ROMANIA INCOTRO

INCETINIREA ECONOMICA DIN ZONA EURO

POATE AFECTA ROMANIA.

 INCETINIREA ECONOMICA manifestata anul acesta in statele

din zona euro ar putea avea efecte negative cresterii economice din
Romania. In ultimii ani, datele statistice arata o corelatie semnificativa
intre ritmurile de crestere economica din zona euro si cele din Romania.
In 2006, cand statele din zona euro, cele mai dezvoltate din Europa, au
traversat cea mai buna perioada de crestere din ultimii 5-6 ani, efectele s-
au simtit si in Romania, care a avut un an de crestere economica mult
peste asteptari. In timp ce economia zonei euro a accelerat anul trecut cu
2,5%-3% si peste, economia Romaniei a reusit o crestere de 7,7%,
comparativ cu asteptarile oficiale de 6%, publicate la inceputul anului.

,,Conteaza foarte mult cresterea din zona euro pentru evolutia

economica a Romaniei”, spune Dragos Cabat, vicepresedinte al
Asociatiei Analistilor Financiari. Romania exporta aproximativ 70%
dintre marfurile sale catre state din zona euro, importand peste 70% din
marfurile cumparate tot de aici. O incetinire a zonei euro inseamna
potential mai mic de export pentru produsele romanesti, adica o tendinta
de incetinire imprimata si productiei romanesti, explica analisti.
 Un sondaj realizat de ZF pe 15 specialisti si oficiali au estimat ca
economia a crescut in trimestrul al doilea cu circa 6,1%, usor peste
ritmul de 6% inregistrat in primul trimestru. Estimarile celor chestionati
in cadrul sondajului pentru cresterea economica din primul semestru au
oscilat intre 5,5% si 6,6%.Analistii sunt astfel ceva mai pesimisti decat in
sondajul anterior, realizat pe primul trimestru, atunci cand indicasera o
crestere medie de 6,6% iar Institutul National de Statistica (INS) a
comunicat ulterior o crestere a Produsului Intern Brut de numai 6%.

,,Ne asteptam ca datele publicate de INS pentru trimestrul doi sa

arate cresteri mai mici ale valorii adaugate in industrie, servicii si
agricultura fata de primul trimestru. Atat productia industriala, cat si
cifra de afaceri pentru serviciile de piata furnizate populatiei au crescut
mai incet in trimestrul al doilea fata de primul trimestru. Contributii mai
mari in trimestrul al doilea ar trebui sa apara din partea constructiilor si
taxelor nete pe produs” explica Ionut Dumitru, seful departamentului de
cercetare al Rainffeisen Bank Romania. El este unul dintre cei mai
optimisti analisti din esantion, fiind in acelasi timp singurul care a
estimat corect (6%) cresterea economica la precedentul sondaj.

Intradevar, productia industriala, care reprezinta 25% din PIB, a

incetinit semnificativ in trimestrul al doilea, de la o crestere de 7,1% pe
primul trimestru la 4,8% in al doilea. De asemenea, agricultura ar putea
avea rezultate mai slabe pe trimestrul al doilea.
 ,,Agricultura ar putea avea o contributie negativa, dar care va fi
diminuata de trendul descendent al ponderii pe care o are PIB”, spune
Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Totusi aceasta ramura are
perspective deosebite pe termen lung, in conditiile unor imvestitii masive
in domeniu, care sa reduca dependenta aproape exclusiva de conditiile
meteo”, a adaugat el.

Problema cea mai mare a economiei este decalajul tot mai mare
dintre exporturi si importuri, in pofida unei reabilitari a cresterii
exporturilor, diferenta dintre soldul exporturilor si cel al importurilor este
de asteptat sa ramana in continoare negativa, din cauza cererii inca
ridicate de bunuri importate care influenteaza in mod negativ cresterea
economica.

 IN VIITORUL APROPIAT, economia romaneasca va fi afectata de o

posibila incetinire a activitatii economice in UE, in SUA, in alte
econamii. Tumultul de pe pietele financiare internationale nu sa sfarsit.
Interventia neobijnuita a bancii centrale a SUA (Fed) de a diminua rata
de scont intre sedintele lunare dovedeste ingrijorarea mare fata de
,,griparea”creditului. Reducerea apetitului pentru risc si o inclinatie mai
mare catre lichiditate explica de ce sunt preferate acum obligatiuni de
stat fata de efecte comerciale. De aici rezulta o scadere a randamentului
la bonurile de tezaur pe trei luni ale SUA la 3% (de la 5% cu cateva luni
in urma). Sunt cativa factori cheie care au condus la situatia actuala.
Unul priveste miscare ciclica inerenta a economiei, in pofida unor
tendinte de atenuare a amplitudinii fazelor ascendente si descendente.
Altfel spus faze de expansiune a creditului alterneaza cu faze de
incetinire. Dar scaderea drastica a dobanziilor in SUA, dupa caderea
bursiera de la finele deceniului trecut – un demers al Fed-ului, condus
atunci de Alan Greenspan, de a evita panica pe pietele financiare – si
dupa 11 septembrie 2001 a stimulat extraordinar creditarea. Aceasta din
urma a avut loc pe fondul globalizarii pietelor financiare si al folosirii tot
mai intense a inovatiilor financiare/derivatelor. De exemplu, dupa
estimari Bloomberg asa-numitele collateralized debt abligations (CDOs)
au crescut de la 84mld.$ in 2002 la peste 500mld.$ in 2006, ca tranzactii
in lume. Din pacate aceasta evolutie a avut loc prin opacizarea pietelor
financiare , ocultarea rscurilor asumate de investitori, credinta unora ca
banii ,,ieftini” au devenit un dat. Inversarea tendintei in politica dobanzi
a Fed-ului, in sensul cresteri acestora, a modificat radical contextual, iar
o veriga slaba – piata ipotecara – s-a incordat; de aici tensiuniile s-au
extins pe alte piete. In aceasta evolutie gasim originea ,,griparii” pietelor
de credit. Exista acum teama fireasca ca un apetit de risc scazut si fuga
dupa lichiditate ar putea crea probleme de solvabilitate pentru institutii
financiare, pentru lumea corporatista in general – ceea ce ar conduce la
o incetinire a activitati economice.

Sunt cateva invataminte majore ale turbulentelor prezente de pe

pietele financiare care ar putea avea efecte asupra economiei Romaniei:
 1. cand o zona mare a pietelor de credit nu intra sub incidenta
reglementarilor prudentiale, se accentueaza riscurile (de pilda in SUA,
piata ipotecara nu este reglementata de catre Fed). Sa ne aducem aminte
ca si la noi BNR nu sa implicat ani buni in reglementarea activitatii
cooperativelor de credit;

2. pietele internetionale accentueaza deficitul de reglementare intrucat

nu exista organizme supranationale in domeniu. In plus, exista interese
puternice de a nu se reglementa operatiunile fondurilor de risc(hedge
fund), ceea ce nu ajuta ordinea pe piata; fondurile de risc ar trebui sa fie
supuse cel putin unor reglementari de disclosure (sa se stie ce tranzactii
fac si care este situatia lor).

3. utilizarea extinsa a derivatelor a ocultat riscurile asumate de

investitori la cumpararea de obligatiuni ce aveau intre colaterale ipoteci.
Aceste inovatii financiare nu sunt bine intelese de utilizatori si nici nu au
o piata de tranzactionare efectiva, care sa ilustreze asa cum sunt ele
revelate de mersul evenimentelor.

4. agentiile de rating au contribuit la deficitul de transparenta prin

calificative mari acordate unor obligatiuni care, in fapt, aveau in spate
hartii de valoare curisc inalt;

5. globalizarea a marit rolul pietelor de capital, care tranzactioneaza

obligatiuni, in intermedierea financiara; bancile, mai ales cele de
investitii, au devenit ele insele un motor al acestei evolutii, inclusiv prin
intermediul administrarii directe a unor fonduri de risc.

6. bancile ar fi trebuit sa fie interesate de protejarea transparentei pe

piata, a ceea ce numim trust(incredere). Fara aceasta din urma, pietele
financiare se gripeaza, ingheata. Din pacate, dorinta de randament cat
mai mari a precumpanit in dauna prudentei. Iar o banca nu trebuie sa lase
niciodata manusa jos, ca si o autoritate de supraveghere. Acestea fiind
spuse, ramane problema majora a mecanizmelor de exercitare a
prudentialitatii pe pietele internationale.

7. problema conflictelor de interese este inca in actualitate,dupa

scandalurile mari de acum cativa ani de pe Wall Street si aiurea (Enron,
WorldCom, Parmalat).

8. interventiile separate ale Fed, BCE si ale altor banci centrale

demonstreaza ca ,,hazardul moral” paleste atunci cand este amenintata
stabilitatea sistemului financiar. Dar interventii masive pot pune samanta
pentru alte crize, in viitor.

Pietele financiare din Romania sunt relativ primitive, ponderea

intermedierii financiare in PIB este la noi de cca 25% fata de peste 80-
90% in economiile mature din UE; bancile ocupa un loc mult mai
important decat piata de capital in intermedierea financiara; gama de
produse financiare folosite (derivatele nu exista in fapt) etc. Aceste
trasaturi fac ca pietele financiare de le noi sa fie mai putin expuse la
,,gripare” in mod direct.Drept totodata este ca economia romaneasca se
afla intr-un ciclu de crestere propriu celor emergente – unde ratele de
crestere economica sunt mai inalte decat in economiile mature.

Acum se simt efecte ale turbulentelor fiindca unii investitori straini

si-au lichidat pozitii in Romania dorind sa faca rost rapid de lichiditate,
asa cum au fugit si din alte economii emergente. Indirect, economia
romaneasca va fi afectata de o posibila incetinire a activitatii economice
in UE, in SUA, in alte economii. Pe termen mai lung, am putea suferi
daca creditarea de la noi, care creste in ritm foarte alert, anual, nu va tine
cont de bonitatea solicitatorilor de credite si reglementarile prudentiale
nu vor fi adecvate. In plus, sa fim foarte atenti in utilizarea derivativelor.

INTEGRAREA ROMANIEI IN UE

A SPORIT DIFERENTELE SALARIALE DINTRE JUDETE

Zece judete au inregistrat cresteri de peste 30% (in euro) ale

salariului mediu net in primul semestru(S1) al anului 2007, fata de
primele sase luni ale anului 2006. In urma cresterilor diferentiate,
disparitatile dintre judetul cu cea mai mare se cel mai mic salariu mediu
s-au majorat semnificativ, arata o analiza a ZF, bazata pe datele publicate
de Institutul National de Statistica pentru primul semestru al anului 2007.
Daca anul trecut aceasta diferenta era de 80% (Bucuresti, fata de Neamt),
in primul semestru al anului 2007 diferenta a crescut la peste 100%
(Bucuresti, fata de Harghita). Cele mai mari cresteri salariale au avut loc
in Valcea (39%), Neamt (37%) si Tulcea (37%), iar cele mai reduse
cresteri, in Harghita (12%) si Telorman (14%).

La nivel national, salariul mediu net a crescut cu 28% in euro pe

primele sase luni, fata de aceeasi perioada din 2006. Ca de obicei,
cresterile salariale au avut o plaja larga de variatie pe judete. In
Bucuresti, care ocupa primul loc in topul salariilor, cresterea castigurilor
lunare a fost pe primul semestru de 32% in euro, peste media nationala.
Datorita cresterii ridicate, judetul Neamt a parasit ultimul loc in topul
judetelor cu cele mai mici salarii, loc ocupat in primul semestru de
Harghita, unde castigurile au ocupat cel mai slab ritm din toata tara. Pe
domenii, cele mai mari cresteri salariale din primul semestru au avut loc
in administratia publica.IT&C si comert (cate 37%), industria pertoliera
(34%) si constructii.