COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU DOMSA” ALBA IULIA

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE DE NIVEL 3

IUNIE – 2011

1
 COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU DOMSA” ALBA IULIA

TEMA:
ANALIZA APLICATIILOR CU AMPLIFICATOARE
OPERATIONALE

CALIFICARE: TEHNICIAN ELECTRONIST

INDRUMATOR: ELEV:
Prof./Ing. ACHIM OVIDIU CIURTIN FLORIN ADRIAN

IUNIE - 2011

2
 Aplicaţii cu amplificatoare operaţionale

Partea I. Amplificatorul operaţional fără reacţie

Amplicatoarele operaţionale sunt circuite integrate, a căror simbol este prezentat în Figura 1.

Figura 1. Simbolul amplificatorului operaţional.

AO-ul are o amplificare în tensiune (definită ca raportul v0/viD) foarte mare, de ordinul sutelor de
mii, unde viD reprezintă diferenţa tensiunilor aplicate pe cele două intrări, iar v0 este tensiunea de
ieşire. Deoarece amplificarea în tensiune este foarte mare, de îndată ce tensiunea viD este diferită de 0,
ieşirea se stabileşte, în funcţie de semnul tensiunii de intrare diferenţiale, la o valoare constantă, numită
tensiune de saturaţie pozitivă, respectiv negativă, aşa cum este sugerat şi în Figura 2, care reprezintă
caracteristica de transfer (de funcţionare) a AO-ului.

Figura 2. Caracteristica de transfer (de funcţionare) a AO-ului.

Un element de circuit care are o caracteristică de transfer de tipul celei din Figura 2 poate
îndeplini funcţia de comparator de tensiune. Astfel, dacă pe intrarea inversoare se aplică o tensiune de
prag VP, iar pe intrarea neinversoare se aplică tensiunea de intrare Vin – vezi Figura 3, comportamentul
circuitului este caracterizat de următoarea ecuaţie:

3
 V VIN ≥ VP
V0 =  SAT+ (1)
 VSAT− VIN < VP

din care se observă că circuitul este capabil să sesizeze depăşirea tensiunii de prag VP prin modificarea
tensiunii de ieşire din valoarea VSAT- în valoarea VSAT+.

Figura 3. Comparator de tensiune cu AO

În cazul în care peste tensiunea de intrare Vin se suprapune un semnal parazit, când Vin are o
valoare apropiată de tensiunea de prag VP pot apare tranziţii false între VSAT+ şi VSAT-. De exemplu,
dacă Vin<VP dar are o valoare foarte apropiată de VP, în mod normal V0=VSAT- (vezi Figura 4.a).
Dar, datorită semnalului parazit, tensiunea totală care apare pe intrarea neinversoare, Vin+Vparazit,
poate manifesta o succesiune rapidă de depăşiri/scăderi faţă de valoarea VP, ceea ce generează
tranziţiile false amintite (vezi Figura 4.b).

Figura 4. a. Cazul ideal: Vin nu este afectat de semnale parazite; b. Cazul real: peste Vin se suprapune
un semnal parazit => tranziţii false ale lui V0.

Pentru evitarea tranziţiilor false se introduce un nou tip de comparator – comparatorul cu

histerezis – Figura 5.a.

Partea II. Amplificatorul operaţional cu reacţie pozitivă

Introducerea unei reacţii pozitive înr-un amplificator are drept efect creşterea amplificării.
Aşadar, în cazul unui amplificator operaţional, introducerea reacţiei pozitive determină creşterea

4
amplificării în tensiune, deci funcţionarea amplificatorului este caracterizată de o caracteristică de
transfer similară cu cea din Figura 2, dar în care tranziţia între cele 2 tensiuni de saturaţie este şi mai
abruptă. Din acest motiv, tensiunea de ieşire a amplificatorului poate avea ca şi în cazul absenţei
reacţiei, doar 2 valori distincte: VSAT+ sau VSAT-.

Figura 5 Comparatorul cu histerezis: a- schema de bază; b- caracteristica de transfer.

În cazul comparatorului cu histerezis din Figura 5.a, reacţia pozitivă este introdusă de rezistenţa
RF. Funcţionarea comparatorului este caracterizată de ecuaţiile

V VIN < VP
V0 =  SAT + (2.a)
 VSAT − VIN ≥ VP

în care valoarea lui VP nu este fixă ci ia 2 valori distincte, care depind de starea în care se află iniţial
comparatorul:
• dacă iniţial Vin<VP, V0=VSAT+; dacă Vin creşte, la un moment dat valoarea sa devine egală
cu valoarea curentă a lui VP care este notată VPMAX:
R1
VPMAX = ⋅ VSAT + (2.b)
R1 + RF

De îndată ce Vin>VPMAX, comparatorul îşi schimbă starea din VSAT+ în VSAT-.

• dacă iniţial Vin>VP, V0=VSAT-; dacă Vin scade, la un moment dat valoarea sa devine egală cu
valoarea curentă a lui VP care este notată VPMIN:
R1
VPMIN = ⋅ VSAT − (2.c)
R1 + RF

De îndată ce Vin<VPMIN, comparatorul îşi schimbă starea din VSAT- în VSAT+.

Caracteristica de transfer a comparatorului cu histerezis este prezentată în Figura 5.b, în care diferenţa
dintre VPMAX şi VPMIN se numeşte tensiune de histerezis şi se notează VH.

VH = VPMAX − VPMIN (2.d)

5
Modificarea pragului VP la care comparatorul îşi schimbă starea, elimină tranziţiile false specifice
primului tip de comparator şi astfel semnalele parazite nu mai influenţează functionarea
comparatorului.
Introducerea unei reacţii pozitive într-un amplificator, permite totdată obţinerea unui nou tip de
circuit care se numeşte oscilator. Acest circuit generează o tensiune dreptunghiulară periodică. Modul
în care funcţionează acest circuit este următorul: AO-ul este
inclus într-o buclă de reacţie pozitivă realizată prin
intermediul rezistenţei RF. Din acest motiv, ieşirea AO-ului
tranzitează succesiv între cele 2 tensiuni de saturaţie, în
funcţie de valoarea tensiunii de intrare diferenţiale viD.
Valoarea acestei tensiuni este egală cu diferenţa dintre
tensiunea aplicată pe intrarea neinversoare care reprezintă
tensiunea de prag VP şi se poate exprima prin relaţia

 R1
 R1 + RF ⋅ VSAT +
 (3.a)
VP = sau
 R1
 ⋅ VSAT −
 R1 + RF
Figura 6. Oscilator cu AO

şi tensiunea aplicată pe intrarea inversoare, care este egală cu tensiunea de pe condensatorul C. Această
tensiune este variabilă: când V0 este VSAT+, condensatorul tinde să se încarce prin R la această
valoare. Etapa de încărcare durează atât timp cât V0=VSAT+, iar AO-ul se află în această stare atât
timp cât tensiunea VC<VP. În momentul în care tensiunea VC devine mai mare decât VP, ieşirea AO-
ului basculează în VSAT-, iar C se descarcă prin R la această valoare. Această etapă durează atât timp
cât V0=VSAT-, iar AO-ul se află în această stare atât timp cât tensiunea VC>VP. În continuare,
fenomenele se repetă, intervalul de repetiţie depinzând de valorile lui C şi a lui R. Perioada tensiunii
generate este:
 RF + 2 ⋅ R1 
T = 2 ⋅ R ⋅ C ⋅ ln   (3.b)
 RF 
în care s-a considerat că cele 2 tensiuni de saturaţie sunt egale: VSAT+=VSAT-.

Partea III. Amplificatorul operaţional cu reacţie negativă

Introducerea unei reacţii negative într-un amplificator determină reducerea amplificării. În cazul
amplificatoarelor operaţionale, în absenţa reacţiei negative, datorită amplificării în tensiune foarte mari
a acestuia, forma de undă a tensiunii de ieşire rezultă distorsionată (diferită faţă de forma de undă a
tensiunii de intrare). Prin introducerea reacţiei negative, se reduce amplificarea în tensiune şi se elimină
cauza care a condus la apariţia acestor distorsiuni, oferindu-se posibilitatea implementării unor circuite
extrem de utile, cum ar fi amplificatoarele “aritmetice”: inversor, neinversor, sumator, diferenţial, etc,
sau diverselor tipuri de filtre - circuite care permit trecerea unui semnal (tensiune/curent variabil)
numai dacă frecvenţa sa aparţine unui anumit domeniu de valori.

6
 Intrebari

1. Explicati rolul unui comparator de tensiune.

2. Ce valori poate avea tensiunea de iesire a unui comparator de tensiune si de ce?
3. Cum sesizeaza comparatorul la iesirea sa, starea Vin>VP?
4. Cum sesizeaza comparatorul la iesirea sa, starea Vin<VP?
5. Ce sunt tranzitiile false la iesirea comparatorului si care este cauza aparitiei acestora?
6. Cum pot fi eliminate tranzitiile false?
7. Ce tip de reactie este necesara pentru implementarea unui comparator cu histerezis?
8. Ce valori poate avea tensiunea de iesire a unui AO fara reactie sau cu reactie pozitiva?
9. De ce este necesara introducerea unei reactii negative la un AO?

Evaluarea experimentală a aplicaţiilor cu amplificatoare operaţionale

Alimentarea AO-urilor:

Sunt necesare 2 surse de tensiune constantă, conectate în serie, ca în figura de mai jos.

În aplicaţiile de mai jos, circuitele vor fi alimentate la ± 10V. Pentru aceasta, ambele surse de tensiune
constantă vor fi setate la valoarea 10V şi conectate pe placa de test aşa cum este indicat mai sus.

Partea I Amplificatoare operaţionale fără reacţie

1.a. Se va realiza montajul din Figura P1 care reprezintă un comparator cu AO. Alimentarea montajului
se va realiza conform indicaţiilor de mai sus.

7
 Figura P1. Comparator cu AO

Tensiunea de intrare provine de la cursorul unui potentiometru (nu este prezentat in figura de mai sus)
conectat prin intermediul unor rezistente la cele 2 tensiuni de alimentare, astfel incat Vin sa poata fi
setata atat la valori pozitive cat si negative. LED-ul se comporta ca o dioda, permitand trecerea
curentului prin el (caz in care se aprinde) atunci cand este polarizat direct. Rezistenta de polarizare a
LED-ului Rp este necesara pentru limitarea curentului prin LED; in absenta acesteia, LED-ul se poate
distruge. Circuitul compara tensiunea de intrare Vin aplicata la intrarea neinversoare cu tensiunea de pe
intrarea inversoare - pinul 2 si semnalizeaza rezultatul comparatiei la iesire – pinul 6. Daca Vin>0
atunci V0=VSAT+ si ledul se aprinde, fiind polarizat direct. Daca Vin<0 atunci V0=VSAT- si ledul
ramane stins, fiind polarizat invers.
1.b. Se regleaza cursorul potentiometrului pana cand LED-ul se aprinde. În acest caz tensiunea aplicată
pe intrarea neinversoare (Vin) a devenit mai mare decât tensiunea aplicată pe intrarea inversoare (0V),
iar tensiunea de ieşire a basculat în tensiunea de saturaţie pozitivă VSAT+. Se introduce sonda
osciloscopului pentru a masura valoarea tensiunii de iesire V0 (din pinul 6 la masa montajului) ca in
figura de mai jos:

Conectarea sondei osciloscopului pentru determinarea lui V0.

Pentru masurarea corecta a valorii tensiunii de iesire se procedeaza in modul urmator:

• mai întâi, prin apăsarea comutatorului GD (situat lângă mufa la care este conectată sonda) se va
fixa din potenţiometrul Y-POS1 reperul pentru 0V, pe ecranul osciloscopului;

8
 • se va elibera comutatorul GD, şi se va măsura pe ecranul osciloscopului intervalul dintre
tensiunea de ieşire şi reperul pentru 0V ⇒ V0 care in acest caz este chiar VSAT-.
1.c. Se repeta punctul de mai sus pentru cazul in care LED-ul se stinge, caz în care tensiunea aplicată
pe intrarea neinversoare (Vin) a devenit mai mică decât tensiunea aplicată pe intrarea inversoare (0V),
iar tensiunea de ieşire a basculat în tensiunea de saturaţie negativă VSAT-. Se măsoară cu osciloscopul
această tensiune.
1.d. Cu LED-ul aprins, se conecteaza voltmetrul electronic, setat pe gama 20 DCV cu + la anodul
LED-ului si – la masa circuitului astfel incat pe voltmetru sa se citeasca valoarea tensiunii pe LED.

1.e. Se calculeaza curentul prin LED cu formula: ILED=(VSAT+-VLED)/RP

2.a Se va realiza montajul din Figura P2 care reprezintă un comparator cu AO cu histerezis.
Alimentarea montajului se va realiza conform punctului precedent, la aceleasi valori, iar Vin provine de
la acelasi potentiometru.

Figura P2. Comparator cu histerezis

2.b Initial, cursorul potentiometrului trebuie reglat astfel incat Vin sa ia valoarea minima (LED-
ul trebuie să fie aprins). Apoi, se modifică poziţia cursorului potentiometrului in sensul cresterii lui Vin
pana cand comparatorul isi schimba starea (LED-ul se stinge). Se reintroduce sonda osciloscopului
între pinul 3 si masa circuitului şi se măsoară în maniera prezentată la punctul 1.b valoarea tensiunii
VP; valoarea citita este VPMAX. Se compara valoarea masurata cu cea teoretica – vezi referatul pentru
a identifica formula de calcul.
2.c Din starea în se află comparatorul la punctul 2.b (LED-ul trebuie să fie stins), se regleaza
cursorul potentiometrului in sensul scaderii lui Vin (cursorul se reglează în sens invers faţă de punctul
2.b) pana cand comparatorul isi schimba starea (LED-ul se aprinde). Se reintroduce sonda

9
osciloscopului între pinul 3 si masa circuitului şi se măsoară în maniera prezentată la punctul 1.b
valoarea tensiunii VP; valoarea citita este VPMIN. Se compară valoarea măsurată cu cea teoretică –
vezi referatul pentru a identifica formula de calcul.

Partea II Amplificatoare operaţionale cu reacţie pozitivă

3.a. Se va realiza montajul din Figura P3 care reprezintă un oscilator cu AO. Alimentarea montajului se
va realiza conform punctului precedent, la aceleasi valori. Acest circuit genereaza la iesire (pinul 6) o
tensiune periodica de amplitudine egală cu valoarea tensiunii de saturaţie VSAT. Generarea semnalului
dreptunghiular este datorată introducerii unei reacţii pozitive prin RF – după cum se observă,
circuitului nu i se aplică nici o sursă de tensiune variabilă!)

Figura P3. Oscilator cu AO

3.b. Se va vizualiza pe osciloscop tensiunea V0 – sonda conectata intre pinul 6 si masa si se va masura
perioada semnalului generat, care se va compara cu valoarea teoretica – vezi referatul pentru formula
de calcul.
3.c. In mod ideal, tensiunea de iesire V0 ar fi trebuit sa rezulte dreptunghiulara, dar datorita limitarilor
introduse de AO (care este un circuit lent), aceasta rezulta distorsionata, având o formă trapezoidala. Pe
forma de unda a tensiunii V0 se va determina prin masuratori parametrul SR (Slew Rate) - care
furnizează informaţii despre viteza maxima de variatie a AO-ului. Astfel, este necesar să se masoare

10
variatia maximş a tensiunii V0 (valoarea vârf-vârf) si timpul in care are loc aceasta variatie – asa cum
este sugerat mai jos:

Parametrul SR se calculează cu formula SR=∆ V0/∆ t, unde ∆ V0 se exprima in volti, iar ∆ t se

exprima in microsecunde.

Partea III Amplificatoare operaţionale cu reacţie negativă

Figura P4. Amplificator inversor cu AO.

4.a. Se va realiza montajul din Figura P4 care reprezintă un amplificator inversor. Alimentarea
montajului se va realiza conform punctului precedent, la aceleasi valori. De la generatorul de semnal,
se introduce la intrarea circuitului (între pinul 2 şi masă) o tensiune sinusoidală cu parametrii:
amplitudine Vin=0,1V şi frecvenţă 1KHz.

4.b. Să se determine prin calcule amplificarea în tensiune a circuitului:

V0
AV =
Vi n
unde V0 este amplitudinea tensiunii de ieşire, iar Vin amplitudinea tensiunii de intrare – formula
teoretică (o relaţie între rezistenţele circuitului) şi valoarea numerică a amplificării, în funcţie de masa
de lucru..

11
4.c Să se măsoare cu osciloscopul amplitudinea tensiunii de ieşire V0 (sonda se conectează între ieşirea
circuitului – pinul 6 şi masă) şi să se calculeze cu formula de mai sus amplificarea în tensiune.

4.d. Pe circuitul din figura P4, în care tensiunea sinusoidală rămâne aplicată la intrarea circuitului, se va
măsura frecvenţa superioară a amplificatorului astfel:

1. se păstrează amplitudinea tensiunii de intrare constantă (nu se modifică poziţia

potenţiometrului .AMPL de la generatorul de semnal !!!!!) şi se creşte frecvenţa acestei
tensiuni (din comutatorul FREQUENCY şi potenţiometrul VARIABLE de la generatorul de
semnal) până când amplitudinea tensiunii de ieşire se micşorează de 0.707 ori faţă de
amplitudinea tensiunii de ieşire măsurată la frecvenţa de 1kHz – cea de la punctul
precedent, notată V0.
2. se citeşte frecvenţa actuală, afişată pe ecranul generatorului de semnal – aceasta este
frecvenţa superioară fS.

Simularea în Spice a aplicaţiilor cu amplificatoare operationale

Amplificatorul operaţional utilizat în simulări are codul LM324 şi este plasat în librăria EVAL.
1. Amplificatorul inversor

simulările de mai jos se vor efectua pentru 2 cazuri distincte:

caz 1: RF= valoarea indicată în figura de mai jos
caz 2: RF=2× valoarea indicată în figura de mai jos

12
 Figura S1. Amplificator inversor.

1.a Să se determine amplificarea în tensiune a amplificatorului inversor din Figura S1 şi

defazajul între tensiunea de ieşire şi cea de intrare.

• Să se determine expresia teoretică a amplificării în tensiune AV (o relaţie care cuprinde numai

rezistenţe), determinată ca raport între tensiunea de ieşire şi cea de intrare a amplificatorului
inversor (AV=Vout/Vin) şi să se calculeze amplificarea în tensiune a circuitului, în funcţie de
rezistenţele circuitului.
• La intrarea circuitului se va introduce o sursă de tensiune sinusoidală VSIN (librăria SOURCE)
cu parametrii: valoarea medie VOFF=0, amplitudine VAMPL=0.5, frecvenţa FREQ=vezi figura,
în funcţie de masa de lucru). Valorile componentelor şi ale surselor independente de tensiune
continuă (de tip VDC) VCC şi VEE sunt indicate în figură, în funcţie de masa de lucru.
• Se va efectua asupra circuitului o analiză în regim tranzitoriu (Time Domain) pentru a vizualiza
variaţia în timp a tensiunii de intrare Vin şi a tensiunii de ieşire Vout. Se vor vizualiza în 2 subferestre
diferite (se va explica în timpul laboratorului cum) câte 5 perioade ale semnalelor Vout şi Vin.
• Să se determine amplitudinea tensiunii de ieşire Vout şi amplificarea în tensiune AV=Vout/Vin. Cât
este defazajul dintre cele 2 semnale?
1.b Să se vizualizeze caracteristica de frecvenţă a circuitului din Figura S1 şi să se determine pe
aceasta frecvenţa superioară a amplificatorului.

• La intrarea circuitului se va introduce o sursă de tensiune variabilă VAC (librăria SOURCE) cu

parametrii: amplitudine Vac=0.5V şi valoare medie Vdc=0V. Restul componentelor din Figura S1
rămân neschimbate.
• Se va efectua asupra circuitului o analiză în regim de curent alternativ (AC_SWEEP) pentru a
vizualiza caracteristica de frecvenţă a circuitului. În acest sens tensiune de intrare va fi variată în
domeniul 0.1Hz÷ 10MHz, iar vizualizarea rezultatului se realiza logaritmic, pe decade, numărul de
puncte de analiză fiind 10/decadă – aceste informaţii reprezintă parametrii simulării.

13
 • Se va vizualiza variaţia amplificării în tensiune a circuitului în funcţie de frecvenţa tensiunii de
intrare. Vizualizarea variaţiei amplificării în tensiune este realizată astfel: se selectează din fereastra
de vizualizare a rezultatului, din meniul TRACE, comanda ADD TRACE, care activează o fereastră
grafică ce conţine un tabel cu toate mărimile electrice care pot fi vizualizate. Din tabelul respectiv
se menţin selectate doar opţiunile Analog şi Voltages. Variaţia amplificării în funcţie de
frecvenţa semnalului de intrare se poate vizualiza introducând în câmpul Trace Expresion
raportul între tensiunea de ieşire a amplificatorului şi cea de la intrarea amplificatorului (este
necesar ca, în funcţie de notaţiile simulatorului să se identifice corect aceste mărimi), astfel;

notatie_tensiune_ieşire / notaţie_tensiune_intrare

Pe caracteristica de frecvenţă vizualizată, se va determina cu ajutorul cursorului frecvenţa

superioară a amplificatorului, definită ca frecvenţa la care amplificarea scade de 0,707 ori faţă de
valoarea sa maximă.

2. Amplificatorul neinversor

• Pentru amplificatorul neinversor, se vor reface toate punctele de mai sus, în funcţie de masa de
lucru (dar numai pentru un singur caz).

Figura S2. Amplificator neinversor.

3&4. Filtru trece jos / trece sus

• Pentru filtrele de mai jos se vor efectua simulări similare cu cea de la punctul 1.b, în care
tensiunea de intrare va fi de tipul VAC, cu parametrii: amplitudine Vac=1V, valoare medie
Vdc=0V. Pe caracteristicile de frecvenţă vizualizate se vor determina frecvenţa superioară (pentru
filtrul trece jos) respectiv inferioară (pentru filtrul trece sus). Frecvenţa inferioară se determină
similar celei superioare.

14
Figura 14. Filtru trece jos.

Figura 15. Filtru trece sus.

15
3. Normele de Protectie a Muncii

1. In laborator nu se intra decat insotit de laborant.

2. Aparatura nu se utilizeaza inainte de a primi instructiuni de la laborant.

3. Aparatura electronica nu se porneste fara acordul laborantului.

4. 4.Jocurile si/sau glumele cu orice fel de aparatura sunt complet interzise.

5. 5.Nu se efectueaza miscari bruste cu sau fara aparatura din dotare in laborator.

6. Aparatura se utilizeaza doar in parametri normali si nu se va incerca fortarea acesteia in vederea

obtinerii unor rezultate mai bune.

7. Efectuarea montajelor la mesele de lucru nu se va incepe decat cu intreruptoarele de alimentare

inchise.

8. Pentru a evita deteriorarea consumatorilor alesi si a accidentele cauzate de acestea, se va urmari

ca tensiunea de alimentare sa corespunda cu tensiunea nominala a consumatorilor.

9. Dupa inceperea lucrarii la montajul aflat sub tensiune se interzice atingerea cu mana a partilor
neizolate.

10. Se vor lega la pamant toate partile metalice ale instalatiei utilizate.

11. Nu se va incerca niciun fel de operatiune de modificare/reparare a aparaturii. Orice defectiune

se sesizeaza laborantului.

12. La aparitia oricarui defect pe durata efectuarii unui montaj, se anunta imediat laborantul.

13. Sub nicio forma nu se va atinge partea metalica a letconului, chiar daca acesta este oprit - exista
posibilitatea sa fie inca fierbinte.

14. Nu se scutura letconul in jurul altor persoane.

15. Este interzisa atingerea simultana cu ambele maini a partilor metalice aflate sub tensiune.

16
 4. BIBLIOGRAFIE

• Braşovan, M. Sercain, F. Bogoevici, N. Acţionări electronice. Probleme şi

aplicaţii industriale. Ed. 2, Bucureşti, Edit. Tehnică, 1963.

• Braşovan, M. Şora, I. Rusu, H. Metodă pentru determinarea pe cale experimentală

a inductivităţilor la maşina de curent continuu cu exercitaţie separată. Bul. Şt. Şi
tehnic al I. P. Timişoara, 11(25), 253-260, (1966).

• Braşovan, M. Acţionări electronice. Bucureşti, Editura didactică şi

pedagogică,1967.

• Braşovan, M. Zur Frage der Nennleistung der elektrischen Triebfahryeugmotoren,

Elektrische Bahnen, 39, 7,170-172, 1968.

• Braşovan, M. Seracin, E. Prodan, M. Şora, I. Bătleanu, St. Bartzer, St. Heşca, V.

Balaci, I. Popovici, D. Scăreanu, P. Schuch, C. Optimizarea parametrilor
energetici ai consumatoarelor de energie electrică. Protocol de contract cu
Întreprindere Electromotor Timişoara, 1973

• Bulgakov, A. A. Dispozitive electronice de comandă automată (trad. Din limba

rusă), Bucureşti, Editura tehnică, 1962.

• Damsker, D. Acţionarea electrică. Bucureşti, Editura energetică de stat, 1955.

• Damsker, D. Principii şi mijloace noi de automatizare a acţionărilor electrice.

Bucureşti, Edit. Academiei RPR, 1964.

17