CAP.

2__ FUNCŢII BOOLEENE

CAPITOLUL 2

FUNCŢII BOOLEENE ELEMENTARE APLICATE

LA PROIECTAREA CIRCUITELOR LOGICE

2.1. FUNCŢII BOOLEENE ELEMENTARE

2
x1, x2 – variabile independente ⇒ 2 2 = 16 funcţii booleene (funcţii elementare)

Funcţiile booleene elementare:

x1 x2 f1 f2 f3 f4 f5 f6 f7 f8
0 0 0 1 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 1 1 1 1
1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

x1 x2 f9 f10 f11 f12 f13 f14 f15 f16

0 0 0 1 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 1

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Denumirea şi Simbolul circuitului

Denumirea Norme Norme
expresia
Nr Tabelul de adevăr circuitului internaţionale internaţionale
algebrică a
logic
funcţiei booleene CEI MIL

Funcţia x1 x2 f1 f16 Circuit

constantă deschis
0 0 0 1 „0 ”
1 f1(x1, x2) = 0 0 1 0 1
1 0 0 1 Circuit „1 ”

f16(x1, x2) = 1 1 1 0 1 Închis

Funcţia x1 x2 f11 f13

identitate
0 0 0 0
2 f11(x1, x2) = x2 0 1 1 0 - - -
1 0 0 1
f13(x1, x2) = x1 1 1 1 1

Negaţia
x1 x2 f4 f5
0 0 1 1 NU x x
f4(x1, x2) = x 1 x x
3 0 1 1 0 NOT 1 x x
1 0 0 1 Inversor
f5(x1, x2) = x 2 x x
1 1 0 0

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 2

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Denumirea şi Simbolul circuitului

Denumirea Norme Norme
expresia
Nr Tabelul de adevăr circuitului internaţionale internaţionale
algebrică a
logic
funcţiei booleene CEI MIL

Conjuncţia x1 x2 f9
(produs logic) 0 0 0 x1 x1
ŞI f9 f9
4 0 1 0 & x2
f9(x1, x2) = AND x2
1 0 0
= x1 . x2
1 1 1

Disjuncţia x1 x2 f15 x1
(suma logică) 0 0 0 f15
x1 x2
SAU f15
5 0 1 1 ≥1 x1
f15(x1, x2) = OR x2 f15
1 0 1 x2
1 1 1
= x1+ x2

Negarea
conjuncţiei
(funcţia lui x1 x2 f8
Shaffer) 0 0 1 ŞI – NU x1 x1
0 1 1 NAND f8 f8
6 f8(x1, x2) = 1 0 1 x2 & x2
= x1↑x2 = 1 1 0 Numai
= x1 . x2 =
= x1 + x 2

Negarea
disjuncţiei
x1 x2 f2
(funcţia lui SAU - NU x1 f2
Pierce) 0 0 1
NOR x2
0 1 0 x1
7 f2(x1, x2) = 1 0 0 f2
x2 ≥1
1 1 0 x1 f2
= x1↓x2 Nici x2
= x1 + x 2 =
= x1 . x 2

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 3

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Simbolul circuitului
Denumirea şi Denumirea Norme Norme
Tabelul de
Nr expresia algebrică circuitului internaţionale internaţionale
adevăr
a funcţiei booleene logic
CEI MIL

Echivalenţa
x1
f10(x1, x2) = f10
x1 x2 f10 x2
=x 1 ⇔ x 2 x1
0 0 1 SAU f10
8 = x1 ⊕ x2 = =1
0 1 0 EXCLUSIV x2
(
= x1 + x 2 . ) 1 0 0 NEGAT x1
x2
f10

(
⋅ x1 + x 2 = ) 1 1 1

= x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x 2

Negarea x1
echivalenţei SAU x2 f7
x1 x2 f7 EXCLUSIV
x1
f7(x1, x2) = 0 0 0 XOR f7
9 x2 =1 x1
0 1 1
= x1 ⇔ x2 = f
x2 ⊕ 7
1 0 1 Sumator
= x1 ⊕ x2 = 1 1 0 modulo 2
= x1.x2 + x1.x 2

Implicaţia
directă x1 x2 f12
x1 1 x1
0 0 1 ≥ f12 f12
f12(x1, x2) = x2
10 0 1 1 - x2 1

= x1 → x 2 = 1 0 0
= x1 + x 2 1 1 1

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 4

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Simbolul circuitului
Denumirea şi Denumirea Norme Norme
Tabelul de
Nr expresia algebrică circuitului internaţionale internaţionale
adevăr
a funcţiei booleene logic
CEI MIL

Implicaţia
inversă x1 x2 f14
x2 1 x2
f14(x1, x2) = 0 0 1 ≥ f14 f14
11 - x1
x1
0 1 0 1

= x2 → x1 = 1 0 1
= x1 + x 2 1 1 1

Negarea
implicaţiei
directe x1 x2 f5
(funcţia de 0 0 0 INTER- x2 1 x2
inhibare) DICŢIE & f5 f5
12 0 1 0 x1 x1
f5(x1, x2) = 1 0 1
Inhibare
1 1 0
= x1 → x 2 =
= x1 + x 2 = x1.x 2

Negarea
implicaţiei x1 x2 f3
inverse 0 0 0 INTER- x1 1 x1
0 1 1 DICŢIE & f3 f3
13 f3(x1, x2) = x2 x2
1 0 0
Inhibare
= x 2 → x1 = 1 1 0
= x1 + x 2 = x 1.x 2

OBSERVAŢIE:

16 funcţii elementare:
• 10 sunt funcţii nedegenerate
• 4 sunt funcţii degenerate într-o variabilă (negaţia şi funcţia identitate)
• 2 sunt funcţii degenerate în ambele variabile (funcţia constantă)

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 5

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2. REPREZENTAREA FUNCŢIILOR BOOLEENE

Funcţiile booleene pot fi reprezentate:

• grafic (tabel de adevăr, diagrame Veitch, diagrame Karnaugh, grafuri, etc)

• analitic (forme canonice, elementare şi neelementare)

2.2.1. Tabelul de adevăr

Pentru o funcţie cu „ n” variabile, TABLOUL DE ADEVĂR are:

n n
• 2 linii („2 ” combinaţii corespunzător celor „n” variabile de intrare)
• n+1 coloane („n” coloane pentru cele „n” variabile ale funcţiei; o coloana pentru
valorile funcţiei)

Tabelul de adevăr Tabelul de adevăr

pentru o funcţie total definită, pentru o funcţie incomplet definită,
cu trei variabile cu trei variabile

x1 x2 x3 f (x1 , x2 , x3 ) x1 x2 x3 f ( x1 , x2 , x3 )
0 0 0 1 0 0 0 *
0 0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 0 1 0 *
0 1 1 0 0 1 1 *
2n = 23 linii 2n = 23 linii
1 0 0 0 1 0 0 0
1 0 1 1 1 0 1 1
1 1 0 0 1 1 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1

variabilele funcţia variabilele funcţia

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 6

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.2. Diagrama Karnaugh

Diagrama conţine 2n locaţii - „n” reprezintă numărul de variabile ale funcţiei.

2n = 2 p ⋅ 2q ; n = p + q

unde: 2p = numărul de linii

2p = numărul de coloane

• Dacă n este număr par atunci p = q = n/ 2

• Dacă n este număr impar atunci p = q ± 1; n = p + q

Codificarea locaţiilor vecine din diagramă se va face în conformitate cu codul Gray,

astfel încât locaţiile vecine să fie adiacente (să difere printr-o unitate modulo 2).

Exemple de diagrame Karnaugh:

Diagrama Karnaugh n=3

x2 , x3
corespunzătoare unei 00 01 11 10
funcţii complet definite, x1 p = 1 ⇒ 21 = 2 linii
de trei variabile 0 1 1 0 1
q = 2 ⇒ 22 = 4 coloane
1 0 1 1 0

n=3
Diagrama Karnaugh
x 2 , x3 p = 1 ⇒ 21 = 2 linii
corespunzătoare unei 00 01 11 10
funcţii incomplet x1
0 * 1 0 * q = 2 ⇒ 22 = 4 coloane
definite,
de trei variabile 1 0 1 * 0 * = stări de nedeterminare

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 7

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

x3 , x 4 n=4⇒
Diagrama Karnaugh 00 01 11 10
corespunzătoare unei x1 , x 2 p = q = n/2 = 2 ⇒
funcţii complet definite, 00 0 1 1 1
de patru variabile ⇒ 2p =22= 4 linii =
01 1 1 0 0
11 0 0 1 1 =2q =22= 4 coloane
10 0 1 0 0

2.2.3. Scheme logice (logigrame)

• Schema logică este reprezentarea grafică a funcţiilor booleene complexe

obţinută prin utilizarea simbolurilor convenţionale corespunzătoare, conform
normativelor internaţionale pentru funcţiile elementare.
• Schema logică indică topologia unui circuit logic care materializează funcţia
booleană şi nivelele logice compuse din elemente fizice care acţionează simultan.

Exemplu:
Schema logică a funcţiei booleene de trei variabile dată prin expresia:

f ( x1 , x 2 , x3 ) = x1 x 2 + x1 x 2 x3 + x 2 x 3

x1
&
x2 1

& f
≥1
x3 1

&

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 8

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.4. Diagramă temporală

Este o diagramă în care se reprezintă variaţia în timp a semnalelor de intrare

corespunzătoare variabilelor funcţiei şi variaţia în timp a funcţiei.

Exemplu:

Diagrama temporală a funcţiei booleene definită de expresia:

f ( x1 , x 2 , x3 ) = x1 x 2 + x 2 x 3

x1 011; 101; 111; 010; 000; 100; 010

t

x2
t

x3
t

x2
t

x3
t

x1 x2
t

x2 x3
t
f
t

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 9

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.5. Formă canonică (fc)

• Formă canonică ⇔ toţi termenii sunt termeni canonici

• Termen canonic este termenul care conţine toate variabilele, în formă directă sau
complementată

• Termen canonic conjunctiv este temenul canonic obţinut prin

conjuncţia (produsul logic) variabilelor în formă directă sau
complementată

• Termen canonic disjunctiv este temenul canonic obţinut prin disjuncţia

(suma logică) variabilelor în formă directă sau complementată
• Forma canonică poate fi disjunctivă sau conjunctivă

Forma canonică disjunctivă (fcd) se obţine prin disjuncţia (suma logică,

reuniunea) mintermenilor

- mintermenii sunt termenii canonici conjunctivi corespunzători fiecărei valori

„1” a funcţiei

f cd ( x1 ,..., x n ) = P1 + P2 + ... + Pk = ∑ Pk = ∑ Pk =U Pk = U Pk ; k ≤ 2 n
1 m 1 m
Pi = p1i . p 2i ........ p ni ; i = 1...k

• Funcţia booleană a cărei formă canonică disjunctivă conţine un singur termen se

numeşte constituent unitate sau funcţia caracteristică a unităţii

! Convenţia care se face la scrierea simbolică a mintermenilor este:

x ↔ 1; x ↔ 0

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 10

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Forma canonică conjunctivă (fcc) se obţine prin conjuncţia (produsul

logică, intersecţia) maxtermenilor

- maxtermenii sunt termenii canonici disjunctivi corespunzători fiecărei valori

„0” a funcţiei

f cc ( x1 ,..., x n ) = S1 ⋅ S 2 ⋅ ... ⋅ S k = ∏ S k = ∏ S k = I S k = I S k ; k ≤ 2 n
0 M 0 M
S i = s1i + s 2i + ....... + s ni ; i = 1...k

• Funcţia booleană a cărei formă canonică conjunctivă conţine un singur termen se

numeşte constituent zero sau funcţia caracteristică a lui zero

! Convenţia care se face la scrierea simbolică a maxtermenilor este:

x ↔ 1; x ↔ 0

OBSERVAŢII:

1. Dacă funcţia de „n” variabile este total definită atunci mulţimea

mintermenilor şi mulţimea maxtermenilor sunt mulţimi disjuncte adică:

{mi /i = 1...q} ∪ {Mj/j = 1...p} = {termenilor canonici, Tck/k = 2n} şi

{mi/i = 1...q} ∩ {Mj/j = 1...p} = Φ.

2. În cazul în care criteriul care stă la baza implementării funcţiei este cel al
economicităţii, atunci se alege forma canonică disjunctivă, când în tabelul de
adevăr (diagrama Karnaugh) predomină valoarea „0” a funcţiei şi respectiv
forma canonică conjunctivă, când în tabelul de adevăr (diagrama Karnaugh)
predomină valoarea „1” a funcţiei.

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 11

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

Exemplu:

Tabel de adevăr:
Se consideră funcţia f descrisă prin x1 x2 x3 f ( x1 , x 2 , x3 )
tabelul de adevăr. 0 0 0 0 (M 1 )
0 0 1 1 (m1 )
• Mintermenii şi maxtermenii 0 1 0 1 (m2 )
sunt marcaţi în tabelul de adevăr 0 1 1 0 (M 2 )
prin mi, respectiv Mj.
1 0 0 0 (M 3 )
1 0 1 1 (m3 )
1 1 0 0 (M 4 )
1 1 1 0 (M 5 )

• Diagrama Karnaugh corespunzătoare x 2 , x3

00 01 11 10
acestei funcţii este: x1
0 0 1 0 1
1 0 1 0 0

• Forma canonică disjunctivă, fcd, a funcţiei este:

f cd = ∑ ((0,0,1), (0,1,0 ), (1,0,1)) = ∑ (1,2,5 ) = x 1 x 2 x 3 + x 1 x 2 x 3 + x1 x 2 x 3

1 1

• Forma canonică conjunctivă, fcc, a funcţiei este:

f cc = ∏((0,0,0 ), (0,1,1), (1,0,0 ), (1,1,0 ), (1,1,1)) = ∏(0,3,4,6,7 ) =

0 0

( )( )( )(
= ( x1 + x 2 + x 3 ) x1 + x 2 + x 3 x 1 + x 2 + x 3 x 1 + x 2 + x 3 x 1 + x 2 + x 3 )

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 12

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.6. Formă elementară (fe)

• Formă elementară ⇔ cel puţin unul dintre termeni este termen elementar
• Termen elementar este termenul care nu conţine toate variabilele

• Termen elementar conjunctiv este temenul elementar obţinut prin

conjuncţia (produsul logic) variabilelor în formă directă sau
complementată
Pe = p1 . p 2 ........ p j ; j < n, (n este numărul de variabile al funcţiei)

• Termen elementar disjunctiv este temenul elementar obţinut prin

disjuncţia (suma logică) variabilelor în formă directă sau complementată
S e = s1 + s2 + ....... + s j ; j < n , (n este numărul de variabile al funcţiei)

• Forma elementară poate fi disjunctivă sau conjunctivă

OBSERVAŢII:

1. Numărul total al termenilor elementari este mai mare decât numărul total al
termenilor canonici ai unei funcţii

2. La formele elementare se ajunge prin operaţii de simplificare şi minimizare

a funcţiei

3. Convenţiile pentru scrierea simbolică a formelor elementare disjunctive şi

conjunctive sunt aceleaşi cu convenţiile de la scrierea simbolică a formelor
canonice disjunctive şi conjunctive:

f cd , f ed : x ↔ 1; x ↔ 0
f cc , f ec : x ↔ 0; x ↔ 1

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 13

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE
Exemplu:

Pentru funcţiile descrise de următoarele expresii booleene:

f1 ( x1÷4 ) = x1 x2 x 3 x4 + x1 x2 x3 x 4 + x1 x4 + x1 x2 x3 x4 + x1 x2 x 4

f 2 ( x1÷4 ) = x1 x 2 x 3 x 4 + x1 x2 x 3 x4 + x1 x2 x 3 x 4 + x1 x2 x3 x4 + x1 x2 x 3 x4

( )( ) ( )(
f 3 ( x1÷4 ) = x1 + x 3 + x4 ⋅ x1 + x2 + x 3 + x4 ⋅ ( x1 + x4 ) ⋅ x1 + x 2 + x 3 + x4 ⋅ x1 + x 2 + x4 )
( )( )(
f 4 ( x1÷4 ) = x1 + x2 + x 3 + x4 ⋅ x1 + x2 + x 3 + x4 ⋅ x1 + x 2 + x 3 + x 4 )
Termeni canonici Termeni elementari
fi fcd fcc fed fec
Disj. Conj. Disj. Conj.

x1 x 2 x 3 x 4
x1 x 4
f1 • - x1 x 2 x3 x 4 -
x1 x 2 x 4
x1 x 2 x3 x 4

x1 x 2 x 3 x 4
x1 x 2 x 3 x 4
f2 • - x1 x 2 x 3 x 4 - -
x1 x 2 x3 x 4
x1 x 2 x 3 x 4

x1 + x3 + x4
f3 • x1 + x2 + x3 + x4 - x1 + x 4 -
x1 +x2 +x3 +x4 x1 + x2 + x4

x1 + x2 + x3 + x4
f4 • x1 + x2 + x3 + x4 - - -

x1 + x2 + x3 + x4

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 14

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.7. Formă neelementară (fn)

• Formele canonice şi cele elementare pot fi aduse la o formă neelementară dacă

există variabile sau grupuri de variabile comune la mai mulţi termeni

• Formele neelementare au avantajul de a reduce numărul de intrări în circuitele

logice
• Formele neelementare au dezavantajul de a creşte numărul nivelelor logice

Trecerea la forma neelementară se face utilizând teoreme de dezvoltare:

f ( x1 , x 2 ,..., xi ,..., x n ) = xi ⋅ f ( x1 , x 2 ,...,1,..., x n ) + x i ⋅ f (x1 , x 2 ,...,0,..., x n )

( )
f ( x1 , x 2 ,..., xi ,..., x n ) = ( xi + f ( x1 , x 2 ,...,0,..., x n )) ⋅ x i + f ( x1 , x 2 ,...,1,..., x n )

xi f (x1 , x 2 ,..., xi ,..., x n ) = xi f ( x1 , x 2 ,...,1,..., x n )

xi + f ( x1 , x 2 ,..., xi ,..., x n ) = xi + f ( x1 , x 2 ,...,0,..., x n )

( )
x i f x1 , x 2 ,..., x i ,..., x n = x i f ( x1 , x 2 ,...,0,..., x n )

( )
x i + f x1 , x 2 ,..., x i ,..., x n = x i + f ( x1 , x 2 ,...,1,..., x n )

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 15

 CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE

2.2.8. Trecerea de la forma elementară la forma canonică

• Se face prin operaţia de dezvoltare ⇔ adăugarea argumentelor care lipsesc termenilor

elementari, pentru ca aceştia să devină termeni canonici.

Relaţii care stau la baza operaţiei de dezvoltare:

1 = x + x; 0 = xx
x + yz = ( x + y )( x + z )
x + x + ...... + x = x
xxx.....x = x
Algoritmul de transformare a unei funcţii din formă elementară disjunctivă în
formă canonică disjunctivă este următorul:
1. fiecare termen elementar conjunctiv se înmulţeşte logic cu „1” pentru fiecare
variabilă lipsă;
2. în expresia obţinută la punctul 1, fiecare valoare logică „1” se înlocuieşte cu
suma logică xi + x i , corespunzător argumentului lipsă;
3. în funcţia obţinută la punctul 2, se aplică teorema distributivităţii astfel încât
să se obţină termeni canonici conjunctivi;
4. forma finală a funcţiei se obţine prin însumarea logică a tuturor termenilor
canonici conjunctivi rezultaţi, luaţi o singură dată.

Algoritmul de transformare a unei funcţii din formă elementară conjunctivă în

formă canonică conjunctivă este următorul:
1. la fiecare termen elementar disjunctiv se adună logic valoarea „0” pentru
fiecare variabilă lipsă;
2. în expresia obţinută la punctul 1, fiecare valoare logică „0” se înlocuieşte cu
produsul logic xi ⋅ xi , corespunzător argumentului lipsă;
3. în funcţia obţinută la punctul 2, se aplică teorema distributivităţii astfel încât
să se obţină termeni canonici disjunctivi;
4. forma finală a funcţiei se obţine prin înmulţirea logică a tuturor termenilor
canonici disjunctivi rezultaţi, luaţi o singură dată.

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 16

CAP.2__ FUNCŢII BOOLEENE
Exemplu:
Se consideră funcţia scrisă sub formă elementară disjunctivă:
f ( x1 , x 2 , x3 ) = x1 x 2 + x3

Dezvoltarea funcţiei în forma canonică disjunctivă:

• termenul x1 x 2 se înmulţeşte logic cu 1 = x3 + x 3 , corespunzător variabilei lipsă x3 ;

• termenul x3 se înmulţeşte logic cu produsul 1 ⋅ 1 = x1 + x 1 ⋅ x 2 + x 2 , ( )( )
corespunzător variabilelor lipsă x1 şi x 2 ;
• forma elementară astfel completată se dezvoltă cu ajutorul teoremei distributivităţii
şi se obţine în final forma canonică disjunctivă:
( ) (
f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x 2 + x3 = x1 x 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ x3 = x1 x 2 x3 + x 3 + x1 + x1 x2 + x 2 x3 = )( )
= x1 x 2 x3 + x1 x 2 x 3 + x1 x2 x3 + x1 x 2 x3 + x1 x2 x3 + x1 x 2 x3 =
= x1 x 2 x3 + x1 x 2 x 3 + x1 x2 x3 + x1 x 2 x3 + x1 x2 x3

Dezvoltarea funcţiei în forma canonice conjunctivă:

• se trece de la forma elementară disjunctivă la forma elementară conjunctivă,

folosind teorema distributivităţii:
(
f ( x1 , x 2 , x3 ) = x1 x 2 + x3 = x1 + x3 x 2 + x3 )( )
• termenul x 1 + x 3 se adună logic cu 0 = x 2 ⋅ x 2 , corespunzător variabilei lipsă x 2 ;
• termenul x 2 + x3 se adună logic cu 0 = x1 ⋅ x1 , corespunzător variabilei lipsă x1 ;
• forma elementară conjunctivă obţinută şi completată corespunzător termenilor lipsă
se dezvoltă cu ajutorul teoremei distributivităţii şi se obţine în final forma canonică
conjunctivă:
( )( ) (
f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 + 0 + x3 0 + x 2 + x3 = x1 + x2 x 2 + x3 x1 x1 + x 2 + x3 = )( )
( )(
= x1 + x3 + x2 x 2 x1 x1 + x 2 + x3 = )
= (x 1 )( )(
+ x3 + x2 x1 + x3 + x 2 x1 + x 2 + x3 x1 + x 2 + x3 = )( )
= (x 1 + x2 + x )(x
3 1 + x2 + x )(x
3 1 + x2 + x )(x
3 1 + x2 + x )=
3

= (x 1 + x2 + x )(x
3 1 + x2 + x )(x
3 1 + x2 +x )
3

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 17