.

4) Pop ~ ; Elena Ple~ca ; ( 2000) ; Ghid antidrog ; Ed. Universitatii Lucian Blaga 6
; Sibiu ; pag. 3-9 .
5) Manual de Diagnostic ~i Statistica a Tulburarilor Mentale ; ( 2000) ; DSM- IV
; Editia a patra; Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania; pag 157-176
COCAINA
6) .Harold I Kaplan; Benjamin J .Sadock ; (1995) ; Comprehen~ive Textbook of
Psychiatry; Vol I ; Sixth edition; Wiliams & Wilkins; pag.755-934 (coke,blow,cane,freebase)
7) Manualul de diagnostic ~i statistica a tulburarilor Mentale; (2000) ; DSM-IV;
Editia a patra; Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania; pag 223 - 230

5R 59

COCAINA
( coke, blow, cane, free base )
6.1. NOTIUNI GENERALE
Cocaina este un produs natural care se obtine din frunzele plantei de
coca ~i are efecte asemanatoare cu cele ale altor stimulante,fiind una din
cele mai adictive substante folosite frecvent ( Kaplan&Sadock)(l).Ea
poate fi consumata sub forma urmatoarelor preparate : frunze de coca,
pasta de coca, cIorhidrat de cocaina, crackul, cocaina a\caloid. Termeni
sub care este cunoscuta printre consumatorisunt : coke, blow ( lovitura ),
cane(dirja) , freebase ( baza libera - denumire data de la conditionarea
drogului).
Cocaina este un drog cu actiune de scurta durata dar care produce
efecte rapide ~i putemice asupra Sistemului Nervos Central ( SNC) ,
atunci cand este administrata i.v. sau fumata. Consumatorii de cocaina
cheltuiesc sume mari de bani in perioade scurte de timp, ceea ce poate
duce la faliment, pierderea de case sau alte proprietati. Afirmativ,
consumul de cocaina in SUA, a inceput in jurul anilor 1970 in paturile
instarite initial ( pentru ca aceste costuri erau foarte ridicate ) dar ulterior
a cuprins ~i grupuri socioeconomice sarace care traiesc in marile ora~e.
Grupul de varsta interesat este eel cuprins intre 18 ~i30 de ani. Consumul
este aproape egal intre sexe ~i cuprinde din pacate, in ultim<tperioada ~i
zonele rurale care initial au fost ferite.(2)
Mestecatul frunzelor de coca pentru inca~ii din Peru ,era
considerat un dar de la Dumnezeu.
6.2. ISTORICUL CONSUMULUI DE COCAINA
Problemele cIinice relevante , relatate in istoria cocainei se refera pc
larg , la schimbiirile in timp asupra dozajului, calea de administrare,
obiceiuri de utilizare ~itehnologia producerii cocainei.
Cantitatea de cocaina ingerata de inca~iera scazuta Era estimata la
un consum mediu de 60 de grame de frunze de coca, mestecate pe zi, dat
fiind ca 0 frunza de coca continea alcaloid in procent de 0,5-0,7 % ~i
60
numai 0 parte din a\caloid este absorbita prin digestie, dozajul total ar fi
fost 200- 300 mg pe 0 perioadiide 24 de ore.(3)
In 1860 , scrierile despre virtutile cocainei au inspirat producatorii
de vinuri ~i tonice sa adauge drogul in compozitia acestora. Timp de 15
ani oamenii puteau cumpara tabac ce continea cocaina pura ~i se facea
publicitate ca fiind un remediu impotriva astrnului ~i febrei. Aceasta noua
preparare a cocainei, dozaj ~i cale de administrare, marca prima
schimbare in modul in care cocaina fusese consumata in peste 4000 de
ani (4). Doza de cocaina ingerata zilnic prin aceste produse este extinsa
de la 225 la 1620 mg, deci de la 5 la 8 ori mai mult decat cocaina luata de
cei care mestecau frunze de coca in Peru.
In 1884 , S. Freud"publica lucrarea "Despre Coca"(5) in care
sustinea utilitatea terapeutica a cocainei ca stimulent, afrodiziac, oboseala
cronica, tulburari digestive, epuizare nervoasa, isterie, sifilis ~i chiar rau
de inaltime. Freud, care el insu~i folosea cocaina in dozaj de aproximativ
200mg/zi, recomanda cocaina in doze de 50-100 mg ca stimulellt ~i
euforic in starile depresive. Timp de 90 de ani ,Iucrarea sa fusese singurul
raport pe care iI foloseau studiile pentru a documenta efectele cocainei
asupra oamenilor. Freud ,prescria cocaina pentru a diminua simptomele
stoparii dependentei de a\cool ~i morfina. Pentru ca pe atunci nu era
rccunoscuta dependenta la cocaina , anumiti pacienti care au folosit
cocaina ca substitut pentru alcool sau morfina au devenit in schimb
dcpendenti de cocaina. .
Din aceasta cauza ~i al aItor consecinte adverse ale consumului de
cocaina ce devenisera evidente, Albrecht Ehrlenmeyer iI acuza pe Freud
ell "a dezlegat cel de al lII-lea flagel al umanitatii", celelaIte doua fiind
alcoolul ~i sedativele.(6)
In America in 1880 Pentru ca nu continea alcool ,a facut publicitate
produsului sau, cunoscut in cele din urma ca "Coca-Cola" - ,,0 bautura
111111 alcool, intelectuala" - ,,0 bautura temperata, antialcoolica" ~i "un
Ionic al creierului" .Pana in 1903 , Coca - Cola continea aproximativ 60
IlIij de cocaina la 8 uncii servite. Producatorul a inlocuit voluntar cocaina
din compozitie ca raspuns la presiunea publica ~i a noilor rapoarte despre
1"'llcolul cocainei.(7)
Schimbarea secolului a marcat de asemenea ~i 0 schimbare in
1IIIIIIdinea publicului cu privire la cocaina. In 1914 - The Harrison
t'III'OIIC Act - a listat cocaina la narcotice, ceea ce a dus la restrangerea
'jl dl~ldbutia de coca.(8) Datorita acestor restrictii, utilizatorii de droguri
-III intors ciitre amfetamine ~i alte stimulente ce au inceput sa se
01,, volll' incepand cu 1930.Aceste droguri au inlocuit cu. u~urinta cocaina
'"111111 ell aveau un pret mai mic , erau disponibile in mai mare masura ~i
0 stare euforica ce dur~ mai mult. (7) Dar erau ~i mortale .La
111,1111'\11111
61
sfar~itul anilor 1960 , subcultura utilizarii drogurilor recunoa~tepericolul
amfetaminelor ,reflectatintr-un slogan contemporan " viteza arde".In cele
din urma au fost listate ca droguri cu un inalt potential de abuz ~i
prescriptie limitatii.
Cei care laceau abuz de stimulente cautand un euforic sigur ~i
recreativ , au redescoperit curand cocaina. La inceputul anilor 1970,
abuzul de cocaina se raspandise , mai ales pentru cIasa de mijloc ~i cIasa
de sus a populatiei, unde a devenit cunoscuta ca : ,,~ampaniedin produse
farmaceutice". Atentionarea cu privire la epidemia de cocaina anterioara ,
ce a avut la sfar~itulsecolului XIX, a trecut mult pana sa fie uitata.
6.3 MODALITATI DE UTILIZARE
De-a lungul anilor 1970 , cocaina era de obicei administrata
intranazal. Un utilizator tipic cumpara un gram de cocaina cu 150 de
dolari ~i foraia drogul dintr-o "Iingurita de cocs" sau poate chiar dintr-un
degetar confectionat pentru scopul propus. Asemenea metode fumlzau
intre 5 ~i 10 mg de drog. a "linie" de cocaina inhalata printr-un pai
fumiza aproximativ 25 mg. Utilizatoriitipici repetau doza in ambele nari,
a~aluand intre 10 ~i50 mg in acela~itimp.
Pudra de cIorhidrat de cocaina este "prizata" sau dizolvata in apa ~i
injectata i.v. Uneori este amestecata cu heroina , amestec cunoscut sub
numele de " speedball ".
Conform perceptiei utilizatorilor,cocaina era sigura ~inu crea
62
dependenta. Aceasta perceptie a sigurantei apare necesara pentru uzul ~i
raspandirea ilicita a drogurilor. Abuzul de droguri tindea a fi vazut ca sigur
pana cand se dovedea pericolul - partea adversa a dovezii se refera la
produsele farmaceutice.
Literatura farmaceutica a timpului a contribuit foarte putin la
diminuarea acestei perceptii. Un articol ce aparea in 1977 sustinea ca"
lasand la 0 parte golirea financiara,cele mai putemice ~i indezirabile efecte
ale "foraitului social"erau nervozitatea, iritabilitatea ~i lipsa de odihna din
cauza suprastimularii"Autorii au mers pana acolo, spunand despre cocaina
ca poate imbunatatii performantele psihice , vindeca teama , fortifica mintea
~i corpul lara a exista riscul sa cauzeze sindromul retragerii marcat de
dorinta prelungita pentru drog. Ace~ti autori, scriind in editia 1980 a_
"Manualul comprehensiv de psihiatrie au stabilit: " folosita nu mai mult de 2
sau de 3 ori pe saptamana cocaina nu creeaza probleme serioase. Zilnic ~iin
cantitati moderate poate produce disturbarii psihologice minore. Abuzul
cronic de cocaina, de obicei, nu apare ca 0 problema medicala." (9) .
Dorinta oamenilor sau tendinta catre abuzul de droguri au
interpretat aceste ~i alte convingeri similare de la "expeqi"
medicali ca 0 licenta sa incerce ~iapoi sa foloseasca cocaina liber.
Astfel cantitatea de cocaina a crescut, pretul a scazut ~icantitatea dozei
IIhi~nuites-a marit. a noua metoda denumita "freebasing" lacea cocaina sa
w fumeze, permitand 0 rapida ~i ridicata autoadministr<\re,in sange ~i la
IIIvclul creierului lara injectii intravenoase. Freebase Ie permitea
IlIlhzatorilor sa ingereze doze mult mai mari. Unii consumatori combinau
11I(~aina cu heroina intr-un cocktail de droguri denumit " speedbal".
a aha forma fumabila a cocainei ,Ia mijlocul anilor 1980 a deschis un
Ii,'"ICcapitol in istoria drogurilor. In principal, se producea in masa cocaina
""I.hase , crack-ulla un pret scazut ( cel putin 2 dolari doza ) ceea ce 11lacea
dl.ponibil printre consumatorii tineri directionand varsta obi~nuita a
'11I1~lIl11atorului intr-o spirala descendenta.
Consumatorii de "crack" se simteau mai increzatori, mai inteligenti,
," mni muh control ~i mai sexi. Cocaina fumata produce mai rapid
.I,11I'11I1\:nta~i produce efecte medicale vizibile cu preponderenta,. la
"1I',lIlI1utorii intranazali de lunga duratiLCrackul este u~or de vaporizat ~i
1l11i'11111
, ell atare efectele sale au un debut extrem de rapid.
63
sIar~itul anilor 1960 , subcultura utilizarii drogurilor recunoa~te pericolul
amfetaminelor ,reflectat intr-un slogan contemporan " viteza arde".In cele
din urma au fost listate ca droguri cu un inalt potential de abuz ~i
prescriptie limitata. . produsele farmaceutice.
Cei care laceau abuz de stimulente cautand un euforic sigur ~i
recreativ , au redescoperit curand cocaina. La inceputul anilor 1970,
abuzul de cocaina se raspandise , mai ales pentru c1asa de mijloc ~i c1asa
de sus a populatiei, unde a devenit cunoscuta ca : ,,~ampanie din produse
farmaceutice". Atentionarea cu privire la epidemia de cocaina anterioara ,
ce a avut la sIar~itul secolului XIX, a trecut mult pana sa fie uitata.
6.3 MODALIT ATI DE UTILIZARE
De-a lungul anilor 1970 , cocaina era de obicei administrata
intranazal. Un utilizator tipic cumpara un gram de cocaina cu 150 de
dolari ~i foraia drogul dintr-o "Iingurita de cocs" sau poate chiar dintr-un
degetar confectionat pentru scopul propus. Asemenea metode fumlzau
intre 5 ~i 10 mg de drog. a "linie" de cocaina inhalata printr-un pai
fumiza aproximativ 25 mg. Utilizatoriitipici repetau doza in ambele nari,
a~a luand Intre 10 ~i50 mg In acela~itimp.
Pudra de c10rhidratde cocaina este "prizata" sau dizolvata In apa ~i
injectata Lv. Uneori este amestecata cu heroina , amestec cunoscut sub
numelede " speedball". .
Conform perceptiei utilizatorilor, cocaina era sigura ~i nu crea
-,I
" ",
62
dependenta. Aceasta perceptie a sigurantei apare necesara pentru uzul ~i
raspandirea ilicita a drogurilor. Abuzul de droguri tindea a fi vazut ca sigur
pana cand se dovedea pericolul - partea adversa a dovezii se refera la
Literatura farmaceutica a timpului a contribuit foarte putin la
diminuarea acestei perceptii. Un articol ce aparea In 1977 sustinea ca"
lasand la 0 parte goJirea financiara,cele mai putemice ~i indezirabile efecte
ale "foraitului social"erau nervozitatea, iritabilitatea ~i lipsa de odihna din
cauza suprastimularii"Autorii au mers pana acolo, spunand despre cocaina
ca poate Imbunatatii performantele psihice , vindeca teama , fortifica mintea
~i corpul lara a exista riscul sa cauzeze sindromul retragerii marcat de
dorinta prelungita pentru drog. Ace~ti autori, scriind In editia 1980 a.
"Manualul comprehensiv de psihiatrie au stabilit: " folosita nu mai mult de 2
sau de 3 ori pe saptamana cocaina nu creeaza probleme serioase. Zilnic ~iIn
cantitati moderate poate produce disturbarii psihologice minore. Abuzul
cronic de cocaina , de obicei, nu apare ca 0 problema medicala." (9) .
Dorinta oamenilor sau tendinta catre abuzul de droguri au
interpretat aceste ~i alte convingeri similare de la "experti"
medicali ca 0 licenta sa Incerce ~i apoi sa foloseasca cocaina liber.
Astfel cantitatea de cocaina a crescut, pretul a scaztit ~i cantitatea dozei
I)hi~nuite s-a marit. a noua metoda denumita "freebasing" lacea cocaina sa
~I' fumeze, permitand 0 rapida ~i ridicata autoadministra.re, in sange ~i la
IlIvclul creierului lara injectii intravenoase. Freebase Ie permitea
IIlIhzatorilor sa ingereze doze mult mai marL Unii consumatori combinau
. ()I~ainacu heroina Intr-un cocktail de droguri denumit " speedbal".
a alta forma fumabila a cocainei ,Ia mijlocul anilor 1980 a deschis un
IIII"ICcapitol In istoria drogurilor. In principal, se produce a In masa cocaina
It.!I'base , crack-ulla un pret scazut ( cel putin 2 dolari doza ) ceea ce 11lacea
oIl~p()l1ibil printre consumatorii tineri directionand varsta obi~nuita a
. I1I1NlIl11atorului
Intr-o spirala descendenta.
('onsumatorii de "crack" se simteau mai Increzatori., mai inteligenti,
'II lI1ui mult control ~i mai sexi. Cocaina fumata produce mai rapid
.I,IH'IHlcnta ~i produce efecte medicale vizibile cu preponderenta,' la
, .'11~lImntoriiintranazali de lunga durata. Crackul este u~or de vaporizat ~i
IlIh'llill . en atare efectele sale au un debut extrem de rapid.
63
 Recent Kandel ~iYamaguchi (10)au afirmat di fumatul de crack a fost
ultimul drog dintr-un lant lung de substante consumate de tineri . I. euforie ,rareori disforie
2. senzatie de cre~tere a energiei
3. acuitate mental a marita
Pentru di este fumata, consumatorii se simt "sus" in mai putin de 10 4. cre~terea con~tiintei senzo-
secunde , poate cauza euforie cand pipa calda atinge buzele riale( sexual,auditiv ,tactil, vizual)
consumatorilor experimentati.ln contrast , tragand pe nas , cocaina 5. apetit scazut (anorexie )
produce 0 "inaltare" dupa 0 pauza de 1-2 minute.Sentimentul de 6. anxietate crescuta ~i susceptibilitate
7. nevoie scazuta de somn
euforie de la crack se atinge dupa 5-15 minute ~iefectul poate ramane 8. instalarea oboselii
u~ormai mult. 9. incredere in sine marita, egocentritate
10. deziluzii - dependenta
II simptome psihice a unei caderi
generale simpatice
o alta diferenta este ca utilizatorii sustin ca euforia produsa de crack
este cu mult mai putemicii dedit cea creata de praf. Dependenta este in mod
comun asociata cu 0 toleranta progresiva la efectele dezirabile ale cocainei .
ducand la cre~terea dozei sau la schimbarea caii de administrare.
*doze mici ~i mijlocii (25-150 mg) aproximativ 20 pana la 30 mg linie
Cu un consum continuu ,exista 0 dominare a efectelor placute datorita
tolerantei ~i 0 cre~tere a efectelor disforice. In timpul constatarii descre~terii
placerii, consumul continua nedomolit. Se poate chiar accelera. 6.4. TULBURARILE
CONSUMULUI
DECOCAINA
-
Utilizarea cocainei ~i a crack ului a fost depistata in toate grupurile ~i
printre toate categoriile demografice, la toate nivelele sociale
Utilizarea crack - ului a fost asociata cu utilizarea de "binge", cu
dependenta, decaderea urbana,infraqionalitatea ~i violenta. Faptul de a fi Sustiniind ca cocaina este partial <.

impu~cat duce la 0 asociere imediata cu prezenta cocainei in sange.

Comiterea unei infractiuni ,este de asemenea ,asociata cu prezenta cocainei
sau a altor droguri ilicite in corpul infractorului.
De curiind . consumul de cocaina a fost asociat cu 0 f!ama de decese
vremature . violente. incluziind omucideri. sinucideri. acciliente si condus
nef!liient.
nedaunatoare ~irenuntand la ideea ca
drogul poate creiea dependenta,
expertii medicali au ignorat
observatiile lui Freud, publicate intr-
un ziar in 1887 , in care spunea ca
cocaina este mult mai periculoasa
....
__ \&'0
.

~
' '..,.,..

I
.

~..;..;,~""
Tabelul arata efectele principale ale cocainei. Precizia efectelor pentru sanatate decat morfina. /r
psihologice ~i de comportament depinde de mai multi factori : puritatea
drogului, calea de administrare, cronicitatea folosirii, personalitatea, ~j
sanatatea mentala a utilizatorului, folosirea in trecut ~i prezent a drogului ~i
a1coolului, mediul in care este folosit ~i alte droguri luate in acela~i timp.
Efectele generale placute cu cre~terea importantei de sine. Aparitia rapid1\ II I):qM-IV-TR, prezinta tulburarile uzului de cocaina ~itulburariIe induse de
starii "de inaltare" cu urmatoarele componente: 'IH:ninlL(\I)

I \llhur1\rile uzului de cocaina

·
· Dependenta de cocaina
Abuzul de cocaina

65 ,

64 J

...
 ..
Tulburari induse de cocaina ·· imposibilitatea opriri sau refuzarii cocainei
Intoxicatia cu cocaina

..
Abstinenta la cocaina ·· e~ecuri in a folosii 0 doza limitata autoimpusa
consum regulat sau predictibil
Delirumul prin intoxicatie la cocaina
Tulburarea psihotica indus a de cocaina,cu idei delirante .. petreceri de 24 de ore sau mai mult
craving - uri

.
. Tulburarea psihotica indusa de cocaina cu halucinatii
Tulburarea afectiva indusa de cocaina
·· · 0 implicare exagerata
0 nevoie autoproc1amata pentru cocaina
frica de suferinta provocata de \ipsa cocainei

6.4.J.1'ULBURARILE UZULUI DE COCAINA

· sentimentul de dependenta fata de cocaina
sentimentul de vinovatie datorat consumului ~i frica de a nu)i

Dependenta de cocaina
Abuzul de cocaina
·· descoperit
cocaina devine preferata familiei, prietenilor, activitatilor recreative

Probabilitatea dependentei
· continuarea folosirii in ciuda efectelor adverse
probleme medicale ( oboseala, insomnie, dureri de cap" probleme

in mod cIar puterea cocainei de a na~tedependente este in~elatoare. De

· nazale, bron~ite)
probleme psihologice ( iritabilitate, depresie, pierderea controlului
fapt , cei mai multi uti\izatori care neaga faptul ca ar fi dependenti, nu pot
spune nu cocainei daca aceasta este la dispozitia lor ( acesta fiind unul din
· sexual, lipsa de motivatie, pierdere de memorie)
probleme sociale - interpersonale ( divort, probleme la serviciu,
retrageredin viata sociaIa, accidente auto)
primele semne de dependenta). in mod obi~nuit, dependentii continua sa
Avand in vedere parametrii care definesc susceptibilitatea dependent~i
caute drogul chiar daca vietile lor sunt distruse Cocaina trebuie sa produca
, alegerea de a lua cocaina in orice forma care poate fi fumata are cel mai
utilizatorului 0 stare similara iluziei. Cei apropiati uti\izatorului observa
mare potential de dependenta. Cocaina poate fi fumata ca pasta de coca, in
fragilitatea lui psihica, starea de boala, dependenta periculoasa ~i in acela~i forma pura sau combinata .popularitatea cocainei combinata comparata cu
timp dependentii spun ca nu .vad nimic din toate astea ~i se simt bine.
cea pura e in mare masura un prod us de tehnica de piata care face cantitati
E~ecurile din trecut in recunoa~tereaputerii cocainei in crearea iluziilor ~i a mici de cocaina de calitate buna la un pret mic .
dependentei este partial responsabilapentru epidemia de folosire a cocainei. De asemenea ,contributia la 0 potential a dependenta de drog este ~i
Susceptibi\itatea unci persoane de a deveni dependenta de cocaina
fnptul ca efectele dureaza doar 5-10 minute. Dupa ce efectul a trecut,
depinde ,in mare masura de doza ,durata luarii drogului ~i felul de l'Onsumatorul se simte anxios, depresiv ~i paranoic. Trecerea rapida de la
administrare. Alte clemente care determina susceptibilitatea dependen\ei
hunele la relele efecte ale drogului ii face pe consumatori sa tanjeasca dupa
sunt schimbarile psihologice ~ifizice induse de folosirea drogului , de gradul
Inca ,,0 lovitura" a drogului pentru a readuce euforia pe care au simtit-o .
schimbarii, viteza cu care se instaleaza schimbarea, durata schimbarii ~i
I flteva momente in um1a. Aceste dorinte formeaza 0 parte distincta a
efectele utilizarii drogului. Sunt neglijate responsabilitati importante cum ~llIdromului de retragere asociat cu cocaina.
sunt ingrijirea copilului sau chiar abandonareaserviciului.
Cocaina tinde sa provoace mai putina dependenta daca doza este mni
mica, nivelul plasmatic mai scazut. Daca cocaina e luata prin mestecare de I..U. TULBURARI INDUSE DE COCAINA
frunzede coca,prin ingestieorala sau prin extensie intranazal, efectele S('
dezvolta in general lent.
Intoxicatia cu cocaina

.
Criterii pentru diagnosticarea dependentei de cocaina
pierderea controlului
Abstinenta la cocaina
Delirumul prin intoxicatie la cocaina

66 67
 --

1IIII

I~
Tulburarea psihotica indusa de cocaina,cu idei delirante
sinucidere, iritabilitate ,anhedonie ,stari emotionale , disturbari in atenpe f?i
'IIi
Tulburarea psihotica indusa de cocaina cu halucinatii concentrare sunt frecvente. Delirurile f?ihalucinatiile pot aparea pana la 50%
Tulburarea afectiva indusa de cocaina din persoanele care folosesc cocaina. Intoxicatia severa poate duce la
convulsii , aritrnii cardiace , febra f?imoarte.
Dupa administrare oraIa ,concentratia de cocaina in sange cref?teincet,
II\~I
6.4.2.1.1~1r()"I<:j\1rlj\ atingand nivelul maxim intr-o ora. Efectele drogului asupra
Criteriile de diagnostic pentru intoxicapa cu cocaina dupa DSM - IV - TR comportamentului tind sa urmeze aceeaf?icurba. Contrar ,prizarea produce
(ll) un efect mai rapid al drogului,o duratiimai scurtiide acpune f?iun nivel mai
ridicat al tensiunii. Din acest motiv,potenpala dependentii de prizare de
I. Uz recent de cocaina
cocaina e mai mare decat dependenta de folosire orala, mai ales din cauza
2. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative efectelor farmacologice mai rapide.
..
clinic care apar in cursul sau la scurt timp dupa uzul de cocaina :
euforie sau aplatizareafectiva ,
modificari de sociabilitate,
6.4.2.2. j\BSlrI~E~1r j\

..
. hipervigilitate,
susceptibilitateinterpersonala,
Diagnosticarea sevrajului de cocaina, poate fi Iacuta daca pacienlul s-a
lasat sau a redus consumul dupa 0 perioada indelungata ( cateva zile sau mai

..
anxietate,
tensiune sau stare coleroasa,
mult) de consum intens f?itrece printr-o stare disforica ( depresie,iritabilitate,
anxietate) .1a unele persoane poate sa apara comportamentul suicidar care

.
comportamente stereotipe,
deteriorarea judecatii sau deteriorare in functionarea sociala sau
profesionala )
trebuie luat in serios.

Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR(ll)

3. Doua sau mai multe din urmatoarele simptome aparand in cursul sau la Abstinenta de Cocaina
scurt timp dupa uzul de cocaina :
l.tahicardie sau bradicardie A. Incetarea (sau reducerea ) uzului de cocaina , care a fost excesiv f?i
2.dilatatie pupilara prelungit
3.pref?iunesanguina crescutiisau scazuta
4. transpiratii sau frisoane B. Dispozitie disforica f?i doua ( sau mai multe ) dintre urmatoarele
5. greatil sau voma modificari fiziologice ,aparand in decurs de cateva ore pana la cateva zile
6. proba pierderii in greutate dupa criteriul A :
7. agitape sau lentoare psihomotorie I. fatigabilitate
8. scaderea fortei musculare, depresie respiratorie, precordialgie sau 2. vise vii, neplacute
aritrnii cardiace 3. insomnie sau hipersomnie
9. confuzie , crize epileptice, dischinezii , distonii sau coma 4. apetit crescut
5. lentoare sau agitape psihomotorie
Intoxicatiile acute cu doze mari de cocaina pot fi asociate cu exprimari
greoaie, dureri de cap f?itinnitus. Mai pot aparea idei paranoide, halucinalii ('. Simptomele de la criteriul B cauzeaza 0 deresa sau deteriorare
auditive f?itactile ( efectele negative ale cocainei) pe care consumatorii Ie ~l'mnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii
recunosc ca efecte ale cocainei ( insectele cocainei). Enervan cu amenin\1\1'1 IlI1portante de functionare.
sau comportari agresive pot aparea. Schimbari de stari ca depresia ,idei lk

68 69

Jill
Simptomele de retragere(J2) sunt inversul efectelor cocainei .Cel mai
Ingrijorator pentru medic ~i dependent este disforia ~i nevoia pentru un leac
al cocainei, raportata frecvent la dependentii de drog. Simptomele retragerii
de cocaina inc\ud scaderi de energie, pierderea interesului pentru mediul
Inconjuraior ~i scaderea de a simtii placerea. Aceste siQ1ptomesunt blande
imediat dupa Incetarea folosirii cocainei dar cresc In intcnsitate ~i amintesc
dependentului ca aceasta stare este reversul cocainei In urmatoarele 96 de
ore.
Ani de zi]e expertii au considerat ca cocaina nu produce dependenta.
Oricum DSM IV a stabilit criterii pentru dependenta ~i pentru retragerea
cocainei.
6.5 COMPLICA TIlLE MEDICALE ALE ABUZULUI DE COCAINA.
Sistemul cardio vascular
Cocaina produce numeroase efecte cardiovasculare ce pot dute ]a
dezvoltarea unor forme diferite de aritmie. Tahicardia apare In primele
minute de la intoxicatia cu drog. A]te forme inc\ud : bradicardie, tahicardie
ventriculara care poate degencra In fibrilatie. Cercetarile conc\uzioneaza ca
cocaina arc efect spasmodic asupra arterelor coronare . Aceste spasme pot
produce infarct miocardic chiar ~i la persoanele la care endoteliul este de
altfel intact.
Il~ Aparat respirator
IIII Inhalarea cocainei poate produce dureri In piept ~i dispnee. .Explicatia
II
pentru acest efect este aceea ca cocaina reduce semnificativ capacitatea
plamanilor de a difuza C02. Adesea durerea este ceea ce determina pacientii
sa mearga.la doctor. AIte efecte : pneumonii, edem pulmonar, tuse, febra,
hemoptizie , pneumotorax,.Inhalarea cocainei poate cauza sau contribui la
aparitia astmului. Recent un nou sindrom a patruns In terminologia
medicala: "crack lung". In aceasta situatie persoana se prezinta cu simptome
de pneumonie, dureri severe de piept, probleme de respiratie,temperaturl\
ridicata. Medicamentele antiinflamatorii pot anu]a simptomatologia tipicl\
crack lung. Persoanele cu aceasta afectiune pot acuza nevoia ridicata de
oxigen ~ichiar hemoragii potential feta]e.-(I3)
Neurotoxicitate
70
--
Cocaina este un agent epileptogen care poate provoca crize de tip epileptic
chiar ~i dupa 0 singura doza. Prin administrarea repetata, capacitatea
cocainei de a produce convulsii cre~te.
Au fost observate dificultati de atentie, concentrare,lnvatare,Un studiu indica
aparitia pe termen lung a unor afectiuni neuropsiho]ogice : abuzu] de cocaina
este asociat cu hemoragiile intracraniene.(I4)
Impactul asupra sexualitatii
Multi consumatori considera cocaina un afrodiziac. Starea de excitatie
sexuala care insote~te uneori consumul de cocaina poate fi rezultatul
influentei asupra sistemului DA. Insa consumul cronic dauneaza functiei
reproductive. Barbatii care consuma cronic, vorbesc de perioade in care i~i
pierd complet interesul pentru sex. La femei consumul de cocaina an! efecte
asupra functiei reproductive inc\uzand dereglari de cic\u menstrual,
galactoree, amenoree, infertilitate. Copii nascuti de femeile consumatoare de
cocaina In timpul sarcinii sunt expu~ila un risc de malformatii congenitale ~i
mortalitate perinatala.
Alte efecte adverse
Modurile diferite de administrare de cocaina produc diferite efecte adverse.
Administrarea intranazala duce la sinllzita,pierderea mirosului, atrofia
mucoasei nazale, sangerari nazale,' perforarea septului nazaJ,probleme de
deglutitie.
Administrarea intravenoasaa cocainei este asociata cu infectia HIV, datorita
utilizarii la mai multi parteneri a aceleia~iseringi dar ~ia contactelor sexuale
intiimplatoareneprotejate.
II 6 Date de laborator
Metabolitlll cocainei , benzoyleonina , persista In urina timp de 1-3 zile
dupa 0 doza, ~i timp de 7-14 zile pentru cei care utilizeaza repetat drogulln
doze mari. Probele hepatiee sunt modificate la cei care i~i injecteaza drogu]
',illiconsuma In exces alcool ~icoca. incetarea consul1lllluicronic de cocaina
'Il asoeiaza cu modificari EEG , alterari in secretia prolactinei ~i reglarea
,h!paminei.
71
BIBLIOGRAFIE 7
I) Kaplan&Sadock; (2001 )Manual de buzunar de Psihiatrie Clinica ; Editia a treia ;
Ed.Medicala CANABIS
2) Johnston LD;O'Malley PM;Bachman JG; (1995); National survey result on drug
use from the Monitoring the Future study,J975-J994; Rockville; National
Institute on Drug Abuse
3) Phillips J. Wynne RD. (1980) Coaine: the mystiqueand the reality New York.
Avon Books
4) Siegel RK, (1985) New patterns of cocaine use:chengingdose and routes,
NlDARes Monogr 61 pag 204 220
5) Mark S.Gold (1997) Cocaine: clinical aspects; Substance abuse:
Williams& Wilkins
6) Bych R ; (1974);Cocaine papers: Sigmmund Freud; New Y ork:Stonehill
Publishing
7) EstroffTW; Gold MS;( 1986); Medical and psychiatric complications of cocaine
abuse with possibile points of pharmacological treatment; Adv Alcoohol Subs
Abuse 561-76
8) PetersonRC;(1977);Cocaine: an overviuew.NlDA Res. Monogra.13
9) Grinspoon L; Bakalar 18;(1980) Drug dependence:nonnarcotic agents;.In Kaplan
HI; Freedman AM; Sadock BJ; Eds. Comprehensive textbook ofpsychiatry.3rd
edition; Baltimore: Williams& Wilkins
10) Kandel DB; Y amaguguchi K( 1993 );From beer to crach: developmental patterns
of involvement in drugs; AmJ.Public Health ;83;851-855
II) Manualul de Diagnostic ~i Statistica a Tulburarilor Mentale (2003); DSM-IV-TR;
Editia a patra revizuita; Ed.Asociatia Psihiatrilor Liberi ; Bucure~ti;pag.242
12) JL. Cadet KI Boola Chronic cocaine use as a neuropsychiatric syndrome :a model
for debate, Synapse 1996 22 : 28-34
13) Hoffman CH; Goodman PC ; (1989); Pulmonary edema in cocaine smokers;
Radiology; 172: 462-465
14) Strickland TL; Mena I; Miller BL;(1993);Cerebral perfusion and
neuropsychological consequences of chronic cocine use; J.Neuropsychiatry Clin.
Neurosci.,5;4 I9-427

7') 73