Sunteți pe pagina 1din 113

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Anexă la OM nr. … /2009

METODOLOGIA DE ELABORARE
ŞI CADRUL CONŢINUT
AL DOCUMENTAŢIILOR DE
AMENAJARE A TERITORIULUI

1
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………pag. 4
Structura şi obiectivele metodologiei ………………………………………pag. 5

Capitolul I ……………………………………………………….……..…...pag. 7
Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului

Capitolul II …………………………………………………………………pag. 9
Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Capitolul III ………………………………………………………………..pag. 10
Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Capitolul IV ………………………………………………………………..pag. 12
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Capitolul V ………………………………………………………………...pag. 15
Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a
documentaţiilor

Capitolul VI ………………………………………………………………..pag. 16
Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Capitolul VII ……………………………………………………..pag. 16


Proceduri de modificare şi/sau actualizare

Capitolul VIII ……………………………………………………………...pag. 17


Relaţia cu documentaţiile de urbanism

Capitolul IX. ……………………………………………………………….pag. 18


Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Secţiunea 1. ………………………………………………………………...pag. 18
Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

Secţiunea a –2 –a..……………………………………………………….....pag. 20
Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ

Secţiunea a 3-a ……………………………………………………………pag. 31


Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ

Anexa nr. 1…………………………………………………………………pag. 42


2
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului


european

Anexa nr. 2 …………………………………………………………………pag. 46


Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii

Anexa nr. 3………………………………………………………………….pag. 49


Indicatori de analiza si evaluare în documentaţiile de amenajare a teritoriului

Anexa nr. 4 …………………………………………………………………pag. 80


Bilanţ teritorial

Anexa nr. 5 …………………………………………………………………pag. 81


Semne convenţionale

Anexa nr. 6 …………………………………………………………………pag. 87


Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului

Anexa nr. 7 ……………………………………………………………… pag. 89


Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri

Anexa nr. 8 ………………………………………………………………...pag. 100


Lista principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării
teritoriului

Anexa nr. 9 …………………………………………………………………pag. 108


Relaţiile dintre documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Anexa nr. 10 ………………………………………………………………..pag. 109


Definirea termenilor utilizaţi în metodologia de elaborare a documentaţiilor de
amenajare a teritoriului

3
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

INTRODUCERE
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
denumită în continuare Metodologie face parte dintr-un set de reglementări menite să asigure
înţelegerea şi aplicarea corectă a Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
cu modificările şi completările ulterioare.
Metodologia are ca obiectiv de bază formularea unui cadru metodologic unitar pentru
conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritoriului prevăzute prin Legea nr.350/2001 şi se
adresează atât elaboratorilor şi beneficiarilor acestor documentaţii, cât şi autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în avizare sau aprobare.
Metodologia este întocmită în temeiul art. 56 alin.2 din Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.

La structurarea prezentei Metodologii au fost avute în vedere următoarele principii de


bază:
1. Principiul integrării ierarhice a planurilor de amenajare a teritoriului în planurile
statutare elaborate la nivel naţional;
2. Principiul amenajării teritoriului orientat către rezolvarea unor probleme
specifice, la diferitele niveluri teritoriale, în contextul eficienţei, echităţii, transparenţei şi
implicării comunităţilor în luarea deciziilor.
Definirea conţinutului-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului, fundamentată
pe prevederile Legii 350/2001, s-a realizat în conformitate cu practica internaţională şi cu
documentele europene în domeniu elaborate de Consiliul Europei şi Comisia Europeană.
De asemenea, Metodologia valorifică experienţa dobândită de specialiştii români în
elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului.
Pentru ca acest instrument metodologic să-şi poată atinge în întregime obiectivul propus,
sunt evidenţiate etapele principale care trebuie parcurse în procesul de elaborare a
documentaţiilor, de la fazele pregătitoare, de iniţiere şi documentare, la cele de prezentare,
avizare şi aprobare de către forurile competente.
In acest scop, Metodologia este structurată pe capitole şi secţiuni.
Capitolele Metodologiei sunt susţinute de anexe, care contribuie la explicitarea şi
asigurarea cadrului unitar pentru elaborarea documentaţiilor şi facilitează operaţionalizarea
acestuia.
Totodată, Metodologia conţine un set de indicatori pentru evaluarea stadiului actual de
dezvoltare a teritoriilor şi evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor.
Unitatea cadrului metodologic necesar parcurgerii etapelor principale ale procesului de
elaborare, avizare şi aprobare este asigurată şi prin:
Definirea conţinutului succint al fiecărei categorii de documentaţie în conformitate cu
cerinţele precizate prin Lege;
Definirea domeniilor de referinţă, denumite domenii-ţintă şi a componentelor lor;
Stabilirea tipurilor de planşe (planuri) obligatorii şi a conţinutului acestora;
Stabilirea modului de prezentare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
Includerea, ca părţi componente ale domeniilor ţintă, a tematicilor legate de cerinţele de
integrare a României în spaţiul Uniunii Europene, precum: peisajul, zone expuse la riscuri
tehnologice, activitatea de cercetare-dezvoltare, calitatea resurselor umane, locuirea secundară,
cooperarea transfrontalieră, cooperarea în cadrul zonelor metropolitane şi altele;
Includerea elementelor care să asigure integrarea teritoriilor analizate într-un context
mai larg;
Prezentarea succintă a surselor de documentare, a regulilor generale pentru colectarea şi
prelucrarea informaţiilor;
Stabilirea setului de indicatori de analiză şi evaluare, care să permită – după caz –
agregarea informaţiilor la diferite nivele.
4
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Prezenta Metodologie a fost aprobată prin Ordinul nr. …/2009 semnat de Ministrul
dezvoltării regionale şi locuinţei, Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Ministrul
administraţiei şi internelor, Ministrul mediului, Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului
naţional, Ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Notă: În cuprinsul prezentei Metodologii, Legea nr.350/2001 privind amenajarea


teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare este menţionată ca Lege.
Celelalte acte normative la care se fac referiri sunt specificate cu numărul şi titlul lor

STRUCTURA ŞI OBIECTIVELE METODOLOGIEI


Obiectivul de bază al prezentei metodologii este formularea unui cadru metodologic unitar
de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, la diferite nivele teritoriale, în
concordanţă cu Legea şi cu principiile şi orientările documentelor europene în domeniu
prezentate în Anexa nr. 1 - Documente europene pentru amenajarea teritoriului.
Metodologia se bazează pe conceptul dezvoltării durabile care implică:
O viziune de perspectivă, pentru un orizont de cel puţin 10 ani;
O viziune într-un teritoriu mai larg, situat în context naţional, regional şi european, după
caz;
O abordare globală, care include dimensiunile economică, socială, culturală şi de mediu
ale dezvoltării;
Abordarea dezagregată a acestor aspecte;
Preocuparea de a dezvolta teritoriul, însoţită de grija de a conserva resursele existente şi
pentru generaţiile viitoare.
Metodologia este structurată în două părţi, după cum urmează:

Partea I: Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de


amenajare a teritoriului.
Cap.I. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului
stabilite prin Legea 350/2001.
Cap.II. Iniţierea şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Cap.III. Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Cap.IV. Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Cap.V. Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare a documentaţiilor
Cap.VI. Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor
Cap.VII. Proceduri de modificare şi/sau actualizare
Cap. VIII. Relaţia cu documentaţiile de urbanism
Cap.IX. Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi modul de
prezentare:
Secţiunea 1-a Planul de amenajare a teritoriului naţional - PATN
Secţiunea a 2-a Planul de amenajare a teritoriului judeţean - PATJ
Secţiunea a 3-a Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ, care cuprinde:
Secţiunea 3.1. Planul de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR
Secţiunea 3.2. Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean - PATZIJ
Secţiunea 3.3. Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal –
PATZIO, PATZIC

5
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Partea a II-a: ANEXE :


Anexa nr. 1 Documente europene pentru amenajarea teritoriului
Anexa nr. 2 Conţinutul, caracterul şi principalele etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii
Anexa nr. 3 Indicatori de analiză şi evaluare
Anexa nr. 4 Bilanţ teritorial
Anexa nr. 5 Culori şi semne convenţionale pentru elaborarea planşelor
Anexa nr. 6 Competenţe de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexa nr. 7 Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri necesare pentru aprobarea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexa nr. 8 Lista principalelor acte normative în vigoare în domeniul amenajării teritoriului
Anexa nr. 9 Glosar de termeni

In cadrul metodologiei se face o prezentare completă a conţinutului-cadru al Planului de


amenajare a teritoriului judeţean PATJ, ca unitate administrativ-teritorială de bază conform
Constituţiei. Acesta constituie cadrul de referinţă pentru celelalte categorii de documentaţii de
amenajare a teritoriilor zonale – regionale, interjudeţene, frontaliere, interorăşenesti,
intercomunale, metropolitane şi periurbane.
In vederea evitării redundanţei, pentru acestea din urmă sunt prezentate numai aspectele
care ţin de componenţa şi particularităţile lor teritoriale, precum şi de problematica specifică
pentru care se elaborează.

6
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Capitolul I.
Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a
teritoriului.
Art. 1 - Domeniul de activitate
(1) In România cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului îl
constituie Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi
completările ulterioare.
Legea stabileşte că activitatea de amenajare a teritoriului se adresează întregului
teritoriu naţional, şi este o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă. Impreună cu
activitatea de urbanism, contribuie, printr-un ansamblu de activităţi complexe, la
dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi
la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale (art.2 din Lege).
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie globală, funcţională,
prospectivă şi democratică şi se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza
principiilor ierarhizării, coeziunii economico-sociale şi integrării spaţiale la nivel naţional,
regional şi judeţean (art.3 şi 8 din Lege). Ea reprezintă o activitate operaţională, integratoare şi
normativă.
Preocuparea majoră a tuturor acţiunilor de amenajare a teritoriului o constituie omul
şi condiţiile sale de viaţă în interacţiune cu mediul înconjurător, realizarea unui cadru de viaţă
care să asigure dezvoltarea personalităţii umane într-un mediu organizat la scară umană, în
condiţiile dezvoltării durabile a teritoriului şi localităţilor.
Activitatea de amenajare a teritoriului are ca scop fundamental „armonizarea la
nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale stabilite la
nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale
ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre
acestea „ (art 7 din Lege).
(2) Activităţile principale în domeniul amenajării teritoriului constau în transpunerea în
teritoriu a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă precum şi în urmărirea
aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate (art.14 din
Lege). Sunt considerate activităţi conexe cercetările în domeniul amenajării teritoriului şi studiile
de fundamentare, managementul bazei de date şi de documente, elaborarea de strategii şi
politici în domeniu, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, elaborarea
de acte cu caracter normativ, monitorizarea şi controlul transpunerii în fapt a prevederilor din
strategii, politici, programe şi operaţiuni de amenajare a teritoriului (art. 15 din Lege)
(3) Realizarea obiectivelor principale ale amenajării teritoriului privind dezvoltarea
economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi
colectivităţilor umane, gestionarea responsabilă a teritoriului şi a resurselor naturale şi protecţia
mediului fac obiectul documentaţiilor de amenajare a teritoriului care se concretizează prin
planuri, programe şi proiecte.
(4) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director
care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diferite nivele
de complexitate. Acestea sunt ulterior detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor
administrative ale oraşelor şi comunelor.
(5) Conceptul de amenajare a teritoriului în România şi obiectivele stabilite pentru etapa
actuală, sunt racordate la principalele documente europene din acest domeniu şi anume :
a) Carta europeană a amenajării teritoriului – document al Consiliului Europei,
adoptat la cea de a 6 – a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea
Teritoriului, (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos – în 1983;

7
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

b) Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială


echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene – document al Uniunii Europene, adoptat
la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţările UE –
Potsdam – 1999.
c) Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului
european – document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor
Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT ) – Hanovra 2000.
d) Agenda Teritorială Europeană document al Uniunii Europene, adoptat la
Reuniunea Informală al Miniştrilor Europeni, Responsabili cu Dezvoltarea urbană şi Coeziunea
Teritorială – Leipzig – 2007.

Art. 2 - Categorii de documentaţii


(1) Documentaţiile de amenajare a teritoriului, conform art.40 din Lege, sunt
următoarele :
• Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN
• Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ
• Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ
Toate aceste categorii de planuri au caracter director
(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN, reprezintă expresia spaţială a
programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale
organizării şi dezvoltării durabile pentru întreg teritoriul ţării.
PATN este compus din secţiuni specializate, care abordează principalele obiective
ale dezvoltării economice naţionale în contextul integrării României în Uniunea Europeană cum
ar fi protecţia patrimoniului natural şi construit, dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor
şi localităţilor ţării, utilizarea raţională a resurselor de apă, dezvoltarea infrastructurii de
comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport europene ş.a.
Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin
obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
(3) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, are rolul de a transpune
spaţial programul de dezvoltare economico-socială a judeţului, elaborat de către autorităţile
judeţene pentru teritoriul pe care îl gestionează.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu PATN şi PATZ, cu
programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare. Prevederile
PATJ devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le
detaliază.
Periodic, la 5 – 10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale
judeţului, PATJ se actualizează.
(4) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ are rolul de a realiza
concretizarea strategiilor sectoriale şi regionale în teritoriu şi de a contribui la soluţionarea unor
probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi : intercomunale sau interorăşeneşti,
compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe; interjudeţene, înglobând
părţi din judeţe sau judeţe întregi; regionale, compuse din mai multe judeţe care sunt asociate în
regiuni de dezvoltare conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională.
Direcţiile de dezvoltare formulate în PATZ devin obligatorii pentru documentaţiile la
nivelul teritorial inferior.
(5) Conţinutul detaliat al categoriilor de documentaţii enunţate este prezentat în Cap.IX,
secţiunile 1,2 şi 3.

Art. 3 – Caracterul documentaţiilor de amenajare a teritoriului


Potrivit Legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter:

8
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

• obligatoriu , activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării lor revenind în


sarcina instituţiilor cu atribuţii în domeniu, conform legii;
• ierarhic, prevederile din documentaţiile de nivel teritorial superior sunt obligatorii
pentru documentaţiile care le detaliază;
• de planificare strategică, prin integrarea şi corelarea strategiilor sectoriale şi judeţene;
planurile de amenajare a teritoriului trebuie să vizeze dezvoltarea , să formuleze direcţii de
dezvoltare pentru perioade bine determinate, să beneficieze de suportul politic şi administrativ al
autorităţilor cu rol decizional.

Capitolul II.
Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Art. 4 – Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului
(1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului aparţine, conform
Legii, colectivităţilor locale, prin autorităţile deliberative şi executive, sau Guvernului, după caz.
(2) Iniţierea elaborării Secţiunilor care compun Planul de amenajare a teritoriului
naţional – PATN, revine autorităţii administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului,
în colaborare cu alte ministere, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR, se iniţiază de către
autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului în colaborare cu
autorităţile administraţiei centrale şi locale. PATZR are ca obiect ariile geografice constituite în
regiuni de dezvoltare, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România.
(4) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean sau frontalier se iniţiază de
consiliile judeţene din două sau mai multe judeţe, prin asociere, interesate în realizarea unor
investiţii în comun, precum şi cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţările vecine.
(5) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal se iniţiază
de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază – municipii, oraşe şi comune –
interesate în realizarea, prin asociere, a unor investiţii de interes comun pe teritoriile lor. PATZ
interorăşenesc sau intercomunal poate cuprinde teritoriile unor unităţi de bază vecine, situate în
acelaşi judeţ sau teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază din judeţe învecinate.
(6) Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan sau periurban se iniţiază de
consiliul local al unităţilor administrativ-teritoriale urbane de rangul I sau rangul II după caz cu
acceptul tuturor consiliilor locale cuprinse în limita teritoriului stabilit.
(7) Planul de amenajare a teritoriului judeţean - PATJ, se iniţiază de consiliul judeţean.
PATJ-ul este documentaţie obligatorie pentru amenajarea şi dezvoltarea judeţului,

Art. 5 – Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului


(1) In conformitate cu prevederile legale în vigoare, finanţarea elaborării sau actualizării
documentaţiilor de amenajare a teritoriului, inclusiv a studiilor de specialitate necesare pentru
fundamentarea acestora, se face din fondurile prevăzute în bugetele locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul de stat şi din venituri proprii constituite
la autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului, în baza art. 40 din
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, din prin Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
(2) Finanţarea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu caracter deosebit
– inclusiv a studiilor de fundamentare a acestora – în cazul unor zone care necesită studii şi
cercetări complexe, se poate face şi din fondurile destinate cercetării, dezvoltării regionale şi din
alte surse legal constituite din ţară şi/sau străinătate.

9
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(3) Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului, în scopul


realizării unor obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, după caz, pot
colabora cu persoane juridice din ţară sau din străinătate.

Capitolul III.
Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Art. 6. - Principale etape ce trebuie parcurse în procesul de elaborare a
documentaţiilor
Procesul de elaborare a documentaţiilor, de la iniţiere până la aprobare, implică
parcurgerea succesivă şi parţial concomitentă, a următoarelor etape:
(1) Etapa preliminară de pregătire a elaborării documentaţiilor:
a) informarea populaţiei asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei, a scopului şi
obiectivelor acesteia se face prin grija iniţiatorului prin intermediul mass-mediei: publicare pe
siteul propriu şi în presă, prezentări la posturi locale de radio şi TV, conferinţe, afişe, interviuri şi
alte mijloace;
b) adjudecarea elaborării documentaţiilor se face conform prevederilor legale în
vigoare; în cazul finanţării din fonduri publice, se face prin licitaţie publică, cerere de oferte sau
negociere cu o singură sursă;
c) desemnarea elaboratorului documentaţiilor care se finanţează din fonduri publice se
face, potrivit prevederilor legale în vigoare, de către comisia numită în acest scop de autoritatea
administraţiei publice, în urma analizării ofertelor prezentate.
d) contractarea lucrărilor:
(i) comanda pentru elaborarea documentaţiilor se emite de beneficiar şi se transmite
elaboratorului desemnat, în condiţiile legii;
(ii) tema-program pentru elaborarea documentaţiei se întocmeşte de către beneficiar, sau
de către acesta împreună cu elaboratorul şi trebuie să evidenţieze principalele obiective,
probleme şi prevederi pe care urmează să le conţină documentaţia, forma de prezentare, termene
de predare, acestea urmând să se încadreze în conţinutul – cadru stabilit prin metodologia de
faţă;
(iii) în lipsa temei-program, documentaţia se va elabora pe baza conţinutului-cadru al
documentaţiei respective, potrivit capitolului IX, secţiunile 1, 2 sau 3 din prezenta Metodologie;
(iv) valoarea lucrării ce se finanţează din fonduri publice se stabileşte prin însumarea
evaluării fizice şi financiare a operaţiunilor (exprimate în număr de ore medii convenţionale,
transformate în lei pe baza tarifului orar al unităţii elaboratoare), pe baza de selecţie de oferte;
valoarea lucrărilor finanţate din fonduri private se stabileşte prin negociere;
(v) contractul se întocmeşte de elaborator, pe baza comenzii beneficiarului şi conţine
obligaţiile părţilor semnatare în elaborarea şi recepţionarea documentaţiei, evidenţiindu-se
termenele şi valorile fazelor decontabile şi clauzele contractuale; după semnarea contractului,
elaboratorul documentaţiei poate încheia subcontracte de elaborare cu alte unităţi de proiectare
sau cu persoane fizice – specialişti în domeniu, cu respectarea condiţiilor din contractul de bază.
(vi) procedura de adjudecare şi contractare a documentaţiilor este precizată în Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2005 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi
Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a acesteia.
(2) Etapa de documentare, de asigurare a bazei de date şi informaţii presupune
consultarea a numeroase surse documentare, selectarea şi agregarea datelor din diferite domenii
care se referă la teritoriul ce face obiectul studiului.
a) Sursele de documentare principale sunt următoarele:

10
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(i) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la diferite nivele teritoriale


(secţiuni ale PATN), planuri de amenajare a teritoriului zonal sau judeţean;
(ii) strategia de dezvoltare la nivel naţional;
(iii) strategii, planuri şi programe de dezvoltare regională;
(iv) strategii sectoriale ale ministerelor şi ale altor organe centrale;
(v) strategii şi programe de dezvoltare ale judeţelor;
(vi) studii de fundamentare elaborate anterior cu condiţia ca informaţiile şi prevederile
cuprinse în acestea să nu fie depăşite ;
(vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional, cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării
umane;
(viii) programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv ;
(ix) informaţii statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi care se pot obţine de la
Institutul Naţional de Statistică sau de la direcţiile judeţene de statistică, prin consultarea
publicaţiilor acestora sau prin solicitarea de date suplimentare;
(x) informaţii statistice cuprinse în sistemul EUROSTAT, CANSTAT, CEE-ONU
gestionate de INS şi organisme internaţionale;
(xi) informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizare ale acestora,
(inspectorate, direcţii judeţene)
(xii) informaţii furnizate de organisme neguvernamentale, agenţi economici etc.;
(xiii) date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului;
(xiv) legislaţia specifică
b) Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului, care va fi
sprijinit în acest sens de către beneficiar (MDRL, administraţia publică judeţeană sau locală).
Potrivit Legii, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să
furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de
activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze
informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor (art.24 alin. 2
din Lege). De asemenea, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe centrale, agenţi economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi
desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare
în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului (art. 27 alin. 2 din Lege). Pentru
obţinerea altor tipuri de date şi informaţii, elaboratorul poate încheia contracte cu persoane
fizice sau juridice deţinătoare de astfel de informaţii.
(3) Studii de fundamentare a strategiilor şi prevederilor cuprinse în documentaţii;
a) Pentru aprofundarea şi fundamentarea prevederilor anumitor domenii sunt necesare
studii de fundamentare care pot fi întocmite de instituţii specializate sau de către elaboratorul
documentaţiei de amenajare a teritoriului, dacă are competenţa necesară.
b) Obiectul studiilor se stabileşte de elaborator împreună cu beneficiarul documentaţiei
respective;
c) Numărul şi amploarea acestora depinde de mărimea şi complexitatea problemelor
specifice, precum şi de existenţa unor studii de fundamentare anterioare.
d) Lista studiilor de fundamentare necesare se întocmeşte la primirea comenzii, astfel
încât beneficiarul să poată cunoaşte, la definitivarea contractului, valoarea totală a acestora.
e) După specificul lor, studiile de fundamentare pot fi:
(i) studii de fundamentare cu caracter analitic, care se referă la un domeniu al analizei,
ca de exemplu: studii geotehnice; studii de mediu, studii privind fondul forestier, studii privind
evoluţia istorică, culturală; stabilirea şi delimitarea zonelor de risc; valorificarea potenţialului
turistic, organizarea circulaţiei;
(ii) studii de fundamentare cu caracter consultativ, care să evidenţieze, pe bază de
sondaje sau anchete socio-urbanistice, unele cerinţe şi opţiuni ale populaţiei;

11
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

f) Studii de fundamentare cu caracter prospectiv, care să reprezinte prognoze, scenarii


sau alternative pentru diferite domenii sectoriale: evoluţia populaţiei; evoluţia funcţiunilor
economice, a cerinţelor în domeniul forţei de muncă, a locuirii.
g) Conţinutul studiilor de fundamentare va fi structurat astfel:
(i) definirea obiectivelor studiului;
(ii) analiza critică a situaţiei existente;
(iii) evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor;
(iiii) propuneri, scenarii alternative.
(4) Etapa de elaborare propriu-zisă constă în:
a) Elaborarea celor trei mari părţi, care sunt detaliate în Capitolul IX “Conţinutul-
cadru” şi anume :
(i) identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea
problemelor şi disfuncţionalităţilor;
(ii) diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea
anticipată şi dorită pentru orizontul de timp stabilit;
(iii) strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri.
b) Cele trei părţi pot fi constituite în volume separate şi cuprind piese scrise (memoriu)
şi desenate (planuri/planse). Documentaţiile pot fi predate în 2 sau 3 etape, în conformitate cu
Tema – program, iar conţinutul acestora este detaliat în capitolul IX.
c) Pe parcursul elaborării documentaţiilor, între executant şi beneficiar pot avea loc
consultări; de asemenea se vor avea în vedere cerinţele şi opiniile populaţiei exprimate în
procesul de consultare.
f) După predarea fiecărei etape, beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra
documentaţiei, prin formularea unor observaţii şi recomandări, care vor fi analizate şi introduse
în documentaţie, după caz.
g) După elaborarea ultimei etape este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la
MDRL şi alte organisme centrale şi teritoriale desemnate prin legislaţia în vigoare.

Capitolul IV
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Art. 7. Constituirea şi componenţa Comisiei de amenajare a teritoriului în vederea


coordonării elaborării, şi avizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului.
(1) Autorităţile publice locale şi judeţene, fiecare în cadrul competenţelor sale oferite de
lege, sub coordonarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului, gestionează şi garantează activitatea de amenajare a
teritoriului.
(2) În vederea fundamentării deciziilor privind activităţile de amenajarea teritoriului,
precum şi pentru sprijinirea participării şi consultării populaţiei la aceste activităţi, în cadrul
autorităţilor publice centrale şi judeţene, se constitue Comisia de Amenajare a Teritoriului,
numită în continuare ,,Comisia” ca organ consultativ cu atribuţii de avizare, expertizare tehnică
şi consultanţă după cum urmează:
- Comisia Naţională de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, în cadrul organului de
specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului în coordonarea
ministrului;
- Comisia Judeţeană de Amenajare a Teritoriului, în cadrul Consiliilor judeţene, în
coordonarea preşedintelui consiliului judeţean;
(3). Constituirea Comisiei, componenţa precum şi modul de organizare şi funcţionare se
fac la propunerea secretarului de stat/vicepreşedintelui consiliului judeţean, după caz şi se aprobă
prin ordin al ministrului sau hotărâre a consiliului judeţean, după caz;
12
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(4). Pentru constituirea Comisiei fiecare autoritate a administraţiei publice centrale şi


judeţene menţionate la alin (3) va transmite solicitări scrise tuturor autorităţilor administraţiei
publice şi instituţiilor centrale/locale după caz, pentru a-şi desemna delegaţi care vor face parte
din aceasta.
(5). Persoanele desemnate să facă parte din Comisie vor avea mandatul instituţiilor pe
care le reprezintă, de a exprima în cadrul şedinţelor, puncte de vedere în numele acestora.
(6). Preşedintele comisiei este ministrul /secretarul de stat, preşedintele consiliului
judeţean/ vicepreşedintele consiliului judeţean, după caz.
(7). Pe lângă preşedinte, Comisia va cuprinde obligatoriu:
directorul general, directorul, sefii de serviciu, coordonatori ai activităţii de amenajare a
teritoriului si urbanism, la nivel central/judeţean, după caz;
preşedintele comisiei de consilieri din cadrul consiliului judeţean, responsabil cu
coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanismului;
directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională, din regiunea pe teritoriul căreia se
află judeţul respectiv.
reprezentanţii delegaţi ai tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor
centrale/judeţene, după caz, care avizează şi emit avize pentru planurile de amenajare a
teritoriului, la nivelul administrativ respectiv;
un reprezentant al Registrului Urbanismului din România;
un reprezentant al Ordinului Arhitecţilor din România;
(8). Direcţia generală, direcţia, serviciul, desemnat cu coordonarea activităţii de
amenajarea teritoriului şi urbanism la nivel central/judeţean, după caz, va asigura secretariatul
Comisiei;
(9). La şedinţele Comisiei Naţionale/Comisiei Judeţene, vor fi invitaţi preşedinţii
consiliilor judeţene/primarii unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul planului aflat în
avizare;

Art. 8. - Avize/acorduri necesare aprobării documentaţiilor de amenajare a


teritoriului
(1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se face de către
autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit art.56 alin.1 şi Anexei nr.1.
din Lege.
(2) Avizele/ acordurile au caracter obligatoriu, în sensul că cerinţele cuprinse în aceste
avize vor fi introduse în documentaţie înainte de aprobarea acestora.
(3) Avizele/acordurile sunt necesare în vederea realizării concordanţei dintre propunerile
de dezvoltare a teritoriului cu politicile de dezvoltare stabilite la nivel naţional, sectorial,
judeţean şi local.
(4) Solicitarea avizelor/acordurilor asupra documentaţiilor elaborate se face în momentul
în care intervine consensul între beneficiar, elaborator, şi organismele centrale şi teritoriale
interesate reprezentate în Comisie, în ceea ce priveşte propunerile avansate.
(5) Consensul între beneficiar, elaborator, şi organismele centrale şi teritoriale interesate,
se realizează în cadrul Comisiei, prin reprezentanţii lor care au mandat de a exprima puncte de
vedere în numele acestora.
(6) Documentaţiile pentru obţinerea avizelor/ acordurilor se întocmesc de către
elaborator, cu excepţia Raportului de mediu. Raportul de mediu se întocmeşte de către firma/
persoana fizică acreditată de către ministerul de resort ca să desfăşoare procedura de evaluare a
impactului asupra mediului.
(7) Pentru obţinerea avizelor beneficiarul va transmite cu adresă de înaintare,
documentaţiile pentru obţinerea de avize/ acorduri, în format electronic, simulatan către emitenţii
de avize/ acorduri, cu excepţia autorităţii centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării
teritoriului.
13
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(8) Avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul


amenajării teritoriului, se emite ultimul, pe baza documentaţiei prezentate integral şi după
obţinerea avizelor celorlalte organisme centrale şi teritoriale interesate, ai căror reprezentanţi fac
parte din Comisie.
(9) Organismele centrale şi teritoriale interesate vor transmite prin reprezentanţii lor în
Comisie avizul sau acordul solicitat.
(10) Emiterea avizului/ acordului trebuie să se încadreze în termenul de 30 zile de la data
solicitării, fără percepere de taxe, aşa cum prevede legea. Neemitarea avizului/ acordului în
termenul de 30 zile se consideră acord tacit.
(11) La finalizarea documentaţiei, fiecare dintre membrii Comisiei, va facilita şi urgenta
emiterea avizului.
(12) Conţinutul documentaţiilor care se supun avizării organismelor centrale conform art.
56 alin. 2 din Lege este prezentat în Capitolul IX - Secţiunile 1, 2 şi 3, al prezentei Metodologii.
(13) In Anexa nr. 7 sunt prezentate instituţiile centrale şi teritoriale emitente de avize şi
acorduri.

Art. 9. - Soluţionarea divergenţelor în procesul de avizare


(1) Divergenţele care pot apărea pe parcursul avizării se soluţionează pe cale amiabilă,
prin rezolvarea situaţiilor pe plan local, în cadrul Comisiilor judeţene sau de către Comisia
naţională
(2) Principiul soluţionării divergenţelor constă în găsirea unei rezolvări legale, în
favoarea propunerilor de dezvoltare durabilă.

Art. 10. - Aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului


(1) Aprobarea documentaţiilor se face potrivit competenţelor stabilite prin Anexa nr.1 la
Lege, şi Anexa nr. 6 la prezenta Metodologie, ulterior obţinerii tuturor avizelor şi/sau acordurilor
necesare şi după introducerea în documentaţie a condiţiilor din acestea, de către elaborator.
(2) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN) se aprobă de
către Parlament, pe baza avizării de către Guvern a acestora, ca urmare a avizelor favorabile
emise de organismele centrale interesate şi cu participarea autorităţilor administraţiei locale.
(3) Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se aprobă, în funcţie de
componenţa administrativă a unităţilor teritoriale, de către:
a) Consiliile judeşene interesate, pe baza avizelor favorabile ale organismelor centrale
şi/sau teritoriale interesate, în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR),
a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean şi a planului de amenajare a teritoriului
zonal frontalier.
b) Consiliile locale, în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal, interorăşenesc
sau intercomunal, precum şi al planului de amenajare a teritoriului zonal metropolitan al
municipiilor de rangul1, periurban al principalelor municipii şi oraşe.
(4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ) se aprobă de către consiliul
judeţean.

14
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Capitolul V.
Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi
definitivare a documentaţiilor

Art. 11. – Informarea populaţiei asupra intenţiilor administraţiei publice centrale sau
locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului
(1) Responsabilitatea pentru informarea şi consultarea publicului privind documentaţiile
de amenajare a teritoriului revine autorităţilor publice judeţene şi locale, în conformitate cu
prevederile legilor în vigoare.
(2) Excepţie de la aceste prevederi face Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional,
pentru care este responsabil organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul
amenajării teritoriului.
(3) Pentru îndeplinirea responsabilităţilor prevăzute la alin.1. Consiliile locale, judeţene,
şi orgaul specializat al Guvernului în domeniul amenajării teritoriului, respectiv vor adopta un
regulament propriu, cuprinzând reguli privind, modul în care se va face avizarea, respectiv
aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de asemenea modul în care persoanele fizice şi
juridice interesate de pe teritoriul lor administrativ, pot fi implicate în elaborarea sau revizuirea
acestor planuri.
(4) Regulamentul trebuie să conţină ca minimum reguli privitoare la următoarele
aspecte:
a) modul în care sunt făcute publice proiectele de planuri, în diferite faze de elaborare,
pentru care se solicită participarea publicului.
b) modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul său lor
administrativ vor avea posiblitatea să facă comentarii sau contestaţii cu privire la prevederile şi
implementarea planului.
c) modul în care locuitorii şi persoanele fizice şi juridice interesate din teritoriul său lor
administrativ vor avea posibilitatea să-şi exprime părerea, punctul de vedere, cu privire referitor
la proiectele de planuri menţionate mai sus, şi să schimbe idei asupra acestora, cu elaboratorii şi
autorităţile administraţiei publice.

Art. 12. - Organizarea dezbaterii publice cu privire la plannul de amenajare a


teritoriului şi a raportului de mediu aferent.
(1) După finalizarea planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice
autoritatea publică centrală/judeţeană după caz, care este titulara acestuia, anunţă în mass-media,
inclusiv prin afişare pe propria pagină de Internet, disponibilizarea formei finale a planului, şi a
raportului de mediu, locul şi orarul consultării acestuia şi faptul că publicul poate face contestaţii
sau comentarii şi propuneri scrise, la sediul autorităţii publice respective în termen de -90 de zile
de la data anunţului.
(2) Publicul interesat îşi poate exprima opinia asupra planului de amenajare a teritoriului
supus dezbaterii publice şi asupra raportului de mediu şi transmite aceste opinii autorităţii
publice titulară a planului şi autorităţii de mediu competente.
(3) Pe baza observaţiilor justificate, primite din partea publicului, autoritatea publică
titulară a planului, aduce cu ajutorul elaboratorilor, modificări planului şi/sau raportului de
mediu.
(4) După expirarea termenului de depunere a comentariilor sau a contestaţiilor,
autoritatea publică centrală/judeţeană după caz, titulară a planului are obligaţia de a anunţa în
mass-media de două ori, la interval de 3 zile calendaristice, şi pe propria pagină de Internet
organizarea unei şedinţe de dezbatere publică a proiectului de plan sau de program propus,
inclusiv a raportului de mediu, cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data realizării
acestei dezbateri, respectiv 60 de zile calendaristice, în cazul în care implementarea planului
poate avea efecte semnificative transfrontiere.
15
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(5) Pentru finalizarea planului şi a raportului de mediu autoritatea competentă pentru


protecţia mediului, analizează şi rezultatele consultărilor cu publicul realizate până la această
dată şi includerea acestora în raportul de mediu.

Capitolul VI
Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Art. 13. – Redactarea finală a documentaţiilor de amenajare a teritoriului


(1) Redactarea finală a documentaţiilor se face prin introducerea observaţiilor şi
recomandărilor din avize şi/sau acorduri şi a propunerilor populaţiei în măsura în care ele sunt
acceptate de către titularul planului. Redactarea finală se face de către elaborator şi întreaga
documentaţie se predă titularului planului – în două exemplare complete – conţinând piese scrise
şi desenate conform conţinutului – cadru; un număr suplimentar de exemplare - solicitat de către
titular – se asigură de către elaborator, contra cost, în limita cheltuielilor de multiplicare.
(2) Sarcina elaboratorului referitoare la elaborarea documentaţiei se consideră încheiată
odată cu aprobarea acesteia, urmând ca prevederile cuprinse în documentaţii să fie aplicate de
către beneficiar.

Art. 14. – Insuşirea documentaţiilor de amenajare a teritoriului


(1) Insuşirea documentaţiei de către titularul planului are loc odată cu aprobarea
acesteia.

Art. 15. - Urmărirea aplicării documentaţiilor


(1) Urmărirea aplicării documentaţiilor aprobate se face prin compartimentele de
specialitate din aparatul propriu al beneficiarilor, respectiv ale autorităţilor administraţiei publice
centrale –şi alte organisme centrale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale –
consilii judeţene, Consiliul General al municipiului Bucureşti şi consilii locale ale municipiilor,
oraşelor, corespunzător atribuţiilor în domeniu conferite de lege.
(2) In scopul urmăririi modului de aplicare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului
se impune ţinerea la zi a documentaţiilor. Aceasta implică consemnarea în piesele scrise şi
desenate, a tuturor modificărilor intervenite în condiţiile legii, precum şi evidenţa propunerilor,
studiilor şi analizelor efectuate pe parcursul aplicării acestora.
(3). Informatizarea documentaţiilor şi existenţa unor baze de date trebuie să asigure o
corectă şi rapidă ţinere la zi a principalelor elemente constitutive.

Capitolul VII.
Proceduri de modificare şi/sau actualizare
Art. 16. – Modificarea şi actualizarea documentaţiilor
(1) In temeiul art.20 din Lege, MDRL poate solicita autorităţilor administraţiei publice
să modifice sau să actualizeze o documentaţie. In cazul PATJ-urilor, se prevede actualizarea
periodică, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului (art.42 alin.3 din
Lege).
(2) Modificarea documentaţiilor PATJ se face la cererea motivată a autorităţilor
administraţiei publice centrale sau a consiliilor judeţene, pe baza avizului prealabil al organului
de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului.
(3) Actualizarea sau modificarea unei documentaţii de amenajare a teritoriului se poate
face în cazurile în care:
16
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

a). expiră durata de valabilitate prevăzută de Lege sau cea stabilită prin hotărârea de
aprobare a documentaţiei, inclusiv prelungirea duratei;
b) au apărut ulterior schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării
PATJ: noi elemente cu caracter director, oportunitatea realizării unei/unor investiţii majore cu
implicaţii asupra unor părţi determinante ale planurilor de amenajare a teritoriului;
c) se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate şi/sau general,
modificări care fac planul anterior inoperant:
(i) când administraţia publică centrală şi/sau judeţeană îşi modifică politicile ce vizează
dezvoltarea teritoriului de aşa manieră încât este necesară revizuirea;
(ii) realizarea unei infrastructuri majore are implicaţii deosebite asupra teritoriului
(exemplu – construirea unui nou pod peste Dunăre);
(iii) conjuncturi internaţionale impun noi abordări ale problemelor spaţiale, fiind necesară
adaptarea aproape continuă la practica vest-europeană, adaptare legată de procesul de integare;
(iv) sunt lansate, de către administraţia centrală, programe de dezvoltare economică şi
socială având impact deosebit asupra unor teritorii importante.

Capitolul VIII.
Relaţia cu documentaţiile de urbanism

Art. 17. - Corelarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu cele de urbanism


(1) Aşa cum precizează Legea, cele două categorii de documentaţii – de amenajare a
teritoriului şi de urbanism – sunt documentaţii cu atribuţii distincte, complementare.
Documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter director, cele de urbanism au
caracter de reglementare operaţională.
Direcţiile de evoluţie ale unui teritoriu, indiferent de nivel, stabilite într-o
documentaţie de amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele
teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor, prin documentaţiile de urbanism, după cum
urmează:
a) Prevederile din documentaţiile de amenajare a teritoriului de toate categoriile
(PATN, PATZ, PATJ), devin obligatorii pentru documentaţiile de urbanism (PUG, PUZ,).
b) In acelaşi timp pot exista şi corelaţii în sens invers, adică de la documentaţii de nivel
inferior către cele de nivel teritorial superior.
c) In cazul în care se preconizează elaborarea unui PATZ intercomunal şi în zona vizată
de documentaţie există PUG-uri ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază aprobate,
prevederile acestora vor fi luate în consideraţie în documentaţiile de amenajare a teritoriului.
(2) Aceste corelări între documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt
prezentate în Anexa nr.1.

17
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Capitolul IX.
Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

SECŢIUNEA 1.
Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

Art. 18. - Cadru conţinut al documentaţiei


(1) Elaborarea Secţiunilor PATN se face cu implicarea instituţiilor şi specialiştilor din
domeniul vizat, după caz, care să colaboreze sub coordonarea unui institut de cercetare din
domeniu abilitat din punct de vedere profesional.
(2) Conţinutul-cadru pentru noi secţiuni se stabileşte de către Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, în acord cu instituţiile administraţiei centrale de rang similar
interesate de sectorul vizat.

Art. 19. – Elaborarea documentaţiei.


(1) Elaborarea documentaţiei se înscrie, în general, în etapele prezentate la Capitolul III
privind procedura de elaborare, iar conţinutul documentaţiei se structurează în cele trei părţi -
elemente care condiţionează dezvoltarea, diagnostic prospectiv şi general, strategia de
dezvoltare spaţială – cu următoarele specificări:
a) Baza de date şi informaţii va fi constituită din:
(i) studii de fundamentare elaborate pentru domeniul respectiv;
(ii) strategii şi planuri de dezvoltare sectoriale la nivel naţional;
(iii) strategii ale ministerelor interesate în promovarea secţiunii respective;
(iv) strategiile de dezvoltare ale judeţelor;
(v)programe şi proiecte din domeniul respectiv sau care au impact deosebit asupra unor
părţi ale teritoriului ţării;
(vi) informaţii gestionate de Institutul Naţional de Statistică şi/sau de organisme
internaţionale – EUROSTAT, BIM, CEE-ONU, inclusiv informaţiile de mediu raportate la
Agenţia Europeană de mediu şi la Comisia Europeană etc;
(vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional, cum ar fi Raportul naţional al
dezvoltării umane şi Raportul privind starea mediului;
(viii) legislaţia din domeniu, inclusiv cea privind protecţia mediului, şi documentele
europene relevante;
(ix) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la nivel naţional, zonal sau
judeţean;
(x) alte informaţii aflate în gestiunea coordonatorului şi a colaboratorilor acestuia;
(xi) bibliografie specifică.
b) Conţinutul documentaţiei şi graficul de elaborare se stabilesc prin tema-program,
cu acordul MDRL şi al coordonatorului;
c) Lucrarea se va elabora în variante.
d) După finalizarea variantei alese a propunerilor, documentaţia se transmite în anchetă
la consiliile judeţene şi la alte organisme şi instituţii interesate.
e) Observaţiile şi propunerile pertinente primite din partea celor consultaţi se introduc
în documentaţie prin grija elaboratorului.

Art. 20. - Prezentarea documentaţiei Planului de amenajare a teritoriului naţional -


PATN
(1) Documentaţia este constituită din piese scrise şi desenate cu caracter de sinteză.
(2) Piesele desenate (planşe, cartograme, scheme) vor fi întocmite la scări convenabile
care să permită o bună ilustrare şi o bună percepere prin reducere, în vederea publicării în
Monitorul Oficial.
18
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(3) Documentaţia finală se prezintă sub forma necesară unui act legislativ, format dintr-
un text concis şi clar, având în anexă materiale grafice, tabele şi glosar de termeni specifici.
(4) Forma finală a documentaţiei se înaintează ministerelor, cu excepţia MM spre
avizare.
(5) Completările/modificările solicitate de ministere se introduc în documentaţie, iar
documentul astfel modificat/completat, împreună cu raportul de mediu elaborat pentru acesta
conform H.G. nr. 1076/2004, se înaintează Ministerul Mediului
(6) După avizarea de către Ministerul Mediului a documentaţiei, aceasta se transmite
Guvernului spre avizare, conform Legii.
(7) După aprobarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele ţării,
Secţiunea PATN devine lege.

Art. 21. – Secţiunile aprobate ale PATN


(1) Până la data elaborării prezentei Metodologii au fost aprobate prin lege următoarele 5
secţiuni ale PATN:
a) Secţiunea I-a - Căi de comunicaţie, aprobată prin Legea 71/1996. In cadrul acestei
secţiuni s-au prevăzut, într-o viziune globală, pluridisciplinară şi de parteneriat, lucrările de
interes naţional necesar a fi realizate în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de căi rutiere, de căi
feroviare, de căi navigabile şi aeriene; au fost identificate proiectele prioritare şi măsurile de
armonizare pentru dezvoltarea reţelei pe termen scurt, mediu şi lung; s-a realizat racordarea
reţelei naţionale majore de căi de comunicaţii la cele 3 coridoare prioritare de transport european
şi pan-european: IV, VII şi IX.
b) Secţiunea a II – a – Apa, aprobată prin legea 171/1997.
In secţiune sunt legiferate lucrări de interes naţional într-un domeniu strategic al economiei
care să asigure:
(i) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării, poluării şi degradării lor, printr-o
utilizare durabilă;
(ii) corelarea resurselor cu cerinţele de apă pentru populaţie, industrie, irigaţii şi alte
folosinţe.
Toate măsurile necesare în acest scop sunt integrate în amenajarea teritoriului pe termen scurt,
mediu şi lung
c) Secţiunea a III – a Zone protejate aprobată prin Legea 5/2000. Prin această
secţiune s-a creat cadrul legislativ pentru salvgardarea patrimoniului natural şi cultural al ţării, în
concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, prin evidenţierea zonelor purtătoare de valori
patrimoniale, în vederea reabilitării, conservării, protejării şi valorificării lor şi pentru stabilirea
priorităţilor de susţinere financiară a acestor acţiuni.
d) Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi aprobată prin Legea 351/2001.
Secţiunea a fost elaborată în vederea creşterii nivelului general al vieţii economico-sociale
şi culturale, asigurarea de condiţii echivalente pentru toate zonele ţării şi evitarea accentuării
disparităţilor existente şi apariţia altora noi. Localităţile sunt ierarhizate pe ranguri, se
reglementează posibilitatea de promovare în ranguri superioare, se oferă cadrul legal de înfiinţare
a zonelor metropolitane.
e) Secţiunea a V – a Zone de risc natural aprobată prin Legea 375/2001. In cadrul
secţiunii sunt definite zonele de risc natural, se instituie obligativitatea delimitării de urgenţă a
zonelor de risc natural, şi sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor pe care
le pot produce cutremurele de pământ, inundaţiile şi alunecările de teren.
f) Secţiunea a VIII – a Zone cu resurse turistice, aprobată prin Legea nr.190/2009
pentru aprobarea OUG 142/2009 stabileşte că în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse
turistice cuprinse în anexele proiectului turismul este considerat ca activitate economică
prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre
aceste zone. De asemenea legea stabileşte că proiectele de infrastructură specific turistică,

19
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice, vor fi promovate cu prioritate,
prin programele de dezvoltare naţionale, regionale şi judeţene.

SECŢIUNEA a-2-a.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ

Art. 22. – Structura PATJ


PATJ este structurat în trei părţi, conform art. 6 pct. 4 din prezenta Metodologie:
a) Partea I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează
dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor;
b) Partea a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia
actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;
c) Partea a III-a: Obiective şi directii de dezvoltare teritorială pe termen scurt, mediu şi
lung şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare.

Art. 23. – Modul de prezentare


(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ – este constituit din piese scrise şi
desenate, prevăzute în Anexa nr. 9.
(2) Piesele scrise şi desenate se structurează conform celor trei părţi ale PATJ stipulate
în art. 22 din prezenta Metodologie.

Art. 24. – Conţinutul pieselor scrise


(1) Piesele scrise se prezintă sub forma unor memorii, care pot fi grupate în trei volume
separate, pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea
problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar.
(2) Memoriile se întocmesc pe capitole, subcapitole şi alineate, dispuse într-o succesiune
logică, cu o tratare explicită, concisă şi sugestivă.
(3) In cuprinsul memoriilor pot fi folosite cartograme, grafice şi scheme, care ilustrează
evoluţiile şi tendinţele fenomenelor analizate şi distibuţia teritorială a acestora.

Art. 25. – Conţinutul Părţii I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor
care condiţionează dezvoltarea.
(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă analiza situaţiei socio-economice, de
mediu şi de gospodărire a apelor, prezente cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor, în
vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.
a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe
componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate
pe domenii-ţintă.
b) Analizele care se efectuează au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la
prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi
calitative ale caracteristicilor economico-sociale.

(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:


a) introducere: tema-program, programul elaborării lucrării, perioada vizată, relaţiile cu
alte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism planuri şi strategii de dezvoltare
economico-socială, agenda consultării publicului;
b) notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei
de elaborare a documentaţiei şi obiectivele acesteia;
c) date generale; scopul şi necesitatea elaborării documentaţiei; baza documentară şi
bibliografia; metodologia de lucru;
d) studiile de fundamentare efectuate, strategiile şi programele de dezvoltare care au
stat la baza documentaţiei.
20
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(3) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru


alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004.
(4) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la
prezenta Metodologie „Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi
calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele patru
domenii-ţintă :

1. STRUCTURA TERITORIULUI:
1.1. Localizare geografică
1.2. Cadrul natural/mediul:
a) cadrul natural - relief, climă, faună, floră, biodiversitatea, reţeaua hidrografică,
resursele de apă de suprafaţă şi subterane, resursele solului (inclusiv vegetaţia forestieră),
resursele subsolului.
b) analiză stării actuale a mediului şi aspectele teritoriale ale acestuia - obiectivele de
protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, regional şi judeţean, zonele de risc natural
(inundaţii, alunecări de teren, cutremure, avalanşe), zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor
tipuri de risc şi poluări, zone deficitare în resurse de apă, zone de depozitare necontrolată a
deşeurilor, menajare şi industriale, calitatea factorilor de mediu (aer, apă, sol), aspecte ale
biodiversităţii în zonă, factori climatici.
1.3. Zone protejate, peisajul cultural naţional:
a) patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naţionale şi regionale, rezervaţii ale
biosferei, rezervaţii naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii protejate şi
avifaunistice;
b) patrimoniul construit protejat: monumente istorice;
c) peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului
cultural imaterial.
Vor fi evidenţiate cu precădere zonele în care au loc:
i) procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică; resurse naturale
valoroase care necesită protecţie;
ii) procese naturale şi antropice de degradare a patrimoniului construit şi a peisajului,
obiective ale patrimoniului construit neprotejate, inclusiv peisajele culturale;
Prezentul capitol se va redacta ţinând seama de legislaţia privind protecţia
mediului, în vigoare.
1.4. Reţeaua de localităţi:
a) structura, categorii de mărime după numărul de locuitori;
b) ierarhizarea şi funcţiunile localităţilor; satisfacerea indicatorilor minimali de definire,
pe categorii de localităţi, în ceea ce priveşte infrastructura socio-culturală, echiparea tehnico-
edilitară şi locuirea, conform PATN – Secţiunea a IV-a; accesibilitatea cu evidenţierea,
Vor fi evidenţiate:
i. zone lipsite de municipii şi oraşe;
ii. zone rurale defavorizate;
iii. zone /localităţi lipsite de dotări publice cu rol teritorial, de echipări tehnico- edilitare,
cu fond construit nevaloros, lipsite de legături telefonice şi alimentare cu energie electrică;
iv. zone/ localităţi greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu;
v. localităţi în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit, zone de extindere
necontrolată şi fenomene de suburbanizare;
vi. unităţi administrativ-teritoriale de bază nefuncţionale/deficitare şi cele cu perspective
de promovare în categorii superioare.
1.5. Infrastructurile tehnice majore:
a) gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă,
amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor, prize de apă sau alte lucrări de amenajare
din albia cursurilor de apă, baraje şi acumulări, alunecărilor de teren; amenajări
21
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

hidroameliorative pentru agricultură (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului); amenajări


pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor, etc.;
b) reţeaua de căi de comunicaţie şi transport: căi rutiere, căi ferate, căi navigabile, căi
aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei, trasee pentru biciclişti); transport de produse prin
conducte (conducte de ţiţei şi produse petroliere, de gaze naturale);
c) producţia şi transportul energiei electrice şi termice:
d) reţele de telecomunicaţii: sisteme de telefonie, cabluri de fibră optică, gradul de
asigurare a localităţilor/populaţiei cu posturi telefonice;
e) amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale.
Vor fi evidenţiate:
i) zone deficitare în resurse de apă, surse de apă care necesită măsuri de protecţie (ape
de suprafaţă, ape subterane);
ii) localităţi parţial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare; localităţi care nu
sunt echipate cu hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor;
iii) localităţi care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare, inclusiv a reţelei de
distribuţie a apei pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor;
iv) zone amenajate în sistem pentru irigaţii şi desecări nefuncţionale din cauza
deteriorării;
v) trasee/ sectoare critice de căi rutiere, feroviare şi navigabile: nemodernizate, în stare
necorespunzătoare de viabilitate, capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari, puncte critice
(pasaje de nivel, traversări de localităţi, poduri în stare necorespunzătoare);
vi) zone/ localităţi lipsite de legături telefonice;
vii) zone cu resurse de energie neconvenţională nevalorificate;
viii) zone /localităţi neracordate la sistemul energetic sau parţial electrificate.
1.6. Zonificarea teritoriului:
a) utilizarea terenurilor, bilanţ teritorial conform Anexei nr. 4, inclusiv terenurile cu
destinaţie specială;
b) evidenţierea profilului dominant al zonelor: agricol, silvic, turistic, mixt etc.;
c) zone cu grad de utilizare redusă: agricultură, silvicultură, ponderea rezervaţiilor
naturale;
d) zone cu folosire intensivă: intravilane, terenuri pentru locuire, industrie/depozite,
parcuri de activităţi;
e) zone în care se manifestă presiune asupra spaţiului rural.
2. STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ
2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic:
a) volumul populaţiei şi structura acesteia pe sexe, medii, grupe de vârstă, naţionalităţi,
religii ;
b) evoluţia populaţiei, rata medie de creştere a populaţiei;
c) mişcarea naturală şi mişcarea migratorie.
2.2. Resursele umane:
a) starea de sănătate;
b) accesibilitatea la asistenţă medicală;
c) nivelul de instruire;
d) structura şi dinamica resurselor de muncă ;
e) ocuparea resurselor de muncă;
f) nivelul de trai, gradul de sărăcie.
Vor fi evidenţiate:
i) zone/localităţi cu fenomene de depopulare datorită sporului natural şi migratoriu
negativ;
ii) zone/ localităţi cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populaţiei;
iii) zone puternic ruralizate, cu accesibilitate redusă la reţelele de învăţământ, sănătate,
cultură;
22
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

iv) zone/localităţi cu rate scăzute de ocupare a populaţiei şi a resurselor de muncă


v) zone /localităţi cu rate ridicate de ocupare a populaţiei în agricultură;
vi) zone monoindustriale;
vii) zone cu densitate scăzută de populaţie;
viii) zone/localităţi afectate de sărăcirea populaţiei
ix) zone /localităţi cu rate ridicate ale şomajului.
3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (conform clasificării CAEN)
3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura:
a) structura terenurilor agricole, dinamica producţiei vegetale şi animale, potenţial
pedologic, zonarea producţiei agricole;
b) îmbunătăţiri funciare: suprafeţe, starea lucrărilor;
c) populaţia activă în agricultură, proprietatea funciară;
d) mărimea medie a exploataţiilor agricole;
e) resurse forestiere, funcţiuni ale pădurilor, starea pădurilor;
f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă şi produsele auxiliare;
g) valorificarea producţiei silvice, valorificarea pădurii pentru turism şi recreere;
h) exploataţii şi amenajări piscicole; valorificarea producţiei piscicole.
3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii
a) resurse locale valorificate de industrie;
b) structura industriei: număr salariaţi, populaţie ocupată ;
c) repartiţia în cadrul reţelei de localităţi, centre industriale, parcuri industriale, zone
libere;
d) agenţi economici, inclusiv IMM; suprastructuri industriale – reţele de producţie;
e) dinamica activităţii de construcţii.
3.3. Turismul
a) potenţial, structură, domenii de excelenţă, dinamică ;
b) forme de turism (balneare, agroturistice etc.);
c) structuri de primire turistică, capacităţi, circulaţia turistică, capacitatea de cazare.
3.4. Servicii economice: comerţ, transporturi şi telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare,
informatică, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finanţe-bănci, asigurări şi tranzacţii
imobiliare, burse de valori, burse de mărfuri:
a) structură, domenii de excelenţă;
b) agenţi economici, inclusiv IMM;
c) dotare tehnică şi materială.
Vor fi evidenţiate:
i) Zone şi centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială:
declinul activităţilor prin sistarea activităţilor extractive sau prelucrătoare; trecerea în conservare
a instalaţiilor industriale; prezenţa unor activităţi monoindustriale; nerestructurarea capacităţilor
ineficiente, etc.
ii) Zone cu potenţial agricol ineficient valorificat: numeroase exploataţii mici şi risipite,
slab dotate tehnic, slab echipate cu servicii, cu excedent de forţa de muncă fără posibilităţi de
ocupare permanentă, soluri afectate de eroziune şi exces de umiditate etc;
iii) Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de: gradul
redus/lipsa de echipare cu structuri de primire turistică şi servicii conexe; circulaţia turistică,
care depăşeşte capacitatea de suport a factorilor turistici; alte funcţiuni care vin în conflict cu
activităţile turistice; activităţi care degradează calitatea mediului etc.;
iv) Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreţinere şi prin defrişări
necontrolate;
v) Zone de conflict în dezvoltarea funcţiunilor economice;
vi) Zone defavorizate.
4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL ŞI NAŢIONAL
4.1. Coridoare de transport, oraşe-poartă
23
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

4.2. Poli de atracţie externi/poli interni cu influenţe extrajudeţene.


4.3. Zone de cooperare transfrontieră
4.4. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile de dezvoltare
vecine
4.5. Zone metropolitane, periurbane

Art. 26. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general:


(1). Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I, cât şi a tendinţelor
majore care se manifestă, se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale la
nivelul judeţului, pe domeniile-ţintă şi componentele acestora.
(2). Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor
viitoare de evoluţie a fenomnelor şi proceselor specifice domeniilor diagnosticate, pentru
evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv
oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor.
(3). Pe baza diagnosticului prospectiv din alin. (1) şi a evaluării decalajului dintre situaţia
actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul de timp stabilit, se formulează diagnosticul
general al teritoriului judeţean.
(4). Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente, în
vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile, socio-
economice ale teritoriului judeţean, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta
beneficiază.
(5). Se vor stabili astfel relaţiile şi sinergiile dintre diferitele domenii, pentru a
obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe în vederea stabilirii ierarhiei
priorităţilor de soluţionare a cestor probleme , în funcţie de gravitatea lor.
(6). In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate
obiectivele de mediu, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea
posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare, ca
parte integrantă a documentaţiei.
(7). Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi amploare
teritorială. Atât problemele, cât şi oportunităţile se pot referi la areale sau pot fi punctuale.
(8). Pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, conform alin. 2 şi 3, se
identifică acţiunile şi măsurile pentru asigurarea cerinţelor prioritare în cadrul domeniilor-ţintă
analizate.

Art. 27. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare teritorială şi programul


de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare.
(1) Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cuprinde obiectivele strategice
generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi lung. Obiectivele strategice
generale sunt formulate ca principii majore, care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială a
judeţului, prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi să asigure
eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice
generale pot fi elaborate în alternative, acestea urmînd a fi discutate cu autorităţile administraţiei
publice judeţene în vederea asumării politice a acestora de către acestea din urmă.
Obiectivele strategice generale se stabilesc în conformitate şi cu propunerile rezultate din
documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional şi regional, precum şi cu elementele rezultate
din contextul teritorial - regional naţional şi european: coridoare europene de transport, zone de
cooperare transfrontalieră ş.a.
(2) Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să
răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele
strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind
protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile
pentru protecţia mediului.
24
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Art. 28. – Principalele obiective pe domenii-ţintă sunt următoarele :


1. STRUCTURA TERITORIULUI

a) Cadrul natural/mediul
(i) eliminarea/atenuarea consecinţelor factorilor de risc natural, tehnologic, de poluare a
aerului, apei şi solului, precum şi a celor rezultaţi din presiunea antropică;
(i) protejarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
(ii) protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de
substanţe minerale utile;
(iii) amenajări ecologice pentru depozitarea deşeurilor menajere şi industriale;
(iv) protejarea patrimoniului natural, construit şi peisajului de interes naţional declarat şi
a celui de interes local ;
(v) protejarea zonelor verzi, a pădurilor şi a zonelor umede ;
(vi) asigurarea obiectivelor de calitate a aerului, a solului şi subsolului;
(vii) conservarea florei, faunei şi a diversităţii biologice.

d) Reţeaua de localităţi:
(i) structura localităţilor în raport cu rangul lor stabilit prin lege;
(ii) promovarea unui model de dezvoltare policentrică la nivel judeţean în vederea
realizării unei coeziuni teritoriale: noduri de transport pe eurocoridoare;
(iii) promovarea de localităţi urbane cu rol de echilibru faţă de reşedinţa de judeţ;
localităţi rurale principale care întrunesc condiţii de a deveni centre cu rol intercomunal;
(iv) categorii de mărime a localităţilor după numărul de locuitori estimaţi în perspectivă;
(v) măsuri pentru satisfacerea indicatorilor minimali de definire a categoriilor de
localităţi după rang; propuneri de reabilitare, completare şi implementare în localităţi a dotărilor
cu unităţi publice cu rol teritorial şi a echipării tehnico-edilitare;
(vi) îmbunătăţirea accesibilităţii;
(vii) asigurarea necesarului de locuinţe în localităţile urbane şi rurale ;
(viii) propuneri de îmbunătăţire/modificare a organizării administrative a teritoriului
judeţean (declarări de oraşe, înfiinţare de comune, schimbări ale statutului de reşedinţă de
comună, trecerea satelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta).

c) Infrastructura tehnică
(i) Gospodărirea apelor: lucrări pentru valorificarea resurselor de apă în vederea
acoperirii consumului diverşilor consumatori - lacuri de acumulare, derivaţii, aducţiuni; lucrări
hidrotehnice: îndiguiri, regularizări cursuri de apă; lucrări hidroameliorative pentru reabilitarea şi
extinderea irigaţiilor, desecărilor şi combaterii eroziunii solului; amenajări pentru asigurarea
necesarului de apă pentru stingerea incendiilor.
(ii) Căi de comunicaţie şi transport rutiere : autostrăzi, modernizări şi reabilitări de
drumuri, eliminarea punctelor critice, racordări între drumurile principale;
(iii) Căi de comunicaţie şi transport feroviare : dublări de trasee, electrificare, amenajări
trasee pentru viteze mari, legături feroviare noi, eliminarea punctelor critice;
(iv) Căi de comunicaţie şi transport navigabile: amenajarea unor cursuri de apă pentru
navigaţie; reabilitarea, modernizarea porturilor existente; porturi noi;
(v) Căi de comunicaţie şi transport aeriene: modernizări şi amenajări de noi aeroporturi ;
(vi) Amenajarea unor noi puncte de trecere a frontierei rutiere şi/sau feroviare;
(vii) Reţeaua de telecomunicaţii: reabilitarea, modernizarea şi extinderea instalaţiilor
existente;
(viii) Reţeaua energetică: linii noi de transport a energiei electrice de înaltă şi medie
tensiune; staţii noi de transformare de mare capacitate, modernizarea şi dezvoltarea celor
existente; alimentarea cu energie electrică a tuturor localităţilor;
25
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(ix) Transport prin conducte: trasee noi;


(x) Reţea de monitorizare a factorilor de mediu.

2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
a) Evoluţia populaţiei în următorii 5-10-15 ani pe total, medii şi unităţi administrativ-
teritoriale principale;
b) Evoluţia resurselor de muncă, a populaţiei ocupate şi structura acestora;
îmbunătăţirea stării de sănătate, a nivelului de instruire şi a nivelului de trai al populaţiei;
creşterea gradului de confort al populaţiei prin diminuarea nivelului de zgomot ambiental ;
c) Oferta locurilor de muncă din principalele centre urbane şi rurale;

3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE


a) Agricultura, piscicultura: potenţialul de dezvoltare în raport cu condiţiile
pedoclimatice şi de fertilitate; amenajări necesare pentru creşterea potenţialului productiv al
solului şi valorificarea superioară a acestuia; susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor
agricole, valorificarea locală a resurselor agricole prin realizarea unor structuri moderne de
exploatare, superior dotate şi echipate şi înfiinţarea de IMM-uri; reconversia gospodăriilor
ţărăneşti de subsistenţă în ferme familiale comerciale; localităţi cu potenţial ridicat de dezvoltare
ca principalele centre de producţie agricolă; amenajări piscicole potenţiale; dezvoltarea
exploataţiilor agricole în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului ; încurajarea
exploataţiilor ecologice;
b) Silvicultura: îmbunătăţirea zonificării fondului forestier; lucrări de împădurire în
zonele defrişate sau puternic afectate de eroziunea solului; valorificarea masei lemnoase şi a
produselor auxiliare, principale fonduri de vânătoare, limitarea defrişărilor ;
c) Industria, construcţiile: potenţialul de dezvoltare a industriei; restructurarea,
reabilitarea şi reconversia capacităţilor/ramurilor existente în vederea îmbunătăţirii calităţii
mediului; principale centre cu activităţi industriale şi de construcţii; retehnologizarea
capacităţilor poluatoare ;
d) Turismul: potenţialul de dezvoltare; promovarea unui turism de calitate şi durabil,
inclusiv a turismului cultural, acesta reprezentând un potenţial economic important; dezvoltarea
structurilor de cazare şi alte servicii; amenajări pentru sporturile de iarnă; amenajări pentru
recreere şi agrement în apropierea aglomeraţiilor urbane;
e) Comerţ şi servicii: dezvoltări diferenţiate de activităţi în raport cu rolul şi funcţiile
teritoriale ale localităţilor : mari unităţi comerciale de gross şi desfacere; servicii financiar-
bancare, de asigurări; informatică, tranzacţii imobiliare; târguri, burse de mărfuri şi valori.

4. CONTEXTUL TERITORIAL, REGIONAL ŞI NAŢIONAL:


a) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport şi a infrastructurilor majore
regionale; zone de cooperare transfrontieră organizate şi preconizate; arii metropolitane,
periurbane instituite sau preconizate.
b) Obiectivele detaliate în cadrul domeniilor-ţintă de la alin. (3) nu au caracter
exhaustiv, acestea putând fi completate cu obiective specifice în raport cu categoria
documentaţiei şi contextul teritorial.
c) Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde şi propuneri privind cadrul
instituţional de implementare şi de monitorizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute, cât şi de
evaluare a rezultatelor şi de completare/modificare a documentaţiei.

Art. 29 – Formularea programului de măsuri


(1) Strategia de dezvoltare a judeţului va fi însoţită de un program de măsuri, alcătuit pe
domenii-ţintă şi componentele acestora.
(2) Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de
dezvoltare/organizare a teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile legii, care
26
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea


efectelor negative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implamentării
planului.
(3) Implementarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor
negative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implamentării
planului este obligaatorie.
(4) Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării
teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu
caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate
pe etape, cu durata determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.
(5) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific, referindu-se
la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a judeţului.
(6) Prin măsurile propuse se vor contura arii specifice de intervenţie în teritoriul judeţean
şi se vor indica modalităţile de realizare a acţiunilor propuse.

Art. 30. – Conţinutul pieselor desenate


(1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scările 1:200.000 sau
1:100.000, scheme, cartograme, grafice.
(2) Piesele desenate se reprezintă pe baza hărţilor/planurilor în sistem de referinţă
naţional – STEREO 1970, în format analogic sau digital, care să asigure precizia cartografică
necesară pentru scările folosite, fiind necesar avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară competente, potrivit legii.
(3) Planşele se întocmesc în conformitate cu domeniile-ţintă stipulate in art. 25 al
prezentei Metodologii şi componentele acestora. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentă
esenţială a acestora se elaborează, de regulă, două planşe: prima ilustrând problemele şi
disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua prezentând propuneri de
dezvoltare/organizare.
(4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ va cuprinde în mod
obligatoriu următoarele10 planşe:

a) Planşa nr. 1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând componentele 1.2


şi 1.3. din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului, cuprinde:
Cadrul natural/mediul
(i) principalele trepte de relief şi reţeaua hidrografică ;
(ii) zone/localităţi expuse sau afectate de riscuri naturale: inundaţii, alunecări de teren,
cutremure;
(iii) zone/localităţi cu probleme privind resursele de apă: zone deficitare, zone
vulnerabile, zone cu resurse nepotabile, resurse de apă poluate, zone lipsite de amenajări pentru
asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor;
(iv) zone/localităţi expuse la riscuri tehnologice;
(v) zone/localităţi afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesivă şi/sau
necontrolată, zone extractive de suprafaţă etc.;
(vi) zone/factori naturali care necesită măsuri de protecţie: zone de mare biodiversitate,
zone umede, factori balneari, turistici, peisaje naturale etc;
(vii) zone/localităţi afectate de poluare;
(viii) depozite necontrolate de deşeuri.
Patrimoniul natural, construit şi peisajul:
(ix) patrimoniul natural, neprotejat sau insuficient protejat;
(x) patrimoniul construit, neprotejat sau afectat de degradare (monumente istorice de
valoare naţională şi universală şi monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul construit
local).
(xi) zone cu peisaj degradat
27
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

b) Planşa nr. 1.2 – Mediul – propuneri, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3 din
domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului:
Cadrul natural şi mediul
(i) protejarea factorilor de mediu;
(ii) reducerea/eliminarea presiunilor antropice;
(iii) combaterea poluării;
(iv) resurse balneo-turistice ce trebuie protejate;
(v) valorificarea durabilă a unor resurse de substanţe utile;
(vi) prevenirea/atenuarea efectelor riscurilor naturale şi tehnologice.
Patrimoniul natural, construit şi peisajul.
(vii) protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat;
(viii) protejarea patrimoniului natural de interes local;
(ix) protejarea patrimoniului construit de interes naţional declarat;
(x) protejarea patrimoniului construit de interes local.

c) Planşa nr. 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi


ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. Structura
socio-demografică:
Reţeaua de localităţi:
(i) deficienţe privind structura şi repartiţia în teritoriu a categoriilor de localităţi; în
satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii, şi asigurarea accesibilităţii;
(ii) d eficienţe în funcţionarea reţelei de localităţi: zone rurale lipsite de dotări şi servicii cu
rol teritorial, localităţi cu probleme de dotare şi de echipare tehnico-edilitară, inclusiv privind
asigurarea cu hidranţi exteriori de incendiu; localităţi cu probleme de locuire.
Harta de bază va cuprinde organizarea administrativ-teritorială.
Structura socio-demografică:
(iii) zone/localităţi cu scăderi importante de populaţie;
(iv) zone/localităţi cu probleme privind potenţialul demografic: spor natural negativ,
îmbătrânire a populaţiei, dezechilibre structurale;
(v) zone/localităţi cu resurse de forţă de muncă excedentară; (vi) zone/localităţi cu
probleme privind calitatea resurselor de muncă;
(vii) zone/localităţi cu grad ridicat de şomaj.

d) Planşa nr. 2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri ilustrează componenta


1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică:
Reţeaua de localităţi:
(i) statutul şi funcţiunile localităţilor conform rangului stabilit prin lege şi mărimea
prognozată ;
(ii) localităţi care întrunesc condiţii de dezvoltare ca noduri de transport pe euro-
coridoare;
(iii) îmbunătăţirea structurii şi repartiţiei localităţilor ;
(iv) îmbunătăţirea rolului şi funcţiunilor reţelei de localităţi ; centre şi arii de polarizare
(v) îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţie: educaţie, asistenţă sanitară, cultură,
comerţ, transport public;
(vi) necesarul de locuinţe în principalele centre urbane;
(vii) îmbunătăţirea nivelului de echipare edilitară, inclusiv cu reţele de distribuţie a apei
echipate cu hidranţi exteriori de incendiu.
Structura socio-demografică:
(viii) atenuarea fenomenelor demografice negative;
(ix) oferta necesară de locuri de muncă;
(x) reducerea decalajului de calitate a vieţii între mediul urban şi mediul rural;

28
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(xi) diversificarea economică a gospodăriilor rurale prin pluriactivitate: meşteşuguri,


industrii artizanale, industrii casnice, agro-turism.

e) Planşa nr. 3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi


disfuncţionalităţi, ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1 -Structura teritoriului.
Gospodărirea apelor:
(i) surse de alimentare cu apă subterane şi de suprafaţă, care necesită măsuri de
protecţie;
(ii) zone care necesită lucrări hidrotehnice: îndiguire, regularizări de cursuri de apă etc ;
(iii) probleme în funcţionarea amenajărilor hidroameliorative pentru agricultură: irigaţii,
îmbunătăţiri funciare etc.;
(iv) terenuri agricole ce necesită amenajări specifice.
Reţele de căi de comunicaţii:
(v) trasee sau sectoare rutiere şi feroviare suprasolicitate şi/sau în stare
necorespunzătoare de viabilitate;
(vi) puncte critice ale reţelei de transport: lipsa arterelor ocolitoare şi a podurilor,
intersecţii la nivel etc.;
(vii) trasee intens solicitate deficitare în asigurarea transportului în comun interlocalităţi;
(viii) aeroporturi, porturi, gări, puncte de control de trecere a frontierei nemoderniazte;
(ix) trasee navigabile afectate de formarea unor praguri ;
Reţele de telecomunicaţii:
(x) zone/localităţi neacoperite de reţeaua de telecomunicaţii ;
(xi) l ocalităţi cu dotare nesatisfăcătoare ;
Reţele energetice:
(xii) zone/localităţi lipsite de componente ale echipării energetice.
f) Planşa nr. 3.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri ilustrează
componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1 - Structura teritoriului.
Gospodărirea apelor:
(i) lucrări pentru asigurarea necesarului de apă pentru toate categoriile de consumatori ;
(ii) completarea necesarului de lucrări hidroameliorative pentru agricultură;
(iii) lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc, prin regularizări de
râuri, îndiguiri de maluri, acumulări temporare etc.;
(iv) lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin amenajarea versanţilor
şi refacerea stabilităţii acestora;
(v) aplicarea măsurilor pedo-agro-ameliorative de combatere a eroziunii solului ;
Reţele de căi de comunicaţii:
(vi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente;
(vii) propuneri de conectare la reţeaua majoră naţională şi implicit la reţelele
transeuropene;
(viii) lucrări de modernizare în aeroporturi, porturi, gări, puncte de trecere a frontierei;
(ix) dezvoltarea şi modernizarea transportului public;
Reţele de telecomunicaţii:
(x) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente ;
Reţele energetice:
(xi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente.

g) Planşa nr. 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi


disfuncţionalităţi, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1.6 din
domeniul-ţintă 1-Structura teritoriului.
Structura activităţilor economice:
(i) zone forestiere defrişate şi afectate de poluare;
(ii) activităţi industriale în curs de restructurare, modernizare;
29
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(iii) localităţi dependente de o singură activitate economică;


(iv) construcţii şi amenajări pentru producţie abandonate;
(v) zone/localităţi cu potenţial turistic, dar lipsite de dotări adecvate;
(vi) zone lipsite de servicii economice şi sociale de bază;
(vii) resurse nevalorificate ;
Zonificarea teritoriului:
(viii) bilanţ teritorial ;
(ix) zone cu folosire extensivă – agricultură, silvicultură, rezervaţii naturale ;
(x) zone cu probleme de utilizare a terenurilor legate de combaterea eroziunii, a
inundaţiilor şi excesului de umiditate ;
(xi) zone cu folosire intensivă – intravilane, industrie/depozite, parcuri de activităţi, care
ridică probleme de organizare şi folosire a spaţiului ;
(xii) zone în care există/pot apare conflicte între funcţiuni ;
(xii) zone defavorizate.

h) Planşa nr. 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri, care


ilustrează domeniul-ţintă 3 - Structura activităţilor şi componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1.
Structura teritoriului.
Structura activităţilor economice :
(i) dezvoltări de noi funcţiuni economice pe baza potenţialului propriu, cu accent pe
turism, servicii, surse de energie neconvenţionale;
(ii) propuneri de dezvoltare a agriculturii şi pisciculturii, prin amenajări
hidroameliorative, promovarea exploataţiilor mari, amenajări piscicole ;
(iii) lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziune ;
(iv) propuneri de valorificare a dotării tehnice şi materiale disponibile prin reabilitare,
modernizare, restructurare sau reconversie a capacităţilor existente.
Zonificarea teritoriului
(v) bilanţul teritorial ;
(vi) zonarea producţiei agricole în raport cu condiţiile pedoclimatice, cu pretabilitatea
solului şi cu cerinţele pieţei ;
(vii) zone cu activităţi neagricole ;
(viii) zonarea fondului forestier ;
(ix) zonarea turistică ;
(x) propuneri pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale între funcţiuni.

i) Planşa nr. 5.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând


domeniul-ţintă 4 - Contextul teritorial:
(i) zone în care se manifestă/pot apare tensiuni de natură economică, socială sau
ecologică;
(ii) zone declarate defavorizate din teritoriul regional, care influenţează negativ teritoriul
judeţean;
(iii) funcţiuni similare în teritoriile învecinate sau în regiune;

j) Planşa nr. 5.2 Contextul teritorial – propuneri, ilustrând domeniul-ţintă 4.


Contextul teritorial:
(i) arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;
(ii) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport de importanţă europeană,
naţională şi a infrastructurilor majore regionale;
(iii) zone de cooperare transfrontalieră, organizate/propuse
(iv) lucrări majore de gospodărire a apelor cu influenţă asupra teritoriului judeţului;
(v) parteneriate, colaborări în dezvoltarea de reţele, în diverse domenii ;
(vi) posibilităţi de cooperare în cadrul teritorial mai larg.
30
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(4) In funcţie de complexitatea problemelor şi de cerinţele legate de conţinutul


documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, unele componente ale
domeniilor-ţintă pot fi ilustrate în planşe separate, pentru o mai clară reprezentare.
(5) Planşele 5.1 şi 5.2, care nu necesită elemente de cartografie de detaliu, se pot întocmi
la scara de 1:500.000.

SECŢIUNEA a 3-a :
Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ

Art.31. - Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ


Fac obiectul PATZ următoarele teritorii:
a) regionale, compuse din mai multe judeţe constituind regiuni de dezvoltare, conform
Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.; documentaţia elaborată este
Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi; documentaţia elaborată
este Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ;
c) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de
bază – comune, oraşe; documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal
intercomunal – PATZIC sau Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO,
după caz.

Art. 32. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR


(1) Obiectul PATZR îl constituie regiunile de dezvoltare, delimitate în conformitate
cu Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.
Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile unor judeţe, respectiv al
Municipiului Bucureşti, asociate pe baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor
judeţene respective şi, după caz, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. şi funcţionează
în baza prevederilor prezentei legi.
Potrivit legii, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au
personalitate juridică.
(2) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR - este un document cu
caracter director, prin care se asigură transpunerea în teritoriu a strategiilor sectoriale,
fundamentarea programelor de dezvoltare regională şi care contribuie la soluţionarea unor
probleme specifice din cadrul regiunilor de dezvoltare.
(3) Prevederile PATZR se corelează cu prevederile PATN şi devin obligatorii pentru
documentaţiile de amenajare a teritoriului de nivel inferior.
(4) Responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului la nivel regional revine Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, ca organ central specializat al Guvernului şi
investit cu atribuţii în acest domeniu.

Art. 33. – Structura şi modul de prezentare al documentaţiilor de tip PATZR


(1) Structura PATZR urmăreşte prevederile privind structura de elaborare a Planului de
amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, prevăzută în art. 22 din prezenta Metodologie.
(2) Elaborarea PATZR are la bază Planurile de amenajare a teritoriului judeţean,
aprobate şi actualizate, ale judeţelor care compun regiunea, precum şi politicile şi programele de
dezvoltare ale regiunilor respective.
(3) Analizele care se efectuează in cadrul acestor documentaţii au ca scop identificarea
oportunităţilor de cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare, precum şi
valorificarea efectelor sinergice ale acestora.
(4) PATZR este constituit din piese scrise şi desenate, structurate conform celor trei
considerente stipulate în art. 6 alin. 4 din prezenta Metodologie.
31
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Art. 34. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZR


(1) Piesele scrise se întocmesc, de regulă, conform conţinutului prezentat în art. 24 din
prezenta Metodologie, pentru elaborarea documentaţiilor de tip PATJ.
(2) Se va pune accent pe evidenţierea elementelor care decurg şi/sau favorizează
cooperarea intraregională, precum şi pe posibilităţile de cooperare cu alte regiuni de dezvoltare
din ţară şi/sau din alte ţări.

Art. 35. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează


dezvoltarea
(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi
disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.
a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe
componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate
pe domeniile-ţintă specificate în art. 26 al prezentei Metodologii. La acestea se adaugă un nou
domeniu-ţintă: cooperarea intraregională.
(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:
a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;
componenţa regiunii de dezvoltare; relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului; agenda
consultării populaţiei;
b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei
de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia;
c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; baza documentară şi
bibliografică; studii de fundamentare; metodologia de lucru;
d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare ale
regiunii;

Art. 36. – Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea


(1) Analizele au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta
Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale
caracteristicilor economico-sociale.
(2) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru
alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004
(3) Analiza de la alin. (1) se va efectua pe cele 4 domenii-ţintă:
1. Structura teritoriului
2. Structura socio-demografică
3. Structura activităţilor
4. Contextul teritorial regional şi naţional
La aceste 4 domenii se adaugă un nou domeniu-ţintă 5. Cooperarea intraregională.
Conţinutul domeniilor-ţintă 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din prezenta
Metodologie.
(4) Domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională va cuprinde următoarele analize:
a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare:
i mari proiecte de mediu, de infrastructură sau economice care se vor aborda;
localizarea acestora;
ii gestionarea resurselor de apă, a energiei şi a deşeurilor urbane;
iii gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii;
iv extinderea reţelelor de IMM-uri:
v crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT);
vi orientarea urbanizării spre o structură reticulară, cu prezervarea spaţiului rural-
agricol valoros şi a zonelor naturale (păduri, zone umede, rezervaţii naturale, zone de
protecţie peisagistică, arii de conservare şi avifaunistice);
32
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

vii dezvoltarea unui sistem urban policentric.


b) Forme de cooperare existente şi propuse

Art. 37. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general


(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a, se formulează
diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale a regiunii de dezvoltare, pe domeniile-ţintă şi pe
componentele acestora.
(2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente, în vederea
evidenţierii principalelor probleme pe domenii-ţintă, respectiv punctele slabe, precum şi punctele
tari şi oportunităţile de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de
infrastructură tehnică.
Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor
restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie.
(3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. (1) şi (2), şi a evaluării decalajului
dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit, se
formulează diagnosticul general al regiunii.
Diagnosticul general al regiunii cuprinde estimarea evoluţiei viitoare a structurii
teritoriale majore; investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate; evidenţierea
problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora.
(4) In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate
obiectivele de mediu, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea
posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului şi măsurile de monitorizare, ca parte
integrantă a documentaţiei.
(5) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră,
infrastructura tehnică, procesele demografice şi sociale, infrastructura socială, structura
sectoarelor de activitate.

Art. 38. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare


(1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a, se formulează obiectivele
strategice ale PATZR, în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a regiunii
corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung.
Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale
documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior, cu prevederile altor documentaţii
de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate, precum şi cu obiectivele principale ale
politicilor şi programelor de dezvoltare regională pe termen lung.
(2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZR se formulează în concordanţă cu
obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare regională, potrivit art. 3 din Legea nr. 315/2004
privind dezvoltarea regională în România, care vizează diminuarea dezechilibrelor regionale,
stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale şi regionale, precum şi
cooperarea interregională, internă şi internaţională, şi transfrontalieră.
(3) Obiectivele specifice vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin
diagnostic, la oportunităţile identificate în context teritorial, precum şi la obiectivele de protecţie
a mediului stabilite în lkegislaţia privind protecţia mediului, şi în documentele programatice şi de
acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Art. 39– Formularea programului de măsuri


(1) Strategia de dezvoltare spaţială a regiunii va fi însoţită de un program de măsuri,
alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. Programul de măsuri este un set coerent şi
corelat de propuneri de dezvoltare/organizare spaţială a teritoriului regiunii de dezvoltare,
structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile legii, care se subordonează obiectivelor
specifice amenajării teritoriului, constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii
specifice de intervenţie în spaţiul regional.
33
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(2) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director, din


care decurg implicaţiile cu caracter economic, social şi de protecţia mediului, susţinute
organizatoric şi juridic, structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt, termen
mediu şi termen lung.
(3) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific, referindu-se
la modul concret de influenţare a dezvoltării regiunii.
(4) Măsurile vor cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea,
reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi
măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului.
(5) Implementarea măsurilor necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea
posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare
a efectelor implementării planului este obligatorie.

Art. 40. – Conţinutul pieselor desenate


(1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scara 1:500.000, însoţite
de scheme, cartograme, grafice.
Planşele se întocmesc pentru cele 5 domenii-ţintă enunţate în art. 36 alin. 2. Pentru
fiecare domeniu-ţintă se elaborează, de regulă, câte 2 planşe: prima ilustrând problemele şi
disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua reprezentând propuneri de
dezvoltare/organizare/cooperare.
(2) PATZR cuprinde în mod obligatoriu următoarele planşe menţionate în art. 30 alin. 3
din prezenta Metodologie:
a. Planşa nr. 1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând componentele 1.2 şi
1.3. din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului;
b. Planşa nr. 1.2. Mediul–propuneri, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3 din domeniul-
ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;
c. Planşa nr. 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi
ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2.
Structura socio-demografică;
d. Planşa nr. 2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri de dezvoltare şi
cooperare ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2
Structura socio-demografică şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;
e. Planşa nr. 3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi
disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului;
f. Planşa nr. 3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri de dezvoltare şi
cooperare ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă
5. Cooperarea intraregională;
g. Planşa nr. 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi
disfuncţionalităţi, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1.6 din
domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului;
h. Planşa nr. 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri de
dezvoltare şi cooperare, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi
componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea
intraregională;
i. Planşa nr. 5.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând domeniul-
ţintă 4 Contextul teritorial;
j. Planşa nr. 5.2 Contextul teritorial – propuneri de dezvoltare şi cooperare, ilustrând
domeniul-ţintă 4 Contextul teritorial.
(3) Conţinutul planşelor 1.1, 2.1, 3.1, 4.1 şi 5.1 de la alin. (2), care ilustrează problemele
şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3
literele a), c), e), g) şi i) din prezenta Metodologie.

34
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(4) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1.2, 2.2, 3.2, 4.2 şi
5.2., al căror conţinut este cel prevăzut în art. 30 alin. (3), literele b, d, f, h şi j, la care se vor
adăuga propunerile specifice privind noi posibilităţi de cooperare intraregională pe domenii-ţintă.

Art. 41. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean –


PATZIJ.
(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este o
documentaţie cu caracter director, care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor
probleme specifice din zone ce cuprind – în întregime sau parţial – teritoriul administrativ al mai
multor judeţe.
(2) Prevederile PATZIJ se corelează cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului
naţional – PATN, ale Planului de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR şi ale Planului
de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. Prevederile PATZIJ devin obligatorii pentru
documentaţiile de nivel inferior.
(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor judeţene, conform
competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit Legii, pe baza consensului manifestat în
recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora.
(4) Sunt similare cu acest tip de documentaţie planurile de amenajare a teritoriilor zonale
frontaliere, în cadrul cărora sunt vizate modalităţile complementare de dezvoltare economico-
socială, pe baza cooperărilor specifice pentru teritoriile situate de-a lungul graniţelor.
(5) In situaţiile în care acţiunile de cooperare preconizate prezintă interes comun pentru
ţări vecine, teritoriul care face obiectul studiului îl reprezintă zona transfrontieră. Acest tip de
plan de amenajare a teritoriului trebuie elaborat concomitent şi “în oglindă” de către ţările vecine
angajate în acest demers.

Art. 42. – Structura şi modul de prezentare a planului de amenajare a teritoriului


zonal interjudeţean – PATZIJ
(1) Structura PATZIJ este conformă cu cea pentru Planul de amenajare a teritoriului
judeţean – PATJ, prezentată în art. 22 din prezenta Metodologie.
(2) Elaborarea PATZIJ are la bază planurile de amenajare a teritoriilor judeţene,
actualizate şi aprobate, precum şi analize suplimentare privind stadiul actual al cooperărilor şi
oportunităţilor ce pot fi valorificate în perspectivă.
(3) PATZIJ este organizat în piese scrise şi piese desenate, structurate conform art. 6
alin.4 din prezenta Metodologie.

Art. 43. – Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal
interjudeţean – PATZIJ.
Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean –
PATZIJ – este conform cu cel prezentat în art. 24 al prezentei Metodologii.

Art. 44. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează


dezvoltarea.
(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi
disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea şi
cooperarea.
Identificarea acestor elemente se efectuează pe componentele cantitative şi calitative
ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art.
26 al prezentei Metodologii.
(2) In preambulul Părţii I-a vor fi prezentate:
a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;
componenţa teritoriului interjudeţean, sau frontalier/transfrontalier, după caz; relaţia cu alte
planuri de amenajare a teritoriului; agenda consultării publicului;
35
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei


de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia;
c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; baza documentară şi
bibliografică; metodologia de lucru;
d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare ale
judeţelor care compun teritoriul;
(3) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la
prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi
calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele 5 domenii-
ţintă:
1. Structura teritoriului
2. Structura socio-demografică
3. Structura activităţilor
4. Contextul teritorial regional, naţional şi european
5. Cooperarea interjudeţeană, respectiv frontieră/transfrontieră, după caz
(4) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru
alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004..
(5) Conţinutul domeniilor-ţintă de la literele 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din
prezenta Metodologie, respectiv: 1. Structura teritoriului; 2. Structura socio-demografică; 3.
Structura activităţilor; 4. Contextul teritorial.
(6) Domeniul-ţintă 5 de la alin. 3 va cuprinde următoarele analize:
a) probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare, cu
referire la: proiectele de mediu; îmbunătăţirea infrastructurii; amplificarea activităţilor
economice, inclusiv în cadrul unor zone libere, depozite en-gros, parcuri industriale; gestionarea
resurselor de apă, de energie şi a deşeurilor; modernizarea punctelor de trecere a frontierei, după
caz; asigurarea transportului în comun interurban şi a legăturilor în cadrul ariilor de polarizare;
b) forme de cooperare existente şi propuse.

Art. 45. – Conţinutul Părţii a II-a: diagnostic prospectiv şi general


(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a se formulează
diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului interjudeţean, pe domeniile-ţintă şi pe
componentele acestora.
Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazei precedente, în vederea
evidenţierii principalelor probleme pe domenii, precum şi pentru a releva punctele slabe şi
punctele tari de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de infrastructură
tehnică.
Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea
factorilor restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de
intervenţie.
(2) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. 1 şi a evaluării decalajului dintre
situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, se formulează dignosticul
general al teritoriului interjudeţean. Diagnosticul general permite estimarea evoluţiei viitoare a
structurilor teritoriale, a proceselor diagnosticate şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea
acestora.
Fac obiectul diagnosticului general structura teritorială majoră, infrastructura tehnică,
procesele demografice şi sociale, structura sectoarelor de activitate, precum şi obiectivele de
protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele
programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

36
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Art. 46. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului zonal


interjudeţean şi programul de măsuri
(1) Rezultatele etapelor anterioare se grupează şi se ierarhizează în funcţie de importanţa
lor şi pe această bază se formulează obiectivele strategice generale ale PATZIJ. Acestea
corespund imaginii previzibile a teritoriului în perspectiva considerată, conform nivelului de
dezvoltare care se doreşte a fi atins pe termen mediu şi lung.
Obiectivele strategice generale corespund problemelor cu cel mai mare grad de
generalitate şi sunt armonizate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a
teritoriului de nivel superior sau ale altor documentaţii cu caracter director.
(2) In vederea reducerii sau înlăturării disparităţilor constatate prin analiza domeniilor-
ţintă, sunt enunţate obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIJ. Obiectivele specifice
trebuie să constituie răspunsul acţiunilor de amenajare a teritoriului la principalele probleme
evidenţiate în diagnostic, precum şi la oportunităţile identificate în analiza contextului regional şi
naţional.
(3) Obiectivele operaţionale se vor referi în mod obligatoriu la obiectivele de protecţie a
mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de
acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului, specifice teritoriului zonal
interjudeţean şi, după caz, la îmbunătăţirea accesibilităţii, reutilizarea pentru activităţi terţiare a
terenurilor din zonele industriale abandonate, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, reprofilarea
unităţilor de învăţământ în raport cu evoluţia cerinţelor pe piaţa muncii, diversificarea ofertei
turistice, conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit.

Art. 47. – Formularea programului de măsuri


(1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriului interjudeţean va fi însoţită de un
program de măsuri, alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora. Programul de măsuri
reprezintă un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială a
teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile Legii.
(2) Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile de prevenire,
reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile
de monitorizare a efectelor implementării planului.
(3) Implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative
semnificative asupra mediului, precum şi măsurilor de monitorizare a efectelor implementării
planului este obligatorie.
(4) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director
conform Legii, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi şi de protecţie a
mediului, care trebuie susţinute cu propuneri organizatorice şi juridice şi etapizate, pe termen
scurt, mediu şi lung.
(5) Măsurile, formulate în conformitate şi în directă legătură cu obiectivele specifice ale
amenajării teritoriului, reprezintă modalităţile de realizare a acestora în cadrul unor arii specifice
de intervenţie, conturate în teritoriul interjudeţean.

Art. 48. – Conţinutul pieselor desenate


(1) Piesele desenate sunt formate din planşe/hărţi şi planuri, întocmite de regulă la scara
1.500.000 şi pentru anumite aspecte ce trebuie evidenţiate la scările 1:200.000 sau 1:100.000;
acestea vor fi însoţite de scheme, cartograme şi grafice.
(2) Piesele desenate se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă stipulate în art.
44 alin. 3. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentele acestora se elaborează, de regulă, câte
2 planşe: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a
doua în care sunt prezentate propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.
(3) Se vor elabora în mod obligatoriu următoarele planşe:
1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi
1.2. Mediul – propuneri de cooperare
37
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

2.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi


2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia - propuneri de dezvoltare şi cooperare
3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi
3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare
4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi
(zonarea).
4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare
5.1. Contextul teritorial - probleme şi disfuncţionalităţi
5.2. Contextul teritorial - propuneri de dezvoltare şi cooperare

(4) Conţinutul planşelor 1.1., 2.1., 3.1., 4.1. şi 5.1., care ilustrează problemele şi
disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 din
prezenta Metodologie literele a), c), e), g) şi i).
(5) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1.2, 2.2, 3.2, 4.2 şi
5.2. Conţinutul lor este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 literele b), d), f), h) şi j), la care se adaugă
propuneri rezultate din posibilităţile de cooperare interjudeţeană, frontalieră sau transfrontalieră,
după caz.

Art. 49. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc –


PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC
(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc/intercomunal -
PATZIO/PATZIC – este o documentaţie cu caracter director, care se întocmeşte în scopul
soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind teritoriile administrative ale
unor municipii/oraşe/comune.
PATZIO sau PATZIC cuprinde teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază
vecine, situate în acelaşi judeţ sau în judeţe vecine.
(2) Prevederile PATZIO/PATZIC se corelează cu prevederile din documentaţii de
amenajare a teritoriului de nivel superior şi devin obligatorii pentru documentaţii de nivel
inferior.
(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale interesate, conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit
legii, pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare
pentru soluţionarea acestora.
(4) Cazuri particulare ale acestor tipuri de planuri de amenajare a teritoriului le
reprezintă Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan şi Planul de amenajare a
teritoriului zonal periurban. Aceste teritorii se caracterizează prin relaţii complexe de
interdependenţă cu un pol urban puternic, în cazul zonei metropolitane, sau cu un
municipiu/oraş, în cazul zonei periurbane. Delimitarea acestor teritorii necesită studii
prealabile. In funcţie de mărimea polului urban, limitele teritoriilor zonale delimitate pot depăşi
limita judeţului din care acestea face parte.
(5) In toate cazurile specificate în alin. 1 şi alin. 4, delimitarea teritoriilor cuprinse în
planurile de amenajare se face prin includerea în întregime a teritoriului unităţilor administrativ-
teritoriale de bază, care fac obiectul documentaţiei - municipii, oraşe sau comune după caz.

Art. 50. – Structura şi modul de prezentare a Planului de amenajare a teritoriului


zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal
intercomunal – PATZIC
(1) Structura PATZIO/PATZIC este conformă cu structura planului de amenajare a
teritoriului judeţean PATJ stipulată în art. 22 din prezenta Metodologie.
(2) Documentaţia se elaborează pe baza planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene
actualizate şi aprobate. Se vor efectua analize suplimentare privind posibilităţile de valorificare a
efectelor sinergetice ale funcţionării în spaţiu a structurilor economice, sociale şi de mediu.
38
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

(3) Documentaţia se organizează în piese scrise şi desenate, structurate în conformitate


cu cele trei părţi stipulate în art. 23 alin. 2 din prezenta Metodologie.

Art. 51. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZIO/PATZIC


Piesele scrise au, de regulă, acelaşi conţinut cu cel prezentat în art. 24 din prezenta
Metodologia pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ.

Art. 52. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează


dezvoltarea
(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi
disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.
Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componente
cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-
ţintă specificate în art. 26 al prezentei Metodologii.
(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:
a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;
componenţa zonei de studiu; relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului; agenda consultării
populaţiei;
b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei
de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia;
c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; criteriile de delimitare a zonei ;
baza documentară şi bibliografică; studii de fundamentare; metodologia de lucru;
d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare urbanistică
a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în teritoriile PATZIO/PATZIC sau cele ale
teritoriilor metropolitane sau periurbane, după caz.
(3) Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe baza setului de
indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a
componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale, grupate pe
următoarele 5 domenii-ţintă:
1. Structura teritoriului
2. Structura socio-demografică
3. Structura activităţilor
4. Contextul teritorial, regional şi naţional
5. Cooperarea interorăşenească/intercomunală
(4) Analiza se efetuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru
alcătuit conform H.GF. nr. 1076/2004.
(5) Conţinutul domeniilor-ţintă 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din prezenta
Metodologie, respectiv: 1. Structura teritoriului; 2. Structura socio-demografică; 3. Structura
activităţilor; 4. Contextul teritorial.
Domeniul-ţintă 5 de la alin. 3 va cuprinde următoarele analize:
a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare:
(i) proiecte de mediu, de infrastructură sau economice (parcuri industriale, depozite en-
gros, zone libere);
(ii) gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor urbane;
(iii) gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii;
(iv) extinderea reţelelor de IMM-uri bazate pe tehnologia informaţiei:
(v) crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT);
(vi) dezvoltarea unui sistem urban policentric;
(vii) dezvoltarea transportului public urban şi interurban;
(viii) organizarea zonelor de agrement;
(ix) asigurarea aprovizionării cu produse agroalimentare.
b) Forme de cooperare existente şi propuse
39
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Art. 53. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general


(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a, se formulează
diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului, pe domeniile ţintă şi pe componentele acestora.
(2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente, în vederea
evidenţierii principalelor probleme pe domenii – puncte slabe, precum şi a punctelor tari şi
oportunităţilor de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de infrastructură
tehnică.
Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor
restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie.
(3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. (1) şi (2), şi a evaluării decalajului
dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit, se
formulează diagnosticul general al teritoriului.
Diagnosticul general al teritoriului cuprinde: estimarea evoluţiei viitoare a structurii
teritoriale majore; investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate; evidenţierea
problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora.
(4) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră,
infrastructura tehnică, procesele demografice şi sociale, infrastructura socială, structura
sectoarelor de activitate, şi vor fi evidenţiate obiectivele de mediu prevăzute în legislaţia privind
protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru
protecţia mediului.

Art. 54. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului


interorăşenesc/intercomunal
(1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a, se formulează obiectivele
strategice ale PATZIO/PATZIC, în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a
teritoriului corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung.
Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale
documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior, cu prevederile altor documentaţii
de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate, precum şi cu obiectivele principale ale
politicilor şi programelor de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale în
perspectivă.
(2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIO/PATZIC se formulează în
concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare urbanistică care vizează
diminuarea sau înlăturarea disparităţilor dintre diferitele domenii şi stimularea iniţiativelor locale
pentru valorificarea resurselor locale, precum şi cu obiectivele de protecţie a mediului prevăzute
în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de
autorităţile pentru protecţia mediului.
(3) Obiectivele specifice sau operaţionale vor oferi răspuns la principalele probleme
relevate prin diagnostic şi la oportunităţile identificate în context teritorial, precum:
îmbunătăţirea accesibilităţii, utilizarea terenurilor din zonele industriale dezafectate pentru
activităţi din sectorul terţiar, amenajarea de baze de aprovizionare cu produse alimentare
perisabile, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu
cerinţele pieţei muncii, diversificarea ofertei turistice, conservarea şi reabilitarea patrimoniului
natural şi construit, inclusiv a peisajelor naturale.

Art. 55. – Formularea programului de măsuri


(1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriul zonal interorăşenesc/intercomunal va fi
însoţită de un program de măsuri, alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora.
Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de
dezvoltare/organizare/cooperare spaţială, a teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în
condiţiile legii. Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu măsuri pentru prevenirea,

40
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsuri de


monitorizare a efectelor implementării planului.
(2) Implementarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor
negative semnificative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor
implementării planului este obligatorie.
(3) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director, din
care decurg implicaţiile cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute
organizatoric şi juridic, structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt, termen
mediu şi termen lung.
(4) Măsurile se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului, constituind
modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul zonal.
Fiecare măsură sau set de măsuri, va fi relaţionată cu un obiectiv specific, referindu-
se la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a teritoriului zonal.

Art. 56. – Conţinutul pieselor desenate


(1) Piesele desenate sunt planşe/hărţi şi planuri întocmite la scările 1:200.000. 1:100.000
sau 1:50.000, în funcţie de mărimea teritoriului, însoţite de scheme, cartograme, grafice.
(2) Planşele se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă şi pentru fiecare
domeniu-ţintă se elaborează, de regulă, câte 2 planşe, astfel: prima care ilustrează problemele şi
disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua care prezintă propuneri de
dezvoltare/organizare/cooperare.
(3) Vor fi elaborate în mod obligatoriu următoarele planşe:
1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi
1.2. Mediul – propuneri de cooperare
2.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi
2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia - propuneri de dezvoltare şi cooperare
3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi
3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare
4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi
4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare
5.1. Contextul teritorial - probleme şi disfuncţionalităţi
5.2. Contextul teritorial - propuneri de dezvoltare şi cooperare
(4) Conţinutul planşelor 1.1., 2.1., 3.1., 4.1. şi 5.1., care ilustrează problemele şi
disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 din
prezenta Metodologie literele a), c), e), g) şi i).
(5) Conţinutul planşelor 1.2., 2.2., 3.2., 4.2. şi 5.2. care cuprind propuneri de dezvoltare
şi cooperare vor face referiri la domeniul-ţintă 5 privind posibilităţile de cooperare
interorăşenească şi/sau intercomunală.

41
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

ANEXA nr. 1

A. Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a


continentului european
Adoptate la Conferinţa de la Hanovra a Miniştrilor Responsabili pentru amenajarea
teritoriului din statele membre ale Consiliului Europei - CEMAT, Hanovra, septembrie
2000

Principiile unei politici de amenjare durabilă pentru Europa

1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice


echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii

Deciziile şi investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de


dezvoltare policentrică, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional şi regional. Aceasta
presupune ca atractivitatea, în materie de investiţii economice, a metropolelor europene şi a
oraşelor-poartă să fie îmbunătăţită, iar cea a regiunilor structural slabe să fie întărită. Aceasta se
referă în special la regiunile cu industrie veche, depăşită moral şi fizic, şi la regiunile rurale slab
dezvoltate.

2. Promovarea încurajării unor dezvoltări generate de funcţiunile urbane şi de


îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate

Sistemele urbane şi funcţiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică şi


mijlocie din zonele rurale, trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât să fie înlesnit accesul
regiunilor rurale la funcţiunile urbane. Constituirea şi întărirea reţelelor de oraşe ameliorează
complementaritatea între oraşe, creşte sinergiile şi economiile de scară, favorizează specializarea
şi determină beneficii prin intermediul competiţiei economice.

Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol important în crearea unei structuri echilibrate a


reţelei de oraşe, în dezvoltarea reţelelor de transporturi publice, al revitalizării şi diversificării
economei zonelor rurale, al dezvoltării spaţiilor de agrement, al protecţiei şi valorificării
patrimoniului natural şi cultural. Condiţiile unui parteneriat eficient oraş-sat rezidă în buna
colaborare a colectivităţilor teritoriale.

3. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate

Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă pentru o


bună accesibilitate macro-spaţială pe continentul european.

O politică de amenjare regională mai echillibrată trebuie să asigure o mai bună


interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a spaţiilor rurale şi regiunilor insulare, la
principalele axe şi puncte nodale de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre
multimodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea
regională trebuie să fie sporită prin eliminarea verigilor regionale care lipsesc. Trebuie dezvoltate
strategii integrate, cu luarea în considerare a diferitelor moduri de transport şi a imperativelor
amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului pe care îl au căile
ferate, căile fluviale şi transportul maritim.

42
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

4. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere

Apariţia societăţii informaţionale este fenomenul cel mai semnificativ în remodelarea


societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale. O atenţie deosebită trebuie acordată regiunilor,
pentru ca accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. In acest
context, trebuie îmbunătăţite reţelele de telecomunicaţii, iar tarifele trebuie să fie mai accesibile.
Trebuie promovate conexiunile la nivel naţional şi regional între furnizorii de informaţie şi
utilizatorii potenţiali, cum ar fi: parcurile tehnologice, institutele de transfer de tehnologie,
centrele de cercetare şi formare etc. Prin crearea de bănci de date regionale on-line se va stimula
comunicarea externă a regiunilor, cât şi interconexiunile cu economia globală.

5. Reducerea degradării mediului

Problemele de mediu, care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau
a deciziilor locale, trebuie anticipate şi contracarate. Politica de amenajare trebuie să acorde o
atenţie deosebită practicilor agricole şi silvice mai puţin dăunătoare, promovării sistemelor de
transport şi energie mai prietenoase pentru mediu, regenerării zonelor urbane degradate şi
reabilitării acestora, refacerii mediului în zonele afectate de activităţi industriale poluante şi din
vechile zone militare.

6. Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural

Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, ci şi la sporirea


atractivităţii regiunilor, a valorii lor de agrement şi la creşterea calităţii vieţii în ansamblu.
Trebuie să se ţină seama de Convenţia pentru protecţia vieţii naturale (wild life) şi a mediului
natural (1979) şi de Strategia paneuropeană a diversităţii biologice şi peisagere (1996), în cadrul
unei politici de amenajare integrate.

Strategiile integrate pentru gestionarea resurselor de apă trebuie să includă protecţia apelor
de suprafaţă şi a apelor subterane, controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare şi
irigaţii, tratarea apelor uzate etc. Pentru protecţia apelor potabile din pânzele freatice, este
esenţial să se stabilească corespondenţa dintre extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a celor
de canalizare (inclusiv staţiile de tratare).

Amenajarea teritoriului are sarcina de a contribui la reconstituirea reţelelor ecologice. In


acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată spaţiilor şi suprafeţelor sensibile şi de mare
valoare ecologică (zone umede etc.). Trebuie identificate diferitele elemente ecologice, precum
zonele de proximitate naturală, resursele de apă, climatele terapeutice, zonele industriale
dezafectate etc., a căror tratare necesită măsuri adecvate.

7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare

Valorificarea patrimoniului cultural, care sporeşte atractivitatea regională şi locală pentru


investitori, pentru turism şi pentru populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi
contribuie în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Amenajarea teritorului trebuie să
contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural, înţeles ca un proces evolutiv, care
protejează şi conservă patrimoniul, ţinând seama de nevoile societăţii moderne.

Identificarea şi elaborarea unor concepte comune în materie de conservare, de restaurare şi


de utilizare, vor putea cuprinde itinerariile şi mărturiile culturale semnificative ale istoriei
industriale şi sociale a Europei, conservându-le astfel pentru generaţiile viitoare.
8. Dezvoltarea resurselor energetice pentru menţinerea securităţii
43
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor energetice regenerabile, ca sisteme


coerente în teritoriu şi prietenoase cu mediul, precum şi completarea reţelelor de transport al
energiei la nivel paneuropean. Va trebui promovată organizarea reţelelor de transport al energiei
(ţiţei şi gaz) din Regiunea Mării Nordului, de la Marea Caspică şi din Rusia orientală spre
Europa.

Va trebui acordată prioritate utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi a


echipamentelor care sunt deja disponibile. Ar trebui ameliorată, în acest sens, eficienţa
centralelor termice convenţionale şi redusă poluarea atmosferică. Această acţiune ar fi benefică
şi pentru reducerea încălzirii globale.

Securitatea centralelor nucleare vechi va trebui întărită. Există numeroase centrale nucleare
al căror ciclu de viaţă va expira în deceniile următoare şi ale căror amplasamente vor trebui
asanate.

9. Promovarea unui turism de calitate şi durabil

Amenajarea teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea oportunităţilor de dezvoltare care


decurg din turism, îndeosebi în cazul regiunilor defavorizate, dar deţinătoare a unor resurse
turistice nevalorificate. Vor trebui promovate, cu prioritate, forme de turism de calitate şi
durabile. In accest context un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană.
Este necesară o aprofundată cunoaştere a ecosistemelor şi a locurilor cu potenţial turistic, precum
şi utilizarea unor noi instrumente şi proceduri de ghidare şi control public (verificarea
compatibilităţii teritoriale). Pentru numeroase regiuni, formele de turism ecologic, adaptate la
condiţiile regionale şi locale, reprezintă un potenţial economic important, care trebuie exploatat
în viitor.

10. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale

Catastrofele naturale, precum cutremurele, uraganele, inundaţiile, avalanşele, alunecările de


teren etc., cauzează în fiecare an în Europa pagube materiale şi umane considerabile. Vor trebui
luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului, pentru a limita amploarea pagubelor şi a
reduce vulnerabilitatea localităţilor. (De ex. amplasarea construcţiilor şi destinaţia terenurilor).

B. Perspectivele dezvoltării spaţiale europene

Modalităţile de cooperare la nivel european în domeniul dezvoltării spaţiale s-au concretizat în


documentul Comisiei Europene Perspectivele Dezvoltării Spaţiale Europene (ESDP), adoptat
în 1999 la Potsdam. Documentul conţine orientările majore ale cooperării între statele europene
în domeniile sectoriale cu dimensiune spaţială din cadrul statelor membre, între regiuni şi oraşe.
ESDP indică scopurile şi opţiunile politice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă în
Europa, înţelegând prin aceasta nu numai dezvoltarea economică în respectul mediului, ci şi
dezvoltarea spaţială echilibrată, pe baza următoarelor trei concepte spaţiale de bază:

Dezvoltarea unui sistem urban policentric şi echilibrat şi întărirea legăturilor


dintre zonele urbane şi rurale;
Promovarea şi integrarea conceptelor de transport şi comunicaţii în susţinerea
dezvoltării policentrice;
Gestionarea prudentă şi inteligentă a patrimoniului natural şi cultural.

44
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului
Anexă la OM nr. … /2009

Impactul Uniunii Europene asupra amenajării teritoriului


Obiectivele ESDP presupun o colaborarea amplă la nivel european. Numeroase obiective cu
caracter spaţial pot fi realizate numai prin cooperări transfrontaliere şi transnaţionale. Prin
iniţiativa sa INTERREG IIIB, Comisia Europeană promovează cooperarea transfrontalieră şi
transnaţională, în cadrul unor arii extinse, care cuprind şi noile state membre, cât şi ţările în curs
de aderare în probleme care vizează dezvoltarea spaţială echilibrată.

Alte documente europene relevante pentru amenajarea teritoriului şi urbanism la nivelul


continentului european sunt:

Carta Europeană a Amenajării Teritoriului, Consiliul Europei, Torremolinos, 1983


Europe 2000, Comisia Europeană,
Europe 2000+, ComisiaEuropeană.

45
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 2

Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a


teritoriului, pe categorii

Planul de amenajare a teritoriului Planul de amenajare a teritoriului zonal Planul de amenajare a teritoriului
naţional PATN PATZ Judeţean PATJ
Teritoriul de Naţional - Regiuni de dezvoltare compuse din mai multe Teritoriul administrativ al judeţului.
referinţă judeţe
- Interjudeţean, inglobând părţi din mai multe
judeţe sau judeţe întregi, inclusiv zone
frontaliere
- Intercomunal sau interorăşenesc compus din
unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune
şi oraşe, inclusiv zone metropolitane sau
periurbane.
Conţinut Transpunerea în teritoriu a programelor de - Transpunerea în teritoriu a programelor de Transpunerea în teritoriu a programului
dezvoltare economico-socială elaborate la dezvoltare economico-socială elaborate la nivel de dezvoltare economico-socială a
nivel naţional regional şi zonal. judeţului.
Propuneri cu caracter director care stabilesc - Propuneri cu caracter director care stabilesc Propuneri cu caracter director care
strategiile şi direcţiile principale de strategiile şi direcţiile principale de evoluţie. stabilesc strategiile şi direcţiile
evoluţie. principale de evoluţie.
Caracter juridic Obligatoriu pentru toate autorităţile - Obligatoriu pentru toate autorităţile Obligatoriu pentru toate autorităţile
administraţiei publice administraţiei publice administraţiei publice.

46
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Iniţierea MTCT în colaborare cu celelalte ministere - MTCT în colaborare cu autorităţile Consiliul judeţean
documentaţiilor precum şi cu autorităţile administraţiei administraţieii publice centrale şi locale pentru
publice locale. PATZ Regional.
- Consiliile judeţene, prin asociere, interesate în
realizarea unor investiţii de interes comun pentru
PATZ Interjudeţean şi PATZ frontalier
- Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor,
comunelor, interesate în realizarea, prin
asociere, a unor investiţii de interes comun, pe
teritoriile lor pentru PATZ interorăşenesc sau
intercomunal
- Consiliul local al municipiului sau oraşului
interesat, după caz, cu acceptul consiliilor locale
cuprinse în limitele teritoriului delimitat, pentru
PATZ metropolitan sau periurban

Procedura de Etapa preliminară, de pregătire a Etapa preliminară, de pregătire a elaborării Etapa preliminară, de pregătire a
elaborare elaborării documentaţiilor; documentaţiilor; elaborării documentaţiilor;
Etapa de documentare, de asigurare a Etapa de documentare, de asigurare a bazei Etapa de documentare, de asigurare
bazei de date şi informaţii de date şi informaţii a bazei de date şi informaţii
Elaborarea de studii de fundamentare Elaborarea de studii de fundamentare Elaborarea de studii de
Etapa de elaborare propriu-zisă Etapa de elaborare propriu-zisă fundamentare
Etapa de elaborare propriu-zisă
Forma de Secţiuni specializate pe domenii ca de Documentaţii elaborate la nivelul diferitelor Documentaţii elaborate la nivel
prezentare exemplu, zone protejate, apa, reţeaua de zone studiate, pe domenii, conform conţinutului judeţean, pe domenii, conform
localităţi ş.a., elaborate la scara teritoriului cadru şi constituite din piese scrise şi desenate conţinutului cadru constituite din piese
naţional care reprezintă expresia spaţială a (planuri şi planşe la diferite scări). scrise şi desenate (planuri şi planşe la
programelor strategice sectoriale pe termen diferite scări.).
mediu şi lung. Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de
Sunt prezentate sub forma de piese scrise mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. Documentaţiile vor fi însoţite şi de
(memorii) şi piese desenate (planuri/planşe 1076/2004 raportul de mediu elaborat conform
la diferite scări). Anexei 2 la HG nr. 1076/2004.
Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul
47
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG


nr. 1076/2004
Procedura de Bugetul de stat, prin MTCT Bugetul de stat prin MTCT Bugetele locale ale judeţelor şi bugetul
finanţare Fonduri destinate cercetării Fonduri pentru dezvoltarea regională; de stat prin MTCT
Fonduri destinate cercetării;
Bugetele locale ale unităţilor administrativ-
teritoriale;
Competenţe de Guvernul MTCT MTCT
avizare Organisme centrale şi teritoriale interesate Organisme centrale şi teritoriale
interesate
Competenţe de Parlament Consilii judeţene Consiliul judeţean
aprobare Consilii locale
Consiliul general al Municipiului Bucureşti şi
Consiliile locale ale celor şase sectoare pentru
zone care înglobează şi Capitala

Procedura de Informarea populaţiei (mas-media, afişe Informarea populaţiei (mas-media, afişe


Informarea populaţiei (mas-media, afişe
participare a publicaţii, etc.) publicaţii, etc.) publicaţii, etc.)
publicului Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni; Dezbateri directe între iniţiatori şi
Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni;
Consultarea populaţiei în scopul colectării cetăţeni;
Consultarea populaţiei în scopul colectării de
de opinii şi opţiuni; opinii şi opţiuni; Consultarea populaţiei în scopul
colectării de opinii şi opţiuni;
Durata de Până în momentul modificării acestora prin Perioada necesară realizării obiectivelor propuse Se stabileşte prin hotărârea de aprobare;
valabilitate lege prin studiu, stabilită prin hotărârea de aprobare 5 – 10 ani, perioada după care urmează
actualizarea;
Urmărirea aplicării Compartimente de specialitate din MTCT, Compartimente de specialitate din MTCT, Compartimente de specialitate din
prevederilor MMGA şi autorităţile administraţiei MMGA, consilii judeţene, municipale, MTCT, MMGA şi consilii judeţene.
documentaţiilor centrale orăşeneşti, comunale

48
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 3
INDICATORI DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE1
în documentaţiile de amenajare a teritoriului

Indicatori la nivel de unitate administrativ-teritorială: judeţ, oraş, comună2

Nivel de
domeniu
Domeniul

Nr. Denumire relevanţă


Sub-

crt
Definiţie U.M. Modul de calcul
indicator
N R J L

1 Radiaţia solară globală cal/cm2/an cantitatea de energie pe cm2 într-un an calendaristic * * *


medii anuale, maxime şi minime absolute, nr.
2 Temperatura aerului o
C
mediu al zilelor de îngheţ * * *
Climă

medii anuale şi sezoniere, cantităţi maxime în 24


1.1 3 Precipitaţii mm/an * * *
1. Caracteristici naturale, resurse minerale

de ore, stratul de zăpadă-grosime şi durata


4 Vântul %, m/s frecvenţă, viteza pe direcţii * * *
5 Numărul de ore însorite pe zi h medie anuală * * *
Prezentarea principalelor
trepte de relief; distribuţia
Relief

Principalele trepte şi forme de


1.2 6
relief
populaţiei şi a localităţilor pe nr., % * * *
principale trepte de relief
(munte, deal, podiş, câmpie).
naturale

Suprafaţa de teren şi mare Suprafaţa protejată pentru


Resurse

1.3 7 protejate prin măsuri conservarea naturii, peisajului mp * * * *


legislative şi moştenirii culturale.
minerale
Resurse

Resurse energetice: cărbune,


1.4 8
petrol, gaze naturale
mii t, m3 * * * *

49
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Resurse neenergetice: sare


9 gemă, marmocalcare, nisip, * * * *
pietriş

Substanţe minerale şi roci


utile: metalifere,
10
nemetalifere, roci utile * * * *
(argile, gresii, gipsuri etc)

Resurse terapeutice: ape


11 minerale sărate, sulfuroase, * * * *
iodate etc.

12 Biomasa stocurilor şprot x t * * *


abundenţa relativă estimată a icrelor de sprot,
13 Intensitatea reproducerii
între 1995-2008, * * *
nr. specii
14 Structura populaţiei specii * * *
Resurse marine vii

(nr. specii pentru pescuit comercial)


Starea celor mai importante
1.5 15
stocuri de peşte pe specii * * *

Starea celor mai importante


16
stocuri de peşte pe aria marină * * *

17 Mortalitatea peştilor pe specii * * *


Indicatori fizico-chimici
Starea ecosistemelor

deviaţii pozitive: ianuarie x C, august x C;


18 Temperatura grade C media anuala: x C > media multianuala 1961- * * *
2008
1.6 spectru larg al concentraţiilor: x µm;
19 Oxigenul O2 dizolvat µm oxigenarea apelor costiere, dovedită de valorile * * *
de saturaţie ale O2
maxim: x g/l în aprilie
20 Salinitatea g/l
minim: x g/l în mai, iulie, septembrie * * * *

50
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Macrofite, Nevertebrate, Peşti, lista rosie - macrofite, nevertebrate, peşti,


Biodiversitate şi habitate 21
Mamifere,
specii
mamifere * * * *

Specii amenintate si
vulnerabile :
Nr. specii ameninţate/ nr. total
specii • nr. specii ameninţate / nr. total specii
2.1
2. Biodiversitate, zone naturale protejate

Nr. specii dispărute / nr.total număr


• nr. specii dispărute / nr.total specii
22 specii total
• nr. specii protejate / nr. total specii * * * *
specii
Nr. specii protejate / nr. • nr. arii protejate / lungime totală a coastei
total specii
Nr. arii protejate / lungime
totală a coastei
ha de importanta ştiinţifică
Suprafaţa totală a ariilor
ha de importanta ştiinţifică şi zoologică
23 protejate ha
ha de importanta zoologica * * *
ha de importanta botanica si zoologica
Tipul rezervaţiei, localizarea,
suprafaţa, categoria
Rezervaţii ale biosferei, (patrimoniu natural mondial,
24 ha nr, ha, localizare * * * *
Zone naturale protejate

parcuri, naţionale sau naturale zonă umedă de importanţă


internaţională, de interes
naţional etc.).
Tipul rezervaţiei, localizarea,
2.2
Rezervaţii şi monumente ale suprafaţa, gruparea geografică
25
naturii de interes naţional a zonelor naturale protejate de
ha nr, ha, localizare * * *
interes naţional.
Tipul rezervaţiei, localizarea,
26 Rezervaţii ştiinţifice
suprafaţa, gruparea geografică.
ha nr, ha, localizare * * *
Situri de importanţă Localizarea, suprafaţa,
27
comunitară gruparea geografică.
ha nr, ha, localizare * * *

51
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Pe = P1 + ( N - M ) + ( I - E )
Valoarea absolută a sau
numărului unei populaţii sau Pe = P1 + Δn + Δm
subpopulaţii, determinată prin Unde:
înregistrare, cu prilejul Pe = numărul estimat al populaţiei
3.1 28 Populaţia totală recensământului, al unor persoane P1= numărul populaţiei la începutul perioadei * * * *
anchete speciale sau prin (anului)
estimare într-un teritoriu dat N = numărul născuţilor vii
(localitate, judeţ, regiune, M = numărul deceselor
ţară, continent sau glob). I, E = numărul persoanelor imigrante, emigrante
Δn,Δm = sporul natural şi migratoriu
Numărul de locuitori ce revin
29 Densitatea populaţiei la o unitate de suprafaţă de loc./km2 populaţia totală / suprafaţa totală * * * *
teren (hectar sau km2).
Distribuţia populaţiei pe sexe
ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine
30 Structura populaţiei pe sexe ca procent din populaţia totală. %
în totalul populaţiei
Structura populaţiei

Distribuţia populaţiei pe medii


3. Resurse umane

ponderea populaţiei urbane şi rurale în totalul


31 Populaţia pe medii (urban/rural) ca procent din %
populaţiei * * *
populaţia totală.
Distribuţia populaţiei după se determină ca raport între numărul populaţiei
Populaţia pe naţionalităţi-
32
număr,
naţionalităţi, ca procent din % unei naţionalităţi (Px) şi numărul total al * * *
populaţia totală. populaţiei, exprimat în procente
Distribuţia populaţiei după se determină ca raport între numărul populaţiei
Populaţia dupa religie – număr,
33
%
religie, ca procent din % unei religii (Px) şi numărul total al populaţiei, * * *
populaţia totală. exprimat în procente.
Componenţa unei populaţii
determinată de numărul sau ponderea subpopulaţiilor rezultate din repartiţia
34 Structura pe vârste a populaţiei
proporţia bărbaţilor şi femeilor
%
după vârstă * * *
la fiecare categorie de vârstă.
se determinã ca medie aritmeticã ponderatã a
vârstelor exprimate în ani.
[∑(x + 0,5) * Px] / ∑Px
Unde:
35 Vârsta medie a populaţiei ani
Px = numãrul populaţiei de vârsta x * * *
0,5 = jumãtate din an considerat drept echivalent
mediu al abaterii vârstei faţã de data exactã a
împlinirii unei vârste oarecare.
Valori absolute şi procente.
Evoluţia populaţiei în ultimii
36
20-30 ani
Rata anuală de creştere a % * * *
populaţiei.
52
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

[(P0-14 ani + P 65 ani si peste) / P15-64 ani] * 100(1000)


Raportul dintre numãrul
Unde:
persoanelor de vârstã
P0-14 ani - numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14
„dependentã” (persoane de sub
Raportul de dependenţă după ani)
37
vârstă
15 ani şi de peste 65 ani) şi %
P 65 ani si peste - numărul populaţiei vârstnice (peste * * * *
populaţia în vârstã de muncã
65 ani)
(15-64 ani) exprimat la 100 de
P15-64 ani - numărul populaţiei de vârstă adultă (15-
persoane.
64 ani)
Raportul dintre populaţia de
Indicele de îmbătrânire a
38
populaţiei
65 ani şi peste şi cea de 0-14 % * * *
ani
(Pt+1 - Pt) / n
Reprezintă raportul dintre unde:
Rata medie anuală a creşterii sporul absolut de creştere a Pt+1 – numărul populaţiei la momentul t+1
* * * *
Evoluţia populaţiei

39 %
populaţiei populaţiei şi numărul anilor Pt – numărul populaţiei la momentul t
întregi ai perioadei de referinţă
n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1
3.2
Reprezintă raportul dintre (Purbt+1 - Purbt) / n unde:
sporul absolut de creştere a Purbt+1 – numărul populaţiei urbane la momentul
Rata medie anuală a creşterii
38
populaţiei urbane
populaţiei urbane şi numărul % t+1 * * *
anilor întregi ai perioadei de Purbt – numărul populaţiei urbane la momentul t
referinţă n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1
Reprezintă numărul de copii
născuţi vii la 1000 de locuitori (născuţi vii / populaţia totală) * 1000
3.3 39 Rata brută de natalitate
într-o perioadă determinată (un
‰ * * * *
an calendaristic)
Mişcarea naturăla şi migratorie

e00 = ∑ L(x) / I0, unde:


Numărul mediu de ani pe care
i-ar trai un nou născut, dacă ar L(x) – numărul mediu al supravieţuitorilor în
Speranţa de viaţă la naştere
40
(masculin şi feminin)
trăi tot restul vieţii in condiţiile ani intervalul de vârsta (x) la (x+1), calculat ca
(Ix + Ix+1) / 2
* * *
mortalităţii pe vârste din
perioada de referinţă. Ix – numărul supravieţuitorilor de vârstă (x) dintr-
o cohortă ipotetică de 100.000 născuţi vii.
Exprimã numãrul mediu de
copii pe care o femeie de
se determinã ca suma a ratelor specifice de
vârstã fertilã i-ar naşte într-un
fertilitate dupã vârstã (frecvenţa născuţilor-vii in
41 Rata totală de fertilitate an calendaristic, dacã ratele de ‰
populaţia feminină de o anumită vârstă) la un * * *
fertilitate pe grupe de vârstã ar
moment dat
rãmâne neschimbate pe
parcursul vieţii sale fertile.

53
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Reprezintă numărul celor


decedaţi la 1000 de locuitori
42 Rata brută de mortalitate
într-o perioadă determinată (un * * * *
an calendaristic).

Număr decese sub 1 an la


43 Mortalitatea infantilă
1000 născuţi vii * * * *
Arată efectul net al imigraţiei
şi emigraţiei asupra populaţiei
zonei de studiu, exprimat ca o
creştere sau descreştere a [(nr. stabiliri – nr. plecări) / populaţia totală] *
44 Rata netă a migraţiei
populaţiei la 1000 de locuitori

1000 * * * *
într-un an de referinţă (sunt
incluse aici atât migraţia
internă cât şi cea externă).
Numarul total al elevilor de o
anumita grupa de varstă,
indiferent de nivelul de (numărul elevix / numărul total de copiix ) * 100
Gradul de cuprindere în
45
învatamânt
educaţie în care sunt cuprinşi, % Unde : * * * *
ca raport procentual din totalul X – grupa de varstă
populaţiei din aceeaşi grupă de
varstă.
Totalitatea copiilor, elevilor şi
studenţilor cuprinşi în procesul
de instruire şi educare la
începutul anului
Populaţia preşcolară, şcolară,
46 scolar/universitar indiferent de nr # * * * *
Educaţia

liceală
formele de învăţământ pe care
3.4
le frecventează (zi, seral,
frecvenţă redusă, deschis la
distanţă) şi de vârsta.
Persoanele fizice care sunt
angajate în sistemul de
Personalul didactic (total şi învăţământ şi predau în cadrul
47
structura pe nivel de calificare) procesului educaţional şi de
nr. # * * * *
instruire (cu normă întreagă şi
cu normă parţială).
ponderea persoanelor cu studii superioare din
48 Persoane cu studii superioare %
totalul populaţiei * * *
Persoane cu studii liceale, ponderea persoanelor cu studii liceale, postliceale
49
postliceale şi profesionale
%
şi profesionale din totalul populaţiei * * *
54
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Persoane cu studii elementare ponderea persoanelor cu studii elementare din


50
(gimnaziale şi primare)
%
totalul populaţiei * * *
51 Durata medie a şcolarizarii ani # * * *
raport între numărul populaţiei active dintr-un
Structura populaţiei active pe anumit sector economic (primar, secundar sau
3.5 52
ramuri de activitate (CAEN)
%
terţiar) (Pa.x.) şi numărul total al populaţiei active * * *
(Pa) Px = (Pa.x / Pa) * 100
raport între numărul populaţiei ocupate dintr-un
anumit sector economic (primar, secundar sau
Structura populaţiei ocupate pe
53
ramuri de activitate
% terţiar) (Po.x.) şi numărul total al populaţiei * * *
ocupate (Po)
Px = (Po.x / Po) * 100
Structura populaţiei ocupate pe
54 grupe de vârstă şi activităţi ale % * * *
economiei naţionale
Ponderea populaţiei ocupate
Structura populaţiei ocupate pe în funcţie de nivelul de
55
nivel de instruire instruire: primar, gimnazial
nr., % * * *
Forţa de muncă

liceal, superior
Procentul din populaţie care, la
un moment dat, desfăşoară o
56 Rata ocupării efective
activitate economică şi socială
% (populaţia ocupată / populaţia totală) * 100 * * *
aducătoare de venit.
Reprezintă raportul, exprimat
Rata de ocupare a resurselor de procentual, dintre populaţia
57
muncă ocupată civilă şi resursele de
% (populaţia ocupată / resursele de muncă) * 100 * * *
muncă.
Indicele de înnoire a forţei de
muncă ca raport între
populaţia de 15-29 ani şi cea
de 30-44 ani.
58
Înnoirea forţei de muncă Indicele de înnoire ca raport * * *
între populaţia de sub 15 ani
şi o treime din populaţia de
15-59 ani.
Pondere populaţie ocupată
59 Rata de ocupare pe sexe feminină/masculină din total % * * *
populaţie feminină/masculină

55
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Rata somajului înregistrat


reprezintă raportul dintre
numărul şomerilor (înregistraţi
la agenţiile pentru ocuparea
60 Rata totală a somajului forţei de muncă) şi populaţia % (şom_total inreg./pop.activa civ.)*100 * * *
activă civilă (şomeri +
populaţie ocupată civilă,
definită conform metodologiei
balanţei forţei de muncă).
pondere populaţie neocupată feminină/masculină
61 Rata şomajului pe sexe %
din total populaţie activă feminină/masculină * * *
62 Navetismul - număr centre de atracţie şi de domiciliu * * * *
Gospodăria este alcătuita din
63 Numărul total de gospodării una sau mai multe persoane nr * * * *
care locuiesc împreunã.
Dimensiunea medie a Numărul mediu de persoane pe numărul de persoane ce locuiesc în gospodării /
* * * *
Structura gospodăriilor

64 pers./gosp.
gospodăriilor gospodărie totalul gospodăriilor
Rata creşterii numărului de raportul dintre numărul de gospodării la două
65
gospodării
%
momente succesive * * * *
4.1 Ponderea gospodăriilor formate (nr. gospod. cu un membru / nr total gospodării) *
* * * *
4. Cţmunităţi (reteaua de localiăţi)

66 %
dintr-un singur membru 100
Ponderea gospodăriilor cu un (nr. gospod. monoparentale/ nr total gospodării) *
67
părinte singur (monoparentale)
%
100 * * * *
Ponderea gospodăriilor formate
68
dintr-un pensionar
% * * * *
Ponderea gospodariilor conduse (nr. gospod. conduse de femei/ nr total
69
de femei
%
gospodării) * 100 * * * *
Nr. localităţi urbane –
Statutul administrativ al municipii, oraşe
4.2 70
localităţilor Nr. localităţi rurale –
nr. * * *
Reţeaua de localităţi

comune, sate
localit./km
71 Densitatea oraşelor 2 # * * *
localit./km
72 Denistatea comunelor 3 # * *
localit./km
73 Densitatea satelor 4 # * *
74 Număr sate făra locuitori nr. # * *
56
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

75 Număr aşezări speciale nr. statiuni balneo-climaterice, turistice, ştiinţifice * *


Suprafaţa fiecărei unităţi
76
componente
km2 municipii, oraşe, comune * * * *
Suprafaţa totală a teritoriilor
77
urbane
km3 # * * *
Suprafaţa totală a teritoriilor
78
rurale
km4 # * *
Mărime medie a oraşelor
79
(număr locuitori )
- media aritmetică a numărului populaţiei oraşelor * * *
Mărime medie a comunelor media aritmetică a numărului populaţiei
80
(număr locuitori )
-
comunelor * *
Mărime medie a satelor (număr media aritmetică a numărului populaţiei
81
locuitori )
-
comunelor * *
82 Distanţa medie între 2 oraşe km media distanţelor dintre oraşe * * *
83 Distanţa medie între 2 sate km media distanţelor dintre sate * *
84 Numărul de locuinţe număr numărul total de locuinţe * * * *
Fondul de locuinţe după tipul
* * * *
Stocul de locuinţe

85 % individuală, colectivă
de locuire
Structura locuinţelor după
4.3
86
forma de proprietate
% ponderea locuinţelor proprietate privată/publică * * * *
87 Stoc de locuinţe sociale % ponderea locuinţelor sociale * * *
88 Stoc de locuinţe libere % ponderea locuinţelor libere * * *
89 Structura de vârstă a clădirilor % # * * *
Investiţii în construcţia de
90 mii lei # * * * *
sectorului de
Dezvoltarea

locuinţe
locuinte

Suprafaţa zonelor construite la


4.4 91
nivel local
km2 total suprafeţe zone construite * *
92 Locuinţe construite anual ‰, % la 1000 de locuitori, pe medii, % etc. ) * * * *
Ponderea gospodăriilor (nr. gospodariilor racordate la reteaua de apa / nr.
4.5 % * * * *
Conditii de

93
racordate la reţeaua de apă; total gospodării) * 100
locuit

Ponderea gospodăriilor
(nr. gospodariilor racordate la reţeaua de
94 racordate la reţeaua de %
canalizare / nr. total gospodării) * 100 * * * *
canalizare;

57
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Ponderea gospodăriilor
(nr. gospodariilor racordate la reţeaua de
95 racordate la reţeaua de %
electricitate / nr. total gospodării) * 100 * * * *
electricitate;
Ponderea gospodăriilor (nr. gospodariilor racordate la reţeaua telefonică /
96
racordate la reţeaua telefonică;
%
nr. total gospodării) * 100 * * * *
Ponderea gospodăriilor (nr. gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze / nr.
97
racordate la reţeaua de gaze.
%
total gospodării) * 100 * * * *
Locuinţe cu WC (cu apă
98
curenta) în locuinţă
nr. # * * * *
99 Locuinţe cu baie în locuinţă nr. # * * * *
100 Locuinţe cu încalzire centrală - # * * * *
Consumul de apă pentru uz
101
casnic
m3 # * * * *
Consumul casnic de energie
102
electrică
kW # * * * *
Consumul de gaze naturale
103
pentru uz casnic
m3 # * * * *
104 Număr persone / locuinţă - # * * * *
105 Număr persone / cameră - # * * * *
Număr mediu camere /
106
locuinţă
- # * * * *
Suprafaţa medie locuibilă ce
107
revine pe o cameră
m2 # * * * *
Suprafaţa medie locuibilă ce
108
revine pe un locuitor
m2/loc. # * * * *
cheltuieli pentru locuire/venitul lunar al unei
109 Cheltuieli pentru locuire %
gospodării * * *
Locuinţe nesigure (afectate de
110 cutremure, vibraţii, inundaţii, % locuinţe nesigure/ total locuinţe * * * *
alunecări)
4.6 Dotări învăţământ
Infrastructur

* * * *
culturală

111 Grădiniţe nr. #


a socio-

112 Şcoli învăţămânr primar nr. # * * * *


113 Sali de clasa nr. # * * * *

58
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Din care:
- licee noi,
114 Licee - total
- licee renovate
nr. # * * *
- licee cu extinderea capacităţii
Şcoli profesionale,
115
complementare sau de ucenici
nr. # * * *
116 Şcoli postliceale nr. # * * *
Instituţii de învăţământ
117
superior
nr. # * * *
118 Cămine studenţeşti nr # * * *
Centre de formare
119
profesională
nr. # * * *
Dotări sănătate
- Spitale.
- Dispensare,
120 Unităţi de ocrotire a sănătăţii
- Farmacii
nr. # * * *
- policlinici
Număr de paturi în spitale la
121 Paturi în spitale
1000 locuitori.
‰ (număr paturi în spitale / populaţia totală) *1000 * * *
Medici şi personal medical Număr de medici / personal (număr medici sau personal mediu / populaţia
122
mediu medical mediu la 1000 locuitori.

totală) * 1000. * * *
Număr de stomatologi la 1000
123 Stomatologi
locuitori.
‰ (număr stomatologi / populaţia totală) *1000 * * *
124 Durata medie de spitalizare zile media aritmetica a duratei spitalizărilor * * *
Ponderea cheltuielilor pentru
125
sănătate
% ponderea cheltuielilor pentru sănătate în total PIB * * *
Stabilimente pentru persoane
126
dependente
nr. # * * *
Dotări cultură
- teatre,
127 Insituţii de cultură - filarmonici, nr. # * * *
- case de cultură
Cinematografe şi locuri în
128
cinema
nr. # * * *
Numărul de concerte şi
129 audienţa anuală pe cap de ‰ numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori * * *
locuitor

59
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Numărul de teatre şi audienţa


130
anuală pe cap de locuitor
‰ numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori * * *
Numărul de muzee şi numărul
131 anual de vizitatori pe cap de ‰ numărul total al vizitatorilor la 1000 locuitori * * * *
locuitor
Numărul de biblioteci şi totalul
132 cărţilor împrumutate pe cap de ‰ numărul volumelor împrumutate la 1000 locuitori * * *
locuitor
Dotări sport şi recreere
133 Săli sportive şi stadioane nr. # * * *
Bazine de înot si amenajări
134 anexe (saune, săli de gimnastică nr. # * * *
etc. )
135 Patinoare nr. # * * *
nr. vizita-
136 Grădini botanice şi zoologice -
tori
număr şi vizitatori * * *

Clasificare in 4 categorii tipologioce:


Concentrarea în teritoriu a monumentelor istorice

• I - Monumente, ansambluri și situri


arheologice
• II - Monumente, ansambluri și situri
Monumnte, ansambluri și
de arhitectura
situri:
5. Zone construite protejate

• III - Monumente, ansambluri și situri


• arheologice,
137
• de arhitectura,
-. de for public * * * *
5 • IV. - Monumente, ansambluri și situri
• de for public
• memoriale memoriale
Clasificare in 2 categorii valorice
• Categoria A (valoare nationala,
universala)
• categoria B (valoare locala).

Localizare şi principale
Monumente istorice elemente de caracterizare:
(monumente, ansambluri, vechime, suprafaţă, stare;
138
situri de valoare naţională factori de risc şi degradare;
Nr. # * * *
şi/sau universală) acţiuni de protecţie, cercetare,
monitorizare şi/sau restaurare

60
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Monumente reprezentative
139 pentru patrimoniul construit Nr. # * * *
local
Delimitarea şi nominalizarea
unităţilor administrativ-
teritoriale
Caracterizarea zonelor
respective: diversitatea
obiectivelor, gradul de
concentrare, numărul de
Unităţi administrativ- vizitatori.
teritoriale cu mare concentrare Caracterul turistic al
140 de obiective ale patrimoniului localităţilor respective: * * *
construit cu valoare de interes raportul dintre capacitatea de
naţional cazare turistică (locuri de
cazare în hoteluri şi alte unităţi
de cazare) şi numărul total de
locuinţe/gospodării din
unitatea administrativ-
teritorială respectivă

6.1 141 Unităţi agricole de producţie nr. Număr unităţi * * * *


142 Suprafaţa agricolă totală ha # * * * *
6. Agricultură Silvicultură Pescuit

Suprafaţa agricolă pe categorii


Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă
143 de folosinta (arabil, pasuni, ha, %
totală * * * *
fânete, vii, livezi)
Suprafaţa agricolă pe categorii Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă
144
de deţinători
ha, %
totală * * * *
Agricultură

Suprafaţa totală amenajată Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă


145
pentru irigat
ha, %
totală * * * *
146 Suprafeţe degradate ha, % * * * *
Suprafaţa cultivată pe
147
principalele culturi
ha # * * * *
Număr tractoare şi maşini
148
agricole / suprafaţa agricolă
bucăţi # * * * *
Producţia agricolă totală-
149 producţia vegetală-producţia - # * * * *
animală

61
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

150 Numărul animalelor capete # * * * *


nr.
Animale ce revin la 100 ha
151
teren
animale/ # * * * *
100 ha
152 Populaţia ocupată în agricultură - număr persoane ocupate în agricultură * * * *
Balanţa îngrăşămintelor în cantitatea de îngrăsăminte chimice şi naturale
153
agricultură
mii tone
folosite * * * *
Investiţii private în total
154
investiţii în agricultură
% # * * * *
155 Structura fondului forestier: ha # * * * *
156 • pe grupe de specii ha # * * * *
157 • pe deţinători ha # * * * *
158 • pe grupe funcţionale ha # * * * *
159 Structura pădurilor cu funcţii
speciale de protecţie
# * * * *
Silvicultură

ha / nr.
160 Potenţialul forestier locuitori # * * * *
161 Posibilitatea anuală de masă
lemnoasă.
m3 * * * *
162 Masa lemnoasă pusă în
circuitul economic.
m3 * * * *
163 Clasele de vârstă. - * * * *
Fondul de producţie (volumul
164 brut al arborilor pe picior şi
volumul mediu de masă
m3 * * * *
lemnoasă pe hectar).

62
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Accesibilitatea pădurilor
165 (lungimea totală de drumuri şi km * * * *
căi ferate forestiere).

166 Suprafaţa pădurilor afectate de


defoliere.
ha * * * *
167 Suprafaţa pădurilor afectată
prin poluare.
ha * * * *
168 Stocul de peşte t * * * *
169 Ferme piscicole Nr. * * * *
Pescuit - Piscicultură

nr. ohane
nr. setci pentru calcan
nr. setci pentru chefal
nr. taliene
6.3 170 Efortul de pescuit Nr.
nr. năvoade de plaja * * * *
nr. paragate
nr. setci pentru scrumbie
activ / nr. traulere costiere operaţionale
Captura totala admisibila
171 (TAC) si pe specii de apa t t, % * * * *
dulce si apa sarata
Structura activităţilor
industriale pe subramuri ale
industriei (industria Ponderea ramurilor industriale în total activitate
7.1 172 extractivă, industria % industrială (calculată în funcţie de numărul de * * * *
Industrie şi construcţii
7. Industrie, servicii

prelucrătoare, industria salariaţi)


energiei electrice şi termice,
gaze şi apă)
Structura agenţilor numărul unităţilor locale active;
economici pe forme de nr. dinamică;
173
proprietate (sector public, % ponderea unităţilor locale active faţă de cele la * * * *
privat, mixt, alte forme) nivel judeţean/regional/naţional
Structura populaţiei ocupate nr. salariaţi;
şi a numărului de salariaţi pe nr. nr. populaţie ocupată;
174
ramuri ale industriei şi în % ponderea în total salariaţi/populaţie ocupată; * * * *
construcţii dinamică,

63
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Agenţi economici locali, pe


clase de mărime :
- Întreprindei mari (peste
250 salariaţi) nr. unităţi pe clase de mărime;
- IMM nr. dinamica unităţilor;
175
(microîntreprinderi=0-9 % ponderea unităţilor economice active din total * * *
salariaţi, întreprinderi unităţi;
mici=10-49 salariaţi şi
întreprinderi mijlocii=50-
249 salariaţi)
Performanţe economice şi
rezultate înregistrate de valori absolute (preţuri curente) şi valori reale
agenţii economici zonali (ex. mil. lei (%);
176
PIB, VAB, cifra de afaceri, % dinamica indicatorilor economici şi * * *
profit, export, import, macroeconomici;
investiţii)
Prezenţa pe plan local a
centrelor industriale
prezentarea acestor structuri industriale şi a
importante, parcuri
177
industriale, zone libere,
nr. activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul * * *
acestora
clustere şi incubatoare de
afaceri
Utilizarea surselor
178
regenerabile de energie
- - * * *
Categorii de mărime a ierarhizarea centrelor industriale după numărul
179
centrelor industriale
nr.
de salariţi * * *
nr. nr. locuinţe;
180 Locuinţe terminate
% dinamică; * * *
Gruparea activităţilor de
servicii pe tipuri de servicii
conf. CAEN (comerţ;
hoteluri şi restaurant;
nr. unităţi;
transport, depozitare şi
ponderea unităţilor economice active din total
comunicaţii; poştă şi nr.
7.2 181
telecomunicaţii; intermedieri %
unităţi; * * *
ponderea unităţilor locale active faţă de cele la
financiare; tranzacţii
nivel judeţean/regional/naţional;
imobiliare; administraţie
publică şi apărare;
Servicii

dezvoltarea afacerilor; alte


tipuri de servicii.

64
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Structura unităţilor locale


nr. nr. unităţi;
182 active, pe clase de mărime
% dinamică; * * *
(întreprinderi mari şi IMM)
Structura numărului de nr. nr. salariaţi;
183 salariaţi şi a populaţiei ocupate
dinamică; * * *
pe tipuri de servicii
Structura agenţilor
numărul unităţilor locale active;
economici pe forme de nr.
184
proprietate (sector public, %
dinamică; * * *
privat, mixt, alte forme)
valori absolute (preţuri curente) şi valori reale
Performanţe economice şi
mil. lei (%);
185 rezultate înregistrate de
% dinamica indicatorilor economici şi * * *
agenţii economici
macroeconomici;
Indice al volumului
8.1 186 transporturilor de mărfuri * * *
relativ la PIB (tkm) (index)
Indicele volumului de
187 transport de pasageri, relativ la * * *
PIB
8. Transport, Activităţi portuare

Volumul transportului de pe baza de studii de cercetare: fluxurile de traffic


Volumul transportului de
188
mărfuri
mărfuri/zi între perechi tone/zi multiplicate cu ponderea autovehiculelor grele/ * * * *
origine-destinaţie drum şi tonajul mediu naţional/vehicul
189 Trafic pe calea ferata - persoane / km cale ferata * * *
Transport

Numărul de pasageri ce
190 călătoresc cu avionul (air - număr persoane pe an * * *
passengers)
Număr de automobile
191 înregistrate într-o arie nr. numar automobile la 1000 locuitori * * * *
determinată, la 1000 locuitori
Cuantumul transportului de
192 masini din totalul % # * * * *
transporturilor de pasageri
Cuantumul transportului
193 aerian din totalul transportului % # * *
de pasageri

65
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

timpul de călătorie:
Timpul total de călătorie t = s / v+d,
(inclusive intârzieri), între unde:
Timpul de călătorie pe moduri punctele de origine şi s - distanţa minimă dintre oricare punct de origine
194
de transport destinaţie (capitala NUTS III)
ore
şi toate destinaţiile pe reţeaua principală * *
pe mod de transport (drum, rutieră/feroviară
CF) v - viteza medie actuală pe principalele
drumuri/cai ferate , conform estimărilor naţionale
195 Siguranţa transportului - număr accidente / 1000 locuitori * * * *
196 Parcul de vehicule nr. număr autobuze, microbuze etc. * * *
Populaţia totală accesibilă
dintr-un loc dat (oraşul
reşedinţă NUTS III), intr-un
Accesibilitatea zilnică pe timp dat (1 oră călătorie mii
197
moduri de transport distanţă scurtă şi 3 ore locuitori * * * *
călătorie distanţă lungă) pentru
deplasari pentru muncă zilnice,
pe drum sau CF
Numărul de călători
198
transportaţi
mii pers. număr călători transportaţi într-un an * * * *
Numărul de veniri și plecări
* * *
Activităti

199 Volumul traficului portuar


portuare

ale pasagerilor pe port


8.2
Numrrul de bunuri
201
manipulate pe port * * *
Unităţi de cazare turistică –
9 202 total –număr- din care: sector % # * * * *
privat
9. Turism, recreere

Număr hoteluri -din care


203
hoteluri cu baze de tratament
- # * * *
204 Număr moteluri, hanuri - # * * *
205 Număr vile şi cabane - # * * * *
Număr camping-uri şi sate de
206
vacanţă
- # * * * *
Număr tabere şcolare,
207
studenţeşti etc.
- # * * * *

66
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Reprezintă numărul de paturi


numărul total număr de paturi din structurile de cazare
208 Capacitatea de cazare turistică care sunt instalate în camerele
de paturi turistică * * * *
existente
Rata staţionărilor / numărul mii
209 Număr turişti
rezidenţilor persoane
# * * * *
Numărul de dotări turistice
210 Turismul durabil
care deţin eticheta europeană * * * *
nr.,
-de interes naţional,
211 Staţiuni turistice atestate
-de interes local
% în * * * *
funcţiune
Inventarierea principalelor
212 Grad de atractivitate turistică
resurse turistice
nr. * * *
213 Case de vacanţă Numărul caselor de vacanţă * * * *
Suprafaţa rezidenţială –
10.1 214
utilizată cu scop de locuire;
km3 # * * * *
Suprafeţe utilizate pentru
215
comerţ şi industrie;
km3 # * * *
Suprafeţe agricole - terenuri
10. Dezvoltare urbană şi a infrastructurilor

216 utilizate sau prevăzute pt km3 # * * *


agricultură;
Suprafete utilizate pentru
sediile administratiilor
Dezvoltare urbană

217 publice, scoli, spitale, instalatii km3 # * * *


electrice si alte servicii publice
cu exceptia transporturilor;
Suprafeţe ocupate cu reţeaua
218 rutieră, căi ferate, gări, km3 # * * *
aeroporturi etc.;
Terenuri vacante (virane) -
219 terenuri fără o utilizare anume km3 # * * *
şi inaccesibile publicului;
Alte suprafeţe -arii de
220
petrecere a timpului liber, ape;
km3 # * * *
Suprafeţe de patrimoniu - arii
221 clasificate ca patrimoniu km3 # * * *
istoric sau natural
222 Ponderea terenurilor publice; % # * * * *
67
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

223 Ponderea terenurilor private ; % # * * * *


224 Ponderea altor terenuri. % # * * * *
Procent de creştere a
225 suprafeţei teritoriului % # * * * *
intravilan (ha)
Suprafaţa ocupată de
226
construcţii din total
km3 # * * * *
227 Terenuri degradate km 3
# * * *
10.2 Căi de comunicaţii
Reţele rutiere
Lungimea totala a drumurilor lungimea totala de segmente care reprezintă
228 Lungimea reţelei de drumuri nationale (inclusiv autostrazi) km reţeaua de drumuri per poligon reprezentând * * * *
în km nivelul NUTS 2
Lungimea reţelei de drumuri
229
modernizate (total şi % )
% # * * * *
Dezvolatrea infrastructurilor

Densitatea reţelei de drumuri


reprezintă lungimea totală a lungimea totala de segmente care reprezintă
drumurilor (inclusiv km per reţeaua de drumuri per poligon reprezentând
230 Densitatea reţelei de drumuri (1)
autostrăzi) pe suprafaţa km2 nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) şi NUTS * * *
studiată (poligon) 3 (judeţ) divizat la aria fiecărui poligon

Lungimea totală a drumurilor lungimea totala de segmente care reprezintă


km per
Densitatea reţelei de drumuri (inclusiv autostrăzi) la numărul reţeaua de drumuri per poligon reprezentând
231
(2) de locuitori pe suprafaţa
1000
nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de * * *
locuitori
studiată (poligon) locuitori din fiecare poligon
Mărimea anuală a reţelei
232 rutiere noi pe locuitor (căi # * * *
principale urbane)
233 Reţele rutiere în construcţii km # * * *
Reţeaua de Drumuri Europene
234
(E)
km # *
235 Drumuri naţionale km # * *
Reţele de căi ferate
Lungimea totală a căilor ferate lungimea totală de segmente care reprezintă
Lungimea reţelei de căi ferate km/1000k
236
(total şi la 1000 km2)
(inclusiv linii modernizate)
m2
reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând * * *
nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare)
68
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Lungimea reţelei de căi ferate


237
electrificate (total şi %)
% # * * *
Lungimea totală a căilor ferate lungimea totală de segmente care reprezintă
Densitatea reţelei de căi ferate (inclusiv linii modernizate) pe km per reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând
238
(1) suprafaţa studiată (poligon) km2 nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat pe aria fiecărui * * *
poligon
lungimea totală de segmente care reprezintă
Lungimea totala a cailor ferate Km la
Densitatea retelei de cai ferate reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând
239
(2)
(inclusiv linii modernizate) la 1000
nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de * * *
numarul de locuitori locuitori
locuitori din aria fiecărui poligon
Căi ferate, noduri de cale
ferată, număr de staţii şi
240
număr de legături cu alte
- * * *
centre urbane
241 Căi navigabile km # * * *
242 Căi navigabile amenajate * * *
Lungimea cheiurilor de
243
acostare (m)
m # * * *
Lungimea danelor de aşteptare
244
(m)
m # * * *
Dotări majore ale transportului
public (gări, autogări, porturi număr gări, autogări, porturi fluviale şi/sau
245
fluviale şi / sau maritime,
număr
maritime, aeroporturi * * *
aeroporturi )
Gospodarirea apelor
Lungimea reţelei de apă
246
potabilă
km # * * *
247 Lungimea reţelei de canalizare km # * * *
Extinderea reţelei de
248
canalizare
km # * * *
Staţii de epurare, număr şi
elemente caracteristice
249
(capacitate, trepte de epurare,
- # * * *
eficienţă )
Staţii de captare şi tratare
250
(numar, debite etc )
m3/an * * *
251 Lungimea malurilor îndiguite km # * * *

69
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Lungimea aducţiunilor,
252
canalelor de fuga etc.
km # * * *
Volum de apa distribuita, din
253 care pentru populatie si pentru mii m3 # * * *
unitati publice
Regimul de livrare a apei
254
potabile
ore/zi # * * *
255 Pretul mediu al apei lei/m3 # * * *
256 Ape uzate epurate 3
mii m /an # * * *
257 Pierderi în reţea % # * * *
Consumul de apă pe categorii
258
de consumatori
mii m3/an # * * *
Cantitatea anuală de ape uzate
259
neepurate
mii m3/an # * * *
Echipare energetica
260 Lungimea reţelei de gaz metan km # * * *
Lungimea reţelei de
termoficare sau numărul de
261
apartamente care au instalaţii
km # * * *
de termoficare
Lungimea reţelei de distribuire
262 a energiei electrice sau număr km # * * *
de reşedinţe conectate
Reţeaua electrică industrială
263 sau număr de consumatori de km # * * *
peste 4000hz consum
Staţii de distribuire şi
264
transmitere a energiei electrice
- # * * *
Numarul si tipul centralelor
265
electrice: hidro, termo, atomo
- # * * *
Volumul de gaze distribuite
266
pentru populatie
mii m3/an # * * *
Productia anuala de energie
267
electrica
GWh/an # * * *
Totalul energiei utilizate după
tipul de combustibil (cărbune,
268
petrol, electricitate, gaze
# * * *
naturale, benzină)

70
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Totalul energiei utilizate după transport, industrie, consumul domestic, comerţ


269
sectorul de activitate
MWh
(servicii) * * *
Promovarea conservării
energiei prin lucrări de izolare,
270
recuperarea căldurii din
mii lei total cheltuieli * * *
procesele industriale etc.
Telecomunicaţii
271 Lungimea traseelor magistrale km # * * *
Numarul si tipul centralelor
272
telefonice
nr. #(automate, manuale, numar linii ) * * *
Abonati la serviciul telefonic
273
cu plata
nr. # * * *
Legături interurbane /
274
internaţionale
- număr linii legături interurbane / internaţionale * * *
Posturi de comunicaţii (fax, e-
275
mail)
- număr centre * * *
276 Fibră optică km lungimea reţelei de fibră optică * * *
Procentul populaţiei care are
277
acces la Internet la domiciliu
% # * * *
Procent din întreprinderi ce au
278
acces la Internet
% # * * *
279 Numar receptoare radio şi TV - # * * *
280 Abonamente radio şi TV ‰ număr abonamente la 1000 locuitori * * *
Raza de acoperire a teritoriului
281 de diferitele posturi de radio- km2 * * *
TV
Cantitatea poluanţilor emişi în
11.1 282
aer
mg # * * * *
283 Numărul noxelor eliberate # * * * *
Poluarea aerului
11. Poluare

Aria de împrăştiere a
284 poluanţilor de depăşesc CMA km2 # * * * *
(concentraţii maxime admise)
Populaţia expusă la poluare
atmosferică (oxid de carbon,
285
sulfuri, hidrocarburi, fluoruri,
% # * * * *
pulberi sedimentare etc.)
71
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Cheltuieli pentru combaterea


286
poluării aerului
mii lei # * * * *
Poluarea Suprafeţe construite
sonora (rezidenţiale) în care sunt
11.2 287
depăşite limitele de zgomot
km2 # * * * *
admisibile
Cantitatea şi tipul poluanţilor
288 deversaţi în emisari, pânza % # * * *
freatică
Frecvenţa probelor
289 necorespunzătoare chimic şi % # * * *
biologic la apa potabilă
Volumul apelor menajere şi
290
industriale netratate
m3 # * * *
Volumul pierderilor în reţeaua
291 m4 # * * *
Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă

de canalizare
Întinderea zonei cu ploi acide
292 sau alcaline ce afectează PH- km2 # * * *
ul pânzei freatice
Suprafeţe lacustre afectate de
293
procese de eutrofizare
km3 # * * *
Volumul apei tratate mecanic,
11.3
294 chimic, biologic in statiile de m3 # * * *
epurare
Lungimea cursurilor de apa
295 degradate (categoria a IV a) si km # * * *
poluate ( categoria aIIIa)
Procentul apei de scăldat care
Calitatea apei de coastă (de corespunde valorilor
296
scaldat) Directivei Europene Apa de * * *
scăldat
Cantitatea de nutrienţi în Concentratia de nitraţi şi
297
apele de coastă fosfaţi în apele de coastă * * *
Volumul scurgerilor
accidentale de petrol
298 Gradul de poluare cu petrol Numarul petelor de petrol * * * *
observabile prin supraveghere
aeriana
Suprafeţe afectate de ploi acide
km3 * * * *
sol

11.4 299 #
ur
ar
ea

sau alcaline

72
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Suprafaţa zonelor poluate cu


300
substanţe ce depăşesc CMA
km4 # * * * *
Ponderea suprafeţelor
301
neproductive şi degradate
% # * * * *
Suprafete afectate de substante
302
toxice solubile si metale grele
km3 # * * * *
Gradul de acoperire a
Calitatea vegetaţiei şi

303 teritoriului cu păduri – ha şi % % # * * *


din total suprafaţă
vieţii animale

Suprafaţa ecosistemelor
11.5 304
vegetale nerecuperabile
m4 # * * *
305 Specii ameninţate faţă de total m5 # * * *
Suprafaţa împădurită protejată
306
faţă de total
m7 # * * *
307 Cantităţi de deşeuri colectate t / zi #(menajere, industriale, periculoase ) * * *
Deşeuri incinerate (kg/persoana/
308
an) (total)
kg/pers/ an # * * *
Platforme de gunoi (număr şi
309
suprafaţă)
nr, ha # * * *
Staţii de incinerare (număr,
310
capacităţi )
nr. # * * *
Vehicule de colectare a
11.6 311 deşeurilor (autogunoiere, nr. # * * *
vidanje, etc. )
Procentul de deşeuri sortate la
312
sursă
% # * * *
313 Procentul de deşeuri reciclate % # * * *
Suprafaţa de teren contaminată
314
de deşeuri solide
m6 # * * *
rad Deseuri

Generarea de deşeuri
315
radioactive
% # * * *
Suprafeţe afectate de radiaţii
* * * *
ogic

ioac
curi
Ris

km2
teh
nol

12 316 #
c

radioactive

73
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Unităţi economice care


desfăşoară activităţi cu risc de
317 Risc chimic producere a unor accidente Nr. * * * *
majore în care sunt implicate
substanţe chimice periculoase

13 Indicatori spaţiali – ecologici


318 Suprafata plajelor mp * * *
319 Calitatea apei marii * * *
320 Calitatea apei potabile * * *
Cantitatea de deseuri solide
* * *
Capacitatea de suportabilitate turistica a unei zone

321 t
colectate si tratate
13. Urbanizare necontrolata, presiune turism

322 Calitatea aerului * * *


323 Spatii verzi si parcuri mp * * *
Indicatori ai infrastructurilor
324 Capacităţi de cazare * * *
Grad de utilizare a capacităţii de
325
cazare în funcţiune
% # * * *
Cantitatea de apă potabilă
326
distribuită * * *
327 Valorei de trafic rutier * * *
328 Spatii de parcare mp * * *
329 Volumul traficului feroviar * * *
330 Volumul traficului pe apa * * *
331 Volumul traficului aerian * * *
332 Sporturi de agrement * * *
333 Depozite ecologice pt deşeuri ha * * *
Indicatori social- psihologici

74
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Gradul de satisfacţie al
334 populaţiei locale relativ la * * *
turism
Gradul de satisfacţie al
335
turiştilor * * *
Intensitatea turismului
Numărul de staţionări în
336
dotările turistice
nr. * * *
337 Rata ocupării pe locuri de pat % * * *
Alunecari

Suprafaţă afectată de alunecari


14.2 338
de teren
ha * * * *
Eroziune

grupare statistică (clasificare) în cinci clase de


14.3 339 Suprafaţă afectată de eroziune ha intensitate şi tendinţa de evoluţie: Em – * * * *
eroziune medie, Es – eroziune slaba
14. Eroziuni, alunecari, inundatii

Inundaţii

14.4 340 Suprafaţă afectată de inundatii ha * * * *


Deşertificare

Suprafaţă afectată de
14.5 341
deşertificare
m/an (viteza de înaintare a zonelor lipsite de păduri) * * * *
Seisme

14.6 342 Intensitate seismicitate MSK * * * *


Procesele

Lungimea liniei de coastă lungimea liniei de coastă protejată şi apărată;


costiere

14.7 343 afectată de eroziunea costieră m lungimea dinamicii liniei de coastă; * * *


şi acreţiunea suprafaţa şi volumul nisipului;

75
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Număr locuitori care trăiesc în


Obiective naturale, umane * * * *
344 zona de risc.
şi economice supuse
riscului
Suprafaţa de arii protejate din
14.8 345
zona de risc * * * *

Valoarea obiectivelor
346
economice din zona de risc * * *
15. Schimbari
climatice

15 347 Condiţii de mediu extreme Numărul zilelor cu furtună nr * * *

Concentraţiile medii anuale


ale metalelor grele în apele de Valori medii anuale in apa /
348 μg/l * * *
Indicatori de contaminare

tranziţie şi costiere (Cu, Cd, sediment


Pb, Ni, Cr)
16. Transport sedimente, nutrienti, poluanti

concentraţii de Enterobacteria Zone sub


16.1 influenta directa a descărcărilor de ape menajere
Încărcarea microbiologică:
evidenţiaza valorile indicatorilor bacterieni;
coliform totali (CT), coliformi
frecvenţa depăşirii concentraţiilor admisibile sau
349 fecali (CF) si streptococi fecali %
recomandate în zonele de îmbăiere releva * * *
(SF),
nerespectarea de către turişti a normelor
igienico-sanitare şi creşterea debitului râurilor în
anumite condiţii hidro-meteorologice;

N - anorganic total
16.2 350 nutrienţii µm
P - nivelul mediu anual, Si * * *
Indicatori de
eutrofizare

indicator al abundentei şi biomasei


fitoplanctonice în apele marine
µg/l
352 Clorofilă a De ex. Constanta : ţărm 0,10 – 25,96 µg/Medii
lunare 1,06-8,87 µg/l
media lunara maxima şi minima în august

76
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

178 specii / 7 grupe taxonomice


marine + marin-salmastricole - %
Fitoplancton taxoni
353 dulcicole + dulcicol-salmastricole -%
algali
densitate si biomasa fata de valoarea medie
multianuala pentru perioada 1983-1990
Înfloriri fitoplanctonice numeric cât şi ca număr de specii de masa (nr.
354 cel/l
înfloriri la nr. millioane cel/l)
• specii / grupe taxonomice
Biomasa zooplanctonului • zooplancton trofic
355 mg /m3
densitate maximă x ind./m3
biomasa x mg/m3 (localitate / luna)
nr. specii la adâncimi între 5-20 m;
Zoobentos (Specii
creşterea densităţii medii;
356 macrozoobentale) nr specii
dominanta midiilor de talie mica si mijlocie
apariţia indivizilor de talie mare
exemplu - valoarea medie anuala x cm = media
Ridicarea
nivelului
marii

Creşterea nivelului mării faţă anuala maxima pentru toată perioada de referinţă
17.

357 cm
de ţărm 1933-2004 (100% mai mare decât media 1933-
2004)

2)
Valorile indicatorilor de referinţă rezultate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – oraş, comună – sau al unor zone vor fi comparate cu mediile judeţene, iar
vaalorile indicatorilor de referinţă la nivelul judeţului sau al regiunilor de dezvoltare cu cele naţionale.

Notă explicativă

Lista indicatorilor nu are caracter exhaustiv, ea putând fi completată şi cu alţi indicatori, în funcţie de categoria de documentaţie de
amenajare a teritoriului şi de cerinţele impuse prin Tema-program.

Totodată, nu este obligatorie determinarea şi utilizarea tuturor indicatorilor din Anexa nr. 3, în selectarea acestora determinant va fi gradul de
reprezentatitivitate al indicatorilor respectivi în raort cu obiectivele şi particularităţile planului.

Sursele documentare pentru majoritatea indicatorilor le reprezintă publicaţiile Institutului Naţional de Statistică- INS, fie cele cu caracter
global (Anuarul Statistic, Buletinul Statistic CANSTAT), fie recensămintele populaţiei şi locuinţelor, precum şi publicaţiile periodice (lunare,

77
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

trimestriale, anuale), elaborate pe domenii (ca de exemplu: demografie, industrie, mediu, construcţii, comerţ, locuinţe, servicii de utilitate publică,
investiţii etc.).
Datele statistice necesare la nivel de municipiu, oraş, comună, după caz, sunt cuprinse în Fişa statistică a localităţii, pe următoarele domenii:
suprafaţă, populaţie, forţă de muncă, învăţământ, sănătate, locuinţe, agricultură, echipare edilitară.
Pentru informaţii suplimentare va fi consultat „Catalogul publicaţiilor şi principalelor servicii statistice” editat de INS.
In completarea setului de informaţii se recomandă apelarea la organismele specializate existente la nivel judeţean şi local, după caz, cum sunt:
oficiile judeţene de statistică, inspectoratele şcolare, direcţiile sanitare, direcţiile agricole, inspectoratele silvice, inspectoratele de mediu, agenţiile de
dezvoltare regională, direcţiile de muncă şi protecţie socială, prefecturi, consilii judeţene, primării etc.
Alte surse de date sunt: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, elaborat anual de Guvernul României cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare – PNUD, Strategia naţională de dezvoltare economică a României, strategiile sectoriale elaborate de ministere, politicile şi
programele de dezvoltare regională, publicaţiile CEE-ONU, BIM (Biroul internaţional al Muncii – ILO) etc.

Ca reguli generale pentru colectarea de date, se subliniază:

datele care provin din surse şi domenii diferite trebuie să fie aproximativ la acelaşi nivel de dezagregare/detaliere;
datele care intră în ciclul de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului vor fi prezentate în rezultatele finale ale acestora, ca informaţii
independente sau agregate;
datele trebuie să ilustreze aspectele specifice ale potenţialului de dezvoltare şi ale problemelor acestuia şi să asigure posibilitatea
comparabilităţii la nivel naţional şi european;
nivele proiectate pentru etapele de perspectivă vor fi verificate prin consultarea autorităţilor competente şi a colectivităţilor locale;
colectarea datelor se va face în colaborare cu instituţiile locale şi naţionale de profil, precum şi, în unele cazuri, cu reprezentanţii locali ai
instituţiilor de învăţământ şi de cercetare;
partea descriptivă se va limita la minimum, accentul punându-se pe analiză.

Tipurile de indicatori uzuali în documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt:


indicatori de stare – aferenţi unei date cât mai apropiate de desfăşurarea studiului;
indicatori de dinamică, în serii cronologice; şi
indicatori de previziune sau repere ale obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.

Integrarea României în Uniunea Euroepană presupune şi o extindere a raportărilor statistice referitoare la problemele dezvoltării durabile, componentă
esenţială a amenajării teritoriului. La nivelul organismelor Naţiunilor Unite a fost elaborată o listă de indicatori ai dezvoltării durabile. Este necesară
introducerea şi în România a unor măsuri pentru operaţionalizarea conceptului dezvoltării durabile, cum ar fi stabilirea unui set de indicatori specifici
şi a unor nivele de performanţă corespunzătoare.

78
Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

In elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se resimte lipsa unor indicatori îndeosebi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază
– judeţ, oraş, commună, care să corespundă cerinţelor de implementare a politicilor de dezvoltare durabilă şi să includă următoarele aspecte:

Produsul Intern Brut/locuitor


ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie
venitul mediu pe categorii socio-profesionale
număr persoane fără locuinţă
numărul de solicitanţi de locuinţe sociale
situaţia ocupării locuinţelor (inclusiv locuinţe neocupate)
cifra de afaceri a unităţilor locale active, pe activităţi şi clase de mărime, după numărul de salariaţi
suprafaţa împădurită gestionată
suprafaţa împădurită protejată
depozitarea deşeurilor
deşeuri menajere depozitate/ locuito

79
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 4

BILANŢ TERITORIAL*)

Suprafaţa (ha) %
UTILIZAREA TERENURILOR Existent Propus Existent Propus
1. TERENURI AGRICOLE, din care:
Arabil
Păşuni
Fâneţe
Vii şi pepiniere viticole
Livezi şi pepiniere pomicole
2. PĂDURI ŞI ALTE TERENURI CU
VEGETAŢIE FORESTIERĂ
3. APE ŞI BĂLŢI
4. DRUMURI ŞI CĂI FERATE
5. TERENURI INTRAVILANE
6. ALTE TERENURI
TOTAL
*) Notă: Bilanţul teritorial va fi avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

80
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 5


Semne convenţionale depozite de deşeuri

Localizare geografică • presiuni antropice:


urbanizare excesivă

Cadrul natural / mediu: turism neorganizat

• Câmpie Factori naturali de protejat:

• Deal • zone umede

• Munte • resurse balneare

• Curs de apă • obiective turistice

• Lac • peisaj natural

• Pădure Patrimoniul natural şi construit:


• Resurse ale subsolului Patrimoniul natural:
• rezervaţie a biosferei
Riscuri naturale:
• parc naţional
• inundaţii
• rezervaţie naturală
• alunecări
• monument al naturii
• cutremure
• peisaj natural

81
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Patrimoniul construit:

• Monumente şi ansambluri de arhitectură:

Fortificaţii
Reţeaua de localităţi

Curţi domneşti Infrastructurile tehnice majore:


Biserici fortificate Gospodărirea apelor:

Castele Surse de apă

Palate Resurse de apă

Locuinţe fortificate (cule) Calitatea apelor

Construcţii civile Lucrări hidrotehnice:

Ansambluri urbahne Lacuri de acumulare

Biserici de lemn Aducţiuni

Muzee etnografice Canale

Biserici săpate în roci Amenajări hidroameliorative pentru agricultură:

Biserici şi ansambluri mănăstireşti Irigaţii

Arhitectură industrială Desecări

Arhitectură populară Lucrări de combatere a eroziunii solului

Monumente şi situri arheologice


Căi de comunicaţii

82
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Rutiere Fluvio-maritim
Autostradă
Fluvial
Drum expres
Port
Drum naţional
Trecere cu bacul
Drum judeţean
Ferry-boat
Drum comunal
Ro-Ro
Pod
Aeriene:
Punct de trecere a frontierei
Aeroport intern
Feroviare:
Aeroport internaţional
Linie simplă
Linie aeriană
Linie dublă
Transporturi prin conducte:
Linie electrificată
Ţişei şi produse petroliere
Linie pentru viteză mărită
Gaze
Linie de mare viteză
Gaze lichefiate
Pod
Transport energie electrică:
Punct de trecere a frontierei
Linii de înaltă tensiune
Navigabile
Staţii de transformare
Maritim
Transport energie termică:

83
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Reţea de termoficare
Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic
Reţea de telecomunicaţii
Zone cu scădere de populaţie
Fibră optică
Zone cu fenomene de depopulare
Gestionarea deşeurilor industriale şi menajere
Zone cu potenţial demografic scăzut (îmbătrânire)
Halde
Zone cu excedent de forţă de muncă
Depozite deşeuri industriale
Zone cu şomaj ridicat
Depozite deşeuri menajere
Zone cu sărăcie accentuată
Zonificarea teritoriului
Zone cu porbleme de calitate a resurselor de muncă
Zonarea funcţională – profil dominant:
Structura activităţilor
Agricol
Agricuktură, silvicultură, piscicultură
Silvic
Structura terenului agricole:
Turistic
Arabil
Mixt
Păşuni
Zone cu folosire intensivă
Fâneţe
Zone cu presiune asupra spaţiului rural
Vii
Zone cu utilizare redusă
Livezi
Structura socio-demografică Centre de producţie agricolă

84
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Obiective turistice:
Centre de prelucrare a produselor agricole
Naturale
Păduri:
Construite
Păduri cu funcţie de producţie
Zone cu valoare peisagistică
Păduri cu funcţie de protecţie
Drum cu valoare peisagistică
Păduri cu funcţie de agrement
Localităţi cu funcţiuni turistice:
Centre de exploatare a masei lemnoase
Staţiuni turistice
Centre de prelucrare a lemnului
Staţiuni balneare
Amenajări piscicole
Sate turistice (agroturism)
Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii
Structuri de cazare şi servire:
Centru industrial Hotel
Parc industrial Motel
CET Han
CTE Cabană
UHE Vilă turistică
Centre monoindustriale Pensiune agroturistică
Surse de energie neconvenţională Instalaţii şi dotări pentru turism:
Turismul: Telecabină

85
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Telescaun Aerogară

Teleschi Vamă

Pârtie de schi Alimentaţie publică:

Teren de golf
Asigurări:
Acvaparc

Teren de sport

Servicii economice

Comerţ:
Depozit engros
Pieţe engros

Finanţe- bănci:

Bancă

Bursă de mărfuri

Bursă de valori

Transporturi:

Staţii PECO

Autogări

Gară c.f.

Gară fluvială

86
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 6
Anexa nr. 1 la Legea nr. 350/2001 şi
art. 95 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală)

CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI


- Competenţe de avizare şi aprobare a acestora -

AVIZEAZĂ APROBĂ
CATEGORII Guvernul Ministerul Organisme Consilii Parla- Consiliul Consiliul Consiliile Consiliile
Nr. DE Dezvoltării, centrale şi locale ale mentul judeţene General al locale ale locale ale
crt. DOCUMENTAŢII Lucrărilor teritoriale sectoarelor Mun. sectoarelor municipiilor
Publice şi interesate Mun. Bucureşti Mun. şi oraşelor
Locuinţelor Bucureşti Bucureşti
0 1 2 3 4 6 7 9 10 11 12

PLAN DE
AMENAJARE A
TERITORIULUI

1. NAŢIONAL

2. ZONAL

Regional
Interjudeţean
Interorăşenesc
sau intercomunal
Frontier
Metropolitan

87
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Periurban al
principalelor municipii
şi oraşe

1
3. JUDEŢEAN

1
Pentru PATJ Ilfov

88
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 7

LISTA INSTITUŢIILOR EMITENTE DE AVIZE ŞI ACORDURI2


necesare în vederea aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului

DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A
AVIZE/ACORDURI TERITORIULUI
Instituţia emitentă Temeiul legal Denumire şi obiect PATN PATZ3 PATJ
Aviz/acord
0 1 2 3 4 5 6

I - ORGANISME CENTRALE
1 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei Legea nr.350/2001 cu Iniţiator al Planului de amenajare a • - -
Direcţia generală de dezvoltare teritorială. modificările şi teritoriului naţional – PATN
completările ulterioare - Emiterea AVIZULUI pentru planuri de • •
Anexa nr.1 amenajare a teritoriului

OM nr.1430/2005 Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •


Legea nr.413/2002 amenajare a teritoriului
OG nr.5/2002
Legea nr.315/2004

2
Lista cuprinde avize şi acorduri care pot fi cerute în procesul avizării, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru
care se întocmeşte documentaţia
3
In categoria PATZ sunt cuprinse planurile de amenajare a teritoriului zonal regional, interjudeţean, frontalier, interorăşenesc, intercomunal,
precum şi metropolitan sau periurban al principalelor municipii şi oraşe

89
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

OUG 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL • •


pentru autorizaţii de construcţie

0 1 2 3 4 5 6
2 Ministerul Apărării Naţionale Ordin MAPN – Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Statul Major General M.30/1995 (ordin comun amenajare a teritoriului
cu MAI, SRI, MDRL)
Legea nr.477/2003 Stabilirea obiectivelor de pregătire a • • •
OG nr.74/2002 de teritoriului pentru apărare
modificare a Legii
nr.45/1994
3 Ministerul Administraţiei şi Internelor OUG nr.30/2007 aprobată Emiterea AVIZULUI pentru probleme • • •
cu modificări şi privind organizarea administrativă a
completări prin teritoriului
Legea nr.477/2003
Stabilirea obiectivelor de pregătire a
teritoriului pentru apărare
4 Serviciul Român de Informaţii Ordin nr.4221/1995 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
(Ordin comun cu MAPN, amenajare a teritoriului
SRI, MDRL)
Legea nr.477/2003 Stabilirea obiectivelor de pregătire a • • •
teritoriului pentru apărare
5 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale Legea nr.477/2003 Aviz privind pregătirea economiei şi a • • •
- OCSPS teritoriului pentru apărare
6 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Legea nr.422/2001 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Naţional Legea nr.350/2001 cu amenajare a teritoriului
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice modificările şi
completările ulterioare -
Anexa nr.1
Legea nr.564/2001

90
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

7 Ministerul Turismului HG nr31/1996 Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •


Legea nr.350/2001 cu amenajare a teritoriului
modificările şi
completările ulterioare -
Anexa nr.1
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL • •
pentru autorizaţii de construcţie
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru aprobarea • •
normelor de calitate a apelor şi de igienă
0 1 2 3 4 5 6
8 Ministerul Sănătăţii Legea nr.95/2006 art.27, Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
art.38,art.45(3) amenajare a teritoriului
OM nr.117/2002
Legea nr.350/2001 cu
modificările şi
completările ulterioare -
Anexa nr1
H.G. nr.1718/2008
9 Ministerul Mediului Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr1
Legea nr.107/1998
Legea nr.462/2001
OG nr.91/2002
HG nr.408/2004
HG nr.1076/2004
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL • •
pentru autorizaţii de construcţie
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru introducerea • •
de specii exotice
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru utilizarea • •
zonelor umede ca zone de ancorare

91
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru normele de • •


protecţie a mediului pentru activităţi
militare
10 Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Rurale modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
HG nr.1125/2004
OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru planul de • •
urgenţă pentru înlăturarea riscurilor
epidemiilor
11 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Legea nr.48/1998 Emiterea AVIZULUI pentru • • •
Informaţionale Legea nr.350/2001 cu planurile de amenajare a
modificările şi
completările ulterioare - teritoriului
Anexa nr.1
12 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
13 Ministerul Economiei Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
14 Ministerul Finanţelor Publice Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
HG nr.34/2009
15 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
16 Ministerul Tineretului şi Sportului Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului

92
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

completările ulterioare
Anexa nr.1
17 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
18 Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului zonal
completările ulterioare
Legea nr.315/2004
19 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române - Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
SNCFR - RA modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
Legea nr.235/2002
20 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Naţionale din România - CNADNR modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
Legea nr.413/2002
21 R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
22 Compania Naţională Administraţia Porturilor Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Maritime Constanţa – S.A. modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr1
23 Administraţia Canalelor Navigabile – ACN Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
24 Compania Naţională Administraţia Porturilor Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Dunării Maritime – S.A. modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare

93
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Anexa nr1
25 Compania Naţională Administraţia Porturilor Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Dunării Fluviale – S.A. modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr1
26 Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare
Anexa nr.1
27 Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Dunării” modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
OUG nr.112/2000
28 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
29 Societatea Naţională de Transport Gaze naturale Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
„TRANSGAZ” - SA modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
OG nr.60/2000
Legea nr.351/2004
30 Academia Română Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru areale • • •
modificările şi naturale protejate
completările ulterioare -
Anexa nr.1
31 Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planurile de • • •
Imobiliară modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1

ORGANISME TERITORIALE

94
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

32 Consiliul judeţean Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru toate • • •


Comisia tehnică pentru urbanism şi amenajarea modificările şi categoriile de planuri de amenajare a
teritoriului completările ulterioare - teritoriului
Anexa nr.1
Legea nr.215/2001
republicat
Direcţia lucrări publice, investiţii, administrare Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL • • •
şi exploatare a drumurilor judeţene modificările şi pentru planuri de amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
OG nr.43/1997 republicat
33 Consiliul general al Municipiului Bucureşti Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru Planul de • - -
Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a modificările şi amenajare a teritoriului naţional
teritoriului completările ulterioare - Emiterea AVIZULUI pentru planuri de
Anexa nr.1 amenajare a teritoriului în relaţie cu
Municipiul Bucureşti - • •
Legea nr.215/2001
34 Consiliul local al sectoarelor Municipiului Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
Bucureşti modificările şi amenajare a teritoriului în relaţie cu
Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a completările ulterioare - Municipiul Bucureşti
teritoriului Anexa nr.1
Legea nr.215/2001
republicat
35 Consiliul local al municipiului Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • -
Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a modificările şi amenajare a teritoriului zonal la care
teritoriului completările ulterioare - unitatea administrativ teritorială este
Anexa nr.1 interesată
Legea nr.215/2001 Emiterea AVIZULUI pentru planul de
republicat amenajare a teritoriului judeţean la care - - •
unitatea administrativ teritorială este
interesată
36 Consiliul local al oraşului Legea nr.350/ cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • -
Comisia tehnică de urbanism şi amenajare a modificările şi amenajare a teritoriului zonal la care
teritoriului completările ulterioare - unitatea administrativ teritorială este
Anexa nr.1 interesată

95
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Legea nr.215/2001 Emiterea AVIZULUI pentru planul de


republicat amenajare a teritoriului judeţean la care - - •
unitatea administrativ teritorială este
interesată
37 Consiliul local al comunei Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • -
modificările şi amenajare a teritoriului zonal la care
completările ulterioare - unitatea administrativ teritorială este
Anexa nr.1 interesată
Legea nr.215/2001
republicat
38 Direcţia de Administraţie a Drumurilor şi OG nr.43/1997 Emiterea AVIZULUI pentru planuri de • • •
Podurilor Judeţene Legea nr.350/2001 cu amenajare a teritoriului
modificările şi
completările ulterioare -
Anexa nr.1
39 Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
Dezvoltare Rurală modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
40 Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
41 Direcţia Judeţeană de Statistică Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa - nr.1
42 Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
Imobiliară modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa - nr.1
43 Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de • • •
Funciare modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1

96
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

44 Direcţia Monumentelor Istorice Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •


modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
45 Inspectoratul Teritorial în Construcţii Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
46 Inspectoratul Şcolar Judeţean Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
47 Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Mediului Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
HG nr.1076/2004
48 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL • • •
modificările şi pentru planuri de amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
49 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL - • •
modificările şi pentru planuri de amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
50 Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
51 Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
52 Administraţia naţională „Apele Române” Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului

97
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

completările ulterioare -
Anexa nr.1
53 Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
54 Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL • • •
modificările şi pentru căi de comunicaţie rutiere
completările ulterioare -
Anexa nr.1
55 Regionala de Căi Ferate Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL • • •
modificările şi pentru căi de comunicaţii feroviare
completările ulterioare -
Anexa nr1
56 Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
Agrochimice modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
57 Direcţia Silvică Judeţeană Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
58 Inspectoratul Judeţean pentru Sănătate Publică Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
59 S.C. Electrica S.A. Legea nr.350/2001 cu Emiterea AVIZULUI pentru planuri de - • •
modificările şi amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
60 Direcţia Poliţiei de Frontieră Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL - • •
modificările şi pentru planuri de amenajare a teritoriului
completările ulterioare -
Anexa nr.1
61 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Legea nr.350/2001 cu Emiterea ACORDULUI PREALABIL - • •

98
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

modificările şi pentru planuri de amenajare a teritoriului


completările ulterioare -
Anexa nr.1

99
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 8

LISTA
principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului

Nr. Categoria actului Titlul actului normativ Monitorul Oficial –


crt. normativ – număr nr/data

0 1 2 3

A. AMENAJAREA TERITORIULUI
1. Legea nr. 350/2001 Privind amenajarea teritoriului şi urbanismul M.O. nr. 373/ 10.07.2001
2. O.G. nr. 18/2007 Pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea M.O. nr. 81/1.02.2007
teritoriului şi urbanismului
3. Legea nr. 168/2007 Privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 M.O. nr. 407/18.06.2007
din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului
4. O.G. nr. 27/2008 Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi M.O. nr. 628/29.08.2008
urbanismului
5. Legea nr. 242/2009 Privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea M.O. nr. 460/3.07.2009
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului
6. Legea nr. 345/2009 Pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea M.O. nr. 778/13.11.2009
teritoriului şi urbanismului
7. Legea nr. 363/2006 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I-a „Reţele de M.O. nr. 806/26.09.2006
transport”
8. Legea nr. 171/1997 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa” M.O. nr. 325/24.11.1997
9. Legea nr. 20/2006 Pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a M.O. nr. 62/24.01.2006
teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa”
10. Legea nr. 5/2000 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a „Zone M.O. nr. 152/12.04.2000

100
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

protejate”
11. Legea nr. 351/2001 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a M.O. nr. 408/ 24.07.2001
„Reţeaua de localităţi”
12. Legea nr. 100/2007 Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de M.O. nr. 284/27.04.2007
amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi”
13. Legea nr. 308/2006 Pentru completarea Legii nr. 351/2007 privind aprobarea Planului de amenajare a M.O. nr. 634/24.07.2006
teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi”
14. Legea nr. 575/2001 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a - „Zone M.O. nr. 726/14.11.2001
de risc natural”
15. Legea nr.190/2009 Pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea M.O. nr. 387/9.06.2009
Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice
16. O.U.G. nr. 142/2008 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zone cu M.O. nr. 781/21.11.2008
resurse turistice
17. Legea nr. 451/2002 Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa, 20 octombrie M.O. nr. 536/23.07.2002
2000
18. Legea nr. 315/2004 Privind dezvoltarea regională în România M.O. nr. 577/29.06.2004
19. H.G. nr. 31/1996 Pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi M.O. nr. 22/30.01.1996
staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii în domeniul turismului
20. H.G. nr. 525/1996 Privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism M.O. nr. 856/2002
21. H.G. nr. 855/2001 Privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului M.O. nr. 576/14.09.2001
General de Urbanism
22. H.G. nr. 960/1991 Privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea M.O. nr. 567/19.11.1999
Regulamentului General de Urbanism
23. H.G. nr. 59/1999 Pentru modificarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea M.O. nr. 55/8.02.1999
Regulamentului General de Urbanism
24. H.G. nr. 789/1997 Privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea M.O. 356/15.12.1997
Regulamentului General de Urbanism
25. H.G. nr. 1052/2000 Privind aprobarea Protocolului între MLPAT România şi Ministerul Mediului şi M.O. 611/28.11.2000
Amenajării teritoriului din R. Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice,
amenajării teritoriului şi gospodăriei comunale
26. H.G. nr. 631/2001 Pentru aprobarea acordului între MLPTL din România şi Ministerul Agriculturii şi M.O. 383/13.07.2001
Dezvoltării Regionale din R. Ungară privind cooperarea în domeniul amenajării teritoriului
semnat la Gyula la 2.11.2000
27. H.G. nr. 728/2001 Privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a M.O. 467/15.08.2001

101
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările


ulterioare
28. H.G. nr. 203/2003 Pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli M.O. nr. 139/4.03.2003
aferente activităţii de reglementări în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi
habitat, precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor
necesare unor lucrări de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care
prezintă pericol public
29. H.G. nr. 382/2003 Pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale M.O. nr. 263/16.04.2003
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale
30. H.G. nr. 447/2003 Pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor M.O. nr. 305/7.05.2003
de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii
31. H.G. nr. 1519/2004 Pentru elaborarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru M.O. nr. 961/20.10.2004
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la
organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România
32. H.G. nr. 1076/2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe M.O. nr. 707/5.08.2004
33. Ordin nr. 1184/2000 al Pentru aprobarea reglementării tehnice “Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de M.O. nr. 461/21.09.2000
MAPPM, 201/2000 al evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajare a
MLPAT teritoriului şi a planurilor de urbanism – indicativ Gmoo-2000”

B. IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR
34. Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată cu modificările şi completările M.O. nr. 431/1.07.2001
ulterioare prin Legea nr. 453/2001
35. Legea nr. 10/1995 Privind calitatea în construcţii M.O. nr. 12/24.01.1995
36. Legea nr. 114/1996 Locuinţei, republicată în 1997 cu modificările şi completările ulterioare M.O. nr. 393/31.12.1997
37. Legea nr. 184/2001 Privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, modificată şi completată prin Legea M.O. nr. 195/18.04.2001
nr. 413/2001
38. O.G. nr. 43/1997 Privind regimul juridic al drumurilor, republicată în 1998 şi modificată prin Legea nr. M.O. nr. 221/1997
413/2002
39. H.G. nr. 62/1996 Privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii de dezvoltare, precum şi a criteriilor de M.O. nr. 32/15.02.1996
realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General – anexa
40. Legea nr. 1/2002 Pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului M.O. 44/22.01.2002
prioritar de construcţie a autostrăzilor din România
41. H.G. nr. 540/2000 Pentru aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publlice de utilitate privată M.O. nr. 338/20.07.2000
deschise circulaţiei publlice

102
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

42. Ordin MT nr. 43/1998 Pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale – anexa M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
43. Ordin MT nr. 44/1998 Pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
înconjurător - anexa
44. Ordin MT nr. 45/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor – M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
anexa
45. Ordin MT nr. 46/1998 Pentru aprobarea Normelor privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice – anexa M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
46. Ordin MT nr. 47/1998 Pentru aprobarea Normelor privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale - anexa
47. Ordin MT nr. 48/1998 Pentru aprobarea Normelor de amplasare şi exploatare a balastierelor din zona drumurilor M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
şi a podurilor – anexa
48. Ordin MT nr. 49/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile urbane M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
– anexa
49. Ordin MT nr. 50/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile rurale M.O. nr. 138 bis/6.04.1998
– anexa
50. Ordin MT nr. 571/1997 Pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, M.O. nr. 15/19.01.1998
instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi
tuneluri rutiere
51. Ordin MLPTL nr. 118/2002 Pentru modificarea pct. 3.4.15 din Normele tehnice privind proiectarea şi amplasarea M.O. nr. 123/15.02.2002
construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje,
viaducte şi tuneluri rutiere, aprobate prin Ordinul MT nr. 571/1997

C. IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI ŞI AL SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI


52. Legea nr. 137/1995 Privind protecţia mediului, modificată prin O.U. nr. 91/2002 M.O. nr. 304/30.12.1995
M.O. nr. 465/28.06.2002
53. Legea nr. 107/1996 Apelor M.O. nr. 224/8.10.1996
54. Legea nr. 597/2001 Privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării M.O. nr. 711/8.11.1995
Negre
55. O.U. nr. 112/2000 Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei M.O. nr. 305/4.07.2000
Biosferei Delta Dunării
56. HG nr. 1050/2000 Pentru aprobarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R. Ungare privind M.O. nr. 611/28.11.2000
cooperarea în domeniul mediului
57. H.G. nr. 930/2005 Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie M.O. nr. 800/2.09.2005
sanitară
58. H.G. nr. 349/2005 Privind depozitarea deşeurilor M.O. nr. 349/21.04.2005

103
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

59. H.G. nr. 188/2002 Pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor M.O. nr. 187/20.03.2002
uzate
60. H.G. nr. 749/2004 Pentru stabilirea responsabilităţilor, criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de teren M.O. nr. 455/20.05.2004
aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condiţiilor ambientale şi
valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului
61. H.G. nr. 731/2004 Pentru aprobarea strategiei naţionale privind protecţia atmosferei M.O. nr. 496/2.06.2004
62. H.G. nr. 1076/2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe M.O. nr. 707/5.08.2004
63. Ordinul comun al: Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale M.O. nr. 354/16.09.1998
MLPAT nr. 62/N/1998
DAPL nr. 19.o/288/1998
MAPPM nr.1955/1998
64. Ordin MMGA nr. 662/2006 Privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de M.O. nr. 661/1.08.2006
gospodărire a apelor
65. Ordin MAPM nr. 863/2002 Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare M.O. nr. 52/30.01.2003
a impactului asupra mediului
66. Ordinul nr. 210/2004 Privind aplicarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru M.O. 309/7.04.2004
aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
67. Ordinul nr. 604/2004 Pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri ca arii protejate M.O. 655/22.07.2005

D. IN DOMENIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE


68. Legea nr. 2/1968 Privind organizarea administrativă a României, cu modificările ulterioare M.O. nr. 54-55/27.07.1981
69. O.U.G. 105/2001 Privind frontiera de stat a României M.O. nr. 352/30.06.2001
70. Legea nr. 33/1994 Privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică M.O. nr. 139/2.06.1994
71. Legea nr. 199/1997 Pentru ratificarea Cartei europene a autonimiei locale, adoptată la Strasburg la 15 oct. 1985 M.O. nr. 331/26.11.1997
72. Legea nr. 219/1998 Privind regimul concesiunilor M.O. nr. 459/30.11.1998
73. Legea nr.215/2001 Privind administraţia publică locală, modificată prin Legea nr. 141/2004 M.O. nr. 204/23.04.2001
74. Legea nr. 51/2006 Privind serviciile comunitare de utilităţi M.O. nr. 254/21.03.2006
75. Legea nr. 431/2001 Privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la MAN la MAI, precum şi M.O. nr. 403/20.07.2001
modificarea şi completarea Legii nr. 106/1996, a OG nr. 47/1994 privind apărarea
împotriva dezasttrelor şi a OU a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiilor de
protecţie civilă pentru intervenţia de urgenţă în caz de dezastru
76. Legea nr. 52/2003 Privind transparenţa decizională în administraţia publică M.O. nr. 70/2.02.2003
77. Legea nr. 340/2004 Privind instituţia prefectului M.O. nr. 658/21.07.2004
78. O.G. nr. 163/2007 Pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor M.O. nr. 216/29.03.2007

104
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

79. H.G. nr. 1489/2004 Privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă M.O. nr. 884/28.09.2004
80. H.G. nr. 1490/2004 Pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei M.O. nr. 884/28.09.2004
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
81. H.G. nr. 1491/2004 Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, M.O. nr. 884/28.09.2004
funcţionarea şi dotarea comitetetlor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă
82. H.G. nr. 1492/2004 Privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă M.O. nr. 885/28.09.2004
profesioniste
83. Ordinul nr. 328/321/2004 Pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană M.O. nr. 758/19.08.2004
MAPDR şi MAI

E. IN DOMENIUL PROPRIETĂŢII FUNCIARE


84. Legea nr. 18/1991 Privind fondul funciar, modificată şi completată cu Legea nr. 169/1997, republicată în M.O. nr. 299/4.11.1997
1998 şi Legea nr. 545/2001 M.O. nr. 1/5.01.1998
M.O. nr. 659/19.10.2001
85. Legea nr. 7/1996 Privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, modificată prin OU nr. 266/2001 M.O. nr. 61/26.03.1996
M.O. nr. 201/13.03.2001
86. Legea nr. 213/1998 Privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, modificată prin Legea nr. M.O. nr. 448/24.11.1998
713/2001
87. Legea nr. 138/2004 Privind îmbunătăţirile funciare M.O. nr. 369/28.04.2004
88. Legea nr. 1/2000 Privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor M.O. nr. 8/12.01.2000
forestiere, modificată şi completată cu O.U. nr. 102/2001 M.O. nr. 350/29.06.2001

F. IN ALTE DOMENII
89. Legea nr. 41/1995 Pentru aprobarea O.U. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, M.O. nr. 105/30.05.1995
modificată prin Legea nr. 545/2001 M.O. nr. 659/19.10.2001
90. Legea nr. 481/2004 Privind protecţia civilă M.O. nr. 1094/24.11.2004
91. O.G. nr. 58/1998 Privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România
92. O.G. nr. 43/2000 Privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de M.O. nr. 45/31.01.2000
interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 378/2001 M.O. nr. 394/18.07.2001
93. OG nr. 65/2001 Privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, modificată prin legea nr. 490/2002 M.O. nr. 536/1.09.2001

105
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

M.O. nr. 533/22.07.2002


94. Legea nr. 422/2001 Privind protejarea monumentelor istorice, republicată M.O. nr. 938/20.11.2006
95. Legea nr. 10/2001 Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 M.O. nr. 798/2.09.2005
decembrie 1989, republicată
96. Legea nr. 101/2006 Legea serviciului de salubrizare a localităţilor M.O. nr. 393/8.05.2006
97. Legea nr. 477/2003 Privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare M.O. nr. 824/20.11.2003
98. Legea nr. 239/2004 Pentru completarea OU a Guvernului nr. 2/1998 privind regimul zonelor defavorizate M.O. nr. 514/8.06.2004
99. Legea nr. 351/2004 Legea gazelor M.O. nr. 679/28.07.2004
100. H.G. nr. nr. 31/1996 Pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi M.O. nr. 22/30.01.1996
staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului -
METODOLOGIA
101. H.G. 348/2004 Privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice M.O. nr. 269/26.03.2004
102. Ordinul 421/2003 al Privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei interministeriale M.O. 427/18.06.2003
MLPTL, 2673/2003 al pentru zonele construite protejate
MCC
103. H.G. nr. 372/2004 Pentru aprobarea Programului Naţional de Management al riscului seismic M.O.nr. 281/31.03.2004
104. H.G. nr. 615/2004 Pentru aprobarea Strategiei industriei miniere M.O. nr. 411/7.05.2004
105. H.G. nr. 1154/2004 Pentru aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de M.O. nr. 752/18.08.2004
atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimaterice şi de organizare a
întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali
106. H.G. nr. 1286/2004 Pentru aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor M.O. nr. 783/26.08.2004
inundaţiilor
107. H.G. nr. 1280/2004 Pentru aprobarea strategiei guvernamentale pentru susţinerea IMM-urilor, 2004-2008 M.O. nr. 790/27.08.2004
108. O.U.G. nr. 62/2004 Privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor industriale M.O. nr. 815/3.09.2004
109. Ordinul nr. 130/1991 al Privind privind unele măsuri ce se impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii, M.O. nr. 8/28.01.1992
MC şi 589/D/1992 al precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu
MLPAT

110. Ordinul nr. 2314/2004 Privind aprobarea Listei monumentelor istorice dispărute M.O. nr. 646/16.07.2004
MCC
111. Ordinul nr. 1587/1997 Pentru aprobarea listei privind construcţiile şi instalaţiile cu riscuri tehnologice industriale M.O. nr. 239/1997
112. O.G. nr. 95/1999 Privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice indutriale, M.O. nr. 431/31.08.1999
modificată şi apribată prin Legea nr. 440/2002
113. Ordinul nr. 143/2005 al Privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural M.O. nr. 382/6.05.2005
MADPR, 610/2005 al

106
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

MAI
114. Ordinul nr. 149/2004 Pentru modificarea Procedurilor de implementare, monitorizare şi evaluare a subprogramului M.O. nr. 685/30.07.2004
MIE „Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor IMM-urilor”, aprobate prin Ordinul nr.
101/2003 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei

107
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 9

RELAŢIILE DINTRE DOCUMENTAŢIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISM


Nivel Tipul documentaţiei Teritoriul de referinţă Forma
Plan de amenajare a teritoriului Teritoriul României Documentaţie strategică de sinteză pe
naţional PATN secţiuni specializate
Naţional

Plan de amenajare a teritoriului Documentaţie care are ca scop organizarea


Zonal zonal regional PATZR Regiune de dezvoltare teritoriului unei regiuni în concordanţă cu
programul de dezvoltare regională

Plan de amenajare a teritoriului Mai multe unităţi Documentaţie strategică pentru rezolvarea,
zonal interjudeţean, administrativ-teritoriale prin cooperare, a unor probleme specifice de
Zonal
interorăşenesc, intercomunal interes comun

Plan de amenajare a teritoriului Documentaţie care reprezintă expresia


Judeţean judeţean - PATJ Un judeţ spaţială a programului de dezvoltare
economico-socială a judeţului

Documentaţie care constituie baza legală


Unitate administrativ- Plan urbanistic general - PUG O unitate administrativ- pentru realizarea programelor şi acţiunilor
teritorială teritorială (municipiu, oraş, de dezvoltare economico-socială
comună)
Plan urbanistic zonal - PUZ Documentaţie care detaliază reglementarea
Unitate administrativ- O parte a unităţii administrativ- utilizării terenului şi amplasarea
teritorială teritoriale construcţiilor într-o zonă delimitată
Plan urbanistic de detaliu - PUD
Unitate administrativ- Una sau mai multe parcele Documentaţie care reglementează
teritorială amplasarea în teren a unui obiectiv

108
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

ANEXA 10

Definirea termenilor utilizaţi în


Metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Administraţii publice (cf. Dicţionar economic şi social, Ed. Expert, 1995) – Unităţi
instituţionale rezidente, care produc servicii comerciale cu scop lucrativ. Statul, în sens larg,
include administraţiile centrale, administraţiile publice locale (colectivităţi locale), precum şi
administraţiile securităţii sociale

Amenajarea teritoriului (cf. Legii nr. 350/2001) – Ansamblu de activităţi complexe de


interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului
natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi
rurale, prin intermediul cărora se realizează gestionarea spaţială a teritoriului.
Cf. Cartei europene a amenajării teritoriului, Torremolinos 1983, expresia spaţiallă a
politicilor economice, sociale, culturale şi ecollogice ale societăţii; în acelaşi timp disciplină
ştiinţifică, o tehnică administrativă şi o politică, ce se prezintă ca o abordare interdisciplinară
şi cuprinzătoare, urmărind o dezvoltare regională echilibrată şi organizarea fizică a spaţiului
conform unei concepţii directoare, pentru a oferi omului un cadru şi o calitate a vieţii, care să-
i asiguredezvoltarea personalităţii.

Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a


propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,
emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor
judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare
urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare – procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, a administraţiei publice locale sau a altor organnisme centrale sau
teritoriale interesate, având ca obiecct analiza soluţiilor funcţionale, a inidicatorilor tehnico-
economici şi socialli sau a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajjare a
teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.

Autorităţile administraţiei publice locale (cf. Legii nr. 215/2001 privind administraţia
publlică locală) – consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi
primarii ca autorităţi executive.

Buletin Statistic CANSTAT – publicaţie a Institutului Naţional de Statistică, care asigură


prezentarea periodică a principalilor indicatori socio-economici din 11 state: Bulgaria,
Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia, Slovenia şi
România.

Caracter director – însuşirea unei documentaţii aprobate, care stabileşte cadrul general de
amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea şi
armonizarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de
amenajare a teritoriului, cf. Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

109
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate, care impune anumiţi


parametri soluţiilor promovate. Caracterulde reglementare este specific documentaţiilor de
urbanism, cf. Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare


asupra terenurilor prin acte de vânzare- cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenţa de avizare/aprobare – abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea


tehnică a acesteia de a emite avize/aprobări.

Dezvoltarea durabilă – satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a compromite dreptul


generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.

Dezvoltare regională – ansamblul politicilor şi programelor autorităţilor administraţiei


publice centrale şi locale, elaborate în scpul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor
de dezvoltare sectoriale pe arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare” conform legii.

Dezvoltare spaţială – în accepţiunea documentelor europene contemporane, echivalentul


anglo-saxon al termenului „ amenajare teritorială”; reprezintă activitatea complexă, care
reflectă distribuţia în teritoriu a activităţilor, prin care problemele de amplasare fizică şi de
utilizare a terenurilor este extinsă la domeniile politic, economic, sociale şi de mediu.

Disfuncţionalităţi – funcţionare defectuoasă, neadecvată, în afara unor parametri (indici,


indicatori) a relaţiilor la nivelul şi sub nivelul sistemelor urbane, economice, sociale,
instituţionale şi legislative; ele sunt o rezultantă cumulativă a unor probleme la nivelul
elementelor sistemului.

Diagnostic pe domenii-ţintă – formmulare care ţine seama de în special de probleme (la


nivelul elementelor sistemului), precum şi de disfuncţionalităţi (la nivelul fiecărui sistem) şi
de evoluţia acestora.

Diagnostic prospectiv – formulare care ţine seama de tendinţele majore/evoluţiile în


perspectivă şi de evoluţiile posibile/dorite ale sistemelor.

Diagnostic general - formulare care ţine seama de disfuncţionallităţi intercorelate şi de


impactul tendinţelor majore/ evoluţiilor în perspectivă şi a evoluţiei posibile/dorite a
sistemelor.

Direcţii de dezvoltare/schimbare – idee-cheie în orientarea dezvoltării/schimbării, care ţine


seama de diagnosticul general şi cel prospectiv, pe de o parte, şi de obiectivul şi politicile
asumate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului – ansamblu de piese scrise şi desenate,


referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă, se identifică
disfuncţionalităţile şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului.

EUROSTAT – Biroul Statistic al Comunităţii Europene.

Instrumentele politicilor spaţiale – documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism,


respectiv planuri de de amenajare a teritoriului şi de urbanism, Regulamentul gneral de

110
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate cf. Legii nr. 315/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Măsuri (prevederi) – set coerent şi corelat de principii de dezvoltare/schimbare spaţială a


teritoriului, urmărind atingerea obiectivelor pe domenii-ţintă; ele pot fundamenta programele
de dezvoltare/schimbare pe domenii-ţintă.

Monitorizare – activitate de urmărire pas cu pas a realizării plaanurilor de acţiune şi a


impactului acestora, prin intermediul unor indicatori/indici referitori la
probleme/disfuncţionalităţi, precum şi la obiectivele din strategia de dezvoltare7schimbare.

Obiective pe domenii-ţintă – rezultate/efecte dorite; trebuie să fie specifice, măsurabile,


fezabile, controlabile, coerente şi corelate, eficiente, ierarhizate, flexibile, acceptate; se
constituie, pe de o parte, ca răspuns direct la problemele şi resursele identificate, iar pe de altă
parte, ca rezultat al unei acţiuni, prin aplicarea strategiei care vizează atingerea scopului
asumat prin politica de dezvoltare/schimbare.

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organozatorice şi financiare,


utilizate în scopul reaalizării unei strategii.

Politica de integrare (cf. Dezvoltarea durabilă în România, vol. II, 1999) – Integrarea pe
orizontală se realizează între sectoare, în scpul stimulării efectelor dinergetice ale
tuturordimensiunilor durabile; integrarea pe verticală între nivele, asigură coerenţa politică şi
de acţiune, în scpul evitării unor politici contradictorii la diferitele nivele.

Politici spaţiale – politicile de dezvoltare având ca obiectiv dezvoltarea activităţilor


economice, infrastructurilor, protecţia mediului şi a patrimoniului, precum şi a ansamblului
social, sub aspectele teritoriale ale acestor sisteme.

Potenţial – elemente sau relaţii, care într-o structură, pot deveni resurse.

Probleme – absenţa sau caracteristici diferite faţă de standarde, a unor elemente ale
sistemelor urbane, social-economice, instituţionale şi legislative; ele trebuie definite clar,
concis şi complet.

Produsul Intern Brut - PIB (cf. Raportului naţional al dezvoltării umane) – principalul
indicator sintetic al Sistemului Conturilor Naţionale ce comensurează rezultatele finale ale
activităţii desfăşurate în unităţile rezidente producătoare de bunuri şi servicii; se calculează pe
baza metodologiei Sistemului European de Conturi 1979 (SEC 79).

PIB pe locuitor – calculat la paritatea puterii de cumpărare (cf. Raportului naţional al


dezvoltării umane) – considerând că, folosirea ratelor oficiale de schimb pentru convertirea
monedei naţionale în dolari SUA, nupoate măsura puterea de cumpărare internă relativă a
monedelor; de aceea, PIB pe locuitor în dolari este calculat folosind ca factor de conversie
paritatea puterii de cumpărare, rezultată din lucrări de comparaţii multilaterale din cadrul
„Programului de cumpărare europeană”.

Prag de sărăcie – 60% din media cheltuielilor considerate ca absolut necesare pentru o
persoană.

111
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Programe – set de măsuri, coerent şi unitar, prin care se urmăreşte implementarea


prevederilor şi reallizarea obiectivelor strategice generale/domenii-ţintă pentru atingerea
scopului.

Programe de dezvoltare – ansamblu de obieective concrete, propuse pentru realizarea


politicilor de dezvoltare.

Protecţia mediului – ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi


construit în locakkităţi şi în teritoriu.

Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc


drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea şi exploatarea terenurilor.

Regiuni de dezvoltare – unităţi teritoriale constituite prin convenţia comună a consiliilor


judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care reprezintă cadrul de
implementare şi de evaluare a politicilor de dezvoltare regională; sunt unităţi teritoriale
statistice, comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene; nu sunt unităţi administrativ-
teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Regiune transfrontalieră – regiune care include arii situate la frontieră, delimitată în scopul
aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi alta a frontierelor şi pentru
realizarea în cooperare a unor programe, proiecte şi acţiuni.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă


funcţională etc.) a căror existenţă şi dezvoltarea este caracterizată printr-un ansamblu de
relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, socio-demografice, de seervicii, politico-
administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.

Sistem urban – sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare
economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului, de
echipare tehnico-edilitară, fiecare localitate păstrându-şi autonomia administrativă.

Strategie de dezvoltare teritorială – direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe


termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea teritorială.

Teritoriu administrativ – suprafaţă delimitată prin lege, pe trepte de organizare


administrativă a teritoriului: naţional, judeţean, oraş, comună.

Teeritoriu intravilan – totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce


compun unităţile administrativ-teritoriale de bază, delimitate prin planul urbanistic general
aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza executarea de construcţii şi amenajări; de regulă,
intravilanul poate fi format din mai multe trupuri – sate sau localităţi componente.

Teritoriu extravilan – suprafaţ cuprinsă între limita unităţii administrativ-teritoriale de bază


– municipiu, oraş, commună – şi limita teritoriului intravilan.

Teritoriu metropolitan – teritoriu situat în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin
studii de specialitate, în cadrul căruia se crează relaţii reciproce de influenţă în domeniul
căilor de comunicaţie, al economiei, al activităţilor economice, sociale şi culturale, precum şi
al infrastructurii edilitare; de regulă, limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita

112
Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

teritoriului administrativ al localităţii şi poate depăşi chiar limita judeţului din care aceasta
face parte.

Teritoriu periurban – teritoriul din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitat prin studii de
specialitate, în cadrul căruia se crează relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al
infrastructurii, al deplasărilor pentru muncă, al asigurării cu spaţii verzi şi de agrement,
precum şi al asigurăă cu produse agro-alimentare etc.

Zonă defavorizată – arii geografice strict delimitate, care îndeplinesc cel puţin una din
rumătoarele condiţii:
a) au structuri productive monoindustriale, care mobilizează peste 50% din populaţia
salariată a zonei;
b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în
urma aplicării programelor de restructurare;
c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor unităţi economice apar concedieri
colectice, care afectează peste 25% din numărul de angajaţi cu domiciliul stabil în
zona respectivă;
d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata medie a şomajului la nivel naţional;
e) zone lipsite de accese şi cu infrastructura slab dezvoltată.

Zonă funcţională – parte din teritoriu în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului,
se determină funcţiunea dominantă existentă şi/sau viitoare; zona funcţională poate fi un
teritoriu continuu sau poate fi formată din mai multe porţiuni de teritoriu cu aceeaşi funcţiune
dominantă; acţiunea de împărţire a treitoriului în zone funcţionale este zonificare funcţională.

Zonă de protecţie – suprafaţa delimitată în jurul sau în preajma unei surse de poluare, în
scopul protejării zonelor învecinate.

Zonă protejată – suptafaţa delimitată în jurul unro bunuri de patrimoniu, construit sau
natural, a unor resurse ale subsolului, în lungul sau în jurul unor resurse de apă (de suprafaţă
sau subterane) etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se
impun măsuri restrictive, de protecţie a acestora, prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi
volumetrie.

113