P. 1
Subiecte Clinica Pasari (Aproape Complete)

Subiecte Clinica Pasari (Aproape Complete)

|Views: 1,257|Likes:
Published by irina toader

More info:

Published by: irina toader on May 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

1.

Vizita şi inspecţia într-o fermă de păsări Acesul in unitatile de crestere trebuie sa fie controlat pentru a se asigura ca numai persoanele si mijloacele de transport autorizate au acces in unitatea respectiva Izolarea locatiei se face in functie de amplasarea geografica, directia vanturilor dominate si cu o distanta coreaspunzatoare fata de pasarile de curte Pasarile trebuie sa fie separate dupa varsta si categoria de crestere Hala de crestere si intretinere nu trebuie sa prezinte gauri prin care sa aiba acces alte pasari salbatice sau alti daunatori Personalul si vizitatorii trebuie sa poarte imbracaminte adecvata (combinezoane, palarii si incaltaminte igienica) pentru a putea intra in unitate si in hala de pasari Unitatea trebuie sa prezinte o instalatie de igienizare a picioarelor (dezinfectantul schimbandu-se periodic) Personalul si vizitatorii trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun sau intr-o solutie dezinfectanta inainte de intrarea sau dupa plecarea din unitate Animalele bolnave trebuie izolate intr-un adapost separat si supuse tratamentului iar cadavrele trebuie distruse dupa efectuarea in prealabil a necropsiei In unitate trebuie sa existe un registru in care sa fie trecute operatiunile sanitar-veterinare (vaccinarea, deparazitarea, tratamentele aplicate) si mortalitatea In timpul ciclului de productie, pasarile trebuie sa fie supravegheate si supuse unor controale zilnice de catre medicul veterinar al fermei pentru a se putea interveni prompt in cazul aparitiei unor boli In abator trebuie sa fie permanent un medic veterinar care sa realizeze examenul sanitar veterinar al carnii rezultate 2.Vizita şi inspecţia într-o gospodărie în care există un efectiv de păsări comparativ cu o gospodărie în care există şi mamifere In gospodarii trebuie sa existe proiectarea pavajului in asa fel incat sa se faca o igienizare cat mai corespunzatoare si rapida, eventual materiale impermeabile netede Alte animale nu trebuie sa aiba acces in tarcul de pasari Cand o curte de pasari gospodaresti este depopulata se recomanda ca toate fecalele si asternutul sa fie eliminate intr-o maniera aprobata de serviciile sanitar veterinare Dupa inlaturarea deseurilor se face dezinfectia incaperii si tarcului unde au locuit pasarile Pasarilor nu trebuie sa li se permita accesul in zone cu surse de contaminare ( uz casnic , deseuri, alte animale de ferma) 3.Boli cu transmitere verticală la păsări: enumerare şi cîteva principii de prevenire Paratifozele aviare:transmiterea se face si vertical si orizontal; introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri Tifopuloroza(salmonelozele aviare) Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt: -introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati sigur indemne de boli din complexul leucozelor -folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri -asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare -supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea prin ou): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie - efectuarea de embrioteste lunare - eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate - tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut 1

Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: prin ou) - in zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada - ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se vor folosi la incubatie Boala lui derzsy: se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase, iar in caz de risc epidemiologic, cand in efective sunt decelati anticorpi specifici, se face vaccinarea populatiei de rate si gaste; daca boala se confirma se declara si se instituie carantina de gr III, aplicandu-se aceleasi masuri ca si pt pesta ratelor 4.Boli cu transmitere orizontală la păsări : enumerare şi câteva principii de prevenire Colibaciloza: prevenire: - igiena ouatului, administrarea de furaje salubre si de ratii echilibrate proteino-vitamino-minerale, aplicarea de programe de supraveghere si antistres, prin utilizarea de subst antiinfectioase in furaj si apa Paratifozele aviare: transmiterea se face si vertical si orizontal ;introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri Pasteureloza aviara: - masuri generale de prevenire: achizitionarea pasarilor numai din unitati indemne si mentinerea lor in carantina profilactica 60 zile; eliminarea factorilor favorizanti care pot favoriza declansarea bolii; dezinfectii profilactice periodice; evitarea stresului de transport -imunoprofilaxie: se executa vaccinarea in zonele cu antecedente de boala conform programului actiunilor strategice Turbarea: reducerea nr carnivorelor salbatice si a cainilor vagabonzi; distrugerea sobolanilor; Variolele aviare: este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina de gradul I; -este inclusa in lista A a OIE (A010); -vaccinare cu virus columbar- vaccinare preventiva si de necesitate ( varsta 8-10 sapt); - vaccinul preparat din virus galinar se adm dupa 30 de zile de la vaccinarea cu virusvaccin columbar -populare cu anim libere de boala -carantina profilactica in adaposturi speciale -dezinfectii si dezinsectii riguroasa Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt: -introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati indemne de boli din complexul leucozelor -folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri -asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare -supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea repiratorie): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie - efectuarea de embrioteste lunare - eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate - tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): - Evitarea factorilor favorizanti - Adm de ratii echilibrate in proteine, vitamine si minerale - Respectarea principiului totul plin- totul gol - Supravegherea circulatiei pasarilor, oualor si a persoanelor - Dezinfectii riguroase 2

Controlul circulatiei oualor.7.Puii bolnavi se trateaza cu antibiotice pt a preveni infectiile bacteriene secundare . mamiferelor si oamenilor in incintele in care se cresc pasari receptive .Ouale nu se incubeaza pe toata perioada de carantina si inca 3 sapt dupa ridicarea acesteia Laringotraheita infectioasa: pt prevenire se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase si se va efectua vaccinarea pasarilor cu vaccin viu. oamenilor si pasarilor .Supravegherea circulatiei animalelor.Popularea cu pui si tineret aviar liber de PMV-1 . ouale. desi nu se transmite vertical. fecale) 3 .Se fac dezinsectii riguroase si dupa certificarea asanarii se repopuleaza cu material avicol indemn .Vaccinarea in exploatatiile proprietate a persoanelor juridice se efectueaza vaccinari pe flux tehnologic. cabaline si oameni bolnavi sau in faza de convalescenta .Se vaccineaza puii parinti la varsta de 1 zi in statiile de incubatie si puii de carne. usoare si hibrizi oua de consum.Asigurarea supravegherii circulatiei pasarilor.Pasarile adulte bolnave se sacrifica .1 sau PMV-5.Evitarea contactului intre pasarile din efectiv si purtatorii temporari .Vaccinarea: vaccinuri inactivate.Puii clinic sanatosi se vaccineaza si se mentin in exploatare pana la atingerea greutatii de sacrificare .Pt vaccinare se foloseste un anumit tip de vaccin: vaccin monovalent heterolog (serotip 3. trivalent (serotip 1 . prin coaja contaminata.Asigurarea conditiilor corespunzatoare de zooigiena si alimentatie . se impune asigurarea securitatii personalului de specialitate. pot raspandi virusul in incubatoare si eclozionatoare . de curca). bunici si parinti de reproductie. migratoare). bivalent (serotip 3 si serotip 2 ) .Evitarea contactului cu pasarile purtatoare (de apa.se utilizeaza vaccinuri vii sau inactivate . serotip 2 si serotip 3) Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: digestiva. in fct de situatia epizootica vaccinarea se face la varsta de 10 sau de 28 zile si se repeta la 16-20 saptamani Bursita infectioasa aviara: . in fct de situatia epidemiologica . cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene sau vaccinuri inactivate Paramixoviroza porumbeilor: masuri generale: .Introducerea la incubatie a oualor provenite din unitati sigur indemne. conform schemelor stabilite de firmele producatoare de vaccin .vaccinarea pe flux tehnologic la gaini-linii pure. dezinsectie si deratizare permanent si riguros .Carantina profilactica in special la pasarile din import . cu porcine. obtinute din PMV. pasarilor si personalului .Evitarea contactului cu pasari bolnave sau purtatoare .vaccinarile vor fi insotite in mod obligatoriu de administrarea unui furaj echilibrat proteinovitamino-mineral si de un riguros program de decontaminare periodica Boala Marek: .Asigurarea conditiilor de crestere .Carantina profilactica si import de pasari din areale libere de virus Bronsita infectioasa aviara: . cu repetare la 3 saptamani si apoi din 6 in 6 luni Influenta aviara: .3.Efectuarea actiunilor de dezinfectie.Dezinfectii si dezinsectii periodice . marine. nepatogen dar imunogen. rase grele.Supravegherea porumbeilor care se intorc din voiaj .Ornitoza-psitacoza: masuri generale nespecifice. a ingrijitorilor si a crescatorilor de pasari de apartament Pseudopesta aviara: .

Dezinfecţii într-o gospodărie în care se cresc păsări .daca exista pasari moarte. var. Virkon. formol. varsta aproximativa a acestora si starea lor de intretinere . cu vaccin preparat din tulpini adaptate 5. bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada . covorase).se efectueaza inspectia de la distanta si din apropiere a efectivului . in functie de specie . in special in locurile unde stationeaza puii mai mult . sa nu produca praf . atunci cand este cazul . lucerniere . Virconul.se folosesc Virbacidul.se verifica daca instalatiile de adapare si furajare functioneaza corespunzator 8. pajisti sau ape . acestea se vor lua in vederea efectuarii examenului necropsic 9.In zone cu risc epidemiologic. acestea se vor scoate din hala si se va efectua necropsia si prelevarea de probe pentru examenul de laborator.sa 4 - .Dezinfecţii şi probleme organizatorice într-o fermă de păsări Decontaminarea profilactica clasica: -curatenia mecanica -curatenia sanitara -decontaminarea propriu-zisa cu mijloace fizice sau chimice -respectarea timpului optim de contact -dupa depopulare.la intrarea in gospodarie trebuie sa se observe daca in cotetul respectiv sunt cazate mai multe specii de pasari. Tegolan.pasarile trebuie sa fie scoase din adapostul respectiv si cazate intr-un adapost temporar . campuri .Examinarea clinică la păsări crescute în sistem gospodăresc . uscat .se ara la o adancime de minim 30 cm si se fac aspersari cu solutii decontaminante (soda caustica. de floarea-soarelui se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic . deoarece consumand din el puii pot suferi de impaslirea gusii si indigestie .Vaccinarea in caz de risc epidemiologic. Asternutul de paie tocate . carbonat de sodiu. Asternutul poate fi format din talas sau turba .examenul clinic trebuie sa se efectueze de catre medicul veterinar al fermei .Ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat. detergenti) -curatenia mecanica-indepartarea gunoiului grosier prin folosirea jetului de apa sub presiune -curatenia sanitara: spalarea cu o solutie decontaminanta a tuturor suprafetelor. se demonteaza utilajele si obiectele de inventar impreuna cu bateriile. Virbacid.se face anamneza . dupa ecloziune.in cazul in care se gasesc animale moarte.acesta trebuie sa fie realizat in fiecare zi la deschiderea halei . hidroxid de sodiu -dupa curatenia sanitara se efectueaza teste pentru a se verifica daca decontaminarea a avut rezultate 6.Evitarea contactului si stationarea in tufisuri si vegetatie ce pot fi contaminate . hala de pasari va beneficia de cateva saptamani de repaus biologic -se debranseaza instalatiile electrice.Popularea cu rate si gaste libere de herpes virus .Evitarea contactului cu pasari migratoare (lebede) si salbatice . Tego.Importanţa aşternutului pentru păsări crescute în sistem industrial comparativ cu cel gospodăresc In sistem extensiv (gospodaresc ) : consta in punerea la dispozitiea pasarilor de teren .se face umezirea de fixare cu solutii decontaminante (soda caustica.Evitarea contactului cu pasari al caror status de sanatate nu este cunoscut .Examinarea clinică într-o fermă de păsări . custile etc .trebuie sa se observe daca pasarile sunt linistite. a utilajelor si a reperelor detasate (usi.pasarile se vor reintroduce in adapost dupa 3 zile 7. daca exista pasari moarte sau prinse in adapatorii si in instalatiile de furajare . In sistem intensiv : Asternutul trebuie pregatit cu cateva zile inainte . fiind constraindicat rumegusul de lemn . adaposturi. formol) . daca acestea se vor folosi la incubatie Pesta ratelor: .

*Nisip = Folosit ca de obicei . *Coji de seminte de floarea soarelui si cereale = nu sunt bune absrbante . 10. Se degradeaza greu .Pentru aceasta. are un rol primordial. *apoi se aseaza materialul ales pt asternut in strat de 5-8 cm si se lasa in repaus timp de 5-7zile *de la 7-10 zile se afaneaza zilnic pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm . in unele zone aride sau desertice . In cazul aparitiei uneia dintre aceste boli.In Romania: Programul actiunilor strategice de supraveghere. Se pot folosi mai bine in amestec cu alte materiale . in proportii egale. nu se vor folosi deseuri de hartie velina. In principiu asternutul din hala trebuie pastrat in permanent uscat si fara degajari de amoniac sau praf . profilaxie si combatere a bolilor pentru apararea sanatatii animalelor. se intervine mai repede ) .Principii ale prevenirii bolilor la păsări Mentinerea starii de sanatate a animalelor se realizeaza prin respectarea tuturor masurilor care sunt menite sa previna aparitia bolilor infectioase in efective sau in zone indemne. ca si cu micotoxine . Se administreaza bine . dar pasarile pot avea dificultati de deplasare daca astenutul nu este imprastiat uniform . Exista totusi . *Deseuri de hartie = este greu de mentinut in consitii de umiditate optima . in functie de starea timpului si de situatia din hala . care se lasa nemiscat 3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste . izolarea animalelor bolnave si confirmarea sau infirmarea diagnosticului prezumtiv -instituirea masurilor de carantina 5 . * Direct pe pardoseala se asterne un srat de praf de var cu grosime de 2-3 mm . indiferent de statutul de provenienta si de marimea populatiei. *Paie tocate = paiele de grau sunt cele mai bune dintre toate paiele . a) masuri care trebuie aplicate cu caracter permanent: -efectuarea controlului sanitar veterinar -carantina profilactica -filtrul sanitar -distrugerea cadavrelor prin ecarisare -dezinfectia profilactica -deratizari si dezinsectii periodice si controlul eficientei acestora -respectarea conditiilor de microclimat si de alimentatie -prevenirea unor boli prin administrare de antibiotice sau chimioterapice b) masuri care trebuie aplicate in conditii de necesitate -depistarea cat mai rapida a cazurilor de boala. actiunea de supraveghere a efectivelor de animale. Pasarile au tendinta sa consume asternututl .nu aiba mirosuri aromate . *apoi se continua afanarea stratului supeficial . este obligatorie combaterea sa eficienta prin metodele si mijloacele cele mai eficiente si rapide. pe pardoseala de beton . *Pleava de cereale = In general nu este recomandata . restul lasandu-se sa fementeze si sa degaje caldura *se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale . riscul constaminarii cu substante chimice folosite in productia cerealiera . constaminare scazuta . Masuri antiepizootice generale sau nespecifice: au caracter tehnico-administrativ si au drept scop atat prevenirea aparitiei si difuzarii bolilor infectioase in populatii indemne. prevenirea transmiterii de boli de la animale la om. uneori poate sa apara pericolul de fermentare . Caracteristicile asternutului : *Talas = absorbtie si biodegradare buna . Un asternut bun este si acela din paie de grau tocate si talas . Profilaxia si combaterea bolilor infectioase se realizeaza prin masuri generale sau nespecifice si prin masuri specifice sau de imunoprofilaxie. care sa permita eliminarea intr-un timp cat mai scurt posibil a agentului etiologic. cat si combaterea focarelor existente. de protectia si bunastarea animalelor si protectia mediului. Produce praf si pasarile au endinta sa consume asternutul .

Vaccin monovalent. ND. viu.LaSota aerosoli si IB .Diagnostic şi prevenţie în patologia aviară : câteva principii Diagnosticul in patologia aviara se pune pe baza examenului clinic si a rezultatelor obtinute in urma analizelor efectuate in laborator si a examenului necopsic. HIPRAGUMBORO – IBD.. Exemple: tehnica ELISA.Biavac 23-24 zile = NDV .aerosoli H120 si IB + NDV. 9.Bronvac IB+NDV .Vaccin trivalent. 4. 3. inactivat. HIPRAVIAR – TRT4 – Sindromul capului umflat (SHS). HIPRATIFUS – AV2 – vaccin monovalent. 5. produse cunoscute sub denumirea de biopreparate sau produse biologice. .Bronvac 60-65 zile = DFV .Vaccin bivalent inactivat. HIPRAMAREK – HVT LYO – vaccin monovalent.Boala de Newcastle. histologice. împotriva salmonelozelor aviare. Newvac LS79 . 6. inactivat. inactivat.Vaccin monovalent tip clonă.Vaccin bivalent.Newvac +Bronvac 180 zile = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota 420 si 519 = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota 14. 7. 2. 12.Bursita infecţioasă (IBD. IBD. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76. In urma examenului clinic si a anamnezei. viu. ND. . • 9-10 zile – pseudopesta – o. ADENIPRAVAC – EDS-76. ND.MYPRAVAC AVIS – vaccin monovalent. Boala de Gumboro). devenind diagnostic de certitudine.aerosoli – nobilis ND C2.Boala de Newcastle. Boala de Newcastle (ND).aerosoli LaSota si IB . ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76.Bronşită infecţioasă. 11.Vaccinările obligatorii în România (pentru păsări) 9-10 zile = NDV .c. Masurile generale:-dezinfectii. HIPRATIFUS – AV4 – vaccin monovalent.c.Di-Col prin stick (columbar) 70-75 zile = DFV LaSota aerosoli si IB . reactia de seroaglutinare. ADENIPRAVAC – ND/IB – EDS-76. 10. Se pot efectua teste serologice.imunoprofilaxie (vaccinari) 12.sursa galinar Di-Gal 115-126 zile = NDV .Newvac LS79 . IB.stick .aerosoli 12 zile = IBD .Bronvac si Newvac 95-100 zile = DV .Planul tehnic instrument de supraveghere şi control în România (referiri la păsări) 13. împotriva bolii Marek. imunodifuzie in gel de agar. IBD. nobilis Ma 5 • 4 zile – reoviroza – s. împotriva micoplasmozei aviare.Vaccin tetravalent. inactivat. viu. inactivat.Boala de Newcastle.Vaccin trivalent inactivat.nobilis reo 2177. virusologice. nobilis clone 30 6 . medicul veterinar este indreptat spre un diagnostic prezumtiv care se confirma in urma testelor de laborator. 13. IBD. dezinsectii si deratizari periodice -carantina profilactica -conditii de microclimat corespunzatoare -introducerea in efectiv a animalelor provenite numai din ferme indemne Masuri specifice.Tipuri de vaccinuri folosite la păsări 1. bacteriologice. HIPRAGUMBORO – BPL2 – IBD. inactivat. 8. BRONIPRA – ND/IBD – Bronşita infecţioasă (IB). Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare: • 1-2 zile – pseudopesta + bronsita. inactivat. HIPRAGUMBORO – CH/80 – IBD.Vaccin trivalent inactivat.Masuri antiepizootice speciale sau profilaxia specifica: se realizeaza prin folosirea de seruri imune si vaccinuri. reactia de fixare a complementului Preventia in patologia aviara se realizeaza prin masuri generale de profilaxie si masuri specifice. .aerosoli 40-42 zile = NDV . 14. 11.La Sota .Vaccin trivalent.HIPRAPOX – vaccin viu împotriva difterovariolei aviare. . . împotriva salmonelozelor aviare.

c.nobilis clone 30+Ma 5 . acestea 7 .03 ml) pe pasăre. în ochi. 2. Puncţie în membrana aripii (stick) – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze). i. Nazal – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0. utilizând un dozator automat. Pentru revaccinare folosiţi spray-uri cu picături mai mici de 50 µ. în funcţie de numărul de păsări ce vor fi vaccinate. anemia infectioasa a puilor (s.m. Aplicaţi vaccinul cu grijă perforând membrana astfel încât să nu atingeţi nici un vas de sânge. utilizând un dozator automat.c. salmoneloza – s. I.Agitaţi manual pentru omogenizare completă şi administraţi cu o seringă cu ac special. Îmbibaţi acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. Pentru prima vaccinare se recomandă folosirea spray-urilor ce formează picături mai mari de 50 µ. 7. Oral. direct în cavitatea bucală – preparaţi vaccinul cu apă de băut proaspătă. Evitaţi puncţia carenei sternale.c). La fiecare administrare acul trebuie să fie îmbibat proaspăt în soluţia vaccinală.. O picătură din soluţia vaccinală se va aplica prin scarificare foliculară pe coapsă. reoviroza – (S. 5. ţinând cont de următorul tabel: Vârsta păsărilor (săptămâni) Cantitatea aproximativă de apă pentru 1000 păsări (litri) Climat temperat Climat tropical 1-3 5-10 10-20 4-9 12-23 24-46 10-16 27-37 54-74 4. umpleţi aparatul cu apă proaspătă şi pulverizaţi suprafaţa ocupată de păsări. Oral.)nobilis RT + IBmulti + G + ND • 130 zile sindromul caderii ouatului. bronsita. bronsita infectioasa. în nară. (de obicei 30 ml la 1000 doze) Picătura se administrează în nară având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa nazală şi acoperind cealaltă nară cu degetul.Verificaţi cantitatea de apă folosită şi aceasta va fi folosită pentru a prepara dozele necesare.nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac • 52 zile – pseudopesta(s. Pentru acest lucru.C. Ocular – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0. salmoneloza s. bursita infectioasa ( apa). în apa de băut – dizolvaţi tableta liofilizată prin umplerea flaconului până la jumătate cu apă de robinet. ca şi perforaţia.03 ml) pe pasăre. Extindeţi membrana aripii. Îmbibaţi acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală.) – nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac • 115 zile – rinotraheita.c. 6. Scarificare foliculară pe coapsă – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze).Căi de vaccinare specifice păsărilor Vaccinuri aviare vii 1. bursita infectioasa pseudopesta . Vaccinuri aviare inactivate 1. bronsita (apa) – nobilis IB + ND sau nobilis IBmulti+ND • 62 zile – encefalomielita – apa – nobilis AE 1143 • 72 zile – difterovariola + (stik) . 3. nobilis gumboro D 78 • 38 zile – micoplasmoza (aerosoli). Intramuscular – injectaţi în musculatura pectorală. . Spray-ere – verificaţi aparatul ce va fi folosit la pulverizare pentru a calcula cantitatea de apă cu care se va dilua vaccinul. având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa oculară. La manipularea acestui tip de spray se recomandă folosirea măştii de protecţie şi a ochelarilor speciali.) .c. – nobilis EDS 15. agitaţi bine şi turnaţi conţinutul în vasul de băut apă al păsărilor. în aşa fel încât toate păsările să fie acoperite de picături de apă.M. (de obicei 30 ml la 1000 doze) Picătura se administrează în ochi..• 14 zile – bursita infectioasa – apa – nobilis 228 E • 24 zile – pseudopesta + (aerosoli) . salmoneloza ( s.nobilis ovo-diphterin • 85 zile – rinotraheita – aerosoli – nobilis RTV 8544 / rhino CV • 95 sau 140 zile – microplasma (aerosoli) . într-un volum care ar putea fi consumat între ½ oră şi 1 oră.

de culoare cenusie galbuie.diagnostic diferenţial Boli cu manifestari respiratorii: Micoplasmoza. depozite de urati pe rinichi Influenta: tumefierea capului si barbitelor. artite. Vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente nu trebuie administrate pe această cale. 16. Ornitoza: sinuzita si tulburari respiratorii. creasta si barbitele cianozate. traheala. care pot asfixia pasarile Bronsita: tulburari respiratorii grave. laringotraheita. Ornitoza. Ccoccidioza. ataxie. pericardite si peritonite Pasteureloza: in forma acuta: pasarile au aripile lasate. morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa Laringotraheita: clinic tuse violenta cu eliminare de secretii mucosangvinolente. ficatul marit in volum si de culoare verzuie. congestie renala cu urati in uretere Colibacilozele: hipertermie. leziuni de traheita si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obstrueaza orificiul respirator. depozite cazeoase cu aspect de jumari de ou si leziuni de pneumonie. rinichi cu exces de urati. bronhica. Coriza. cianoza crestei.Sindromul respirator . in pulmon. edeme si necroze ale crestei si barbitelor -morfopatologic: epicardita hemoragica (cord stropit cu fuxina). ficat si splina marite in volum 18. dop anal rezultat din fecalele diareice uscate. albicioasa sau apoasa -morfopatologic: Bursa lui Fabricius edematiata si hemoragica. au diaree mucoasa. catar rinotraheal. Bursita Salmonelozele: la pui-fecale diareice urat mirositoare de culoare alba (datorita cantitatilor mari de acid uric si urati). exsudate in cavitati. morfopatologic: poliserozita serofibrinoasa Difterovariola: pseudomembrane pe mucoasa respiratorie. Subcutanat – injectaţi sub pielea de la mijlocul gâtului. Colibaciloza (aerosaculita colibacilara) . Pasteureloza. Difterovariola. musculatura scheletica cu hemoragii. morfopatologic: noduli si ulcere pe mucoasa nazala. tumefierea periorbitara si sinuzita infraorbitara. Aspergiloza. Colibaciloze. conjunctivita uni sau bilaterala. stomac glandular si uneori in peretele intestinal. determinand asfixia. piuit continuu plangator La adulte:”pozitie de pinguin” datorita ascitei si peritonitei viteline -morfopatologic: focare de necroza (noduli pulorici) in miocard.Sindromul nervos – diagnostic diferenţial Boli cu manifestari nervoase: Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers. secretii nazale. ficat. enantem al mucoasei bucale si respiratorii 17. capul ascuns sub aripa. in toate viscerele. morfopatologic:hemoragii grave pe piele. morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa. pulmon. pedalari) -morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii) Rabia: manifestarile din forma furioasa 8 . Colibaciloza: clinic catar ocular seros sau mucos. Pseudopesta. 2. exsudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale. Simdromul digestiv – diagnostic diferenţial Boli cu manifestari digestive: Salmoneloze. enterita hemoragica. Bronsita. Laringotraheita. mers nesigur. tremura. Coriza: inflamatie catarala pe caile respiratorii anterioare. fetida -morfopatologic: congestia grava a musculaturii. diaree profuza cu materii fecale de culoare verzuie. trahee hemoragica cu sange sub forma de coaguli sau prezinta dopuri cazeoase galbene. edemul fetei Pseudopesta (Newcastle): edemul capului. ficat. uneori sangvinolenta -in forma cronica: diaree permanenta sau intermitenta. diaree cenusie-verzuie. de sinuzita infraorbitara.putând provoca durere şi moartea păsărilor. anchiloze. În general. convulsii. hepatita miliara necrotica. Evitaţi inocularea în ceafă sau în cap. deasemenea în muşchii intervertebrali. splina hemoragii. hemoragii subcutanate sub solzii de la nivelul membrelor. bronhopneumonie si proventriculita hemoragica Micoplasmoza: tulburari respiratorii prin diverse sindroame: de coriza. in special cea pectorala. blefaroconjunctivita. această cale se recomandă pentru toate vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente. Influenta. Singamoza. cianoza crestei si barbitelor Bursita: stare de depresie. somnolenta.

pericardita. exsudat fibrinopurulent in trahee si cavitatile nazale Coriza (rinita infectioasa aviara): catar nazal si conjunctival. diaree mucoasa. paralizii) -morfopatologic: encefalul congestionat Boala lui Marek: incoordonari in mers. observandu-se niste cruste taratoase 20. Difterovariola. Aspecte morfo-clinice în sindromul respirator la pasăre -pulmon cu fibrina in micoplasmoza si colibaciloza Micoplasmoza respiratorie(boala respiratorie cronica)MRA/BRC: aerosaculita fibrinoasa. butoni difteroizi/pseudopestosi in cecumuri si cloaca in forma subacuta in Pseudopesta (boala de Newcastle) -hemoragii in musculatura din cavitatea abdominala. tulburari de echilibru. splina marita in volum si de culoare visinie -coligranulomatoza( boala lui Hjarre): leziuni nodulare de tip granulomatos in ficat. hemoragii grave in cloaca-in Influenta aviara Bursita infectioasa aviara (BIA): splina si ficat marite in volum. opistotonus. D. pareze. conjunctivita uni sau bilaterala si sinuzita infraorbitara -trahee hemoragica sau prezinta dopuri cazeoase albe -> tin gatul intins si gura deschisa larg Colibaciloza respiratorie (aerosaculita colibacilara): aerosaculita fibrinoasa -coligranulomatoza(Boala lui Hjarre)-noduli asemanatori cu cei din TBC in pulmon si miocard Pasteureloza(Holera aviara/Boala barbitelor): cord stropit cu fuxina 21. carente in vitamina A. raia deformanta a picioarelor Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului -localizare cutanata: noduli localizati pe creasta. cioc.Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis) Paramixoviroza porumbeilor: contractii. barbite. urechiuse. la trecerea dintre stomacul glandular si cel muscular se gasesc hemoragii petesiale similare cu cele din pseudopesta Hepatita virala a bobocilor de rata: ficat cu degenerescenta grasa si hemoragii de diferite dimensiuni (patognomonic). cantitate mare de sange in lumenul intestinal si in stomacul glandular. hemoragii sub cuticula stomacului glandular. torticolis.Exprimări patologice cutanate la păsări Boli cu manifestari cutanate: raia corpului. proctita hemoragica sau hemoragico-necrotica Salmonelozele: diaree urat mirositoare de culoare alba -dop anal. splina marita in volum cu aspect pestrit Pesta ratelor: esofagita si faringita hemoragico-necrotica ulcerativa. albicoasa sau apoasa -intestin cu continut portocaliu.Aspecte morfo-clinice în sindromul digestiv la pasăre -perihepatita fibrinoasa in micoplasmoza -proventriculita hemoragica cu aspect de brau . sinuzita infraorbitala cu deformarea fetei sau a capului Bronsita infectioasa aviara: raluri traheale. E. pneumonie. capul si gatul retractat 19. petesii si focare necrotice pe ficat. mucoasa inflamata cu aspect de mucus. paralizii flasce. piuit continuu si plangator-la pui Colibacilozele: colisepticemia-leziune congestiv-distrofica la nivelul ficatului. stomac glandular( noduli asemanatori TBC) 9 . proventriculita si enterita hemoragica sau necrotica cu afectarea grava a placilor Peyer. “pas de defilare”/”pas de balerina” -morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii. mers ezitant. convulsii clonice asimetrice. perihepatita fibrinoasa. pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpului Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici. prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor. torticolis. convulsii. opistotonus. regiunea este deplumata si hiperemiata. catar oculo-nazal. tiflita si proctita hemoragica. perihepatita fibrinoasa. stranut si tuse -traheita si „dopuri” fibrinoase la bifurcatia bronhiilor-la puii de gaina in primele 7 zile Laringotraheita infectioasa(LTI): tuse violenta cu secretii mucosangvinolente. edemul pleoapelor si crestei . gafait puternic si tipete caracteristice. depozite cazeoase cu aspect de „jumari de ou”.

hemoragii grave pe pielea membrelor Pasteureloza: cianoza crestei si barbitelor Puloroza: noduli pulorici 24. pareze. gurii si a intestinului . mers ezitant. cioc. observandu-se niste cruste taratoase Raia deformanta a picioarelor Boala lui Marek:.Diagnostice serologice la pasăre : boli. tulburari de echilibru. sub supravegherea med vet -reactia de seroaglutinare lenta (RSAL). ataxie. carente in vitamina A. D Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului -localizare cutanata: noduli localizati pe creasta. reticuloendotelioza): 10 . opistotonus. paralizii flasce. paralizii) -morfopatologic: encefalul congestionat Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii. salmoneloze. influenta aviara. Se efectueaza in exploatatii de catre detinatorul pasarilor. “pas de defilare”/”pas de balerina” -morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers. prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor. pedalari) -morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii) Rabia: manifestarile din forma furioasa Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis) Paramixoviroza porumbeilor: contractii.Boala lui Marek 22. folosind personal instruit si pe cheltuiala acestuia. gatului si barbitelor. Se executa in lab pe probe de ser prelevate din efectivele suspecte de boala sau in scop de supraveghere • Paratifozele aviare: • Virozele aviare (difterovariola sau epitelioma contagioasa a pasarilor): se utilizeaza in mod frecvent testul imunofluorescenta. E. convulsii.Aspecte morfo-clinice în sindromul nervos la pasăre *Boala lui Marek: afectare nervi toracici-> simptome respiratorii -afectare nervi vegetativi-> tulburari digestive: paralizia stomacului. torticolis. pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpului Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici. blefarita Congestie si hemoragii cutanate cu modificari ale penajului Corize Sinuzita infraorbitale in micoplasmoza la gaini Ingluvita hemoragica Hemoragii craniene si encefalice (rujet la fazan) Boli cu manifestari cutanate: raia corpului. torticolis. capul si gatul retractat 23. convulsii clonice asimetrice. urechiuse. tehnici a. regiunea este deplumata si hiperemiata.Aspecte morfo-clinice cutanate la pasăre Hemoragii subcutane Leziuni cutanate variolice Hipercheratoza cutanata si celule epiteliale cu corpusculi Bollinger in variola aviara Horiplumatie. Tifopuloroza : . Difterovariola.reactia de aglutinare cu sange integral (RASI) descrisa si sub numele de reactia de hemaglutinare rapida (RHAR) pe lama. barbite.localizare cutanata: proliferari ale foliculilor plumiferi si ingrosarea pielii in anumite regiuni cu aspect “piele de broasca”-regiunea tarso-metatarsiana si digitala Influenta aviara: tumefactia capului.Aprecierea imunităţii la pasăre Se face serologic in micoplasmoza. seroneutralizare. opistotonus. convulsii. pseudopesta 25. imunodifuzia in gel si ELISA • Complexul leucozelor aviare ( grupul leucoza-sarcom.incoordonari in mers.

Testul de imunodifuzie . Testul de imunoprecipitare in gel de agar: deceleaza anticorpii specifici din serul puilor infectati.Reactia de aglutinare rapida cu vitelus . in prezenta unui ser imun preparat pe hamsteri. ultimele doua in special pt identificarea subtipului infectant • Bronsita infectioasa aviara: .Perimetru fermei trebuie sa fie inconjurat cu gard de sarma de 2 m inaltime.Imunofluorescenta (IF) . Testul imunoenzimatic (ELISA) : identifica antigenul de grup specific prezent in diferite materiale patologice: sange.Principiile supravegherii şi controlului într-o fermă de păsări sau într-o zonă geografică Biosecuritatea structurala se refera la o delimitare clara intre potentiala „parte contaminata” externa si zona interioara.Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) • Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): anticorpii din ser se deceleaza prin reactia de aglutinare rapida pe lama (RAR) sau reactia de aglutinare lenta in tuburi (RAL) • Ornitoza. INA (inhibarea neurominidazei). folosind antigene preparate dupa diferite tehnici • Micoplasmoza respiratorie aviara: -reactia de imunodifuzie (ID) .Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) . de maxima biosecuritate. Cerinte minime care trebuie respectate: .Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) . iepuri sau porumbei ii.Reactia de seroneutralizare a virusului (SN) .Reactia de fixare a complementului (RFC).Aglutinare cu antigen colorat • Pseudopesta aviara : .reactia de hemaglutinare rapida cu sange integral (RASI) . SN. ingropat in pamant pt a nu permite accesul in ferma a altor anim inclusiv a celor salbatice . Testul de fixare a complementului: identifixca antigenul viral de grup specific existent in supernatantul culturilor celulare infectate. rozatoarelor sau a altor dauanatori 11 .reactia de seroaglutinare rapida pe lama (RSAR) .Se folosesc urm teste: IDGA.Testul de seroneutralizare .Cea mai indicata metoda este ELISA dar se pot folosi si testele de inhibare a hemaglutinarii (HA) sau imunodifuzia in gel de agar (IDGA) • Bursita infectioasa aviara: . albus de ou.Testul imunoenzimatic (ELISA) . foliculi plumiferi.psitacoza: . fecale.Reactia de seroaglutinare lenta in tuburi (RSAL) .Imunofluorescenta directa (IFD) • Influenta aviara: pt decelarea anticorpilor la pasari trecute prin boala sau la cele salbatice la care se urmareste precizarea starii de purtator .Testul imunoenzimatic (ELISA) . cu ajutorul unor conjugate imunoglobulinice fluorescente. permitand identificarea pasarilor infectate si eliminarea acestora din efectiv iii. TIE.i. IHA (inhibarea hemaglutinarii). fiind cea mai utilizata metoda . Se utilizeaza in stabilirea dg in cazurile in care simptomatologia si leziunile sunt neconcludente iv. Testul de imunofluorescenta (IF) permite recunoasterea markerilor antigenici de pe suprafata celulelor de cultura infectate.De ambele parti ale gardului se lasa o fasie de pamant de 1 m latime pe care sa se poata observa prezenta anim.Testul imunoenzimatic 26.

restul cu vaccin inactivat ( la 72 si 118-120 zile) .Principiile alcătuirii unui plan de vaccinare într-o fermă sau într-o zonă geografică -trebuie sa se tina cont de bolile care evolueaza in zona geografica respectiva si in functie de aceasta se intocmeste schema de vaccinare In cazul pseudopestei: puii dispun de anticorpi maternali in primele 2 saptamani de viata dupa ecloziune -in gospodarii se recomanda vaccinarea dupa primele doua saptamani -prima vaccinare se face in momentul in care anticorpii maternali incep sa scada (9-10 zile) -in unele zone cu pericol ridicat se face vaccinare din prima zi de viata cu vaccinuri speciale (inactivate) -cresterea anticorpilor dupa vaccinarea din a 9 a zi asigura protectie 2 saptamani. in acest moment se face a doua vaccinare (ziua 24) -inainte se facea si a treia vaccinare in a 42-a zi -primele 2 vaccinari se fac cu vaccin viu. (sa faca dus inainte de intrare in hale. inclusiv tavanul si peretii laterali trebuie sa fie finisati si acoperiti cu materiale care sa permita o curatire rapida si totala 27.Vaccinarea poate fi efectuata si in perioada 70-100 zile Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare: Varsta vaccinarii 1-2 zile 4 zile 9-10 zile 14 zile 24 zile Afectiunea vizata Pseudopesta + Bronsita Reoviroza Pseudopesta Bursita infectioasa Pseudopesta + Bronsita Bursita infectioasa Microplasmoza Salmoneloza Pseudopesta Bronsita Encefalomielita Difteriovariola+ Anemia infectioasa a puilor Salmoneloza Rinotraheita Metoda Aerosoli Inj sc Oc Apa Aerosoli Apa Aerosoli Inj sc Inj sc Apa Apa Stik Inj sc Aerosoli 12 Vaccinul recomandat Nobilis ND C2 Nobilis Ma 5 Nobilis IB 4/91 Nobilis reo 2177 Nobilis clone 30 Nobilis 228 E Nobilis clone 30+ Ma 5 Nobilis gumboro D 78 sau Nobilis gumboro 228 E Nobilis MG 6/85sau Nobilis Mg inac Nobilis SG 9 R Nobilis IB+ND sau Nobilis IBmulti + ND Nobilis IB 4/91 Nobilis la sota Nobilis AE 1143 Nobilis ovo-diphterin Nobilis CAV P4 Nobilis salenvac T Nobilis RTV 8544 / 38 zile 52 zile 62 zile 72 ZILE 85 zile .Pasarile vor fi vaccinate at cand efectivul matca din care provin nu a fost vaccinat cu vaccin inactivat impotriva infectiilor cu tulpini variat de bronsita infectioasa .sa schimbe complet echipamnetul de strada cu cel de intrare in hale) Este obligatorie dezinfectarea autovehiculelor care intra in perimetrul fermei ..Suprafetele interioare ale halelor .Constructia halelor trebuie sa permita decontaminarea si dezinfectarea completa a halelor .Efectivele vor fi vaccinate in conditii de risc crescut pt infectia cu tulpini velogene de virus al bolii Newcastle .Personalul care isi desfasoara activitatea in ferma trebuie sa respecte regulile privind accesul in halele de pasari.

Leziunile sunt corelate cu localizarea procesului infectios si sunt exprimate prin: . intestinala. se gasesc hemoragii petesiale.In intestin continutul apare portocaliu. exprimate printr-un catar al mucoaselor respiratorii si digestive b. similare celor din pseudopesta .95 zile sau 140 zile 115 zile Micoplasmoza Salmoneloza Rinotraheita. In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete. a stomacului.Enantem al mucoaselor bucale si respiratorii . In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloaca d. In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea proximala a esofagului. edematiata si hemoragica .Bursa este gelatinoasa.Rinichii sunt tumefiati si cu depozite de urati .Exudat fibrinos oculo-nazal in sinusurile infraorbitare si in sacii conjunctivali • Bursita infectioasa aviara: .Bursa lui Fabricius este marita in vol de 2-3 ori . coriza contagioasa. urat mirositoare si ulcere hgemoragice . In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete.Diagnosticul diferenţial în gripa aviară DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: . genitala . traheala.varianta. aerosaculita spumoasa. glanda apare mai mica decat normal 13 . pseudopesta. Salmoneloza Aerosoli (atomist) Inj sc Inj sc sau im rhino CV Nobilis 6/85 sau Nobilis MG inac Nobilis SG 9R Nobilis RT+ IB multi + G+ ND Nobilis reo inac Nobilis EDS Nobilis salenvac T 130 zile Inj sc sau im 28.Noduli si ulcere de diferite dimensiuni pe mucoasele nazala. bronsita infectioasa. hemoragii sub cuticula stomacului glandular.Hemoragii grave pe piele. infectii cu stafilococi.Pseudomembrane aderente. in toate viscerele. reoviroza Sindromul caderii ouatului. tiflita si proctita hemoragica c. ocult.Cand infectia evolueaza lent.Exantem cutanat .Clinica modificărilor de comportament în: ferme intensive de păsări 29Clinica modificărilor de comportament în gospodăriile populaţiei 30.Se impune fata de pseudopesta aviara. iar in zona de trecere dintre stomacul glandular si cel muscular. bronsita infectioasa aviara • Influenta aviara (gripa aviara): . bronhica. bursita infectioasa aviara. in musculatura. degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . in cloaca si in grasimea din cav toraco-abdsominala . singura modificare apare la bursa lui fabricius care se atrofiaza rapid . mucoasa este inflamata cua spect mucos. bursita infectioasa. variola aviara.Daca infectia este produsa de tulpini.Deseori este prezenta peritonita cu afectarea si ruptura ovarelor • Pseudopesta aviara: a. deseori o parte dina cestea fiind absente • Variola aviara: .

boala fiind favorizata de stres . iar anatomopatologic ficatul este mărit în volum. La nivelul aparatului urinar . • Puloroza. Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica . Afectează galinaceele adulte. cu aglutinarea pufului pericloacal şi noduli pulorici în cord şi pulmon. • Bronşita infecţioasă. difteroide). iar anatomopatologic se observă îngroşări ale nervilor periferici. evoluţia mai rapidă cu forme supraacute şi acute. cu acumularea de lichid pericardic care se coagulează în contact cu aerul. Afectează de obicei păsările adulte. • Holera aviară. Afectează şi palmipedele. iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . La pui domină tulburările respiratorii. care treptat devine cazeos. Se întâlneşte la puii de 5-7 zile de viaţă. umiditate . clinic domină tulburările respiratorii. • Boala lui Marek (forma neurală). pe muocase şi seroase.Leziuni de ovarita atrofica sau degenerare ovariana si atrofia renala uni sau bilaterala 31.Bronsita infectioasa aviara: . • Encefalomielita infecţioasă. Afectează găinile de toate vârstele. continut spumos in sacii aerieni . 14 • . Evoluează benign. iar anatomopatologic bursa lui Fabricius este mărită în volum. 32. Are contagiozitate mai redusă. Uneori se pot observa hemoragii musculare. leziunile se găsesc numai la nivelul mucoasei laringotraheale (catarale. iar în contact cu aerul capătă o nuanţă verzuie. clinic se constată paralizii asimetrice ale aripilor şi picioarelor. splina este mărită în volum de 24 ori. uneori complicaţii de peritonită.Pe rinichi se gasesc depozite de urati . uneori cu strii de sânge.evoluţia este mai lungă. urmate de paralizii. forme evolutive supraacute. iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . îndeosebi plexul brahial şi ischiatic. • Bursita infecţioasă aviară. la adulte se constată o scădere pronunţată a producţiei de ouă. clinic se constată diaree şi prurit pericloacal. laringotraheita si corizza contagioasa . contagiozitatea este mai scăzută. cutanată). făcând crize de asfixie. Afectează numai puii de 1-6 săptămâni. la care moartea survine brusc in periada de ouat . se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti .Diagnosticul diferenţial în bronşita aviară Diagnosticul diferential în bronsita aviara se face fata de pseudopesta aviara . asemănătoare cu a bronzului oxidat. clinic se constată diareea albă. La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . subacute şi cronice. producerea de ouă deformate. exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . • Tifoza aviară. cu conţinut lichid. acute. cu edeme pronunţate la nivelul capului şi gâtului. cu dezvoltarea ulterioara de chisti . dominante fiind tulburările digestive. trenanta . mai sensibili fiind puii de 1-2 săptămâni. de culoare vişinie.Leziuni pe trahee si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obtureaza orificiul respirator det asfixia . degenerescenţă renală. se constata un rinchi mult marit in volum . hemoragii endocardice şi subepicardice.până la 5 săptămâni. sinuzită şi edemul capului. clinic acestia prezentând tremurături ale capului şi gâtului. numit “ficat bronzat”. oculară. Se pot constata şi celelalte forme (viscerală. hemoragice. La păsările adulte se constată scăderea producţiei de ouă. la pui . cu ciocul deschis. cu caracter masal la tineret . evoluează cu forme acute şi subacute. cu leziuni de hepatită necrotică miliară.Diagnosticul diferenţial în boala de Newcastle Diagnosticul bolii de Newcastle trebuie diferenţiat faţă de următoarele boli ale păsărilor: • Boala de Newcastle. aceştia prezenând respiraţie dispneică. Morfopatologic Bronsita aviara : traheita cu congestii si mucus . Afectează mai frecvent puii de găină de 2-5 săptămâni. La gainile adulte . • Coriza infecţioasă. ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . cu coriză. de regulă la cele în vârstă de peste 2 luni. leziunile au caracter hemoragic. • Laringotraheita infecţioasă.

cu foliculi atrofiati . c. cu vitelus de 15 .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. descuamarea mucoasei traheale sau exudat cazeos in laringe si trahee . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . caracteristic . se constata un rinchi mult marit in volum . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . secretii nazale urat mirositoare . trenanta . Se mai constata depozite cazeoase . splenomegalie . ventilatie . galbui . aerosaculita . cu caracter masal la tineret . Ornitoza : leziunea cea mai fecventa este poliserozita serofibrinoasa . ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . ventilatie . La nivelul aparatului urinar .temperatura . pericardita . inapetenta si scaderea moderata a productiei de oua Diagnosticul diferential se face cu : Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica . aerosaculita spumoasa .forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . Laringotraheita : prezenta cheagurilor de sange pe trahee . congestie renala cu urati in uretere . la pui .Se mai observa leziuni de sinuzita . pulmon. la care moartea survine brusc in periada de ouat . coriza . alimentatie deficitara . transport . coriza . boala fiind favorizata de stres . Boala se manifesta prin tulburari respiratorii . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. Bronsita infectioasa = afecteaza frecvent puii mai mici de 5 sapt spre deosebire de micoplasmoza care afecteaza puii de 4-8 saptamani . temperatura . urat. sacul vitelin neresorbit .distrofie hepatica . tiflita si proctita hemoragica . cu dezvoltarea ulterioara de chisti .forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca . pericardita fibrinoasa . b. si enterita . continut spumos in sacii aerieni . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie . iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus .In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. sacii cecali dilatati . 33. c.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . alimentatie deficitara .Diagnosticul diferenţial în salmonelozele aviare Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi .ficat . degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . Coriza contagioasa : blefarita . in micoplasmoza scazand moderat productia de oua .exudate fibrinopurulente in trahee si in cavitatile nazale . hemoragii sub cuticula stomacului glandular . Ornitoza = nu afecteaza productia de oua si evolueaza frecvent asimptomatic . La gainile adulte . izolate sau confluente . Morfopatologic Micoplasmozele aviare : leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali .forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . transport . in miocard . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . stomac glandular si uneori in peretele intestinal . exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor .perihepatita fibrinoasa. Bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus . Pseudopesta aviara : a. enterita catarala . umiditate . tumefiere faciala . pediculati . 34. dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. aproape de partea proximala a esofagului . exsudate in cavitati . uneori cu epansamente pe ficat si splina . pneumonie . conjunctivita . se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti .Diagnosticul diferenţial în micoplasmozele aviare Leziunea caracteristica in micoplasmoza este aerosaculita fibrinoasa .

Salmoneloza : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi . eneterita catarala . peritonite . Paratifozele : La pui . Colisepticemia aviara : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita. iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . pediculati .distrofie hepatica . in miocard . la care moartea survine brusc in periada de ouat . splina ) . Paratifozele : La pui . blefarita si stomatita difteroida . Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara.si hepatomegalie . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . pericardita fibrinoasa cu aderente . In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. edemul si necroza barbitelor .spleno.iar la pasarile ouatoare sunt prezente 16 . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor .cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . duodenita hemoragicica . se constata prezenta de membrane cazeoaza galbenverzui si de granuloame macroscopice in pulmon . salpingite si artrite. La gainile adulte . In focarele cu evolutie subacuta . sacii aerieni .hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.cu prezenta de exsudat seros in sacul pericardic. cu dezvoltarea ulterioara de chisti . Mai pot sa apara pneumonii. cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti . Aceste leziuni sunt insotite de meningoencefalita si oftalmie . Mai apar hemoragii subepicardice. ascita . care coaguleaza in contact cu aerul. encefal si in alte organe . artrite serofibrinoase sau purulente. La adulte : pericardite . cu foliculi atrofiati . peritonita fibrinoasa . pericardita .ficat . blefarita si stomatita difteroida . izolate sau confluente . peritonita fibrinoasa . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . splina ) . Ulterior . in organele interne (ficat . seroase . vitelus neresorbit . salpingita . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . sacii cecali dilatati . neaderenta la capsula Glisson. splina .spleno. In cazurile cu evolutie mai rapida. artrite . enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. aerosaculita fibrinoasa. artrite . pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva. ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . se constata un rinchi mult marit in volum . Aspergiloza: intial leziunile sunt congestie pulmonara si granuloame aspergilare microscopice in viscere si pe sacii aerieni . pericardita . tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase. sacul vitelin neresorbit . seroase .si hepatomegalie .iar la pasarile ouatoare sunt prezente leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului . frecvent la baza cordului. peritonite . iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . focare miliare hepatice . La adulte : pericardite . enterita ulceroasa sau difteroida. pulmon. ficat . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exsudat in sacul pericardic. congestie renala cu urati in uretere .consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti . rinichi . salpingita . hipertrofie hepatica si splenica. hipertrofie hepatica si splenica. exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . focare miliare hepatice . vitelus neresorbit . exudate in cavitati . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). stomac glandular si uneori in peretele intestinal . enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa . la pui . continut spumos in sacii aerieni . la suprafata ficatului. La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . 35.Diagnosticul diferenţial în pasteureloza aviară Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. pericardita fibrinoasa cu aderente . La nivelul aparatului urinar . La adulte fata de bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus . ascita . ovare . se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti . in organele interne (ficat . in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase. pneumonie fibrinoasa. pe masura ce boala evolueaza .

muschiul cardiac are aspect de muschi fiert (cord tigrat ) . edem pulmonar si degenerescenta musculaturii striate ( aspect de carne de peste ) . caracteristic 36. pe laringe (uneori limitate la nivelul fantei laringiene. împreună cu leziunile inflamatorii din derm. Formatiunile nodulare mai mari au un aspect destul de caracteristic. Leziuni congestivohemoragice in diferite organe inclusiv in sistemul nervos central . resturi de elemente figurate si bacterii . raia sarcoptica . degenerarea vasculară.niciodată la mucoasa laringotraheală. În faza de pustulizare. coriza . Febra aftoasa : afte localizate extern . bronhii sau la nivelul mucoasei digestive. Dermul este hiperemiat si infiltrat cu celule mononucleare în prima fază si cu polimorfonucleare mai târziu . În afară de modificările sesizate la examenul clinic se mai pot găsi leziuni difteroide pe mucoasa respiratorie. care nu sunt altceva decât rezultatul unor complicatii ale ectimei contagioase. blefarita . muriforme. ficatul si splina apar marite in volum. explică îngrosarea pronuntată a leziunilor eruptive din ectima contagioasa . dermatite crustoase . Faza de crustă apare prin desicarea tesuturilor afectate si este reprezentată de un amestec de celule epiteliale keratinizate. pe mucoasa intestinală sau ingluvială. neaderenta la capsula Glisson. Urmare a prezentei numerosilor noduli. pe care o obstruează). În citoplasma celulelor infectate cu virusul ectimei contagioasa se formează incluzii eozinofile cu diametrul de 4-8 nm care persistă 3-4 săptămâni. tiflita si proctita hemoragica In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloaca In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete. febra aftoasa (eruptia are caracter veziculos si afecteaza biongulatele ).conjunctivală si la sinusurile infraorbitale. Proliferarea intensă a celulelor epiteliale este caracterizată si printr-un proces de keratinizare partială care. necroze hepatice. afte sau eroziuni pe mucoasa esofagului . deseori o parte dina cestea fiind absente Coriza contagioasa : evoluează benign. leziuni ulceronecrotice în prestomace. cronic. trahee. dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. predomină infiltratia cu polimorfonucleare . ca: stomatita difteroidă. mai ales in ficat. cheagului . salpingite si artrite. Mai pot sa apara pneumonii. Pseudopesta : In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete.Diagnosticul diferenţial în variola aviară Diagnosticul diferential în variola aviara se face cu ectima contagioasa(boala se caracterizeaza prin eruptie in cavitatea bucala) . exprimate printrun catar al mucoaselor respiratorii si digestive In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea proximala a esofagului. Crustele aderă ferm de straturile subiacente si nu pot fi îndepărtate fără a lăsa leziuni sângerânde. 17 . conjunctivita . apoi necroza celulelor din stratul spinos si granular cu formarea de microvezicule care. în afară de eruptiile tegumentare descrise la tabloul clinic se mai pot constata uneori si alte leziuni. Miocardidoza . Se constata noduli tuberculosi. cu suprafata granulata.Diagnosticul diferenţial în colibacilozele aviare colibacilozele aviare : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita. localizate epi– si mai putin intradermal . intestinului si pe cea respiratorie . 37. degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . splina. urat. Procesul inflamator poate fi prezent si în sinusuri. în urma suprainfectiilor bacteriene devin microabcese.leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului .leziunile sunt localizate la mucoasa nazală. adenite. leziunile de ectima contagioasa se caracterizează în principal prin: proliferarea puternică. Ectima contagioasa : La autopsie. fibrină. Pot fi prezente si distrofii cardio–hepato–renale. hemoragii sub cuticula stomacului glandular. La examenul microscopic.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. secretii nazale urat mirositoare . in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. în special în cele infraorbitare.Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. Tuberculoza : Tabloul morfopatologic este mai putin diversificat decat la mamifere. pe pilierii ruminali . la suprafata ficatului. tumefiere faciala . de diverse dimensiuni. Variola aviara : Cadavrele păsărilor moarte din cauza variolei aviare sunt de regulă slabe si anemice. aerosaculita spumoasa. lasand impresia unei formatiuni multifocale. peretele intestinal si maduva osoasa. In cazurile cu evolutie mai rapida. stomac glandular si intestin. rumenului.

uneori cu pete hemoragice sau striatiuni rosietice pe un fond cenusiu-gălbui. Se crede ca nodulii de dimensiuni mai mici sunt o consecinta a reiinfectiilor cu germeni proveniti din leziunile mai vechi. chiar din acelasi organ. tesutul conjunctiv si viscere. Micoze : Leziunile macroscopice depind de varsta si de evolutia clinica a bolii . care Ie confera acestora un aspect tubular. moale. chiar dacă nu îngăduie distinctia între diferitele forme de leucoză. apare mărită în volum. Afectarea aproape constantă a bursei si uniformitatea infiltratiei cu elemente neoplazice are o importantă diagnostică deosebită. De cele mai multe ori. galbui. Leucoza limfoidă se caracterizează prin infiltratii difuze sau circumscrise în ficat. în totalitate sau numai unii dintre lobi. bogata in germeni virulenti. la sectionare. În general modificările macroscopice apar după vârsta de 4 luni. pulmon. Măduva osoasă apare de culoare rosie gălbuie. astfel încât. aflati în diferite faze de resorbtie. rinichi. Friabilitatea crescută explică moartea subită survenită frecvent prin rupturi accidentale. cu petesii în musculatura scheletică. Friabilitatea este mult crescută. Rinichii apar măriti în volum. cu capsula hepatică întinsă. fiind prezent si un exsudat seromucos. care duc la hemoragii interne. proeminand sub seroasa. asemanator jumarilor de oua. hiperplazia 18 . Suprafata apare netedă. Foarte importante sunt leziunile localizate in peretele intestinal. testicule. cu infiltratia difuză a parenchimului sau existenta unor procese nodulare.. eventual. Pluripotenta lezională a virusurilor leucozelor aviare determină posibilitatea de a afecta practic toate tesuturile. deformată. pancreas. muschii scheletici. Alteori se pot observa coaguli de sânge subcapsulari. care substituie în grade variabile tesutul hematopoietic. Pe masura ce cresc in volum. în alte resuturi. datorită infiltratiei limfocitare masive. sacii aerieni fiind ingrosati si cu un continut fibrinocazeos. cu tromboze. In acest stadiu este intalnita aerosaculita fibrinoasa. cu consistentă gelatinoasă. Alteratiile organice reprezintă baza diagnosticului. pe suprafata de sectiune se pot decela numeroase puncte sau striatiuni cenusiualbicioase. ovar. Leucoza : Leziunile sunt variabile cu forma clinică. parenchimul splenic proemină. la gaina fiind afectati mai frecvent sacii aerieni toracici. tesuturile oculare etc. apoi sufera o inflamatie de tip fibrinos. prin erodarea capsulei in directia lumenului. Initial. Friabilitatea explică frecventele hemoragii interne care se constată la necropsie.si spolenomegalie. Leziunea caracteristica este intalnita la sacii aerieni. Acestia depăsesc vizibil lojele renale si sunt foarte friabili. bursa Fabricius. splină. friabil. cu stază biliară mai mult sau mai putin pronuntată. cu nuante subicterice sau chiar icterice. cu suprafata de sectiune slăninoasă si de culoare cenusiugălbuie. Ficatul Culoarea poate fi rosie-visinie în unele forme leucemice de leucoză sau maronie-albicioasă în cele aleucemice. intestin. In formele grave este prezenta congestia si edemul pulmonar sau chiar pneumonia crupala. În cazurile care evoluează mai lent. urat mirositor. Eritroblastoza se traduce la necropsie prin aspectul anemic al tesuturilor. Splina Capsula splenică apare întinsă. infarcte. cuprinzand atat mucoasa cat si submucoasa. Bursa Fabricius. proventricul. cu frecvente hemoragii. având aceleasi caractere ca si în cazulficatului.Leziunile histologice nu au o valoare mare pentru diagnostic. Mucoasa laringelui si traheei poate fi ingrosata. ceea ce se traduce prin existenta unor cantităti sporite de urati. stomacul muscular. congestionata sau chiar hemoragica. Cavitatea medulară este invadată de un tesut lamelar sau spongios. în parenchimul renal si. lucitoare.Nodulii pot fi sectionati cu usurinta. exsudate pericardice. procesele excretorii sunt deranjate si eliminarea catabolitilor are de suferit. Ficatul apare rosu-visiniu. sinuzita infraorbitara si laringotraheita. piele. La puicute se mai poate intaIni si o salpingita fibrinoasa. care poarta denumirea de aerosaculita. edem pulmonar. miocard. Splina prezintă leziuni similare: mărire în volum (de 10-20 de ori).In faza initiala a micoplasmozei respiratorii sunt prezente inflamatii de tip cataral: rinita sau coriza micoplasmica. mentionandu-se doar hiperplazia glandelor mucoasei nazale si traheale. Aspectul organului este asemănător cu acela al ficatului de gâscă îngrăsată. în conditiile obisnuite din teren. Hepatomegalia poate interesa ficatul în întregime sau numai o parte. acestia au tendinta permanenta de deschidere spre lumenul intestinal. mai mult sau mai putin pronuntate. cu consecinte. cu stadiul evolutiv în care a fost surprinsă boala si cu localizarea proceselor patologice. depozite fibrinoase neaderente la mucoasa si dopurile de fibrina amintite la simptome. si formarea unui ulcer prin care se disipeaza mas a cazeoasa. sacii aerieni sunt opacifiati. ascită acompaniată de grade variabile de hepato. evidentiind centrul cazeos si o capsula periferica a carei grosime se coreleaza cu vechimea si dimensiunile nodulului.

In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic. sacii cecali dilatati . Formele subacute la toate speciile de păsări trebuie diferenţiate de hipovitaminoze (A. polidipsie. in miocard .contagiozitate foarte mare. b.forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .ficat .forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete . edemul si necroza barbitelor . Eimerioza porumbeilor se va diferenţia de: Salmoneloză : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi . la suprafata ficatului.cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. edemul si necroza barbitelor . Holeră : Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. frecvent la baza cordului. In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic. tiflita si proctita hemoragica . congestie renala cu urati in uretere . salpingite si artrite.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca . In formele complicate. bronhii si pulmoni si aerosaculita. inapetenta Eimerioza(coccidioza) puilor de galinacee trebuie diferenţiată de: Pseudopestă . In focarele cu evolutie subacuta . parabronsita heterofilica si limfohistiocitara .Diagnosticul diferenţial în coccidiozele aviare Eimerioza (coccidioza): distrugerea enterocitelor. In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). D. hemoragii sub cuticula stomacului glandular .limfoida a submucoasei respiratorii. pulmon. Colibaciloză : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita. In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva. neaderenta la capsula Glisson.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau .cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. mai ales in cazul interventiei lui E.La embrioni se observa exsudate cazeoase in trahee. pericardita serofibrinoasa sau fibrinoadeziva. care coaguleaza in contact cu aerul. malnutritie. c. a mucoasei si submucoasei.cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. duodenita hemoragicica . aerosaculita fibrinoasa. sunt receptive şi păsările adulte . artrite serofibrinoase sau purulente. Mai apar hemoragii subepicardice. E).distrofie hepatica . enterita ulceroasa sau difteroida. care coaguleaza in contact cu aerul. helmintoze digestive cronice. artrite serofibrinoase sau purulente. pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. duodenita hemoragicica . coli. in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului. izolate sau confluente . pneumonie fibrinoasa.hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei. este intalnita la necropsie poliserozita fibrinoasa si splina hiperplazica. malabsorbtie. aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina. Se mai constata enterita catarala sau hemoragica. a. pneumonie fibrinoasa. 19 . degenerescenta hepatica pe un fond congestiv . enterita ulceroasa sau difteroida. aerosaculita spumoasa . sacul vitelin neresorbit . In focarele cu evolutie subacuta . Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara.hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei. In cazurile cu evolutie mai rapida. Mai apar hemoragii subepicardice. La bobocii de gâscă şi raţă se impune faţă de: Holeră . 38. c. aproape de partea proximala a esofagului .cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. a capilarelor sangvine ceea ce duce la aparitia de hemoragii -modificari ale ph-ului intestinal. frecvent la baza cordului. stomac glandular si uneori in peretele intestinal .Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara. Mai pot sa apara pneumonii.

traheita cu congestii si mucus .Diagnosticul diferenţial în bursita infecţioasă aviară Bursita infectioasa aviara : La examenul extern al cadavrului se constată prezenţa penelor pericloacale aglutinate de fecalele albicioase. cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti .conjunctivală si la sinusurile infraorbitale.evoluează benign. pseudopesta aviară. În citoplasma celulelor epiteliale degenerate se observă granule acidofile de mărimi variabile. coriza .si hepatomegalie . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . pediculati . Pe mucoasă se observă hemoragii. iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet functia respiratorie . înainte de a interveni modificări profunde ale mucoasei. La examenul intern se întâlnesc hemoragii musculare. coriza infecţioasă precum şi alte afecţiuni cu exprimare clinică asemănătoare. sub care mucoasa este denudată. Bronsita infectioasă .leziunile sunt localizate la mucoasa nazală. la adulte apar tulburări ale ouatului. 39. cu dezvoltarea ulterioara de chisti . difterovariolă. observabile în primele 2-5 zile de boală. Bursa lui Fabricius este mult mărită în volum. frapează prezenta unui depozit masiv de urati pe viscere. rosie. continut spumos in sacii aerieni . sinusală sau conjunctivală. la puii de carne. La gainile adulte . salpingita . Culoarea bursei este roz-roşietică. Diagnostic diferential se face fata de nefrita infectioasa aviara . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica . La unii pui infectati de 2-4 săptămâni apar leziuni si la foliculii limfoizi.niciodată la mucoasa laringotraheală. se constată infiltratii limfocitare interstiŃiale si o fibroză moderată. pe secţiune se constată prezenţa unui exsudat gelatinos sau cazeos (brânzos). fără mortalitate si lipsesc leziunile laringotraheale. tumefiere faciala . dezepitelizări si formarea de sincitii gigante. bronşita infecţioasă. Rinichii sunt decoloraţi şi prezintă depozite de uraţi pe uretere. sincitializare si incluziogeneză. se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti .spleno. cu o zonă clară în jur. dupa 20 . Antigenul specific din jejun se poate recunoaste prin testul de imunofluorescentă 40. De asemenea. în care se evidentiază incluzii intranucleare acidofile (incluziile Seifried). ovală sau neregulată. blefarita . cronic. La unii pui morti datorită nefritei se găsesc tofi de urati pe seroase si în parenchimul renal . Leziunile renale la puii infectati experimental constau din necroze si degenerări ale celulelor epiteliale tubulare ale rinichilor.Diagnosticul diferenţial în laringotraheita infecţioasă aviară În forma acută -exsudat mucohemoragic sau coaguli de sânge în lumenul laringotraheal. Histologic: hiperplazia stratului bazal din mucoasa laringotraheală. În forma subacută secretia este alb gălbuie. edem si infiltratii limfohistiocitare . Procesele inflamatorii pot fi extinse la mucoasa nazală. secretii nazale urat mirositoare . iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . Coriza infectioasă . La nivelul aparatului urinar . hiperplazia epiteliului urmată de descuamare. La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . peritonita fibrinoasa . precum si infiltratii granulocitare. exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor . congestionată sau hemoragică. *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon . În infectiile spontane. ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi .îndeosebi pe suprafata peritoneului si a ficatului. Uneori si cordul apare de culoare albicioasă datorită depunerii uratilor pe epicard. conjunctivita . ascita . ca si la bronhii si sacii aerieni sau la mucoasa cloacală si bursa Fabricius. exudate in cavitati .simptomele respiratorii sunt caracteristice la puii până la 10 zile. cu sau fără strii sanguine. Se face fata de micoplasmoza respiratorie aviară. mucoasa infiltrată. la pui . de formă rotundă. fibrinocazeoasă.Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. eneterita catarala . În forma cronică. se mentionează degenerarea foliculilor bursei Fabricius. la care moartea survine brusc in periada de ouat . pericardita fibrinoasa cu aderente . În celulele degenerate se pot pune în evidentă cu ME particulele virale.La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . se constata un rinchi mult marit in volum . aproape de două-trei ori şi prezintă o inflamaţie seroasă sau inflamaţie hemoragică. mucoasa laringotraheală este acoperită cu depozite sub formă de membrane difteroide sau dopuri cazeoase obstruante. Nefrita infectioasa aviara : La autopsia puilor se constată edem renal iar la cei morti după 14 zile de boală. La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului . pe seroase şi pe mucoase. cu foliculi atrofiati .

constând din inflamaŃii cataralhemoragice ale intestinului sau aparatului respirator (33). Se mai constata depozite cazeoase . barbite . leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . Boala de Newcastle . dar din păcate nu întotdeauna prezente. fie că sunt discrete.exudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale . datorate prezentei unui exsudat gălbui (aerosaculita fibrinoasă). uneori cu spargerea foliculilor si cu peritonită vitelină. se constată congestii si edem pulmonar sau distrofie hepatică. Această leziune se poate extinde în suprafată. urat. acute si subacute leziunile sunt uneori caracteristice si se datorează în principal infiltratiei hemoragice. faringeană si esofagiană se pot observa papilele mucoase tumefiate. prezintă si noduli cutanati. Difterovariolă -evoluează mai benign. galbui . de pe fata internă a sternului.Caracteristice sunt focarele hemoragice. Destul de frecvente sunt hemoragiile ovariene. cu infiltratii perivasculare. În formele supraacute. mai putin caracteristice si mai putin constant întâlnite în diverse forme de BN sunt: catarul mucos al căilor aerofore si opalescenta si îngrosarea sacilor aerieni. îngrosati si vizibili chiar prin transversul peretelui intestinului nedeschis. Mai rar. de pe mezenter si alte seroase. ca urmare a degenerărilor. focare la nivelul cărora. leziune care indică o posibilă suprainfectie cu E. sub formă de pete rosi iviolacee. se produce si o necroză locală a celulelor. În formele subacute. extrem de caracteristice pentru BN. la intrarea sau la iesirea din proventricul. Ca urmare. 21 . histopatologic se evidentiază incluziuni Bollinger.difuzează mai lent. caracteristic . carunculi (macula papula(noduli ) .Pe mucoasa bucală. Forma difterovariolica (mixta ) : noduli si depozite difteroide pe acelasi individ avitaminoza A -leziunile au caracter necrotic si apar pe mucoasa bucofaringiană si esofagiană. se infiltrează un exsudat fibrinos si se produce necroza celulelor locale. Aceste focare hemoragiconecrotice. se constată leziuni de poliserozită fibrinoasă.In sistemul nervos central. pericardita . Este vorba despre focarele hemoragice de formă ovoidală. cu leziuni digestive hemoragiconecrotice caracteristice. Si mai caracteristice.Foarte frecventă în BN. si enterita .are caracter epizootic. au de obicei ca punct de plecare plăcile Peyer . cu o mare difuzibilitate în focar si în afara lui. continuându-se prin tiflită sau cloacită hemoragiconecrotică sau difteroidă . Prezena pseudomembranelor pe larine (moartea fiind produs prin asfixie ) . mai rar pe mucoasa traheală. curând. proliferări gliale si degenerări neuronale. procloacal . din cauza infiltratiei hemoragice.diseminate pe toată mucoasa proventriculară sau organizate sub formă de cordoane hemoragice. cu dimensiuni medii de 2-8 mm.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. Alte leziuni.detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. hemoragiile de la baza cordului. evoluează cronic. necrozelor si rupturilor vasculare. leziunile difteroide sunt localizate predominant pe mucoasa bucofaringiană si fanta laringiană. întâlnite mai ales la puii de găină. care se pot găsi pe mucoasa intestinului subtire.crusta ) Forma difteroida: depozite difteroide pe mucoasa respiratorie anterioara si digestiva . sunt leziunile de la nivelul intestinului. Micoplasmoză . Morfopatologic : forma variolica : noduli pe creasta . pleoape . leziunile fie că lipsesc. inflamatia devenind hemoragiconecrotică. la examenul histologic se găsesc congestii si infiltratii hemoragice ale membranelor meningeale. putând fi considerate chiar patognomonice pentru BN. coli. se exprimă si prin tulburări digestive si nervoase. În diverse organe se pot găsi hiperplazii mezenchimale. meningoencefalită limfohistiocitară. În formele tipice.localizate mai ales pe vârful papilelor glandulare.perihepatita fibrinoasa. putine la număr. cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie . la nivelul acestor focare inflamatorii se constituie niste formatiuni cu aspect de plăci sau butoni difteroizi greu detasabili. dar cu mai mică specificitate si deci cu mai mică valoare diagnostică este inflamatia hemoragică sau hemoragiconecrotică a formatiunilor limfoide de la intrarea în sacii cecali (asa-numitele amigdale cecale).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->