m în

zonele de protec]ie antiseismic§ E [i F [i de max. 5,5 m pentru zonele între A,B,C D.

• Corpurile ceramice de umplutur§ se sprijin§ prin simpl§ reze- mare pe grinzile de plan[eu prefabricate, precomprimate.

• Legarea plan[eului cu zidurile pe care reazem§ se face prin

intermediul unor centuri din beton armat având minimum în§l]imea plan[eului.

• Plan[eele mai mari de 4 x 4 m se vor prevedea cu grinzi supli-

mentare din beton armat monolit, pe ambele direc]ii, având dimen- siunile sec]ionale de 20 x Hplan[eu armate constructiv cu 6 bare φ 12

OB 37 [i etrieri φ 6/15 cm;

• Suprabetonarea va avea grosimea de 4 cm (pentru interax de

45 cm) sau 6 cm ( pentru interax de 60 cm ) [i se va arma cu o plas§

φ 8 OB 37 cu ochiuri de 10x10 cm, legat§ de elementele perime-

trale de rezisten]§.

• Por]iunile de plan[ee ce se constituie în elemente ce ies din

tipicul plan[eului plan (console, goluri tehnologice sau pentru scar§, etc.) se vor trata în consecin]§ ca zone monolite turnate înpreun§

cu suprabetonarea.

7

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

5.3 Capacitatea portant§ a plan[eelor tip POROTHERM

Varianta de alc§tuire cu un singur rând de grinzi

Distan]a

Lungimea

Valoarea

Înc§rcarea limit§ din exploatare asociat§ lui M H

 

între

grinzii de

moment-

Capacitatea portant§ a plan[eului alc§tuit din corpuri ceramice de 17 cm în în§l]ime

pere]i

plan[eu

ului maxim

 

capabil

coresp.

[i

suprabetonare de 4 cm

înc§rc§rii

 

limit§ din

Bloc ceramic

Bloc ceramic

exploatare

POROTHERM

POROTHERM

(f

= l/200 l)

 

60

45

l

(m)

L

(m)

M H (KNm)

q H (KNm)

KN/m 2

KN/m 2

325

350

 

10.1

6.1

 

6.6

9.8

350

375

 

10.1

6.1

 

6.6

9.8

375

400

 

11.4

6.0

 

6.4

9.7

400

425

 

12.7

5.9

 

6.3

9.4

425

450

 

13.9

5.8

 

6.0

9.1

450

475

 

15.2

5.6

 

5.9

8.8

475

500

 

17.7

5.9

 

6.3

9.4

500

525

 

20.3

6.1

 

6.7

9.8

525

550

 

20.3

5.6

 

5.7

8.7

550

575

 

22.8

5.7

 

6.0

8.9

575

600

 

22.8

5.2

 

5.2

8.0

600

625

 

20.3

4.3

 

3.6

5.7

625

650

 

21.5

4.2

 

3.5

5.6

650

675

 

22.8

4.1

 

3.4

5.4

 

Greutate proprie plan[eu cu suprabetonare de 4 cm

 

2.6

2.8

Varianta de alc§tuire cu grinzi duble

Distan]a

Lungimea

Valoarea

Înc§rcarea limit§ din exploatare asociat§ lui M H

 

între

grinzii de

moment-

Capacitatea portant§ a plan[eului alc§tuit din corpuri ceramice de 17 cm în în§l]ime

[i

suprabetonare de 4 cm

pere]i

plan[eu

ului maxim capabil coresp. înc§rc§rii limit§ din exploatare

 

Bloc ceramic

Bloc ceramic

POROTHERM

POROTHERM

(f

= l/200 l)

 

60

45

l

(m)

L

(m)

M H (KNm)

q H (KNm)

KN/m 2

KN/m 2

Plan[eu alc§tuit din corpuri ceramice cu în§l]imea de 17 cm

[i suprabetonare de 4 cm

325

350

20.2

14.0

16.8

21.8

350

375

20.2

12.2

14.3

18.6

375

400

22.8

12.0

14.0

18.2

400

425

25.4

11.8

13.8

17.9

425

450

27.8

11.5

13.4

17.4

450

475

30.4

11.2

13.0

16.8

Plan[eu alc§tuit din corpuri ceramice cu în§l]imea de 17 cm

 

[i

suprabetonare de 6 cm

 

475

500

35.4

11.8

13.8

17.9

500

525

40.6

12.2

14.3

19.6

525

550

40.6

11.1

12.0

16.7

550

575

45.6

11.4

13.2

17.2

575

600

45.6

10.5

12.0

15.6

600

625

40.6

8.6

9.6

12.2

625

650

43.0

8.4

9.1

11.9

650

675

45.6

8.3

8.7

11.6

5.4 Tehnologia de montare a plan[eelor realizate cu grinzi [i blocuri ceramice tip POROTHERM

5.4.1 Montarea grinzilor prefabricate de plan[eu care sus]in

corpurile ceramice de plan[eu. Opera]ii tehnologice

• Montarea schelei de sus]inere a grinzilor de plan[eu într-o vari-

ant§ convenabil§ pentru constructor, respectiv din lemn sau

metalic§. Schelele de sus]inere ale grinzilor se dispun la distan]e de maximum 1,75 m între ele sau fa]§ de pere]ii structurali. Popii aces- tor schele se a[eaz§ pe t§lpi, iar reglarea în§l]imii acestora se rea- lizeaz§ fie printr-un sistem de pene, fie cu dispozitive mecanice de tip cric (func]ie de tipul de schel§ adoptat). (Fig.1)

min 12 cm min 12 cm max. 1,75 m max. 1,75 m max. 1,75 m
min 12 cm
min 12 cm
max. 1,75 m
max. 1,75 m
max. 1,75 m

Fig. 1 - Rezemarea grinzilor pentru plan[ee pe pere]i structurali cu asigu- rarea unor s§ge]i de 1/300 din deschidere

Distan]a dintre pere]i

Valoarea contrasage]ii

2,0 m

0,7 cm

3,0 m

1,0 cm

4,0 m

1,3 cm

5,0 m

1,7 cm

6,0 m

2,0 cm

• Cota de la partea de sus a riglei superioare a schelei pe care

reazem§ grinzile se stabile[te astfel încât grinzile de plan[eu s§ reali- zeze o contras§geat§ de 1/300 din deschidere, la mijlocul acestora.

• Se va acorda o aten]ie deosebit§ contravântuirii schelei pen-

tru a se asigura stabilitatea ei pe cele dou§ direc]ii [i pentru a se evita în acest fel apari]ia unor deregl§ri ulterioare în timpul realiz§rii plan[eului propriu zis; de asemenea se va acorda o aten]ie deosebit§ orizontalit§]ii [i verticalit§]ii principalelor componente ale schelei [i din acest punct de vedere se va efectua o verificare atent§ de c§tre inginerul de [antier.

• Nivelarea p§r]ii superioare a zidurilor portante prin aplicarea

unui strat de mortar de ciment de marc§ Mz 100.

• A[ezarea primei grinzi de plan[eu la limita peretelui structural

de zid§rie paralel cu direc]ia de lucru a plan[eului. Grinda va reze- ma pe zidurile portante pe care descarc§ plan[eul, pe o lungime de cel pu]in 12 cm. • Montarea celorlalte grinzi de plan[eu în pozi]ie paralel§ cu prima grind§, la distan]e interax de 45 sau 60 cm (func]ie de blocurile ceramice utilizate POROTHERM 45 sau POROTHERM 60), conform proiectului. Asigurarea corect§ a distan]ei interax dintre grinzi se realizeaz§ cu distan]ieri din lemn sau cu dispozitive speciale.

5.4.2 Montarea blocurilor ceramice de plan[eu

Blocurile ceramice de plan[eu (corpuri de umplutur§) se mon- teaz§ al§turat, între grinzi rezemate pe acestea, deci în lungul grinzilor. Aceast§ opera]ie se face manual. În zona de rezemare a

8

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

grinzilor de plan[eu pe un perete structural, primul bloc se mon- teaz§ la limita spre interior a acestuia; se monteaz§ în continuare celelalte blocuri, prin al§turare. Ultimul bloc va fi t§iat la dimensiunea necesar§ astfel încât aces- ta s§ nu dep§[easc§ limita vertical§, interioar§ a celuilalt perete structural pe care reazem§ grinzile de plan[eu. Lucr§rile de realizare a plan[eelor se vor face pe platforme spe- cial amenajate. Nu se admite accesul persoanelor direct pe blocurile de plan[eu montate anterior.

5.4.3 Aducerea etrierilor din grinzile de plan[eu

în pozi]ie de lucru

Etrierii din grinzile de plan[eu se g§sesc în pozi]ie îndoit la 90°, în planul superior al grinzilor. Dup§ montarea grinzilor etrierii se aduc în pozi]ie înclinat§ cu o scul§ simpl§, special§, astfel încât partea lor de deasupra s§ ajung§ cu 2 cm sub nivelul superior al betonului din stratul de suprabetonare.

5.4.4 Montarea arm§turilor

• Se monteaz§ arm§tura centurilor de pe pere]ii portan]i, de pe

conturul plan[eelor, conform detaliilor de proiect (centurile se exe- cut§ în grosimea plan[eelor). Arm§turile longitudinale - 4 φ 12 - OB 37 sunt legate cu etrieri φ 6/20 - OB 37.

• To]i etrierii sunt lega]i la partea superioar§ cu o bar§ din o]el φ 10,

pe toat§ lungimea grinzilor. Barele se ancoreaz§ în centurile laterale.

• Se monteaz§ arm§tura în grinzile intermediare, conform detali- ilor de proiect.

• Se monteaz§ arm§tura stratului de suprabetonare - plase de o]el φ 8/OB 37 cu ochiuri de 10 x 10 cm.

5.4.5 Executarea suprabeton§rii

• Se umezesc în exces blocurile ceramice de plan[eu, dup§

care se toarn§ betonul concomitent în toate elementele care

alc§tuiesc plan[eul - grinzi de plan[eu, grinzi intermediare, centuri [i stratul de suprabetonare; betonul folosit va fi de marc§ B 300 (Bc

22,5).

• Se va planifica activitatea astfel încât betonarea plan[eului s§ se fac§ continuu (f§r§ întreruperi).

• Fa]a superioar§ a betonului se niveleaz§, astfel încât s§ se

respecte grosimea de 4 cm sau 6 cm a stratului de suprabetonare (conform proiectului).

• Betonul se va proteja cu rogojini care se umezesc pe tot par- cursul înt§ririi betonului, de 1-2 ori pe zi.

• În mod normal schela de rezemare a grinzilor de plan[eu se

demonteaz§ numai dup§ definitivarea prizei [i înt§ririi betonului,

respectiv dup§ 28 zile.

6. Alc§tuirea buiandrugilor

Buiandrugii sunt elemente ce m§rginesc la partea superioar§ golurile mari de u[i [i ferestre. Buiandrugii monoli]i [i cei prefabrica]i vor avea de regul§ l§]imea sec]iunii transversale egal§ cu grosimea peretelui structural (mini- mum 25 cm), iar în§l]imea de minimum 1/5 din lumina golului.

6.1 Buiandrugii de tip POROTHERM

[i POROTHERM S

• Sunt elemente prefabricate cu sec]iunea de 12 x 6,5 cm

respectiv 8 x 23,8 cm, realiza]i din beton precomprimat, prin preten- sionare, turnat în cofraje pierdute din elemente ceramice speciale,

fiind modula]i din 25 în 25 cm. Ei se pot livra la cerere, în func]ie de m§rimea golurilor, cu lungimi cuprinse între 1.00 - 3.00 m.

• În cazul în care de la fa]a inferioar§ a buiandrugului la fa]a

superioar§ a plan[eului este o distan]§ mai mic§ de 60 cm, buian- drugii din beton armat monoli]i sau completarea celor tip POROTHERM se vor realiza împreun§ cu centurile plan[eului.

• Lungimea de rezemare a buiandrugilor pe elementele struc-

turale de zid§rie se va face pe minimum 25 cm. Pentru zona seis-

mic§ de calcul A [i B se recomand§ sporirea lungimii de rezemare.

• Zid§ria se va executa astfel încât sub punctele de rezemare ale buiandrugilor s§ fie a[ezate c§r§mizi întregi tip POROTHERM.

• Golurile verticale ale acestor c§r§mizi se vor umple cu mortar

de ciment marca M 100.

• În cazul în care distan]a dintre doi buiandrugi vecini este mai

mic§ de 50 cm, ace[tia se vor executa continuu peste cele dou§ goluri.

• Buiandrugii din pere]ii structurali exteriori vor fi izola]i termic, spre exterior, în mod asem§n§tor cu centurile structurale. • La montarea buiandrugilor tip POROTHERM se vor

prevedea la partea inferioar§ popi provizorii ce se vor men]ine pân§

la înt§rirea betonului sau a zid§riei pe por]iunea de perete de dea- supra acestora.

• La realizarea por]iunii de perete de deasupra se interzice intro- ducerea în buiandrugi a unor elemente de prindere prin g§urire, împu[care sau d§ltuire care pot afecta rezisten]a acestora.

• Este strict interzis§ t§ierea buiandrugilor tip POROTHERM sau POROTHERM S, ei fiind livra]i exact la dimensiunea necesar§ prev§zut§ în proiect.

Recomandare La utilizarea buiandrugilor tip POROTHERM [i POROTHERM S la cl§dirile din zid§rie portant§ din zonele seismice de cal- cul A, B [i C, în situa]ia în care proiectul prevede completarea cu zid§rie a spa]iului dintre buiandrug [i centura de beton, se recomand§ completarea cu beton a întregii asize care con]ine buiandrugii, urmând ca în continuare s§ se execute zid§ria de completare pân§ la nivelul centurii.

6.2 Capacitatea portant§ la sarcini verticale

a buiandrugilor tip POROTHERM

[i POROTHERM S este prezentat§

în tabelele 10, 11 [i 12

Zid§rie POROTHERM între buiandrugi [i centur§

 

D (cm)

 

Capacitate portant§ (KN/m)

 
                 
                 
                 
                 
0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50 2.75

0.75

1.00

1.25

1.50

1.75

2.00

2.25

2.50

2.75

40

10.08

7.56

6.06

5.04

4.32

3.78

3.36

3.03

2.75

50

13.00

9.75

7.81

6.5

5.57

4.87

4.33

3.90

3.55

60

16.02

12.01

9.63

8.00

6.86

6.01

5.34

4.82

4.38

70

19.12

14.34

11.49

9.56

8.19

7.14

6.37

5.75

5.22

80

22.32

16.47

13.41

11.16

9.56

8.37

7.45

6.7

6.1

90

25.62

19.21

15.40

12.81

10.98

9.6

8.55

7.7

7.0

100

29.02

21.77

17.45

14.51

12.44

10.88

9.68

8.72

7.92

9

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

Centur§ de beton prelungit§ pân§ la nivelul buiandrugului

 

D

(cm)

 

Capacitate portant§ (KN/m)

 
                   
                   
                   
                   
0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50 2.75

0.75

1.00

1.25

1.50

1.75

2.00

2.25

2.50

2.75

 

30

25.76

19.32

15.45

12.88

11.04

9.66

8.59

7.72

6.82

 

40

35.32

26.48

21.22

17.65

15.13

13.24

11.78

10.61

9.45

 

50

44.87

33.65

26.96

22.43

19.23

16.82

14.97

13.48

12.08

 

60

54.41

40.81

32.71

27.20

23.32

20.40

18.15

16.34

14.71

 

70

63.96

47.97

38.45

31.98

27.41

23.97

21.34

19.22

17.34

 

80

69.14

53.69

44.19

36.75

31.51

27.55

24.52

22.09

19.96

 

90

69.14

53.69

49.89

41.50

35.58

31.12

27.62

24.95

22.59

 

100

69.14

53.69

49.89

46.27

39.67

34.70

30.88

27.82

25.22

Capacitatea portant§ a buiandrugilor POROTHERM S

 

Modul de

D

(cm)

 

Capacitate portant§ (KN/m)

 

alc§tuire

 

0.75

1.00

1.25

1.50

1.60

1.85

2.15

2.25

2.50

 
    8 8.5 8.5 9.5 9.5 11.0 8.5 8.5 7.0 7.0
 

8

8.5

8.5

9.5

9.5

11.0

8.5

8.5

7.0

7.0

  38 25.5 25.5 28.5 28.5 33.0 25.5 25.5 21.0 21.0
 

38

25.5

25.5

28.5

28.5

33.0

25.5

25.5

21.0

21.0

  30 17.0 17.0 19.0 19.0 22.0 17.0 17.0 14.0 14.0
 

30

17.0

17.0

19.0

19.0

22.0

17.0

17.0

14.0

14.0

  25 25.5 25.5 28.5 28.5 33.0 25.5 25.5 21.0 21.0
 

25

25.5

25.5

28.5

28.5

33.0

25.5

25.5

21.0

21.0

6.3 Tehnologia de montare a buiandrugilor tip POROTHERM [i POROTHERM S

• Se înt§resc capetele zid§riei pe care se monteaz§ buiandrugii cu c§r§mizi tip POROTHERM cu rezisten]§ sporit§ (14 MPa) [i umplerea acestora cu mortar de ciment M 100.

• Zid§ria se execut§ astfel încât sub punctele de reazem ale

buiandrugilor s§ fie a[ezate c§r§mizi întregi POROTHERM.

• Se a[eaz§ buiandrugii pe un pat de mortar de ciment, dispus

pe capetele zid§riei pe care reazem§. Rezemarea buiandrugilor tip POROTHERM sau POROTHERM S se face pe cel pu]in 25 cm. Cu aceast§ ocazie se realizeaz§ [i sprijinirea provizorie a buian- drugilor, la maximum 1 m distan]§ cu 1 sau 2 popi, în func]ie de deschiderea pe care o acoper§. • Por]iunea de perete de deasupra buiandrugilor tip POROTHERM se poate realiza fie din beton, fie din zid§rie de

c§r§mid§. În ambele cazuri se acord§ o grij§ deosebit§ privind cali- tatea execu]iei [i a materialelor folosite (c§r§mizi, mortar, beton), având în vedere c§ aceast§ por]iune de perete trebuie s§ preia, în condi]ii corespunz§toare, eforturile de compresiune din înc§rc§ri, aferente buiandrugilor.

• Se îndep§rteaz§ popii provizorii numai dup§ realizarea rezis-

ten]elor scontate ale betonului, respectiv ale zid§riei, din por]iunea de perete de deasupra buiandrugi tip POROTHERM sau

POROTHERM S. (Fig. 2)

• La realizarea por]iunii de perete de deasupra se interzice intro- ducerea în buiandrug a unor elemente de prindere prin g§urire, împu[care sau d§ltuire care pot afecta rezisten]a acestuia.

7. Principii de realizare a infrastructurii

• Infrastructura se va concepe [i realiza în dou§ sisteme:

ansamblul funda]iilor la structurile f§r§ subsol [i ansamblul funda]iilor [i pere]ilor subsolului la varianta cu subsol.

• Funda]iile la ambele sisteme constructive se vor realiza sub

form§ de funda]ii continue sub zidurile structurale.

• Se accept§ realizarea de funda]ii izolate legate între ele cu

grinzi din beton armat sub form§ de soclu, la construc]ii cu regim de în§l]ime de max. 6.0 m amplasate în zone seismice de calcul E [i F.

• La proiectarea funda]iilor se va urm§ri pe cât posibil trans-

miterea sarcinii în zona pere]ilor structurali.

• Proiectarea funda]iilor se face func]ie de natura terenului de fundare conform normelor în vigoare.

• Peste blocul de fundare din beton simplu se recomand§

realizarea unui soclu din beton armat ce se constituie în cuzinet

pentru stâlpi[ori din beton armat.

• Peste soclu se va realiza o hidroizola]ie orizontal§ din materiale

bituminoase sau alte materiale hidroizolatoare agreate în România.

• La construc]iile cu subsol structura de rezisten]§ a acestuia se

va realiza fie cu ziduri structurale din zid§rie fie din diafragme de beton armat.

• Se vor respecta prevederile din normativul P10 referitoare la fundatiile construc]iilor cu structura din zid§rie portant§.

Grosimea pere]ilor subsolului se stabilesc func]ie de urm§toarele condi]ii:

• s§ fie mai mare sau cel pu]in egal§ cu grosimea pere]ilor struc- turali de la parterul construc]iei;

• s§ admit§ compensarea unor abateri de execu]ie;

• s§ satisfac§ condi]ia de rezisten]§ la împingerea p§mântului (pentru pere]ii structurali exteriori).

Num§rul [i dimensiunea golurilor din pere]ii subsolului vor fi reduse la minimum necesar impus de condi]ii func]ionale.

min 12,5 cm min 12,5 cm min 12,5 cm min 12,5 cm pop pop max.
min 12,5 cm
min 12,5 cm
min 12,5 cm
min 12,5 cm
pop
pop
max. 1,0 m
max. 1,0 m
max. 1,0 m
max. 1,0 m
max. 1,0 m
pene din lemn
pene din lemn
lungime < 2 m
lungime > 2 m

Fig. 2 - Sprijinirea provizorie a grinzii-buiandrug

10

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

• Golurile vor putea fi decalate cu o distan]§ mai mare de 1.0 m fa]§ de golurile de la parter. La amplasarea golurilor se interzice întreruperea centurilor superioare [i inferioare din beton armat.

• Stâlpi[orii din beton armat ce transmit eforturi de întindere [i compresiune semnificative se vor ancora în soclu sau în pere[ii din beton ai subsolului pe minimum 1.0 m lungime.

• Stâlpi[orii care transmit numai eforturi de compresiune se pot ancora numai la nivelul centurii plan[eului peste subsol.

8. Cerin]e [i criterii de performan]§

Cerintele [i criteriile de performan]§ pentru sistemul POROTHERM sunt men]ionate în cele ce urmeaz§ cu eviden]ierea documentelor de referin]§.

1. Rezisten]§ [i stabilitate

Capacit§]i portante la starea limit§ de rezisten]§

STAS 10107/0-90

STAS 10107/1-90

 

STAS 10107/2-90

STAS 10107/3-90

Verificare la starea limit§ de rezisten]§ la solicit§ri seismice

Normativ P100/1992; P100-1/2004 Normativ P2/85 Normativ P85/96 Normativ NP007-97

Verificare la starea limit§ de deforma]ie – s§ge]i din încovoiere

STAS 10107/0-90 (plan[eul ceramic POROTHERM)

2. Siguran]§ în exploatare

Pentru sistemul POROTHERM nu sunt criterii de performan]§ specifice, ele existând doar pentru aplicarea finisajelor

Pentru sistemul POROTHERM nu sunt criterii de performan]§ specifice, ele existând doar pentru aplicarea finisajelor (pardoseli, sc§ri, balustrade)

3. Siguran]§ la foc

Rezisten]§ la foc

P118 - 1999

4. Igien§, s§n§tatea oamenilor, refacerea [i protec]ia mediului

Toate elementele sistemului POROTHERM satisfac cerin]ele de performan]§ referitoare la igiena mediului de locuit

Toate elementele sistemului POROTHERM satisfac cerin]ele de performan]§ referitoare la igiena mediului de locuit

5. Izola]ie termic§, hidrofug§ [i economie de energie

Normativele din seria C107 Instruc]iuni C203-91

Normativele din seria C107 Instruc]iuni C203-91

6. Protec]ie la zgomot aerian sau de impact

STAS 6156/86

STAS 6156/86

9. Documente de referin]§

Documentele de referin]§ sunt men]ionate în bibliografie.

Bibliografie

P100-1/2004 cod de proiectare seismic§ - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl§diri

• P100-92 – “Normativ pentru proiectarea antiseismic§ a construc]iilor

de locuin]e, social-culturale, agrozootehnice [i industriale”.

• Normativul P2/85 – “Normativ privind alc§tuirea, calculul [i executarea

structurilor din zid§rie”.

• STAS 10109/1-82 – “Lucr§ri de zid§rie. Calculul [i alc§tuirea elementelor”.

• Normativ C107/1-97 – “Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termic§ la cladirile de locuit”.

• Normativ C107/2-97 – “Normativ privind calculul coeficientului global

de izolare termic§ la cladiri cu alt§ destina]ie decât cea de locuit”.

• Normativ C107/3-97 – “Normativ privind calculul elementelor de con-

struc]ie ale cl§dirilor”.

• STAS 10107/0-1990 – “Construc]ii Civile [i industriale. Calculul [i alc§-

tuirea elementelor structurale din beton, beton armat [i beton precomprimat”.

• STAS 10107/1-1990 – “Construc]ii Civile [i industriale. Plan[ee din

beton armat [i beton precomprimat. Prescrip]ii generale de proiectare”.

• STAS 10107/2-1990 – “Plan[ee curente din pl§ci [i grinzi din beton armat [i beton precomprimat”.

• Cod NP 007-97 – “Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat”.

• Normativ NP 016-97 – “Normativ privind proiectarea cl§dirilor de locuin]e pe baza cerin]elor conform legii 10/1995”. • Normativ P85-96 – “Normativ pentru proiectarea construc]iilor cu pere]i structurali din beton armat”.

• Normativ C16-84 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr§rilor de construc]ii [i instala]iilor aferente”.

• Normativul NE012-1999 – “Normativ pentru executarea lucr§rilor din beton [i beton armat”.

• Normativul P7 – “Normativ privind proiectarea construc]iilor fundate pe terenuri slabe”.

• Normativul P70 – “Normativ privind proiectarea construc]iilor fundate pe terenuri cu umfl§turi [i contrac]ii mari (p§mânturi contractile)”.

Not§: Proiectarea de structur§ Pere]ii structurali, pere]ii de rigidizare, pere]ii nestructurali [i pere]ii de umplutur§ realiza]i din blocuri ceramice tip POROTHERM se dimensioneaz§ conform prescrip]iilor tehnice precizate în bibliografie, la fel ca [i pere]ii tradi]ionali.

La dimensionarea [i verificarea plan[eelor [i buiandrugilor tip POROTHERM, respectiv a zid§riei aparente tip Wienerberger, se vor respecta normativele în vigoare.

Recomand§m firmelor de proiectare [i respectiv celor de execu]ie ca în special la utilizarea c§r§mizilor aparente pentru fa]ade tip Wienerberger [i a plan[eelor ceramice tip POROTHERM, dar [i pentru orice alte nel§muriri legate de proiectarea [i utilizarea Sistemului de C§r§mizi POROTHERM s§ ia leg§tura cu departamentul tehnic al Wienerberger Sisteme de C§r§mizi srl, pentru a putea beneficia de o docu- menta]ie mai complet§ [i, dup§ caz, de o asisten]§ tehnic§ suplimentar§.

11

Sistemul de c§r§mizi POROTHERM