UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE MECANICĂ
SPECIALIZAREA: MECATRONICĂ

PROIECT

Acţionări hidropneumatice

Student:

2005

1
 PROIECT AHP

Tema de proiectare:
 Sa se proiecteze actionarea hidraulica a robotului de tip TT din figura:

Fig.1.1.
Pentru deplasarea bratului pe axa OX,la capatul careia se afla mana
mecanica ce apuca un obiect de greutate G.
G = 1+n [kg]
G = 1+3=4 [kg]

Cursa mainii mecanice:

CH = 200+10∙n [mm]
CH = 200+10∙3 = 230 [mm]

Mana se va deplasa cu un avans rapid pe o distanta de 100 mm si cu un

avans lent pe restul distantei.Retragerea se va face rapid.La avansul lent
forta de aschiere ce se opune piesei apucate,este:
Fn = 10+n [daN]
Fn = 10+3 = 13 [daN] = 130 [N]

2
Viteza de avans rapid:
vR = 0,4 m/min
Viteza de avans lent:
vL = 0,1 m/min
Timpul total al ciclului de lucru:
t = 5+n [s]
t = 5+3 =8 [s],din care:
- timpul de demarare:
td = 5%∙t [s]
td = 5%∙8 =0,4 [s]
- timpul de avans rapid:
tr = 20%∙t [s]
tr = 20%∙8 =1,6 [s]
- timpul de stop:
t0 = 5%∙t [s]
t0 = 5%∙8 = 0,4 [s]
- timpul retragerii rapide:
trr = 20%∙t [s]
trr = 20%∙8 =1,6 [s]
- timpul de avans lent:
tl = 50%∙t [s]
tl = 50%∙8 =4 [s]
Lmax = 500+10∙n [mm]
Lmax = 500+10∙3 =530 [mm]
3
 Cuprins

1.Alegerea agentului motor……………………………………………....6

2.Calculul cilindrului hidraulic:………………………………………....7

2.1.Calculul de predimensionare a diametrului interior al cilindrului...…..7
2.2.Calculul fortei de actionare pe tija………………………………….....8
2.3.Recalcularea si standardizarea diametrului interior al
cilindrului si al tijei…………………………………………………….....11
2.4.Determinarea grosimii peretelui cilindrului………………………......12
2.5.Calculul pistonului…………………………………………………....13
2.6.Alegerea elementului de etansare.........................................................14
2.7.Materiale si tehnologie.........................................................................16
2.8.Determinarea fortelor care actioneaza pe piston in
timpul ciclului de lucru...............................................................................17
2.9.Determinarea debitului de alimentare...................................................17
2.10.Determinarea puterii de actionare a motorului hidraulic liniar...........18
2.11.Diagrama de variatie a fortei de presiune,
debitului si puterii in cadrul ciclului de lucru.............................................19

3.Calculul conductelor:.............................................................................20
3.1.Calculul deschiderii nominale critice....................................................20
3.2.Stabilirea vitezei de deplasare a agentului motor in conducte..............20
3.3.Determinarea diametrului nominal al conductei...................................21
3.4.Recalcularea vitezelor pe conducta de refulare a pompei.....................21
3.5.Calculul de rezistenta al conductei........................................................22

4.Stabilirea schemei hidraulice de functionare:......................................23

4.1.Elaborarea schemei................................................................................23
4.2.Schita de montaj a instalatiei.................................................................26
4.3.Calcului pierderilor de presiune liniare si locale...................................26
4.3.1.Calculul pierderilor de presiune liniare..............................................27
4.3.2.Calculul pierderilor de presiune locale...............................................27

5.Calculul pompei:.....................................................................................29
5.1.Calculul presiunii la pompa...................................................................29
5.2.Calculul debitului pompei......................................................................29
5.3.Calculul puterii generate de pompa.......................................................30
5.4.Calculul puterii necesare actionarii pompei...........................................31

4
5.5.Diagrama de variatie a presiunii,debitului si puterii in
timpul unui ciclu de lucru............................................................................31

6.Alegerea motorului electric de actionare a pompei:............................32

6.1.Calculul puterii motorului electric.........................................................32
6.2.Alegerea motorului electric....................................................................33
6.3.Verificarea conditiei de decrosare.........................................................33
6.4.Alegerea cuplajului dintre pompa si motorul electric............................34

7.Alegerea distribuitorului........................................................................35

8.Alegerea supapelor.................................................................................35

9.Alegerea droselelor si a regimului de debit.........................................36

10.Calculul si alegerea filtrelor................................................................36

11.Calculul rezervorului...........................................................................37

Bibliografie:

[1] Constantin,E. – Proiectarea si construirea actionarilor hidropneumatice –

UGAL 1988
[2] Spanu,C. – Cilindri hidraulici.Elemente de proiectare – UGAL 1993
[3] Opreanu,A. – Actionari si automatizari hidraulice – E.T. Bucuresti 1983
[4] Marin,V. – Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata – E.T.
Bucuresti 1981
[5] Ispas,V. – Aplicatiile cinematicii in constructia manipulatoarelor si
robotilor industriali – E.C.Academiei Romane – Bucuresti 1990

5
 CAPITOLUL I
1.Alegerea agentului motor

Pentru actionarile hidraulice se utilizeaza uleiuri din grupa H.

Pentru solicitari mici,la presiuni mai mici de 50 bari;
temperaturi maxime tmax = 700C si temperaturi minime tmin = - 140C,se
folosesc urmatoarele uleiuri:
H32;H46;H68;H100 STAS 9506/84

Alegem uleiul H32 cu urmatoarele caracteristici:

 densitatea relativa: ρ = 0,89 kg/dm3 la 100C
 vascozitatea cinematica: γ = 28,8 ….. 35,2 [cst]

6
 CAPITOLUL II
2.Calculul cilindrului hidraulic

2.1.Calculul de predimensionare a diametrului interior al cilindrului:

Parametrii principali ai cilindrilor hidraulici sunt:
 Presiunea nominala (pn):
- presiunea limita la care echipamentul sau instalatia poate functiona
continuu in conditiile stabilite de documentatia tehnica.
  D2
pn    m  Fn
4
4  Fn
D
pn     m
413
D  10,721[ mm]
16  0,9
Aleg D = 20 [mm]
tabelul 1.1
Fn [daN] Pn [bari]
(1…..2)∙103 15…..20
(2…..3)∙103 30…..35
(4…..5)∙103 40…..50

Alegem pn = 16 [bari]
STAS 7779/88 [2] pag.13
 Randamentul mecanic (ηm):
- randamentul care tine seama de pierderile prin frecare.
ήm = 0,85…..0,9

D se majoreaza la o valoare intreaga cuprinsa in gama valorilor standardizate

STAS 7779/88 [2] pag.14.
D = 10; 12; 16; 20; 25; 32; 40; 50; 63; 80 – sir 1
36; 45; 56; 70 – sir 2
STAS 7779/88

Diametrul d al tijei pistonului este in functie de D si va fi adoptat din acelasi

standard [2], tab. 2.4 si tab. 2.5.

d
 0,5
D

7
Se va verifica diametrul tijei in zona de iesire din cilindru,ea
considerandu-se incastrata si deci supusa la incovoiere.
CH
M i A A  G  ( Lmax  )
2
 230 
M i A  A  4   530    1660[daN  mm]
 2 
M iA A G  ( Lmax  0 ,5  C H )  32
 iA A     ai
Wz  d3
G  ( Lmax  0 ,5  C H )
d 3
   ai( 0 )
4   530  0,5  230
d3  3,75[mm]
  10
Adopt d = 8 [mm]
Tija este confectionata din OL50 => σai(0) = 10 daN/mm2.

2.2.Calculul fortei de actionare pe tija:

Fig.2.1.

Fa  Fn  F f '  F f ''  F f '''  Fc  Fi

Ff ' - forta de frecare intre garnitura pistonului si cilindru.
Ff '    D  b  p e  i  1 ,unde:
 b – latimea unei garnituri de etansare a segmentilor

Se adopta din STAS 12272/1-85 [2],pag.55,tab.5.10 (in functie de D).

Se adopta 2 garnituri pentru etansarea in ambele sensuri. i=2

Se vor alege garnituri manseta U,din cauciuc nearmat [2] pag.47 –

STAS12272/1-85

8
 Fig.2.2.

 μ1 – coeficient de frecare intre cauciuc si metal (in stare unsa)

μ1 = 0,08
 pe – presiune de etansare
pe  C s  pn ;pentru pn ≤ 50 bari,Cs = 0,3…..0,6
p e  0,5  16
Ff '    20  6,3  8  2  0,08  5,06[daN]
F f ''
- forta de frecare intre tija si garnitura din capac datorata presiunii
nominale pn.
F    d  b    c  p ,unde:
f '' 1 2 s n

 -b1 – latimea garniturii pentru etansarea tijei.

Se stabileste din [2] pag.57 – tab.5.12 in functie de diametrul d (lacas normal
pentru garnitura).
μ2 = 0,08
Ff ''    8  6,3  0,08  0,5  16  1,01[daN]
F f '''
- forta de frecare intre tija si garnitura datorita greutatii pieselor in
consola.
F f ' ''   2  N 1  N 2 

C max 0,5  C max

N1  G   G1 
b1 b1
411,85 0,5  411,85
N1  4   1,61   3,141[daN]
6,3 6,3
Cmax  b1 0,5  Cmax  b1
N2  G   G1 
b1 b1

9
 411,58  6,3 0,5  411,85  6,3
N2  4   1,61   3,197[daN]
6,3 6,3
 d2
G1   C max  
4
  0,8 2
G1   41,185  7,8  1,614[kg]
4
γ = 7,8 daN/dm3 – greutatea specifica a otelului

Fc – forta de contrapresiune din camera pasiva a motorului hidraulic liniar.

Fc  pc 

4

 D2  d 2 

Fc  3    20 2  8 2   79,1[daN]
4
pc = (2…..3) bar
Fi  a  mi - forta de inertie a maselor in miscare de translatie
mi  m1  m2
G 4
m1    0,408[ kg ]
g 9,8
G 1,61
,unde:
m2  1   0,164[ kg ]
g 9,8
 m1 – masa piesei manipulate,
 m2 – masa subansamblului mobil
m i  0,408  0,164  0,572[kg]
2  vR
a [m/s2]
tr
2  0,4
a  0,0082[ m / s 2 ]
60  1,61
Fi  0,0082  0,572  0,0046[daN]
Ff '''  0,08   3,197  3,141  0,507[daN]
Fa  13  5,06  1,01  0,507  79,1  0,0046  98,681[daN]

2.3.Recalcularea si standardizarea diametrului interior al cilindrului si

al tijei:
  D4
Fa  pn  [daN]
4
4  Fa
D [cm]
pn  
4  98,681
D  28,022[mm]
16

100
Aleg:

10
 D = 32 [mm]
d = 10 [mm]

Se compara acest diametru cu cel adoptat initial si se alege din

STAS 7779/88 la o valoare superioara celei calculate.Se alege din acelasi
standard si d.(pag.15,tab.2.5).
Cmax  L  4 Fn
a.)Daca  10  d   ; σat = σai = 10 [daN/mm2]
d   at
C  L
b.)Daca max  10 ,trebuie facuta verificarea la flambaj.
d
C max 411,85
  41,185
d 10
Se considera incastrata intr-un capat si actionata la celalalt capat cu Fn.

Fig.2.3.
lmax  0,5  c  L
lr  2  L [2] – pag.22
l r  2  L  2  (530  115)  830 [mm]
64  Fn  K J  lr
d 4 ,unde:
3 E
 lr – lungimea de flambaj
 KJ – coeficientul de siguranta la flambaj
KJ = 2; 2,5; 3; 3,5; 4; 4,5
 E – modulul de elasticitate al otelului
E = 2,1∙106 daN/cm2

64  130  3  83
d4  4,223[ mm]
 3  2,1  10 6
2.4.Determinarea grosimii peretelui cilindrului:

11
 Fig.2.4.

Se considera cilindrul ca un recipient sub presiune,supus la tensiuni pe doua

directii.Se executa din teava laminata la cald OLT 35K – STAS
404/87.Tevile de uz general sunt indicate in tabelul 3.4 si 3.5 – pag.22 [2].
In functie de D se citeste δc din STAS 404/2-88.
D
Daca   16 ,pentru calculul grosimii peretilor se foloseste relatia:
c
pD
c  k
2   at
k = -1
D 
Daca   16; at  C ,unde Ca = 1,2…..2,5(adoptam 1,5)
c
c a
D 34
  8  16
c 4
D   at  0 ,4  p 
c    1 - pag.21 [2]
2   at  0 ,4  p 
p  pi  1,25  1,5  pn  p  1,3  pn
 N 
p  1,3  p n  1,3  16  20,8[bar ]   2 
 cm 
32  7  0,4  20,8 
c    4  1  0,176[ mm]
2  7  0,4  20,8 
 c  4[mm]

2.5.Calculul pistonului:

Se adopta modelul din figura:

12
 Fig.2.5.

Conditia de rezistenta:
Datorita incarcarii pistonului in sectiunea mediana,d va fi solicitat la
incovoiere.
2,232  pn  D 2 2,232  pn
i    ai  h  D 
4h 2 4   ai
 ai (1) = 8 [daN/mm2] (pentru OLC 45,pentru piston si tija).
32 2,232  16
h   3,023[mm]
2 10  100
2.6.Alegerea elementului de etansare:
a.)Verificarea sudurii capacului:

13
 Fig.2.6.
2
 D
pn 
4 pn  D 2
 as    as  0,8   'at    as

4

 De2  D 2  De2  D 2

 'at = 700 daN/cm2

De  D  2   c
D e  32  2  4  40[mm]
16  32 2
 as  2  28,44  560
40  32 2
b.)Alegerea etansarii piston-cilindru:
Pentru etansarea dintre piston si cilindru se folosesc 2 garnituri tip
manseta U,a caror dimensiuni sunt standardizate in tabelul 5.1,pag.47.
In functie de diametrul pistonului se aleg garniturile din tabelul 5.10,pag.55
Aleg GP 50.35.11.5,cu dimensiunile:
A = 49,5[mm] E = 46,8[mm]
B = 35[mm] F = 51,5[mm]
C = 33,5[mm] L = 11,5±0,20[mm]
D = 38[mm] L1 = 11±0,15[mm]

Dimensiuni locasuri pistoane:

Pentru D = 32[mm] :
S = 5; d = 15; L=8; Rmax = 0,3

Fig.2.7.

c.)Alegerea etansarii tijei cu capacul:

In functie de “d” se adopta din STAS 12276/85:
S = 4; D = 18; L = 6,3; Rmax = 0,3

14
 Fig.2.8.
Locasuri pentru inele racloare

Fig.2.8
2.7.Materiale si tehnologie:
 Cilindrii hidromotoarelor liniare se executa din tevi de otel carbon de
calitate (STAS 880-80).
Restrictiile tehnologice importante se impun la prelucrarea alezajului
cilindric.Acesta de regula se finiseaza prin holuire sau rulare,rugozitatea
suprafetei fiind R a max  0,4m ,ovalitatea maxim 0,02 mm,conicitatea maxima
pe 1000 mm lungime de 0,03 mm,rectilinitatea axei alezajului pe 500 mm
lungime de 0,02 mm,iar abaterea de la cilindricitate maxima de 0,03 mm.
 Tijele se executa din oteluri carbon de calitate,de imbunatatire
(STAS 880-80),sau la solicitari importante din oteluri aliate (STAS
791-80).Prescriptiile privind calitatea suprafetelor exterioare si
precizia dimensionala sunt similare cu ale suprafetelor exterioare de la
cilindri.In plus,suprafetele tijelor se protejeaza de obicei
anticoroziv,prin cromare dura.

15
  Carcasele,capacele,pistoanele si celelalte elemente de structura se
executa din oteluri carbon si din oteluri slab aliate de uz general
(STAS 500/1/2 – 80),sau din fonte in special cu grafit nodular
(STAS 6071-82).O conditie deosebita ce se impune pieselor din fonta
cu canale interioare,este curatarea riguroasa a acestora inainte de
montare.
De asemenea,tot la piesele turnate din fonte este necesara detensionarea
dupa turnare,operatie care anuleaza tensiunile interne ce ar putea modifica in
timp dimensiunile pieselor.
 Elementele de etansare sunt confectionate de regula din materiale
elastomerice si plastomeri.
Dintre cele mai folosite materiale plastice pentru confectionarea
componentelor de etansare ale hidromotoarelor liniare se remarca:
NBR-ul,cauciucul pe baza de polimeri acrilici (ACM),cauciucul
siliconic,teflonul,etc.
Exista si situatii in care pentru etansarea piston-cilindru se folosesc
segmentii din fonta aliata.

2.8.Determinarea fortelor care actioneaza pe piston in timpul ciclului de

lucru:
Asupra tijei cilindrului hidraulic actioneaza mai multe forte:
Faze:
-la demarare: Fp1  F f '  F f ''  F f '''  Fc  Fi
Fp1  6,577  79,1  0,0046  85,68[daN]
-la apropiere rapida: Fp 2  F f  Fc
Ff  Ff '  Ff ''  Ff '''  5,06  1,01  0,507  6,577
Fp 2  6,577  79,1  58,677[daN]
Se produc in timpul de apropiere rapida:
t AR  t d  Fr
-la apropiere lenta: Fp 3  F f  Fn  Fc
Fp 3  6,577  13  79,1  98,677[daN]
Se produce in timpul de apropiere lenta:
t AL  tl
-la demararea retragerii rapide: F p 4  F f  Fc'  Fi
Fp 4  6,577  24,1  0,0046  30,707[daN]

16
-la retragere rapida: F p5  F f  Fc'
Fp 5  6,577  24,1260  30,703[daN]
Se produc in timpul de retragere rapida tRR.

2.9.Determinarea debitului de alimentare:

 la dus:
  D2
QAR   v AR [ l / min]
4
  32 2
Q AR   0,4  0,321[l / min]
4
  D2
Q AL   v AL [ l / min]
4
  32 2
Q AL   0,1  0,080[l / min]
4

 la retragere:
   D2  d 2 
QRR   vRR [ l / min]
4
   32 2  10 2 
Q RR   0,4  0,290[l / min]
4

2.10.Determinarea puterii de actionare a motorului hidraulic liniar:

pi  Qi
P ,unde:
612
 pi – presiunea in diversele faze de lucru [bar]
 Qi – debitul in diversele faze de lucru [l/min]
Fpi  4
pi  [ daN / cm 2 ]
 D 2

Fp1  4
p1 
  D2
85,68  4
p1   10,6[daN / cm 2 ]
  32 2

Fp 2  4
p2   p3
  D2
85,677  4
p2   10,65[daN / cm 2 ]  p 3
  32 2

17
 Fp 4  4
p4 
   D2  d 2 
30,707  4
p4   4,231[daN / cm 2 ]
   32  10 
2 2

Fp 5  4
p5 
  D2  d 2 
30,703  4
p5   4,230[daN / cm 2 ]

  32  10
2 2


2.11.Diagrama de variatie a fortei de presiune,debitului si puterii in

cadrul ciclului de lucru:

18
 Fig.2.9.

CAPITOLUL III
3.Calculul conductelor

19
3.1.Calculul deschiderii nominale critice:
Se refera la stabilirea diametrului nominal critic minim,pentru care viteza de
deplasare se afla in limite admise:
4 Q 10 3
DN cr   max 
  Recr v 60 [cm],unde:
 DNcrt – diametrul nominal critic [cm]
 Recrt – numarul Reynolds
 Qmax – debitul maxim
 υ – vascozitatea cinematica

R ecr = 2300 (conducte netede si rigide)

Q max  Q AR [l/min]
Q max  0,321[l / min]
cm 2
  30  Cst  30  10 2
s
4 0,321 103
DN cr     0,098[mm]
  2300 30  10 2 60

3.2.Stabilirea vitezei de deplasare a agentului motor in conducte:

Valoarea vitezei in conducta se adopta in functie destinatia
conductei,lungime,forma,presiune de lucru si modul de montaj.254-[1]
Pentru limitarea pierderilor de presiune,nu se adopta o viteza mai mare de
(8…..9) [m/s].
Nu se recomanda ca viteza de deplasare a agentului motor,in sistemele
hidrostatice de actionare a masinilor unelte,sa depaseasca 7 [m/s].
Viteza pe conducta de aspiratie:
vca = 1,8 [m/s]
Viteza pe conducta de scurgere:
vcs = 2 [m/s]
Viteza pe conducta de refulare:
vcr = 3 [m/s]
Valorile de mai sus se iau pentru p<20 [bar]

3.3.Determinarea diametrului nominal al conductei:

4  Qmax
DN max 
vcmin  

20
DN max  DN cr => regim de curgere laminar
DN max - diametrul nominal maxim
vi - viteza de curgere adoptata
4  0,321
DN AR   1,265[ mm]
2554  
4  0,080
DN AL   1,264[mm]
636,61  
4  0,290
DN RR   1,2649[ mm]
2307,7  
DN STAS  DN AR , DN AL , DN RR

Se vor alege diametre standardizate conform STAS 9735 pentru conducte

din otel trase la rece.261 – tab.18.
DN STAS  4[mm]
In cadrul aceleiasi instalatii se poate alege un singur diametru de conducta.

3.4.Recalcularea vitezelor pe conducta de refulare a pompei:

 la avans rapid:
4  Q AR
vcr ( AR ) 
  DN 2
4  0,000321
v cr ( AR )   2554[ mm / s]
  0,000016
 la avans lent:
4  Q AL
vcr ( AL ) 
  DN 2
4  0,00008
v cr ( AL)   636,61[ mm / s]
  0,000016
 la retragere rapida:
4  QRR
vcr ( RR ) 
  DN 2
4  0,000290
v cr ( RR )   2307,7[ mm / s]
  0,000016
3.5.Calculul de rezistenta al conductei:

21
 Pmax  DN STAS
   a  400.....600 [ daN / cm 2 ]
2 
4  Fp 3
p max 
  D2
4  98,677
p max   1,2269[daN / cm 2 ]
  32 2
p n  DN  l  2   a    l
p  DN STAS
  max
2  a
1,2269  0,4
  0,00049[cm]
2  500

Din STAS 9735-87,alegem:

  1,5[ mm]
Material conducta:
-otel tras la rece.

22
 CAPITOLUL IV
4.Stabilirea schemei hidraulice de functionare

4.1.Elaborarea schemei:
 Pentru AR:
S11
S21

Fig.4.1.
Ciclul AR-AL-RR este realizat cu schema de mai sus.Se observa prezenta pe
conducta de scurgere a unui sertaras distribuitor S2 de tip 3/2 si a unui
drosel D.
Secventa AR se realizeaza pe pozitia 1 a celor doua sertarase distribuitoare
S1 si S2.

23
  Pentru AL:
Se comuta S2 pe pozitia 2,astfel ca agentul motor din camera B a MHL nu se
mai scurge liber la tancul T,ci droselat prin intermediul lui D.
Sertarasul distribuitor S1 ramane tot pe pozitia 1.

Fig.4.2.

24
  Pentru RR:
Se comuta S1 pe pozitia 2 si S2 pe pozitia 1.Se observa ca vAR<vRR intrucat
MHL are suprafete active inegale,fiind cu tija unilaterala.
Aceasta schita asigura o stabilitate buna la vitezele de lucru,pentru organul
de executie.

Fig.4.3.

25
4.2.Schita de montaj a instalatiei:

Fig.4.4.

4.3.Calcului pierderilor de presiune liniare si locale:

pi  pilocal  piliniar

p i   0,1693  0,0422  0,153   0,238  0,194  0,1663  0,9628[daN / cm 2 ]

26
4.3.1.Calculul pierderilor de presiune liniare:
Pierderile de presiune liniare sunt datorate frecarii fluidului cu peretii
conductelor si a particulelor de fluid intre ele.
0 ,069  Qi   l  
pilin  [ daN / cm 2 ] ,unde:
DN 4

 υ = 30∙10-2 [cm2/s]
 l [m] – lungimea conductei
l = 700÷800 [mm]
 γ – greutatea specifica a agentului
γ = 0,87 [daN/dm3]
 DN [cm] – diametrul nominal al conductei
DN = 0,4 [cm]
 Qi [l/min] – debitul care circula pe conducta in diferite faze de lucru
(AR,AL,RR)

a.)Avans rapid:
0,069  0,321  30  10 2  750  0,87
p lin
AR
  0,1693[da / cm 2 ]
44

b.)Avans lent:
0,069  0,080  30  10 2  750  0,87
p lin
AL
  0,0422[daN / cm 2 ]
44

c.)Retragere rapida:
0,069  0,290  30  10 2  750  0,87
p lin
RR
  0,153[daN / cm 2 ]
44

4.3.2.Calculul pierderilor de presiune locale:

Sunt datorate rezistentei pe care o opun la trecerea agentului motor diferitele
obstacole din circuitul hidraulic,cum ar fi:
 schimbari de directie
 coturi
 variatii de sectiune
 distribuitoare,supape,filtre,drosele,etc.
2
1  2 ,88  Qi 
piloc     [daN/cm2]
10  DN 
2

ξ – coeficient de rezistenta locala: - tab.15,pag. 258 – [1]

- tab.26,pag. 279 – [1]

27
 tabelul 4.1.

Pozitie Elemente componente ξ

8 coturi,1 ramificatie,
Rapid 2 distribuitoare,1 supapa 8+1,3+2+0,1
10 coturi,1 ramificatie,
Lent 2 distribuitoare,1 drosel, 10+0,8+2+1,8+0,1
1 supapa
2
 2,88  0,321 
p AR
 0,1  29,5  0,87     0,238[daN / cm 2 ]
 60  0,16 
loc

2
 2,88  0,290 
p loc
AL
 0,1  29,5  0,87     0,194[daN / cm 2 ]
 60  0,16 
2
 2,88  0,080 
p loc
RR
 0,1  33,2  0,87     0,1663[daN / cm 2 ]
 60  0,16 

28
 CAPITOLUL V
5.Calculul pompei

5.1.Calculul presiunii la pompa:

Presiunea la pompa se calculeaza pentru fiecare faza a ciclului:
p pi  pi  plini  ploci
a.)Avans rapid:
p p1  p1  plinAR  plocAR
p p1  10,6  0,1693  0,238  11,0073[daN / cm 2 ]
p p2  p2  plinAR  plocAR
p p 2  10,65  0,1693  0,238  11,0573[daN / cm 2 ]
b.)Avans de lucru:
p p3  p3  plinAL  plocAL
p p3  10,65  0,0422  0,1663  10,8585[daN / cm 2 ]
c.)Retragere lenta:
p p4  p4  plinRR  plocRR
p p 4  4,231  0,153  0,194  4,578[daN / cm 2 ]
p p5  p5  plinRR  plocRR
p p5  4,230  0,153  0,1663  4,5493[daN / cm 2 ]

5.2.Calculul debitului pompei:

Debitul refulat in circuitul hidraulic de catre pompa se calculeaza
pentru fiecare faza de lucru:
Q pi  Qi  Q
QAR ,RR  0 ,01  QAR ,RR
Q AR ,RR  0,01  0,321  0,00321[l / min]
Pentru AR:
Q p1  Q AR  0 ,01  QAR
Q p1  0,321  0,00321  0,32421[l / min]
Pentru AL:
Q p2  QAL  0 ,05  QAL
Q p 2  0,080  0,0008  0,0841[l / min]
Q AL  0 ,05  Q AL
Q AL  0,05  0,080  0,0041[l / min]
Pentru RR:

29
Q p3  QRR  0 ,01  QRR
Q p3  0,290  0,0029  0,2929[l / min]

5.3.Calculul puterii generate de pompa:

p pi  Q pi
Ppi  [KW]
612
a.)Pentru AR:
p p1  Q p AR
Pp1  [KW]
612
11,0073  0,32421
Pp1   5,83  10 3 [ kW ]
612

p p2  Q p AR
Pp2  [KW]
612
11,0573  0,32421
Pp 2   5,85  10 3 [ kW ]
612
b.)Pentru AL:
p p3  Q p AL
Pp3  [KW]
612
10,8585  0,084
p p3   1,49  10 3 [kW ]
612
c.)Pentru RR:
p p4  Q pRR
Pp4  [KW]
612
4,578  0,2929
Pp 4   2,191  10 3 [kW ]
612
p p5  Q pRR
Pp5  [KW]
612
4,5493  0,2929
p p5   2,177  10 3 [ kW ]
612

5.4.Calculul puterii necesare actionarii pompei:

PPi
Pai  [KW]
P
 P   n  V   m
 n  0 ,95
V  0 ,8  0 ,9

30
 m  0 ,75  0 ,85
  0,95  0,8  0,9  0,684
a.)AR:
PP1 PP2
Pa1  ; Pa2 
P P
5,83  10 3

Pa1   8,523  10 3 [ kW ]
0,684
5,85  10 3
Pa 2   8,55  10 3 [kW ]
0,684
b.)AL:
PP3
Pa3 
P
1,49  10 3
Pa 3   2,17  10 3 [ kW ]
0,684
c.)RR:
PP4 PP5
Pa4  ; Pa5 
P P
2,191  10 3

Pa 4   3,2  10 3 [kW ]
0,684
2,177  10 3
Pa 5   3,18  10 3 [ kW ]
0,684

31
 CAPITOLUL VI

6.Alegerea motorului electric de actionare a pompei

6.1.Calculul puterii motorului electric:

Motorul electric trebuie sa furnizeze puterea necesara actionarii
pompei,totodata el trebuie sa realizeze turatia la fiecare pompa,
realizeaza Qmax.Criteriul de alegere a motorului este puterea furnizata.
Puterea motorului pentru un ciclu de sarcini variabile:

Pa2i  ti Pa21  t d  Pa22   t AR  t D   Pa23  t AL  Pa24  t d  Pa25   t RR  t d 

PME  
t i t AR  t AL  t RR

t 1  t d  0,4[s]
t 2  t AR  t d  1,6  0,4  1,2[s]
t 3  t AL  4[s]
t 4  t d  0,4[s]
t 5  t RR  t d  1,6  0,4  1,2[s]

(8,523  10 3 ) 2  0,4  (8,55  10 3 ) 2  1,2  ( 2,17  10 3 ) 2  4  (3,2  10 3 ) 2  0,4  (3,18  10 3 ) 2  1,2

PME 
0,4  1,2  4  0,4  1,2
1,5184  10 4
PME   4,592  10 3 [ kW ]
7, 2

32
6.2.Alegerea motorului electric:
Din catalogul de motoare electrice,vom alege un motor electric asincron cu
rotorul in scurtcircuit,in constructie cu flansa,tip ASI ,pentru:
 n = 1500 [rot/min].
 Pn = 0,75 [kW]
 (Pn≥PME)
 ne=1350 [rot/min]ASI-80-19-4

Fig.6.1.

tabelul 6.1.

Seria D F GD P N T E LA LB L AB HD S A AA H

ASI 19 6 6 200 130 3,5 40 10 223 263 165 — 11 125 40 80

80-19-4

6.3.Verificarea conditiei de decrosare:

Pamax
  ,unde:
Pn
 λ - coeficient de decrosare (λ = 1,6÷2,2 pentru motoare asincrone
trifazate);
Neverificarea acestei conditii atrage alegerea unui motor de putere mai mare.
Pa max 8,55  10 3
  1,86
Pn M 4,592  10 3

33
6.4.Alegerea cuplajului dintre pompa si motorul electric:
Cuplarea motorului electric la pompa se va face printr-un cuplaj
elastic cu flanse,bolturi si inele de cauciuc ales din STAS 5982-79.Acest
cuplaj permite deplasari axiale de pana la 5 mm,radiale pana la 1 mm si
unghiulare de pana la 10,amortizeaza socurile si vibratiile torsionale,schimba
frecventa oscilatiilor proprii ale arborilor evitand rezonanta.

Fig.6.2.
tabelul 6.2.
Marime Mn d P l2 l3 d4 D D1 D2 s n
[Nm] [mm] [mm] [mm] [mm]

1 20 10 15 14 32 M6 88 62 40 2 4

34
 CAPITOLUL VII

7.Alegerea distribuitorului

Alegerea distribuitoarelor se face in functie de schema adoptata,de marimea

dimensionala si diametrul nominal al conductelor,de presiunea de lucru,de
modul de prindere si de natura comenzii.
Din catalogul de produse ICPTCM Bucuresti se alege:

Distribuitor cu sertar [64]

Comanda electrica retinuta [40]
Curent alternativ [1]
Cu filet in placa proprie [2]

Astfel vom avea:

S2

S1
Se noteaza dimensiunile de gabarit a distribuitorului si distanta dintre
suruburile de fixare pe placa.
CAPITOLUL VIII
8.Alegerea supapelor

Supapele se aleg tinand cont de functiunea din schema,presiunea

maxima de reglaj,marimea dimensionala,modul de prindere si de diametrul
nominal.
In schema exista o supapa de deversare SD montata in paralel cu pompa de
debit constant ,ea functioneaza normal deschisa si trimite la rezervor
diferenta:
Q S  Q p  Q MH

Simbol: 74-20.1.100-06-1

35
 CAPITOLUL IX

9.Alegerea droselelor si a regimului de debit

Droselele se aleg in functie de schema functionala,marimea dimensionala

si deschiderea nominala DN si de modul de prindere.

In schema adoptata,droselul se monteaza pe conducta de evacuare a

motorului hidraulic.El asigura o contrapresiune pe spatele pistonului
controland astfel viteza lui de deplasare.

Se va utiliza un drosel fara supapa de sens.

Fig.9.1.
Simbol: 81.21.12-06.1

CAPITOLUL X
10.Calculul si alegerea filtrelor
Filtrele unei instalatii hidraulice se aleg in functie de suprafata filtranta si de
suprafata maxima de lucru tinand seama si de finetea necesara filtrarii.
10 3  QP
S 
f
[ mm 2 ] ,unde:
v
 Q – debitul ce trece prin filtru [l/min];
 v – viteza de filtrare [m/min];

v1=4 m/min – inainte de pompa;

v2=10 m/min – dupa pompa.
10 3  0,321
Sf   32,1[mm 2 ]
10
Finetea de filtrare va fi de: 10…..20μm.
Tipul filtrului este:SITA METALICA ,cu 15000 ochiuri/cm2
 l / min 
Debitul specific=8,4  la Δp=1[bar]
 cm 
2

36
CAPITOLUL XI

11.Calculul rezervorului

Volumul de ulei din rezervor se calculeaza dupa formula:

V   3.....5   QPmax [l]
V  5  0,321  1,605[l]

Deoarece rezervorul nu se umple complet cu ulei

Vrez  1,2  V [ l ]
Vrez  1,2  1,605  1,9260[l]

Se stabileste in functie de spatiu (l,L si h).

lLh  V
 l=1[dm]
 L=2[dm]
 h=1[dm]

37