Sunteți pe pagina 1din 6

1

Asamblari nedemontabile

Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt asamblarile


nituite,asamblarile sudate,asamblarile prin lipire si incleire.

1.Asamblari prin nituire


In functie de tipul productiei, nituirea poate fi executata manual sau mechanic, iar in
funcite de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald ori la rece. In general, la otel,
cand tija nitului are un diametru sub 6 mm, nituirea se poate face la rece, iar cand are un
diametru mai mare, la cald.
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere un volum mare de
munca avandtotodata productivitate mica.
Nituirea continua sa ramana un procede destul de raspandit pentru realizarea
imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum si acolo unde nu se poate aplica
sudura datorita dificultatilor ce o insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu
in constructia de avioane precum si in unele constructii mecanice.

1.1.Tipuri de nituri
Imbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si anume:

-dupa modul de executie -manuala


-mecanizata

-dupa starea tijei nitului -la cald


-la rece

-prin suprapunere
-dupa modul de asezare a -pe o singura parte
tablelor -cu eclise(cap la cap)
-pe ambele parti

-dupa numarul ridurilor -cu un singur rand


de nituri -paralele
-cu mai multe
randuri -in zigzag

-dupa nr. sectiunilor de -cu o singura sectiune


forfecare -cu mai multe sectiuni
2

-de rezistenta
-dupa destinatia asambalrii -de etansare
-de rezistenta-etansare

-dupa modul de formare -directa


a capului nitului -indirecta

-Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala


care se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective.

-Nituirea de etansare se aplica la construcita bazinelor, rezervoarelor sau diferitelor


alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosebite.Avnad in vedere scopul
acestei nituiri, ea se poate executa cu nituiri mai subtiri decat cele folosite la nituirea de
rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.

-Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa cum s-


a aratat si anterior insa, indifferent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sa fie
inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.
3

2.Asambalrea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatate de
bacuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa necesita un
volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acst caz lipsesc gaurile de
nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceastaeste necesar sa se
foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele precum si gabaritele de
asamblare.
Aplicarea sudarii automate, desi prezinta avantaje importante din punctual de veder al
productivitatii si al calitatii este inca limitata, deoarece nu se poate suda in orice pozitie, iar
sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in present sub aspectul
prezentarii rentabile.

Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate
executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a
aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu
calificare superioara.

2.1. Controlul si receptia asamblarilor sudate

La contructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificre si de control:


-verificarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in asamblul inbinarii;
-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
-verificarea calitatii sudurii;
Dimensiunile si pozitia relative se verifica prin masurari,verificari cu sabloane si
examinarea exterioara.
Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se
examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.
Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si prin
examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice.
4

Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe baza
incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura,executate o data cu imbinarea respective.
Aceste epruvete se executa fie in prelungirea cordoanelor de sudura,ele fiind fixate prin
suduri usoare de piesele imbinate prin sudura, fie separat.

3.Lipirea metalelor (asambalare prin sudare)

Lipirea este un procedeu de imbinare, nedemontabila a pieselor metalice in stare


solida cu ajutorul unui aliaj topit numit aliaj de lipit,avand temperature de topire mai joasa
decat a metalului de baza. Aliajul pentru lipit trebuie sa faca o priza buna cu metalul de baza,
sa se raspandeasca usor pe suprafata lui, sa fie ieftin si nedeficitar.
Inbinarea prin lipire pe prezinta unele avantaje, si anume:
-la lipire nu este necesara topirea materialelor de baza ;
-tensiunile, deformatiile si modificarile care apar in componetele imbinate prin lipire sunt
mai mici ca la sudare;
-tehnologia lipirii este mai simpla decat tehnologia sudarii.
Lipirea se poate efectua cu material de adios metallic sau cu material de adios
nemetalic (lipire cu adezivi).
Aliajele nemetalice pentru lipit au in compozitia lori in general metale nferoase
(Sn,Pb,Cu,Ag, etc). Proportia acestora determina atat temepratura de topire cat si
5

rezistenta mecanica a aliajelor de lipit. In functie de aceste cosiderente aliajele de lipit se


clasifica in aliaje mosi si aliaje tari.

4.Asamblarile prin incleiere

Asamblarile prin incleiere se realizaeaza cu ajutorul unui strat foarte subtire de


0,01 … 0.1 mm de adeziv interpus intre suprafetele pieselor. Stratul de adeziv (cleiul) adera
puternic la suprafata pieselor pe baza absortiei si orientarii moleculelor, realizandu-se in
acest fel legatura.

Incleierea se utilizeaza de regula acolo unde metodele mecanice de asamblat nu sunt


de dorit sau nu sunt posibile.
Acantajele acestui procedeu sunt: este universal, in sensul ca poate asambla materiale
diferite (metale , sticla , materiale ceramice , materiale plastice , lemn , carton , piele) sau
combinatii de astfel de materiale: temperature la care se efectueaza legatura este foarte mica
in comparative cu sudarea si lipirea.
Adezivul este format dintr-un liant, ca material de baza, solventi , material de
umplutura si catalizatori. Aceste substante concura fie la asigurarea mai rapida a legaturii fie
la marirea rezistentei asambalrii.
Adezivii (cleiurile) pot fi reci sau calzi dupa cum se realizeaza la temperature
mediului incojurator sau la 100…200 °C.

Rezistenta asamblarilor prin incleiere depinde de o serie de factori: proprietatile


fizico-chimico-mecanice ale adezivului (componenta adezivului, modul de elasticitate,
6

stabilirea chimica) si a materialelor pieselor de asamblat : modul in care se realizeaza


operatiile pentru efectuarea imbinarii : temperature , presiunea, si umiditatea mediului in care
lucreaza asamblarea ; natura fortelor care actioneaza asupra asamblarii ; grosimea pieselor ,
grosimea astratului de clei , lungimea de suprapunere.
Incleierea se poate folosi si la asamblarea astivlei pentru lentile sau sisteme optice.