P. 1
ANALIZA STRATEGICA

ANALIZA STRATEGICA

|Views: 357|Likes:
Published by Alynutza Ay

More info:

Published by: Alynutza Ay on May 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2015

pdf

text

original

ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL MANAGEMENT ANUL III

MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt principalele tendinte ale economiei mondiale la inceputul mileniului II? a. b. c. d. e. Privatizarea si dezvoltarea sectorului particular Aplicarea standardelor ISO 2000 Integrarea si fragmentarea Implementarea noii ordini economice Liberalizarea comertului

ANS: C 2. Care este denumirea temei (capitolului) 5 din manualul Analiza strategica a mediului concurential? a. b. c. d. e. Caracteristici generale ale mediului de afaceri Strategia firmei Concurenta si avantajul competitiv Modele de analiza a avantajului competitiv Aplicatie a analizei strategice in mediul concuretial

ANS: D 3. Care dintre autorii mai jos mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in managementul strategic nu este citat la bibliografie in manual? a. b. c. d. e. Porter M. Chandler A.D. Grant M.N. Prahalad si Hamel Butler R.

ANS: E 4. Cine a afirmat “Traim intr-o lume de organizatii!”? a. b. c. d. e. Porter M. Platon Grant M.N. Mintzberg Macchiavelli

ANS: D 5. Cine a afirmat “ organizatiile repretinta strategii umene complexe proiectate pentru a realiza anumite obiective”?

a. b. c. d. e.

Porter M., 1985 Argyris, 1960 Grant M.N., 1998 Mintzberg, 1989 Johnson, 1997

ANS: B 6. Conform abordarilor in alocarea resurselor, dupa Johnson, 1997, alocarea resurselor prin planificare strategica este un procedeu adecvat si include 5 componente. Indicati componenta eronata: a. b. c. d. e. Controlul pietei Planurile de jos in sus Reconcilierea Operarea Comunicarea

ANS: A 7. Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare-globalizare este eronata? a. b. c. d. e. Operarea Cultura Economia Geografia Tehnologia

ANS: A 8. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare a. b. c. d. e. strategiile firmelor conduc la exploatarea avantajelor competitive internationale liberalizarea comertului pozitia de monopol pe piata locala miscarile de investitii si de capitaluri fluctuatiile in rata de schimb

ANS: C 9. Dezvoltarea tranzactiilor multilaterale si a negocierilor internationale in comert si investitii impune ca guvernele sa nu ia in considerare reguli privind: a. standardele tehnice si de calitate b. regimul de taxe c. achizitiile guvernamentale d. obligativitatea concedierilor de personal e. subventiile interne ANS: D 10. Integrarea in economia mondiala presupune:

a. protejarea sectorului agricol, eliminarea tarifelor vamale, politici de respingere a investitiilor straine directe, comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale b. retea mondiala de comert c. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale d. politici de respingere a investitiilor straine directe e. eliminarea tarifelor vamale ANS: B 11. Fragmentarea in economia mondiala presupune: a. firme multinationale b. retea mondiala de comert c. coordonarea deciziilor in institutii supranationale d. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale e. interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe ANS: D 12. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind consensul social in noua ordine sociala din mileniul trei: a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului uman b. folosirea instrumentelor ce pot stimula cererea si oferta c. folosirea instrumentelor fiscale si bancare d. implicarea statului la nivel microeconomic prin sistemul de co-decizie si co-gestiune e. cooperare si concentrare ANS: A 13. Printre trasaturile esentiale ale economiei de piata nu face parte: a. b. c. d. e. liberalismul economic, in care proprietatea privata este fundamentul acestuia mediul concurential, care determina luarea deciziilor celor mai profitabile profitul, care este mobilul riscului asumat de intreprinzator eficienta economica, care este misiunea de baza a intreprinzatorulu interventia negativa a organismelor guvernamentale

ANS: E 14. Din grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte: a. b. c. d. e. tarile favorizate de industrializarea timpurie fostele tari coloniale fostele tari comuniste actualele tari comuniste nici unul din grupurile de mai sus

ANS: A 15.

cresterea gradului de incertitudine in care opereaza la momentul actual organizatiile cresterea gradului complexitate in care opereaza la momentul actual organizatiile tendinta de globalizare a economiei cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile . constructia unor alternative strategice. d.Economia de tranzitie nu se caracterizeaza prin: a. cu scopul asigurarii unui control operational e. focalizare functionala. Managementul strategic se realizeaza prin: a. e. ca rezultat al unei analize complete a pietei c. b. planificarea financiara de baza planificarea bazata pe previziune planificarea orientata extern managementul strategic managementul intuitiv ANS: E 17. c. cu scopul asigurarii unui control operational d. d. utilizarea bugetelor anuale b. c. d. e. utilizarea bugetelor anuale ANS: B 18. redefinirea rolului statului in economie privatizarea libera initiativa controlul statului asupra preturilor restructurare ANS: D 16. b. ca rezultat al unei analize complete a pietei c. constructia unor alternative strategice. focalizarea functionala. Planificarea orientata extern se realizeaza prin: a. Evolutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze: a. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu ANS: C 19. c. b. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare e. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu b. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la managementul strategic: a. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare d.

reprezinta capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie ANS: E 24. e. pot fi clasificate dupa forma si tipul lor. Din punct de vedere al factorului timp. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta capabilitati ale organizatiei in managementul strategic: a. cercetare stiintifica si viteza in inovare motivarea personalului valorile tangibile. valorile tangibile. d. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia manageriala: a. c. ce orienteaza activitatea firmei d. c. obiectivele pot fi ierarhizate astfel a. b. intangibile si umane eficienta in distributia produselor capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie ANS: C 21. d. c. b. cunoasterea amanuntita a culturii de organizatie ANS: D 20. Una din urmatoarele afirmatii reprezinta resursele organizatiei in managementul strategic: a.e. publice si cele operationale. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind obiectivele strategice: a. d. reprezinta intentii specifice exprimate pe termen scurt cu privire la diferitele unitati operationale ale organizatiei. intangibile si umane cercetare stiintifica si viteza in inovare eficienta in distributia produselor capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie motivarea personalului ANS: A 22. sunt denumite “tinte” si reprezinta elemente cheie ale planurilor teoretice. Misiunea neclara Misiunea generala Misiunea specifica Misiunea cu fixarea unor prioritati Misiunea strategica ANS: E 23. obiective strategice . b. fiind incorporate de obicei in cadrul unor planuri anuale c. dar si dupa marimile in care se exprima (financiare sau strategice) e. se face distinctia intre obiectivele oficiale. e. e.pentru orizonturi strategice de peste 5 ani . stari viitoare posibile si dorite ale acestora b.

dintre care unul nu este corect: a. se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii. . d. obiective ale organizatiei obiective ale unitatilor strategice de afaceri obiective functionale toate cele de mai sus numai a) si c) ANS: D 26. Procesul strategic cuprinde urmatoarele etape: a. b.pentru orizonturi strategice de peste 3 ani obiective operationale . b. c. e. etapele mentionate nu se refera la procesul strategic ANS: D 29. toate cele de mai sus e. dintre care unul nu este corect: a. analiza strategica b.b.pentru orizonturi strategice pe termen scurt toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 25. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu) ANS: B 28. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor) nerealism (sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare) masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor) claritate (sunt exprimate astfel incat sa poata fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei) e. In teoria manageriala. alegerea strategica c. In teoria manageriala. c. e. obiective tactice . b. e. implementarea strategiei d. obiectivele pot fi ierarhizate astfel: a. d. se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor) acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu) flexibilitate (in vederea fructificarii oportunitatilor si infruntarii amenintarilor) motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor) neclaritate (sunt exprimate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei) ANS: E 27. c. Din punct de vedere al nivelului organizational. d. d. c.

Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde: a.Care din urmatoarele modele nu se aplica la analiza mediului extern al organizatiei? a. c. planificarea si alocarea resurselor ANS: A 33. identificarea optiunilor evaluarea optiunilor analiza asteptarilor stakeholderilor planificarea si alocarea resurselor selectarea strategiei ANS: D 31. analiza STEP modelul lui Kotler analiza ciclului de viata al produsului modelul Fahey si Naroyannan a macromediului modelul “Celor 5 forte a lui Porter” ANS: C 30. evaluarea optiunilor d. e. spatiu strategic e. teoria factorilor cheie de succes a lui Grant d. analiza asteptarilor stakeholderilor e. e. matricea puterii a lui Wiartonley ANS: E 32. c. d. d. Matricele Boston Consulting Group – BCG I si II se aplica la: structura organizationala planificarea si alocarea resurselor cultura organizationala si schimbarea strategica identificarea optiunilor analiza asteptarilor stakeholderilor ANS: B 34. Teoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la: a. modelul strategiilor generice a lui Porter c. evaluarea optiunilor . identificarea optiunilor c. Unul din urmatoarele concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice: a. e. c. selectarea strategiei b. b. modelul Ansoff b. b. a. Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica? a. d. b.

dintre care una este incolrecta: a. Dintre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte: a. e. beneficiari e. d. Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape. presupune libertatea de actiune a firmelor de a produce si vinde produse si servicii la preturi formate liber pe piata c. d. e. planificarea si alocarea resurselor cultura organizationala schimbarea strategica structura organizationala ANS: A 35. d. este benefica pentru cumparatori. c. inseamna competitie si rivalitate pe piata b. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta: a. b. elaborarea strategiilor manageriale in mediul competitional monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 38.b. este coordonata la nivel central d. e. clienti. d. c. c. analiza pozitiei concurentiale analiza structurii concurentei analiza contextului concurential analiza contextului intern al organizatiei analiza avantajului competitiv ANS: D 37. c. b. e. stimuleaza sa se faca eforturi pentru a triumfa in confruntarea firmelor pe aceeasi piata ANS: C 36. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional analiza pozitiei concurentiale analiza avantajului competitiv ANS: A 39. . b. Una din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta: a.

d. 5 d. pozitia pe piata pozitia firmei fata de costuri imaginea firmei si factorul comercial competentele umane rentabilitatea si forta financiara ANS: D 41. evaluarea strategiilor in mediul competitional d. e. analiza contextului concurential e. b.Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei. e. Indicele partial de concentrare se utilizeaza la: a. d. analiza structurii concurentei b. c. 3 e. o multitudine ANS: C 40. a. d. fiind in continua schimbare si adaptare la mediu. analiza pozitiei concurentiale ANS: A 43. 7 c. e. b. Analiza contextului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza: . Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza: indicele partial de concentrare indicele HH (Herfindhal – Hirschman) indicele HT (Hall – Tideman) toate cele de mai sus numai indicele partial de concentrare ANS: D 44. Numarul criteriilor dupa care se evidentiaza acesti factori este: a. c. 9 b. Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte: a. Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte: rentabilitatea si forta financiara competentele tehnice si tehnologice pozitia firmei fata de costuri toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 42. c. b. analiza avantajului competitiv c. care au un caracter relativ si dinamic. a.

atomicitatea cererii si ofertei neomogenitatea produsului fluiditatea deplina transparenta perfecta a pietei mobilitatea perfecta ANS: B 49. c. b. e. discountul b. b. d. Functia de stimulare a productiei Functia de stimulare a reducerii costurilor Functia de nivelare a profiturilor Functia de stimulare a reducerii preturilor Functia de control ANS: E 46. b. Dintre instrumentele extraeconomice face parte: a. Concurenta este in esenta un regulator al pietei.a. e. dirijata pura si perfecta imperfecta loiala neloiala ANS: A 48. Concurenta se manifesta prin instrumentele sale: economice si extraeconomice. d. c. vanzarea in rate d. . Concurenta imbraca mai multe forme. Dintre functiile sale ca regulator nu face parte: a. e. c. modele grafice modele matriciale modele tabelar toate cele de mai sus nici unul ANS: D 45. Concurenta nu poate fi: a. branding-ul ANS: E 47. d. b. c. in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in functie de instrumentele folosite. e. Dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte: a. vanzarea pe credit c. d. vanzarea la domiciliu e.

concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. a cantitatii vandute c. b. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator . faptul ca produsele sunt diferentiate. avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului ANS: B 52. mobilitatea perfecta a factorilor de productie b. pura perfecta imperfecta loiala neloiala ANS: C 50. aptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori e. fluiditatea deplina. a preturilor. atomicitatea cererii si ofertei. transparenta perfecta a pietei. a cantitatii vandute b. Concurenta neloiala se refera la: a. c. b. transparenta perfecta a pietei. e. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori c. avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului d. aptul ca nici un producator nu controleaza piata si pretul. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. d. a. fluiditatea deplina. faptul ca produsele sunt diferentiate.Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pretul produselor si serviciilor este: a. omogenitatea produsului. Concurenta monopsonica se caracterizeaza prin : a. dar poate influenta deciziile privitoare la productie si preturi e. a preturilor. c. e. d. Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin : a. Dintre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte: Concurenta neloiala Concurenta oligopolista Concurenta monopsonica Concurenta de monopol Concurenta monopolista ANS: A 51. mobilitatea perfecta a factorilor de productie ANS: B 53. atomicitatea cererii si ofertei. a cantitatii vandute d. a preturilor. omogenitatea produsului.

utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. Dintre sursele externe de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte: a. d. sa fie capabila sa identifice faptul ca rivalii poseda un avantaj competitiv b.b. de crestere artificiala a potentialului si a fortei de vanzare a produselor si serviciilor e. a cantitatii vandute ANS: C 55. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator c. a cantitatii vandute ANS: D 54. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator b. in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala d. aplicarea unor mijloace incorecte. a preturilor. creativitatea si capabilitatea de inovare e. a preturilor. e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic d. schimbari ale preturilor c. b. Concurenta loiala se refera la: a. sa fie sigura ca investind in imitare poate obtine un profit superior c. de crestere artificiala a potentialului si a fortei de vanzare a produselor si serviciilor e. c. sa fie capabila sa faca o analiza diagnostic a strategiei rivalilor sai . aplicarea unor mijloace incorecte. creativitate schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor innovatie reconfigurarea firmei rearanjarea “lantului valorii” ANS: B 56. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor ANS: D 57. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor b. Dintre sursele interne de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte: a. in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala d. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator c. Dintre conditiile necesare obtinerii avantajului competitiv prin imitare de catre o firma nu face parte: a.

sa fie in stare sa achizitioneze prin transfer resurse si capabilitati necesare e. d. reducerea costurilor b. b. tehnologia de proces d. Micromediul nu cuprinde: a. furnizorii d. b. e. promovarea a ceea ce este “unic”. b. Macromediul cuprinde: clientii concurentii furnizorii organisme publice factorii ecologici ANS: E 62. Dintre avantajele economiei de scara face parte: a. d. nu exista avantaje ANS: A 60. c. sa nu imite resurse si capabilitati ale competitorilor ANS: E 58. c. factorii ecologici ANS: E . e. eficienta reziduurilor. lipsa de diferentiere a produselor c. nivelul tehnologic incorporat in proiectare si productie lipsa activitatilor de marketing caracteristicile si performantele produselor si serviciilor procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati gradul de integrare pe verticala ANS: B 61. a. Dintre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte: a. clientii b. organisme publice e. lipsa de flexibilitate d. probleme de coordonare si motivare e. economia de scara c. concurentii c. Sursele avantajului competitiv bazat pe diferentiere sunt: a. ANS: A 59. utilizarea capacitatilor e.d.

b. Modelul Fahey si Narayanan ofera un cadru de analiza. mediul competitiv d. modelul Kotler modelul STEP modelul Fahey si Narayanan modelul “Celor 5 forte” a lui Porter modelul Analiza ciclului de viata a industriei ANS: C 65. modelul STEP c. Modelul de analiza a mediului extern in care factorii de influenta majora asupra organizatiilorsunt clasificati pe baza naturii influentei exercitate asupra organizatiei este a. modelul Fahey si Narayanan d. e. macro-mediul ANS: B 64. modelul Kotler b. dintre care nu face parte: a. e.63. Analiza mediului. modelul Analiza ciclului de viata a industriei ANS: B 66. Analiza consta in parcurgerea a patru etape. d. din care nu face parte: a. mediul public e. d. d. scanarea mediului pentru a detecta vectori de schimbare monitorizarea tendintei specifice a mediului si a eventualelor tipare de evolutie previziunea directiilor viitoare de schimbare a macro-mediului evaluarea schimbarilor curente si viitoare pentru determinarea implicatiilor asupra firmei evaluarea elementelor ce definesc tehnologia actuala ANS: E 67. Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: a. c. dupa Kotler. c. Modelul de analiza a mediului extern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in conexiune si influenteaza alti factori este: a. b. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter e. e. puterea de negociere a furnizorilor puterea de negociere a competitorilor puterea de negociere a cumparatorilor nivelul rivalitatii amenintarea produselor de substitutie ANS: B . c. identificare. mediul comparativ c. previziune si evaluare a macro – mediului. b. mediul de sarcini b. poate fi realizata pe patru nivele.

amenintarea produselor de substitutie b. c. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri b. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. c. segmentarea industriei in piete c. segmentarea industriei in piete c. Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: a. b. elasticitatea preturilor pentru fiecare produs in parte a. previziunea comportamentului individual al firmelor e. caracterizeaza: dependenta de gradul de importanta a resurselor oferite importanta relativa a beneficiarului in ansamblul afacerii raportul performanta-pret intensitatea concurentei intr-o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de piata e. b. ca forta componenta a modelului celor 5 forte a lui Porter. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare: a. a. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. imbunatatirea competitivitatii pe piata ANS: E 69. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor ANS: A . Modelul de analiza a grupurilor strategice consta in: a. puterea de negociere a cumparatorilor d. amenintarea noilor intrati c. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor ANS: A 72. d. e. puterea de negociere a furnizorilor e. ANS: D 70. previziunea comportamentului individual al firmelor e. Faza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin: penetrarea pe piata se accelereaza tehnologia devine standardizata preturile scad piata da semne de saturatie si cresterea incetineste produsele nu sunt cunoscute suficient ANS: D 71. Nivelul rivalitatii.68. d. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri b.

c. politicile guvernamentale d. e. d. curba experientei c. c. Analiza competitorului nu are ca scop: a. determinarea comportamentului rivalilor pentru a putea fi influentat in favoarea firmei d. modelul Kotler modelul STEP modelul Fahey si Narayanan modelul “Celor 5 forte” a lui Porter modelul Analiza ciclului de viata a industriei . identificarea categoriilor si variabilelor de segmentare construirea matricei segmentelor evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi analiza atractivitatii segmentelor identificarea factorilor de succes in fiecare segment ANS: C 77. identificarea industriilor atractive e. a strategiilor. d. curba de invatare b. b.73. Una din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa Grant: a. previziunea reactiilor la initiativele strategice ale firmei c. tacticilor si reactiilor la miscarile pe piata e. diferentierea produselor ANS: D 76. Dintre barierele care se pot constitui in calea “amenintarii noilor intrati” din modelul celor 5 forte a lui Porter nu face parte una din urmatoarele categorii: a. c. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata ANS: E 75. b. gama produselor canale de distributie nivelul calitatii produselor gradul de integrare pe orizontala alegerea tehnologiilor ANS: D 74. cunoasterea si intelegerea rivalilor. previziunea strategiilor viitoare ale rivalilor b. e. d. b. e. Rezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al modelului: a. Dimensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si pozitioneaza firmele competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice: a.

c. financiare. de productie. financiare b. e. avantaj competitional b. b. d. comeriale. de personal c. numai a) e. intre caracteristicile produselor nu face parte: a. d. financiare si de productie ANS: A 81. Dintre resursele umane fac parte: structura si cultura organizationala cultura organizationala si puterea comunicarea si abilitatile interactive avantajul competitiv sistemul de management ANS: C 82. In functie de calitatea competentelor. e. paritate competitionala si dezavantaj competitional ANS: E . d. c. a. identificarea stratregiei curente identificarea obiectivelor identificarea prezumptiilor rivalilor identificarea capabilitatilor rivalilor prevederea comportamentului rivalilor ANS: A 80. c. organizatia se poate afla intr-una din urmatoarele pozitii: a. de cercetare si de informatica d. materiale. e. b. avantaj competitional. umane. materiale. b. Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza si previziune ale modelului de analiza a competitorului dupa Grant: a. paritate competitionala c. Resursele strategice se clasifica dupa continutul lor in: a. tangibile. dezavantaj competitional d. performanta nivelul pretului localizarea geografica marimea fizica serviciile post vanzare ANS: C 79.ANS: D 78. financiare si fizice e. In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi.

I. c. capacitatea de productie. amplasarea geografica. e. Competentele functionale se definesc prin: a.83. d. calitatea c. selectia si evaluarea personalului d. capabilitati multifuctionale capabilitati aferente subiective capabilitati functionale de baza capabilitati specializate capabilitati singulare ANS: B 84. e. in vederea concentrarii eforturilor organizationale asupra acesteia . model elaborat de: a. e. se bazeaza pe identificarea activitatii celei mai eficiente. Dintre capabilitatile strategice nu fac parte: a.R. c.O. b. Una dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul “analiza lantului valorii” a lui Porter: a. b. se utilizeaza la optimizarea alocarii resurselor in vederea crearii unui avantaj competitional c. d. utilizarea resurselor intr-un mod specific functiilor firmei b. Johnson Mintzberg Porter McKinsey Hamel si Prahalad ANS: C 87. controlul resurselor financiare ANS: A 85. calitatea informatiilor e. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati b. d. Fundamentarea teoretica a acestei legaturi se realizeaza prin “analiza lantului valorii”. valoare raritate informatie inimitabilitate organizatie ANS: C 86. O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupate sub initialele V. Legatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma modului in care activitatile organizatiei genereaza valoarea adaugata. b. c. din care nu face parte: a. .

Una din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui Grant se refera la: a. potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avantajului competitiv d. elementele de mediu extern ce pot aduce dezavantaje organizatiei c. mituri si istorii b. Dintre elementele componente ale paradigmei culturii organizationale dupa Johnson nu fac parte: a. 1979 propune o noua abordare strategica a structurii organizationale care cuprinde 4 grupe de parametrii. dintre care nu face parte: a. d. c. inovarea creativa ANS: E 91. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii: a. e. competentele ce genereaza dezavantaje competitionale ANS: C 89. Matricea puterii stakeholderilor. dupa Winstey (1995). cuprinde 4 cadrane bazate pe doua coordonate (criteriul puterii si puterea operationala). activitatile unei organizatii sunt impartite in doua mari categorii: activitati primare si activitati de sustinere (suport) e. structuri ale puterii e. analizeaza legatura dintre competentele (resursele) organizatiei si pozitia sa competitionala ANS: A 88. Analiza SWOT este un model de analiza a: a. c. Mintzberg. simboluri d. elementele de mediu extern ce pot aduce avantaje organizatiei e.d. relatiei dintre mediul intern si mediul extern al organizatiei unei noi abordari strategice a structurii organizationale utilizarii resurselor intr-un mod specific functiilor firmei capacitatii de a afecta iesirile organizationale structurii competitiei ANS: A 90. pozitia individuala superstructura corelatiile laterale criteriile de determinare a puterii sistemul de luare a deciziilor ANS: D 92. e. ritualuri si rutine c. b. puterea intre indivizi . d. b. competente ce ofera organizatiei avantaje concurentiale pe piata b.

b. manunchiuri de resurse si capabilitati care sunt diferite intre firmele care opereaza in aceeasi industrie c. c. dintre care una nu se refera la modelul citat: a. In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv resursele nu pot fi balansate prin: a. c. fie ca nu au valoare decat in cadrul firmei. acumularea resurselor . Raritatea in contextul modelului Peteraf (1993) nu se refera la urmatoarea conditie: a. concentrarea resurselor c. e. e. fie ca valoarea este atat de mare ca nici nu i se poate fixa un pret b. b. e. firmele cu resurse superioare care nu vor produce mai economic sau nu vor satisface mai bine nevoile clientilor. Mobilitatea imperfecta in contextul modelului Peteraf (1993) se refera la: a. b. alocarea resurselor b. faptul ca pentru a se mentine “rare” resursele trebuie sa fie greu de imitat de catre rivali si greu de inlocuit cu produse de substitutie e. deoarece acestea sunt limitate in oferta pe o perioada indelungata sau nelimitat d. Modelul Peteraf (1993) de analiza a avantajului competitiv se refera la 4 calitati care afecteaza acumularea de resurse si limiteaza resursele superioare disponibile. d. d. sa fie rare sa fie durabile sa fie usor de substituit sa nu fie usor de substituit sa nu fie usor comercializate ANS: C 94. d. numarul limitat de firme care concureaza pentru o resursa ANS: A 96. eterogenitatea limite in competitie ex post limite in competitie ex ante mobilitatea imperfecta mobilitatea perfecta ANS: E 95. puterea “lungimea bratului” puterea operationala lipsa de putere puterea intelegerii ANS: A 93. unele resurse sunt foarte valoroase in interiorul firmei si nu pot practic sa fie comercializate. c.

Modelul factorilor de succes de analiza a avantajului competitiv a fost elaborat de: a. Peteraf d. levierul resurselor d. alocarea resurselor concentrarea resurselor acumularea resurselor resurse complementare conservarea resurselor ANS: C 98. conservarea resurselor b. e. portofoliul de competente e. conservarea resurselor ANS: A 97. competitia ca o colaborare ANS: B 99. Porter Prahalad si Hamel Peteraf Grant Ansoff ANS: D 101. strategia focalizarii asupra diferentierii . b. Modelul strategiilor generice de analiza a avantajului competitiv se asociaza lui: a. Prahalad si Hamel c. c. Ansoff ANS: A 100.d. e. strategia diferentierii e. Abordarea Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv nu cuprinde: a. strategia de lider prin cost c. Porter b. b. Grant e. strategia ca procedura de intindere b. In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv aranjamentele de tip “outsourcing” (servicii din afara) fac parte din: a. resurse complementare e. d. competitia ca o procedura de potrivire c. strategia focalizarii asupra costurilor d. c. d. Modelul strategiilor generice a lui Porter (1980) nu genereaza alternativa stategica : a.

Mason.ANS: A 102. b. Dintre strategiile organizate in cele patru cadrane care compun modelul de analiza SPACE (Rowe. strategia de penetrare a pietei b. strategia dezvoltarii de noi piete d. e. Din cadrul modelului matricial a lui Ansoff (1965) nu face parte: a. atractivitatea pietei si pozitia competitionala c. 1982) nu fac parte: a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei b. b. volumul vanzarilor si timpul d. strategia de penetrare a pietei strategia de lider prin cost strategia dezvoltarii de noi piete strategia dezvoltarii de noi produse strategia diversificarii ANS: B 104. c. c. Little. a. d. e. Modelul marilor strategii a lui David (1989) utilizeaza doua coordonate: a. perspectivele pietei si competitivitatea e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala ANS: A 106. d. strategia dezvoltarii de noi produse e. strategia diversificarii ANS: B 105. Dickel. Matricea ADL (Arthur D. strategii conservative strategii agresive strategii de diferentiere strategii concurentiale strategii defensive ANS: C 103. Obtinerea unui avantaj competitiv prin reducerea costurilor sub cele ale concurentilor face parte din: a. c. 1999) utilizeaza doua coordonate: pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei atractivitatea pietei si pozitia competitionala volumul vanzarilor si timpul perspectivele pietei si competitivitatea maturitatea activitatii si pozitia competitionala ANS: D . e. d. strategia de lider prin cost c. b.

un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent in parte pe o anumita piata e. in care o serie de capabilitati ii confera un oarecare avantaj fata de concurenta. iar altele o pozitie paritara d.C.McKinsey Boston Consulting Group (B.) Royal Dutch .D. neavand importanta pentru concurenti ANS: E 108. e. . d.107. dintre care unul este eronat: a.Shell David Arthur D. Little (A. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea permanenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie sau pe aceasi piata b. b. dar nu confera firmei un avantaj competitiv e. pozitia favorabila. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse c. General Electric . Pozitia competitionala poate avea cinci variante.C. Little) propune pentru analiza strategica o matrice cu doua dimensiuni: gradul de maturitate a activitatii si pozitia competitionala. in care firma supravietuieste. Benchmarking-ul este: a.) ANS: B 109. pozitia puternica. in care exista factori de succes. c.G. d. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata ANS: A 111. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avantajul competitional se pozitioneaza pe urmatoarele tipuri de industrii. c. industrii fragmentate (independente) industrii specializate industrii in impas industrii de succes industrii de volum (anvergura) ANS: D 110. este rezultatul succesului obtinut de pe urma strategiei aplicate pe termen lung. Efectul experientei este una dintre coordonatele matricei: a. de un avantaj competitiv. pozitia dominanta. pozitia defavorabila. pozitia de succes. determinat de succesul strategiei bazate pe costuri sau pe diferentiere b. b.L. situatie in care reactia concurentilor poate fi controlata c. Modelul dezvoltat B.G. dintre care una este eronata: a. e. un instrument utilizat pentru stabilirea tendintelor prin repetarea analizelor la anumite intervale de timp d. generata de o superioritate puternica. Matricea ADL (Arthur D.

fezabilitate si arborele decizional d. adecvare. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic ANS: A 112. pozitia puternica c. stabilirea logicii. fezabilitate si metoda scorurilor b. Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape: a. Johnson si Scholes (1988) au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile: a. c. stabilirea logicii. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor c. abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitare b. Little (A. intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor considerarea profitului si a riscului ANS: A 115.D. rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic b. din care una este eronata. adecvare. Indicati eroarea. schimbari ale preturilor d. e. adecvare.Viteza cu care se erodeaza avantajul competitiv depinde de a. pozitia favorabila d. pozitia dominanta b. adecvare.) poate avea cinci variante.L. e. pozitia concurentiala e. stabilirea logicii si acceptabilitate ANS: B 114. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor e. d. a. c. fezabilitate si acceptabilitate c. Fezabilitatea consta in: a. d. rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic b. fezabilitate si planificarea scenariilor e. adecvare. pozitia slaba ANS: D 113. Pozitia competitionala in matricea Arthur D. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor ANS: B .

analiza cost-beneficiu in urma aplicarii strategiei c. d. ciclul de viata c. b. analiza de senzitivitate "ce se intampla daca?" b. a. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse . ci urmareste: a. e. rata profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei ANS: E 119. analiza de senzitivitate „ce se intampla daca?" b. determinarea valorii prezente nete a meritelor strategiei implementate e. Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea: a. masurii in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia c. Consistenta Consonanta Acceptabilitatea Avantajul competitiv Fezabilitatea ANS: C 120. lantul valorii e. Rumelt (1995) sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate. stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic ANS: A 117. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. dintre care unul nu se refera la consistenta. pozitia pe piata d. intelegerii bazelor si analizarea strategiei d.116. Aceasta se realizeaza prin: a. cu care se evalueaza unramtoarele caracteristici. riscului si a reactiilor stakeholderilor b. Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor. analiza fluxului de numerar actualizat d. logicii. Consistenta dupa Rumelt se caracterizeaza prin o serie de elemente. rationamentului pentru fiecare optiune strategica e. Masurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiunilor strategice. dintre care una este eronata. Indicati eroarea : a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza b. c. determinarea ratei profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei ANS: A 118. profitului. Indicati eroarea.

La ce se refera eficienta din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei ? a. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare.standardizate cu cost mic c. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung e. tehnologie. tehnologie. firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care. firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. de asemenea. Avantajul competitiv dupa Rumelt se refera la a. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. incearca sa se adapteze mediului si sa prospere e. relativ la mediul sau. resurse superioare si pozitie superioara b. productie si vanzari ANS: A 123. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza c. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat . tehnologie. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. arta de a crea si exploata avantajele. daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung ANS: E 121. productie si vanzari d. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standardizate cu cost mic c. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu. relativ la mediul sau. la relatiile economice care caracterizeaza afacerea si determina daca valoarea creata este suficienta sau nu. incearca sa se adapteze mediului si sa prospere ANS: D 122. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. de asemenea. productie si vanzari d. Consonanta dupa Rumelt se refera la a. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standardizate cu cost mic d. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza b. crearea valorii sociale. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare.

sa nu fie risipite d. capitalul investit in sustinerea strategiei. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate.c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor e. resurse superioare si pozitie superioara ANS: C 126. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat c. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. capitalul investit in sustinerea strategiei. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: A 124. capitalul investit in sustinerea strategiei. Ce rol are capitalul (equity) din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a. Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a. sa nu fie risipite d. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat c. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat d. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. resurse superioare si pozitie superioara c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru . sa nu fie risipite d. resurse superioare si pozitie superioara e. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. La ce se refera economia din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: B 125. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. resurse superioare si pozitie superioara e.

sa nu fie risipite e. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. dar multe „vaci de muls” nu! e. Dintre principiile de mai jos una este eronata. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse c. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri ANS: C 129. Indicati eroarea. majoritatea factorilor strategici ce influenteaza hotarator coeficientul de rentabilitate a investitiilor nu influenteaza valoarea actiunilor pe termen lung ANS: E 130. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. analizele isi propun sa explice diferentele de profitabilitate ce apar intre diferitele domenii de activitate c. din care una este eronata. Indicati eroarea. sa nu fie risipite e. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b. Indicati eroarea a. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri e. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata e.G. multi „caini” si multe „semne de intrebare” genereaza numerar. a. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. capitalul investit in sustinerea strategiei. analizele isi propun sa gaseasca legatura intre marimea profitabilitatii si factorii de med d.bani”. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea d. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita compararea intre firme b. abordarea PIMS cauta sa evidentieze un set de principii calauzitoare. reprezinta o baza de date utilizata ca instrument de evaluare empirica a performantelor asociate unei strategii b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse . pornind de la experienta colectiva a unui esantion diversificat de firme ANS: D 128. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: E 127.. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent in parte pe o anumita piata d. o intensitate inalta a investitiilor afecteaza profitabilitatea d. Modelul PIMS are o serie de caracteristici enuntate mai jos. a. referitor la matricea B. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b. Dintre principiile de mai jos una este eronata.C. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. Problema cea mai dificila in Benchmarking este: a.

Indicati eroarea. Indicati eroarea. performantele financiare ANS: D 134. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea si pozitia comerciala competentele tehnice si tehnologice performantele financiare ANS: B 135. Indicati eroarea. imaginea si pozitia comerciala d. Una dintre cele enumerate este eronata. c. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie. Benchmarking-ul consta in analizarea performantelor factorilor cheie ai succesului si asocierea unei baze de comparatie care sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a 5 etape. colectarea si prelucrarea datelor d. costurile asociate diferitelor functii ale organizatiei c. competentele manageriale e. identificarea firmelor etalon – in raport cu fiecare factor-cheie – nu neaparat din domeniul de activitate al organizatiei c. elemente obiectiv si elemente etalon ANS: E 133. determinarea abaterii nivelului de performanta actual si definirea nivelului de performanta dorit e. . pozitia pe piata b.ANS: A 131. e. definirea obiectivelor si planurilor de actiune ANS: A 132. identificarea factorilor cu influenta negativa asupra firmei b. In aceasta etapa „definirea obiectivelor si planurilor de actiune” din Banchmarking se intocmeste un tablou de bord ce cuprinde a. b. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie. d. in cadrul a cinci mari categorii. d. in cadrul a cinci mari categorii. Una dintre cele enumerate este eronata. b. e. c. a. factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti elemente obiectiv elemente etalon elemente obiectiv si elemente etalon factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti. a. a. dintre care una este eronata.

schimbarea este un proces caracteristic si continuu schimbarea este un proces care poate fi planificat sau neplanificat schimbarea este un proces care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari schimbarea este un proces caracteristic si continuu. O definitie mai completa a schimbarii este: a. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. ingrijorare e. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea managerilor si actionarilor competentele personalului performantele bancare ANS: A 136. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. stress b. flexibilitate c. consum de timp si bani d. d. e. e. iritare ANS: B 138. b. care poate fi planificat sau neplanificat si care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari ANS: E 137. d. c.Una dintre categoriile enuntate mai jos face parte din este etapa benchmarking denumita “identificarea factorilor cheie”: a. care poate fi planificat sau neplanificat schimbarea este un proces caracteristic si continuu. fiind caracterizata prin a. b. fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care unul este eronat. d. fiind caracterizata prin: a. b. c. c. c. Stimulare Ingrijorare Iritare Incertitudine Esec ANS: A . Indicati eroarea. d. e. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. b. a. e. Dinamism Flexibilitate Incertitudine Activitate Motivatie ANS: C 139.

activitate e. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si numirea unor persoane noi in conducere d. Dinamism Flexibilitate Activitate Incertitudine Stimulare ANS: D 142. Schimbarile pot fi provocate de mediul extern. schimbarile fiind planificate. ingrijorare b. care in general nu se afla sub controlul managerial. care se afla sub controlul managerial. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi . Schimbarile pot fi provocate de mediul extern. b. modificari in sistemul de finantare. c. cererea pe piata c. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul intern! a. Schimbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii. inflatie si rata dobanzilor ANS: C 143. modificari in sistemul de finantare e. reorganizare interna a unor compartimente d. dezvoltarea unor produse sau activitati noi b. d. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de a. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! a. structura concurentei si a pietei cererea pe piata modificari in sistemul de finantare inflatie si rata dobanzilor reorganizare interna a unor compartimente ANS: E 144. inflatie si rata dobanzilor c. d. b. e. structura concurentei si a pietei b. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! a. e. c. motivatie ANS: A 141. care in general nu se afla sub controlul managerial. flexibilitate d. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de: a. dinamism c.140.

Afirmatia se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. introducerea unui sistem nou de instruire sau de evaluare a personalului ANS: B 145. Dintre factorii enumerati unul este eronat. prin oferirea unui avantaj competitiv mentinut pe termen lung si prin fezabilitate. Dintre factorii enumerati unul este eronat. prin avantaj. e. d. O strategie trebuie sa se caracterizeze prin: consistenta. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. judecata si actiunea. Coerenta b. d.e. judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv. prin adaptarea raspunsului firmei la mediu. Incoerenta Mediul Conducerea schimbarii Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala Incoerenta resursele umane ca active si pasive ANS: A 146. b. Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. Resursele umane ca active si pasive ANS: A 148. Necorelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. c. coerenta mediul conducerea schimbarii corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala resursele umane ca active si pasive . Mediul c. Resursele umane ca active si pasive ANS: D 147. Conducerea schimbarii d. Indentificati eroarea! a. recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie si analiza. procesul este insotit de logica dominanta a industriei. adica sa nu creeze probleme de nerezolvat. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv. c. Indentificati eroarea! a. Mediul c. e. b. Coerenta b. Conducerea schimbarii d. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau se considera patru aspecte: evaluarea combina analiza.

e. Efectul cumulativ al implementarii actiunilor separate poate fi extrem de puternic si poate conduce la un nou context pentru o optiune strategica viitoare. e. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. resursele umane ca active si pasive . judecata si actiunea procesul este insotit de logica dominanta a industriei recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie analiza. Procesul de integrare a schimbarii operationale in schimbarea strategica are nu numai un caracter de intentie. d. mediul c. conducerea schimbarii d. Conducerea schimbarii inseamna corelarea actiunilor oamenilor de la toate nivelele firmei. ci si de obligatie. Nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. In functie de circumstante liderul schimbarii este ales de cei care decid schimbarea. mediul c.ANS: B 149. c.1993) se considera patru aspecte. aptitudini si atitudini cu care firma concureaza. dintre care unul este eronat. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau (Pettigrew si Whipp. d. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. evaluarea combina analiza. Managementul resurselor umane se refera la setul intreg de cunostinte. coerenta b. Indicati eroarea. coerenta b. resursele umane ca active si pasive ANS: D 152. coerenta mediul conducerea schimbarii corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala resursele umane ca active si pasive ANS: C 151. Intentiile sunt transformate in timp si implementate. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii ANS: E 150. c. a. b. Schimbarea implica un proces indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a creatiei. b. conducerea schimbarii d. iar deciziile acestuia sunt ingradite de mediu.

starea viitoare. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951).ANS: E 153. . e. b. Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului OD: a. Daca schimbarea consta in penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care se opun schimbarii: a. proiectare si implementare diagnosticare. furnizorii e. diagnosticare. Cele doua categorii de forte sunt: forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. diagnosticare. d. starea actuala. diagnosticare. diagnosticare. actionarii competitiei e. familiile salariatilor din vanzari c. Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului SIS: a. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). managementul firmei b. starea actuala si implementare b. proiectare si implementare d. managementul competitiei d. starea actuala si implementare starea viitoare. salariatii din vanzari c. comunitatea din noul segment de piata ANS: A 154. media ANS: C 155. si implementare ANS: C 156. Daca schimbarea consta in penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care favorizeaza schimbarea: a. starea actuala si starea de tranzitie c. c. proiectare si starea de tranzitie e. starea actuala si starea de tranzitie diagnosticare. proiectare si starea de tranzitie starea actuala. Cele doua categorii de forte sunt: forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. managementul si actionarii competitiei d. managementul firmei b. starea viitoare. si implementare ANS: B 157. starea viitoare.

ideea de proiect si definirea sponsorului proiectului OD este conditionata de existenta unor aspecte conflictuale OD se caracterizeaza prin ambiguitate OD se caracterizeaza prin inexistenta unei solutii unice ANS: A 159. restructurarea economiei Romaniei banchmarking matricea B. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte pozitive d. dezvoltarea mediului de piata a capitalului. scopurilor si valorilor org ANS: E 158. Aceste schimbari fac parte din: a. intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese decizionale colective. sociologia. Indentificati eroarea. a climatului productiv. impreuna cu teoria organizationala. sustinuta pe termen mediu si lung. se bazeaza pe rezultatele si metodologia stiintei comportamentale. abilitati si experienta in domeniul schimbarii e. restructurarea defineste constrangerile sub care opereaza organizatia si solutiile pentru o mai buna performanta b.Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale (OD) este eronata? a. nu este participativa. Intre strategia SIS si strategia OD sunt diferente. b. este multi-metodologica si are in vedere corelarea schimbarii interne cu cea de mediu b. schimbarea mentalitatii. modelul PIMS ANS: A . a culturii prin managementul strategic al resurselor umane. pe consens in elaborarea misiunii. antropologia si stiinta politica pentru intelegerea functionarii organizatiei si a cailor prin care poate fi transfor-mata cu eficacitate c. a. d. este o abordare de ansamblu. c. restructurarea este un proces al incertitudinii si implica costuri serioase pentru a avea efecte pozitive e. dintre care una este eronata. d. Exemple de schimbari in Romania sunt: retehnologizarea si inovatia tehnica. este orientata spre proces si mai putin spre obiectiv. introducerea noilor tehnologii si a sistemelor de control managerial. iar OD in schimbari complexe. c. b. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea culturii organizatiei in scopul relaxarii constrangerilor ANS: C 160. In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii. psihologia. avand in vedere faptul ca obiectivele fixate in cadrul schimbarii pot fi realizate numai printr-un anumit proces d. a.G. nedefinite SIS presupune munca in echipa.C. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea structurii organizatiei in scopul relaxarii constrangerilor c. presupune existenta unui facilitator care sa provina din afara sistemului in care are loc schimbarea si sa aiba cunostinte. e. Principala diferenta este: SIS se aplica in situatii definite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->