Sunteți pe pagina 1din 58

DREPT

1. (82) A.P. (persoanã fizicã) si SC „MM” SRL (persoanã juridicã) au hotãrât sã constituie
societatea în nume colectiv „A.P.-MM”. A.P. s-a obligat sã aducã la capitalul social suma de 5.000
lei, iar SC „MM” SRL un teren în suprafatã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul
constitutive al societãtii, asociatii au prevãzut ca asociata SC „MM” SRL, fiind o societate cu
rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru obligatiile societãtii numai în limita capitalului social
subscris. Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunderea asociatilor
pentru obligatiile societãtii?

Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt obligatiile societatii este
legala potrivit art.3 alin.1 – asociatii raspund limitat in SRL, In SNC raspund solidar si nelimitat.
(art.3-(2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita
simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii
societatii se vor indrepta mai intài impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea
nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intàrziere, se vor putea indrepta
impotriva acestor asociati).

2. (83) SC „ML” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de credit
de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC „MB” SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si
prelucrare boabe cafea. Constatând cã societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din
creditul acordat la termenele stabilite în contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr.
31/1990, republicatã si modificatã, a chemat în judecatã pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii
A.M. si A.F., solicitând ca acestia sã fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societãtii.
Asociatii rãspund în mod solidar pentru obligatiile societãtii?
Asociatii au beneficiul de discutiune în cazul în care sunt actionati de creditorii
societãtii?

a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe
debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate
trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei.
b). Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai este actionata
societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in masura in care aceasta nu-si
acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de lege sa fie urmariti asociatii.
L31/1990;Art. 3(2)Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în
comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale.
Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă
societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea
îndrepta împotriva acestor asociaţi.
Contractul de livrare marfuri s-a incheiat intre doua societati comerciale. Administratorul este
organul prin care o societate comerciala stabileste raporturi juridice cu tertii (inclusiv alte societati
comerciale). Raporturile dintre administrator si societate sunt raporturi juridice de mandat, iar
puterea administratorului in raporturile cu tertii isi are originea in hotararea adunarii asociatilor,
deci in contractul de mandat pe care l-a incheiat cu societatea al carei administrator este
(deoarece, in cadrul contractului de mandat, una dintre parti este administratorul, iar cealalta
parte este societatea, a carei vointa este exprimata de adunarea asociatilor).
Prin urmare, in momentul in care administratorul societatii comerciale a semnat acel contract,
in baza caruia a livrat marfuri necorespunzatoare calitativ, el a actionat in numele si pe seama
societatii, moment din care societatea respectiva este raspunzatoare pentru indeplinirea
obligatiilor contractuale pe care si le asuma.
Asadar, actiunea in recuperarea prejudiciului cauzat prin livrarea unor marfuri
necorespunzatoare calitativ trebuia indreptata impotriva societatii care se face vinovata de acea
1
livrare de marfuri necorespunzatoare, iar ulterior societatea se putea indrepta impotriva
mandatarului sau (administratorul) pentru prejudiciile pe care i le-a cauzat in indeplinirea
necorespunzatoare a mandatului sau de administrator.

3. (84).Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului


art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata?

In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta
este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zile, si daca dupa aceasta perioada datoria
nu a fost achitata, creditorii pot actiona in justitie asociatii beneficiarului.

4. (85 ) SC „MIXAM” SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din trei asociati,
respectiv douã persoane fizice si o persoanã juridicã. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin
actul constitutiv sã aducã la capitalul social munca pe care o vor desfãsura în societate, respective
activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele stabile a societãtii, în valoare
de 100.000 lei. Pe de altã parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice constã în actiunile
pe care aceasta le detine deja la societatea comercialã „FN” SA. Totodatã, cei trei asociati au
vãrsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificând continutul actului constitutiv si
probele depuse la dosar, instanta de judecatã a constatat cã existã neregularitãti în privinta
constituirii capitalului social al societãtii.
Arãtati care sunt neregularitãtile sesizate de instanta de judecatã cu privire la capitalul
social si la felurile aporturilor asociatilor.

(L31/1990)Art. 16-(4)Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea


capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in
bani sau natura legea neadmitand aportul in creante.Nu este deci legal aportul in munca pe care il
au cei doi asociati persoane fizice.

5. (86). Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un


spatiu in care functioneaza mai multe societati ?

Da. Art. 17-(2)La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi, dacă cel puţin o persoană
este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăţi. .(L31/1990)

6. (87) Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei societãti
pe actiuni prin subscriptie publicã, întocmind prospectul de emisiune în care s-a mentionat
capitalul social, numãrul de actiuni, valoarea nominalã a unei actiuni si data închiderii subscriptiei.
Numitul V.R. a subscris un numãr de 100 actiuni depunând la CEC valoarea actiunilor subscrise.
Ulterior acestui moment, verificând continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de
judecatã constatarea nulitãtii acestuia întrucât nu cuprinde mentiunea privind participarea la
beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8
din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã. Actiunea în constatarea nulitãtii
prospectului de emisiune întocmit de fondatori este întemeiatã? Argumentati solutia.

In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv,
acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ;Prospectele de emisiune care nu cuprind toate
menţiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca această nulitate, dacă a luat parte la
adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.)
In concluzie, decizia este corecta.

2
7. (88). In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea
unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in
Registrul Comertului?

Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia
prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea
art.27 al.2 din Legea 31/1990).

8. (89) La data de 15 noiembrie 2005 a fost înmatriculatã în registrul comertului SC


„NABO” SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. În scopul achizitionãrii unei constructii
necesare desfãsurãrii activitãtii, asociatul V.T. a depus la bancã în contul societãtii suma de 200
lei, urmând
ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Întelegerea cu privire la acordarea
împrumutului si restituirea lui a intervenit între cei doi asociati numai prin acord verbal.
Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociati privind împrumutul acordat
societãtii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise?

Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii
realizate.L31/1990,Art.15)
Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate.

9. (90) Într-o societate cu rãspundere limitatã în care pãrtile sociale apartin unei singure
persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a asociatilor? Asociatul unic poate
îndeplini mandatul de administrator al societãtii?

Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile şi obligaţiile unei astfel de adunari revin
asociatului unic. Asociatul poate fi administrator.( L31/1990/Art. 13-(1)În cazul în care, într-o
societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate
de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a
asociaţilor.
(2)Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această
calitate).

10. (91) În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul L.E. sã
procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face publicitate acesteia, urmând sã
participe la profit si pierderi în proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E.
reprezintã aport la capitalulsocial al societãtii?

Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.(
L31/1990/Art. 16-(5)Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga
la prestaţii în muncă cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la
majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociaţii au dreptul să participe, potrivit
actului constitutiv, la împărţirea beneficiilor şi a activului social, rămânând, totodată, obligaţi să
participe la pierderi).

11. (92) În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã, avantajele
acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sã
accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?

3
RC:Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi
valabile.
L31/1990/Art. 19(3)Participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi
acceptate de subscriitori, nu au efect decât dacă vor fi aprobate de adunarea constitutivă.
L31/1990/Art. 8,lit.(m)-orice avantaj special acordat in momentul infiintatii soc. Sau pana in
momentul in care soc este autorizata sa-si inceapa activ.,oricarei pers care a participat la
constituirea societatii....

12. La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în


(93)
naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?

L31/1990/Art. 21-(2)Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral.


La constituirea SA prin subscriptie publica, actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui
acoperite integral.Aportul in numerar poate fi varsat numai in prop de 50% diferenta in termen de
12 luni.

13. (94) Precizati cine are competenta legalã de a examina si valida rãspunsul
expertilor de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii unei societãti pe
actiuni prin subscriptie publicã.

Adunarea constitutivă are următoarele obligaţii:


L31/1990/Art. 28,lit(b)-examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în
natură;
(c)-aprobă participările la profit ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;

14. (95) SC „MIX” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publicã
pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul constitutive cã fondatorii vor încasa timp de 5 ani de
la constituirea societãtii un procent de 6% din profitul net al societãtii. Întrucât societatea nu a
realizat profit în primii doi ani, actionarii au hotãrât dizolvarea societãtii. Fondatorii cãrora li s-
au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvãrii
hotãrâte de actionari?

In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate,


daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10
ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot
opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare.

15. (96) Indicati situatiile în care, la constituirea societãtii pe actiuni, judecãtorul


delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista
expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.

L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate
oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la
acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe
care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la
inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un
raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca

4
valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte
elemente indicate de judecatorul-delegat.

16. (97) Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experti în cazul


în care judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei
expertize necesarã înmatriculãrii unei societãti pe actiuni?

Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si


vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb,
precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1))

17. (98) Arãtati care sunt incompatibilitãtile prevãzute de Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, privind calitatea de expert?

(L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti:


a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in
natura sau ai fondatorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat
aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit
aporturi in natura;
c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste
independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor
speciale care reglementeaza profesia

18 .Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã


(99)
sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.
Motivati:
a) adevãrat;
b) fals.

L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personalitate juridica si


patrimoniu ale societatilor comerciale.
In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite
pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la
filiale si prin ordine directe in cazul sediilor secundare.
Raspuns : fals.

19.(100) Cinci persoane fizice si o persoanã juridicã au convenit constituirea


unei societãti pe actiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate actele necesare înmatriculãrii
societãtii în registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat
reprezentantul asociatului persoanã juridicã care nu a efectuat procedura în termen de 15 zile de
la semnarea actului constitutiv. Fatã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în
registrul comertului a societãtii nu a fost depusã de persoana împuternicitã, asociatii
pot obtine o hotãrâre judecãtoreascã de obligare a persoanei respective sã efectueze
procedura?

Art. 47-(1)În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea ei în
termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării,
după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în
cel mult 8 zile de la primire.

5
In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere
pentru faptele sale.

20. (101) SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca administratorul
desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost
depusã dovada sediului social. Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupã
înmatricularea
societãtii?

In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in
termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48 al.1,L.31/1990)
Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost
inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social
si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata.

21.(102) S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a adus la
capitalul social un teren situat intravilan în localitatea unde s-a declarat sediul social al societãtii.
Dupã trecerea unui termen de doi ani de la data înmatriculãrii în registrul comertului, s-a constatat
cã actul constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din
Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, formulându-se o actiune în constatarea nulitãtii
societãtii.
Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?

RC: Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei societati inmatriculate
in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost
incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de
regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990)
Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea.

22. (103) Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societãti înmatriculate.

Art. 56-Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal
numai atunci când:
a)lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică,în situaţiile prevăzute la
art.5alin.6
b)toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;
c)obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d)lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;
e)lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor
sau capitalul social subscris;".
g)s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;
h)nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.

23. (104) Pentru înmatricularea societãtii, asociatii F.G. si L.M. au încheiat un contract de
închiriere privind un spatiu în care a fost declarat sediul societãtii.
Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care a refuzat sã mai
plãteascã chiria datoratã numitului M.N., motivând cã cuantumul este exagerat de mare. Acesta,
invocând dispozitia cuprinsã în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a solicitat
asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivând cã acestia rãspund în mod solidar si
6
nelimitat pentru actele încheiate în contul societãtii. Cui apartine rãspunderea pentru actele
juridice încheiate de reprezentantii societãtii în faza de constituire? Motivati solutia în
cazul de fatã.

Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de
constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul
societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat
asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data incheierii lor.
(Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte juridice asupra
sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea a achitat chiria pe o luna (prin
plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi
raspunzatori, raspunderea revenind societatii.

24. (105) La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea


SC „MONDOMAR” SA pentru cã lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile
asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese înmatriculatã în registrul
comertului la data de 1 septembrie 2000 si încheiase cu mai multe societãti comerciale contracte
de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de încasat o parte din pret. Nulitatea
societãtii produce efecte asupra contractelor încheiate pânã la data constatãrii ei? Care
este calea de atac îndreptatã împotriva încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat
privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrãri în registrul comertului si în ce
termen se exercitã?

Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este recursul. Termenul de recurs fiind
de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau
a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate.
L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit
irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. L31/1990Art. 59
(1)Declararea nulităţii societăţii nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.
L31/1990Art. 60
(1)Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în
registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(2)Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la
data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

25. (106) În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul
social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC „OVEX” SA, cu termen de
rambursare la 15 august 2005. Societatea emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa
încât la sfârsitul anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a
plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezintã
obligatiunile? Este admisibil la o societate în
nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul
care a aportat obligatiunile respective?

Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul care a depus ca aport
una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care
au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat
aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea
debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu dobanda legala din
ziua scadentei.

7
L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind
admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in
comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate,
potrivit art. 84.
L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cât
timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2)Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune,
răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor.

26. (107) Între douã societãti comerciale s-a încheiat un contract de livrare de mãrfuri,
pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiarã a refuzat achitarea pretului desi a primit
marfa, considerând cã produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinând cã
administratorul societãtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzãtoare cãtre
societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiarã a
produselor considerate calitativ necorespunzãtoarea chemat în judecatã pe administratorul
societãtii furnizoare pentru ca acesta sã rãspundã. Actiunea îndreptatã împotriva
administratorului este întemeiatã? Motivati solutia.

In baza art. 85 din Legea nr. 31/1990, rep., “asociatii sunt obligate nelimitat si solidar pentru
operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta”.
Raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii are un caracter subsidiar, intrucat, pentru
obligatiile societatii, creditorii acesteia trebuie sa urmareasca mai intai societatea (art. 3 alin. 2 din
Lg. nr. 31/1990, rep). In cazul in care creditorii societatii ar urmari mai intai pe asociati, acestia se
pot apara invocand beneficiul de discutiune, asemanator celui prevazut de codul Civil in favoarea
fidejusorului.
Potrivit art. 3 din Lg. nr. 31/1990, creditorii societatii se pot indrepta impotriva asociatilor numai
daca societatea nu plateste creantele, in termen de 15 zile de la data punerii in intarziere.
Asadar, pentru actionarea asociatilor, legea nu cere ca, in prealabil, societatea sa fie supusa
executarii silite. Este suficient ca societatea sa nu fi satisfacut creantele creditorilor in termen de
15 zile de la notificare, ca creditorii soietatii sa poata actiona pe asociati.
In cazul in care ar exista o hotarare judecatoreasca impotriva societatii, care dovedeste
insolvabilitatea (falimentul) societatii, asociatii vor putea fi urmariti in temeiul aceleasi hotarari.
RC : Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o
anumita operatiune direct sau indirect interese contrare intereselor societatii trebuie sa-i
instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia
parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune

27. (108) S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat S.M.
a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume colectiv cu aceleasi obiect de
activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului
comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seamã cã nu i-a încunostintat pe ceilalti
asociati despre existenta unei alte societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã.
Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã? Motivati solutia

RC: Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii
si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest
lucru este prevazut in statut.
L31/1990,ART. 82 : 1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte
societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau
al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.
(2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului
constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
8
(3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe
asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa
fi luat vreo hotarare.

28. (109) Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre
judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii suma de 400.000 lei
pentru efectuarea mai multor lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii
debitoare. Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat cã aceasta
nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat
asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea
judecãtoreascã este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le este opozabilã. Apãrãrile
asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati solutia.

L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura speciala pentru
operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, acestia devin raspunzatori fata de
terti nelimitat si solidar pentru toate obligatiile.
RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru
operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea
judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

29. (110) SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participând la
capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000 lei,adicã un procent din capitalul social de
33% fiecare.În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevãzut
ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un
procent de câte 40% fiecare. Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul
de participare a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.

RC: Este legala deoarece in actul constitutiv s-a facut acesta mentiune. Doar raspunderea se
diferentiaza pana la concurenta capitalului social subscris.
RC : Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi
cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica
acele clauze prin care unul sau mai multi asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la
profi. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi
numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul
social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga.

30. (111) În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor


dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea
prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?

L31/1990,Art. 67 (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la


capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in
termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar
nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar
incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de
intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii
generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu
s-a stabilit o dobanda mai mare.

31. (112) Arãtati care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani
9
prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, privind
prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.

L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de 3


ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al
asociatilor pt. plata dividendelor.

32. (113) La data de 15 iulie 2003 s-a încheiat contractul de cesiune de actiuni prin care
M.N. a cesionat lui V.D. un numãr de 100 de actiuni în valoare totalã de 100.000.000 lei. Prin
hotãrârea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului
financiar al anului 2003, fiecare actionar urmând sã primeascã dividende în functie de numãrul de
actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului
2003, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care
detinea actiunile respective la data adoptãrii hotãrârii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor
aferente anului 2003 pânã la data de 15 iulie, iar dupã aceasta sã i se atribuie cesionarului V.D.
Cererea de platã a dividendelor formulatã de actionarul cedent M.N. este întemeiatã?

Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel
ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a
dividendelor.
L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin
cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel.

33. (114) SC „MILAV” SRL si SC „ANVEL” SRL au hotãrât sã fuzioneze prin absorbtia SC
„ANVEL” SRL de cãtre SC „MILAV” SRL. SC „MILAV” SRL are cinci asociati, cu un capital social de
50.000.000 lei, divizat în 500 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare. SC „ANVEL” SRL are doi
asociati, respectiv SC „MILAV” SRL si L.M. (persoanã fizicã). Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este
de 2.000.000 lei, divizat în 20 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrtite în mod egal între
cei doi asociati. SC „ANVEL” SRL a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în asa fel încât în conturile
societãtii nu a mai existat nici mãcar capitalul social. Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC
„MILAV” SRL a hotãrât absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. În situatia de fapt se
mai retine cã SC „ANVEL” SRL concesionase un teren în scopul construirii unei fabrici si încheiase
un contract de asociere în participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract în care nu si-a executat
obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor mãrfuri. Adunarea
generalã extraordinarã a asociatilor fiecãrei societãti a hotãrât fuziunea prin absorbtie, s-a întocmit
bilantul de fuziune la fiecare societate având aceeasi datã si s-a întocmit proiectul de fuziune care
a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecãtorul delegat si a fi publicat în
Monitorul Oficial. Dat fiind cã societãtile care fuzioneazã nu-si înceteazã activitatea dupã
depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC „MILAV” SRL hotãrãste majorarea
capitalului social cu un utilaj procurat din strãinãtate, pentru care beneficia de facilitãti fiscale
(vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii

Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul
social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art. 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca
societatea are un activ net sub plafonul minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva
de drept daca nu isi majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com.
RC : Art.237 (d) – conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital social, se solicita
dizolvarea
* se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct. b si (4)
(art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului
Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
10
b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile
referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta
cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul
social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si art. 238-
(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in
lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul
repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau
divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile
dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a
activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.

34. (115) Reclamantii B.V. si SC „V.S.” SRL au chemat în judecatã pe M.C. solicitând ca
prin sentinta ce se va pronunta sã se dispunã excluderea pârâtului din societate, obligând
societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în calitate de
asociat si administrator, a încãlcat Legea contabilitãtii prin efectuarea unor activitãti care au fost
de naturã sã fraudeze societatea. Pârâtul M.C., prin cerere reconventionalã, a solicitat excluderea
reclamantului B.V. din societate, motivând cã situatia falimentarã a societãtii se datoreazã culpei
exclusive a acestuia. În urma probelor administrate, instanta de fond a admis atât cererea
principalã si în parte cea reconventionalã, dispunând excluderea din societate a reclamantului
pârât, cât si a pârâtului reclamant, dispunând totodatã si dizolvarea societãtii în conditiile în care
prin excluderea celor doi asociati a mai rãmas în societate un asociat. Celelalte cereri privind
pretentiile bãnesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceastã solutie, instanta de fond a retinut cã
reclamantul a desfãsurat o activitate contrarã interesului societãtii, în sensul cã a folosit în scop
personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrtile
componente din utilajele societãtii fãrã încuviintarea celorlalti asociati. Pârâtul M.C. a fost exclus
din societate, cu motivarea cã acesta a întreprins activitãti contrare scopului societãtii, în sensul cã
a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea
specimen de semnãturã în bancã. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societãtii, în baza art. 229
alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, deoarece prin excludere societatea a
rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a societãtii cu urmãtoarea motivare:
1. Dispozitia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociatilor unei societãti cu rãspundere
limitatã, ci unei societãti în nume colectiv sau în comanditã simplã.
2. Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de
excludere, ci eventual de rãspundere pentru daunele produse.
3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne fraudã în dauna
societãtii atât timp cât cu sumele respective au fost cumpãrate alte bunuri în folosul societãtii.
4. Inabilitãtile manageriale ale administratorului nu se sanctioneazã cu excluderea din
societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune cãtre societate.
Dispozitiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã,
privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ arãtate de legiuitor?
Care este domeniul de aplicare a fiecãrei dispozitii legale? Este corectã solutia de
dizolvare a societãtii?

Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă
sau cu răspundere limitată:
a) asociatul care, pus în întirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine
dispoziţiilor art. 80 şi 82;

11
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura
socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt ca soc. se poate
transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art.
222

35. (116) Asociatii care au hotãrât dizolvarea societãtii pot renunta la aceasta,
chiar si dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii generale extraordinare
a asociatilor?

Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.


RC : Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30
zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta
chiar si dupa publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul
oficial. Opozitia se depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru
si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1.
L.31/1990,ART. 237 (5) Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotaràrii de dizolvare,
in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, in conditiile alin. (3) si alin. (4). Recurentul va
depune o copie a recursului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea a
carei dizolvare a fost pronuntata.
L31/1990,ART. 62 (1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotaràrii
asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romàniei, Partea a IV-a, daca
prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in
termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei
judecatoresti competente.

36. (117) Arãtati în ce constã „contrarietatea de interese” în cazul asociatilor


unei societãti în nume colectiv.

Contrarierea de interese – asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe
contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau
decizie privind aceasa operatie.(art.79,alin.1,L31/1990)

37. (118) SC „M” SA si SC „VL” SA, prin reprezentantii legali, au încheiat un protocol prin
care au hotãrât dizolvarea prin absorbtie a SC „VL” SA si transmiterea cu titlu universal a
patrimoniului societãtii SC „VL” SA cãtre SC „M” SA. Protocolul încheiat între cele douã
societãti este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului
SC „VL” SA cãtre SC „M” SA?

Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata.
ransmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua
societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara intocmirea de catre administratori a unui
proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati.
(art.240,L31/1990)

38. (119) SC „VL” este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei
divizat în 9.000 actiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari în mod egal.
În decurs de 3 ani de la constituirea societãtii activitatea acesteia a fost profitabilã, achizitionând
trei terenuri, douã clãdiri si aparaturã de birou, astfel încât adunarea generalã extraordinarã a
hotãrât majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu primã de emisiune, valoarea
12
unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, actionarii au hotãrât ca achitarea actiunilor emise cu
primã sã se facã în proportie de 30% în momentul subscrierii si diferenta în termen de 3 ani.
Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în conditiile stabilite de actionari?

Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite,
la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de
cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale.
Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor
prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscririi.
Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1 si 3,L31/1990)

39. (120) SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L.,
având un capital social de 60.000 lei divizat în 60 pãrti sociale în valoare de 100 lei fiecare. Dupã
trei luni de la înmatricularea societãtii în registrul comertului asociatul A.L. decedeazã, având ca
mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedintã a adunãrii generale a
asociatilor a participat în locul asociatului decedat sotia supravietuitoare în nume propriu si în
calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându- si votul cu privire la majorarea capitalului
social. Sotia supravietuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociatilor în
nume propriu si ca reprezentantã a minorului asociatului decedat? Motivati solutia.

Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in conditiile in care prin
actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel. (adica nu se prevad conditiile alin 2 al art.
202,transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de
asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social).

40. (121) În actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevãzut cã modificarea actului constitutiv
poate fi decisã cu votul asociatilor care reprezintã majoritatea calificatã a capitalului social.
Având în vedere dispozitia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã, hotãrârea de modificare a actului constitutive trebuie sã fie adoptatã de
toti asociatii?

L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este


necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului
constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie
de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.

41. (122) Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru
asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã (art. 226
din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã). Cu toate acestea existã posibilitatea legalã
ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sã se retragã?

L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au
dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate,
numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.

13
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii
adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit.
a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).

42. (123) .Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?

L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de
retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de
un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua
metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de
judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de
administratie

43. (124) S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –
în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat în imobilul din Str.
Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la
capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale. Sotii se pot
asocia pentru a constitui o societate comercialã? Este necesarã impãrtirea bunurilor
comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul
social în schimbul cãruia sotii au primit pãrti sociale în procent de 50% fiecare
înseamnã o partajare conventionalã a bunurilor comune, operatiune interzisã de
legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?

Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de
acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la
beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam.

44. (125) SC „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii


introductive de faliment formulatã de creditoarea SC „FG” SA, arãtând cã în ultimele douã luni nu a
mai efectuat plãti cãtre creditori deoarece el însusi are de încasat mai multe creante de la debitorii
proprii. Totodatã, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii arãtând cã în patrimoniul
propriu existã mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmãri silit, potrivit
dreptului comun, pentru a-si îndestula creantele. Cererea formulatã de debitoare de
respingere a actiunii creditorilor este întemeiatã?

Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri
in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de
insolventa din cauza incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin 30 de zile.
In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate
temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. respectiv prin
sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va putea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea
de declansare a proceduriilor de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de
judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata
de debitor este intemeiata.
.Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptate de la interdictia
suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei debitorului, pronuntata in conditiile art. 77;
hotararea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si
din incasarea de creante, facute in temeiul art. 107.
RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare de plati.
- de revazut si legea 300.

14
45. (126)
Arãtati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecãtorului
sindic în procedura insolventei.

RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul
prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in
faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea
procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in
insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului
judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea
ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate
cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a
atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului
judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de
cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii
apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de
adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare
penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea
unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare
deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane
interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui
de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a
procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale
lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

46. (127) Împotriva SC „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de


insolventã, la cererea creditorilor SC „OP” SRL si SC „PV” SA, desemnându- se prin hotãrârea de
deschidere a procedurii în calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30
septembrie 2006 a fost convocatã adunarea creditorilor de cãtre creditorii ale cãror creante
reprezintã 20% din valoarea totalã a acestora. În cuprinsul convocãrii, creditorii au mentionat cã la
adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de cãtre
debitor, cât si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi în ziua desfãsurãrii adunãrii
generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror creante reprezintã 75% din totalul
acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a activitãtii debitorului. Împotriva hotãrârii
adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune în anulare pentru urmãtoarele motive:

15
1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul judiciar sau de lichidator,
potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006;
2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres toate problemele care vor fi discutate;
3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fãrã a avea procurã specialã.
Actiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este legalã?

L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau


lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta 30% din totalul
acestora.
-Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din
creditori.
-Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura
speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridica – delegatie
semnata de conducatorul unitatii - pentru exercitarea drepturilor acestora.
-Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,alin.1).
-Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in
care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14,alin.2)
Actiunea de anulare a hotararii este legala.

47. (128) Care sunt conditiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o


persoanã fizicã sau juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator judiciar în cadrul
procedurii insolventei?

L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare
a poziţiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de
practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în
insolvenţă interesat va putea arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi
experienţa generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În
cazul în care nu există nici o astfel de ofertă, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la
prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R.

48. (129) Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul procedurii


insolventei trebuie sã continã elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a
activitãtii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate în cuprinsul raportului administratorului?

L85/2006 Art. 59. - (1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii
simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic,
dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor şi
împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-
ar fi imputabilă.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2), raportul va
indica dacă există o posibilitate reală de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori, după caz,
motivele care nu permit reorganizarea şi, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul său, administratorul judiciar arată că activitatea debitorului poate
fi redresată pe baza unui plan de reorganizare judiciară, acesta va trebui să precizeze dacă
recomandă ca planul de reorganizare să fie cel propus de debitor, dacă, la cererea debitorului,
colaborează la întocmirea acelui plan ori dacă intenţionează să propună un alt plan singur sau
împreună cu unul ori mai mulţi creditori.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment,
judecătorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunţ
referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu indicarea datei adunării creditorilor,
16
într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. e), la
care va supune votului adunării creditorilor propunerea administratorului judiciar şi punctul de
vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
RC: Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii
administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in
care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea
procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de
racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.

49. (130) Definiti starea de „insolventã” potrivit Legii nr. 85/2006.

L85/2006,Art. 3. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele


semnificaţii:
1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă,
nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă
datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

50. (131) Care sunt conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creantele


creditorilor pentru a putea fi declansatã procedura reorganizãrii judiciare si a
falimentului?

L 85/2006, Art. 3, alin.12/ Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si
exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in
insolventa din
cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:
a) daca creantele izvorasc din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, acestea
trebuie sa aiba un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in
conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive;
b) in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei
de 3.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;
c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b),
cuantumul total al creantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie,
stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive.
RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii
declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:
- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile
- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa
cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

51. (132) Delimitati conceptul de „insolventã” de cel de „insolvabilitate” si de


„refuz de platã”.

Art. 153. - În toate actele normative în care figurează termenul insolvabilitate în contextul
procedurilor de reorganizare şi de faliment, cu sau fără referire la Legea nr. 85/2006, se înlocuieşte
cu termenul insolvenţă
insolventa-presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si
fiscale ale societatii;

17
-stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor
exigibile cu sumele de bani disponibile.
-debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in
proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.
Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera
insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului.
Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul
detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile.
Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.
Totodata trebuie sa se tina seama si de faptul ca, de foarte multe ori, se apeleaza Ia aceasta
procedura fie pentru intimidarea debitorului care astfel este constrans indirect sa-si achite datoria,
fie pentru ocolirea taxelor judiciare de timbru (in cazul unei actiuni in pretentii taxa judiciara de
timbru se calculeaza la valoarea pretentiilor, in timp ce cererea de deschidere a procedurii de
faliment este supusa unei taxe judiciare de timbru fixe).
Tot in aceeasi masura trebuie sa se aiba in vedere ca si neachitarea unei singure datorii
este suficienta pentru admiterea cererii de deschidere a procedurii de faliment.

52. (133) În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei


cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?

L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au


introdus cererea să consemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cauţiune de cel mult 10% din
valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă
cererea va fi respinsă, cauţiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă
nu este consemnată în termen cauţiunea, cererea introductivă va fi respinsă.
RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori

53. (134) Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii


procedurii
reorganizãrii judiciare si a falimentului?

L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând
în dreptul de aşi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de
acestea -, dacă acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33
alin. (6), intenţia de reorganizare.
(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor
pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau bunurilor sale
art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru
realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale
art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga
nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre
administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in
faliment;
art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta
sau in conturile inregistrate electronic
lnterzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii
asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic,
sub sanctiunea nulitatii

18
54. (135) Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Deschiderea
procedurii
insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constând în
dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune
de ele”:
a) adevãrat; b) fals.

L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând
în dreptul de aşi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de
acestea -, dacă acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33
alin. (6), intenţia de reorganizare.
Afirmatia este partial adevarata.

55. (136) Indicati categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte în care prestatia debitorului
depãseste vãdit pe cea primitã.

Art. 80. - (1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-
sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi
pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate,
realizate de debitor prin următoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt
exceptate sponsorizările în scop umanitar;
b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în
cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în
acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel
drepturile;
d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în
folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care
creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea
actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară, în cele
120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

56. (137) Indicati trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei
ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulãrii.

L85/2006,Art.80. b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea


primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în
acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel
drepturile;
d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în
folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care
creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea
actului de transfer;
19
57. (138) Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului
poate fi
desfiintat în cadrul procedurii insolventei?

RC: Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va
desfiinta contractul de inchiriere in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate
pe piata.
L85/2006,ART. 91- Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta
procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara
chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa
asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest
caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate
detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de
proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea
creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul
serviciilor datorate de proprietar.

58. (139) Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la


procedura de
verificare prevãzutã de Legea nr. 85/2006?

Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintr-un titlu
executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
RC: Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte
venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele cele bugetare care nu sunt supuse
procedurii de verificare sunt acelea care rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in
termenele prevazute de legile speciale.

59. (140) Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de
admitere
a creantelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului,
prevãzutã de Legea nr. 85/2006?

RC: Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a
creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective
din urmatoarele drepturi
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere
nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul
sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit
raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata
oricand.

60. (141) Care este continutul planului de reorganizare a activitãtii debitorului,


conform Legii nr. 85/2006?

L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu


posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea
20
pieţei faţă de oferta debitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în
ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanţelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la
confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an,
dacă propunerea este votată de cel puţin două treimi din creditorii aflaţi în sold la acea dată.
(5) Planul de reorganizare va menţiona:
a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;
c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în
nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;
d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu
valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se
va calcula la data propunerii planului.

61. (142) Precizati care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de
reorganizarea activitãtii debitorului de cãtre creditori.

Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta –
art.99 pct.2 la inceputul sedinte de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti
despre voturile valabile primite in scris fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot pe care
titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva
urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante si anume:
a) creditorii cu creante garantate]
b) creditorii bugetari
c) creditorii chirografari stabiliti conf. Art.96 alin.1.
ART. 96 (1) In vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie
separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, in sensul art. 49 alin. (1),
apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi
inlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
d) ceilalti creditori chirografari (nu au garantie reala cu privire la debitori).

62. (143) . Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a


activitãtii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?

Art. 101. - (1) La data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt
întrunite cumulativ următoarele condiţii:
A. cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi,
dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia
ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria
cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament
corect şi echitabil prin plan.
(2) Tratament corect şi echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care respinge planul nu primesc
mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât
valoarea totală a creanţei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanţe cu rang
inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100
alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
21
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau
confirmarea oricărui alt plan.

63. (144) Indicati situatiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în


faliment
a debitorului aflat în stare de insolventã.

L85/2006,Art. 107. - (1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în
condiţiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri:
A. a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată;
b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a
procedurii, a contestat că ar fi în stare de insolvenţă, iar contestaţia a fost respinsă de judecătorul-
sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în
condiţiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori
planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat;
C. obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin
planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce
pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea
debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa
dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

64. (145) . SC „X” SRL este supusã procedurii falimentului si are cinci creditori,
din care unul „Y” si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a douã automobile din patrimoniul
debitorului. În urma scoaterii la vânzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei,
insuficientã pentru acoperirea integralã a creantei creditorului „Y”, creantã de 300.000 lei.
Cum îsi va recupera diferenta de creantã creditorul care a beneficiat de o garantie realã
imobiliarã (gaj)?

Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din
vanzarea bunurilor afectate de garantii.
Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de
incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Creditorul y intra pentru restul de 200
milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie
speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege.

65. (146) Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute în urma
lichidãrii averii debitorului?

Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării


L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate,
în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie
de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:

22
1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata remuneraţiilor
persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 şi 24;
2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de
orice fel, precum şi cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în
întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe
chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii
lor, prevăzute la art. 123, şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 41. Dacă după plata sumelor prevăzute
la alin. (1) rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii
debitorului.
(3) Un creditor cu creanţă garantată este îndreptăţit să participe la orice distribuire de sumă făcută
înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi
scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin
vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesară pentru a împiedica un astfel de
creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut
anterior distribuirii.

66. (147). Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti ale închiderii


procedurii
falimentului?

L85/2006 Art. 135. - Sentinţa de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic direcţiei


teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului
societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii.
Art. 136. - Prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul şi toate
persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la
procedură, debitor şi averea lui, creditori, titulari de garanţii, acţionari sau asociaţi.
Art. 137. - (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoană fizică va fi descărcat de
obligaţiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi găsit vinovat
de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori transferuri frauduloase; în astfel de situaţii, el va fi
descărcat de obligaţii numai în măsura în care acestea au fost plătite în cadrul procedurii, cu
excepţia cazului prevăzut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferenţa dintre
valoarea obligaţiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută în plan.
(3) Descărcarea de obligaţii a debitorului nu atrage descărcarea de obligaţii a fidejusorului sau a
codebitorului principal.

67 . (148). Definiti infractiunea de bancrutã frauduloasã.

L85/2006Art. 143 (2) Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează cu


închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii
acestuia;
b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia
financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în frauda creditorilor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.

68 (149). Arãtati ce efecte produce înregistrarea în registrul comertului a firmei


si
a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea.

23
L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va
cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul
de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara;
b) firma comerciala si sediul acesteia;
c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt
prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului;
d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.
(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde.
(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

69. (150) SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv „SL” si „VN”,cu participare
egalã la capitalul social, fiecare detinând un procent de 50% din totalul pãrtilor sociale. Asociatul
„SL” cesioneazã în totalitate pãrtile sociale celuilalt asociat, încheindu-se contractul de cesiune de
pãrti sociale fãrã ca operatiunea de cesiune sã fie înregistratã în registrul comertului.
Contractul de cesiune de pãrti sociale este opozabil si fatã de tertele persoane sau
produce efecte numai între asociati?

L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in
registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in
alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel.
(2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele
neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia

70. (151). Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã


înmatricularea
în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã solicite
înscrierea de mentiuni în registrul comertului?

L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara
inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara
inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este
prevazuta de lege.
(2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte
de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din
gospodaria proprie.

71. (152.) Care este regimul juridic al încheierilor pronuntate de judecãtorul


delegat
la oficiul registrului comertului privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrãri
în registrul comertului?

L 26/1990,ART. 6 Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a


judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in
care legea prevede altfel.

72. (153). Care este instanta de judecatã competentã sã solutioneze recursul


îndreptat împotriva încheierii pronuntate de judecãtorul delegat la oficiul registrului
comertului?

24
L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului
comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe
dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror
inregistrare este ceruta de lege.
(2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in
registrul comertului.

73. (154.) Cine poate solicita radierea din registrul comertului a


înmatriculãrilor
sau a mentiunilor efectuate?

L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune
din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei.
(2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea
partilor.
(3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data
pronuntarii.
(4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu.

74. (155.) Definiti fondul de comert si arãtati care este temeiul juridic.

"Deci fondul de comerţ poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale
şi incorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în scopul
atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Cărpenaru.
Bunuri materiale: imobilul în care se exercită comerţul dacă e proprietate al comerciantului,
maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.
Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de
fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.
Caracteristicile fondului de comerţ
Este o universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri eterogene, iar această
reunire este rezultatul exclusiv al voinţei titularului.
Fondul de comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde în componenţa sa şi bunuri imobile,
elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece în
componenţa sa precumpănesc bunurile cu caracter incorporale, care au, în cadrul fondului de
comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.
Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan juridic:
-Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul de comerţ sant fapte de comerţ obiective
conexe (accesorii), şi, deci, supuse regimului faptelor de comerţ;
-Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaţiunii;
-Pentru că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează regulile prevăzute
de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile;
-se admite ca, în absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi bunuri imobile,
urmărirea lor are loc în condiţiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile;
- nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;
-poate fi înstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin moştenire;
-poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.
(Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata
prin Legea nr 298/2001).

25
75. (156.) Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „sucursalã”.

Art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor
comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul
in care vor functiona. (L31/1990)
Fondul de comert reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si
necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul
sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. (157.) Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile)


acesteia.

Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub
care semneaza.
Caracterele acesteia sunt:
- firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana
- este un atribut de identificare a comerciantului
- noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele
existente
- disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata
- nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.

77. (158.) Comparatie între clientelã si vadul comercial.

Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela.


Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un
comerciant.
Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie,
clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii
vadului.
Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi :
- factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si
- factorul obiectiv - vadul comercial – ce priveste popularizarea publicului prin elemente de
amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora.

78. (159.) SC „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând creditul cu
mãrfurile aflate în magazinul situat chiar la sediul societãtii. Ulterior perfectãrii contractului de
împrumut (credit) si al contractului de garantie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute urmând
ca pretul sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac obiectul unei
garantii reale mobiliare (gaj)?

In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma
este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective.
Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru
nerambursarea imrumutului bancar.
Contractul de vanzare-cumparare este valabil.

26
79. (160.) Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de
comert si
vânzarea acestuia?

Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport
in natura de bun incorporal.
Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat
in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata
vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.
Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind
constituirea societatilor comerciale,

80. (161.) În situatia în care un contract de garantie realã mobiliarã (gaj) este
anulat
pentru eroare-viciu de consimtãmânt, înscrierea garantiei în Arhiva Electronicã de
Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati rãspunsul.

Art. 29, alin 2 – L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere legal sau economic o
eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest
lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este
faptul ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei
garantii (art. 29 "(2) Înscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera
validitate unei garantii reale lovite de nulitate.")
Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. (162.) Este admisibilã cesiunea contractului de locatiune asupra fondului


de
comert?

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de
folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune.
Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune
de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre
acesta..

82. (163.) O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru a acorda
creditul, banca îi cere un garant personal care sã se oblige sã plãteascã în cazul în care A.M. nu
ramburseazã creditul. În aceste conditii A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M.
Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru creditul nerambursat,
cât si pentru dobânzile aferente.
Ce sumã va fi tinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentati.

Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care
creditorul nu o face.
In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se
dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci
indreptatita in actiunile sale.
Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente,
dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod
civil).

27
83 .(164.) Societatea comercialã „Carol” SA a început sã distribuie dividende actionarilor
pentru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatând cã nu-si
primeste dividendele, a actionat în judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005.
De la ce datã poate cere si dobânzi de întârziere? Argumentati solutia aleasã.

Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social


varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de
adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6
luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz
contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul
dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care
a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai
mare.
Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data
hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

84. (165.)AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de actiuni cu Compania


Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual dã nastere unei neîntelegeri între
pãrti. Cãrei instante urmeazã sã se adreseze pãrtile: instantei de contencios
administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasã.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către
o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei
cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente
Art. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt
supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a
comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.
Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura litigiului , litigiul este unul
comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de comert conexa si nu are relevanta ca una din parti
este necomerciant (AVAS), caci si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant)
litigiul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.)
De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios administrativ, deoarece
litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ.

85.(166.) A.M. încheie un contract de asigurare de viatã cu SC „CAROM” SA obligându-se


sã-i plãteascã trimestrial primele de asigurare. Pentru cã nu si-a respectat obligatia de platã,
societatea de asigurãri intenteazã o actiune judecãtoreascã împotriva lui A.M. Cãrei instante i se
va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasã.

Art. 6 – Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si
asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator.
Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerţului şi asigurările asupra vieţii
sunt fapte de comerţ numai în ce priveşte pe asigurător. Asadar, aceste contracte de asigurare au
caracter comercial pentru asigurator si caracter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte
juridice de comert mixte. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile.

86. (167.) Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galati si asociatia de locatari


nr. 600 din Galati încheie un contract pentru executarea de lucrãri de reparatie a instalatiei de
încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã si menajerã la douã blocuri.

28
Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, în calitate de
reclamantã, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasã.

Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii
sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la
persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.
Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma – societate
comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in conditiile Legii locuintei nr.
114/1996).
Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant)
litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art 56).
Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale.

87. (168.) A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã. La


data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îsi cumpãrã o nouã
garsonierã.
Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã? Argumentati
solutia aleasã.

Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri
ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea
revinzarea acestor lucruri .
Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua activitate) nu sunt
comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre faptele de comert obiective, fiind
excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile cumpararile chiar intre comercianti sunt de natura
civila.
Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumpărăturile de producte sau mărfuri
spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se
închiria; asemenea şi cumpărarea spre a se revinde, de obligaţiuni ale Statului sau alte titluri de
credit circulând în comerţ. In concluzie, vanzarile – cumpararile incheiate de comerciant au natura
comerciala. Nu cred

88. (169.) A.T. si B.T., cãsãtoriti, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor
sã desfãsoare o activitate economicã având ca obiect comertul cu flori, în cadrul unei
asociatii familiale. Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea
acesteia?
Motivati solutia aleasã.

DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfăşura activităţi economice în mod independent sau în cadrul
asociaţiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a)au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru
desfăşurarea de activităţi economice în mod independent şi a persoanelor fizice care au iniţiativa
constituirii asociaţiei familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor asociaţiei familiale;

89. (170.) A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru
evaziune fiscalã pe când desfãsura o activitate economicã în mod independent.
Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati
solutia.

Art. 5 L 300/20004 Pot desfăşura activităţi economice în mod independent sau în cadrul
asociaţiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
29
d)nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârşirea
de fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală de
natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale.

90. (171.) Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comertului din judetul
Constanta, având sediul principal în municipiul Constanta. Înfiintându-se o sucursalã în
orasul Mangalia va fi nevoit sã facã o nouã înregistrare, de data aceasta a sucursalei?
Motivati solutia aleasã.

L31/1990,art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor
comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul
in care vor functiona.
(2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu
societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare
separata.

91. (172.) Prin divizarea societãtii „A”, societãtile „B” si „C”, societãti pe actiuni,
preiau patrimoniul societãtii „A” care îsi înceteazã activitatea. Cu ocazia adunãrii
generale extraordinare a societãtii „B” se aprobã proiectul de divizare si preluare a
patrimoniului societãtii „A” (în cota-parte prevãzutã de proiect), precum si mãrirea
obligatiilor actionarilor societãtii „B”, ca
urmare a divizãrii, cu votul a 50% din actionari.
Este legalã decizia AGA? Motivati.

L31/1990;art. 115. - (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este
necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total
de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o
cincime din numarul total de drepturi de vot.
Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, când fuziunea sau divizarea are ca efect mărirea obligaţiilor
asociaţilor uneia dintre societăţile participante, hotărârea se ia cu unanimitate de voturi.
Decizia AGA nu este legala.

92. (173.) În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor


societãtilor care fuzioneazã prin absorbtie au loc adunãrile generale extraordinare ale societãtii
Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã si a societãtii Coral SA ca societate absorbantã. Ca urmare
a aprobãrii de cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:
a) dizolvarea cu lichidare a societãtilor absorbite, care îsi înceteazã existenta;
b) transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA;
c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a mãrit astfel
patrimoniul.
Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.

Art. 238. - (1) Fuziunea este operatiunea prin care:


a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea
patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si,
eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel
repartizate; sau
b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului
lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si,
eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel
repartizate catre actionarii societatii divizate.
30
Nu este corecta etapa :dizolvarea cu lichidare.

93. (174.) Judecãtorul delegat de la registrul comertului a refuzat sã autorizeze


constituirea societãtii comerciale „Tibles” SA obtinutã prin fuziunea prin contopire a douã societãti
care si-au încetat existenta: o societate în nume colectiv si o societate în comanditã simplã.
Judecãtorul delegat a motivat cã, deoarece în patrimoniul societãtii obtinute prin contopire s-a
adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societãtii
comerciale nu au fãcut. Acestia au invocat lipsa autentificãrii prin aceea cã imobilul fãcea parte din
patrimoniul societãtii în nume colectiv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin
încetarea existentei acestei societãti si prin faptul cã noua societate constituitã prin contopire nu
mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.
Cine are dreptate? Motivati.

Art. 239., alin 3) Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiinţează o nouă societate, aceasta se
constituie în condiţiile prevăzute de prezenta lege ( L 31/1990) pentru forma de societate
convenită.
Art. 5,alin 6) Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate
infiintat.
Judecatorul delegat are dreptate. Aducandu-se un teren ca aport actul constitutiv trebuie intocmit
in forma autentica.

94. (175.) Adunarea asociatilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat


la o societate cu rãspundere limitatã aflatã în lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv cã
actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat
nelegalã numirea lichidatorului, desi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asociatilor
impus de actul constitutiv, sustinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, prevede cã
numirea lichidatorilor la societãtile cu rãspundere se poate face numai cu votul tuturor asociatilor,
fapt ce nu s-a realizat.De ce a fost respinsã cererea? Este corect?

Art. 262. (1)Numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată va fi făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede
altfel.
(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de
instanţă, la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaţilor şi
administratorilor.
(3) Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către asociaţi sau administratori, în
termen de 15 zile de la pronunţare.
Cererea a fost respinsa deoarece numirea lichidatorilor în societăţile cu răspundere limitată va fi
făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel, insa in actul constitutiv
al societatii s-a prevazut un cvorum de ¾ din numarul asociatilor.

95. (176.) Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi asociati, unul dintre acestia
decedeazã. În actul constitutiv existã clauzã de continuare a societãtii cu mostenitorii, dar acestia
nu consimt sã continue activitatea în cadrul societãtii în locul defunctului.
Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãtii? Ce vor primi mostenitorii?

31
Art. 229. (1) Societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor
cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.
(2)Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii sau
când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere
limitată cu asociat unic.
Nu este o clauza de dizolvare a societatii.Daca asociatul ramas nu doreste continuarea activitatii
sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic societatea se dizolva.

96. (177.) Lichidatorul unei societãti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei
financiare anuale, cã activul societãtii este în valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600
milioane lei.
Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea nu sunt
suficiente sã acopere pasivul exigibil?

L31,Art. 257. Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, că fondurile
de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele
necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele,
dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii, să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de
societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociat.

97. (178.) Lichidatorul a întocmit situatia financiarã finalã a unei societãti pe actiuni,
arãtând partea ce se cuvine fiecãrei actiuni din repartizarea activului societãtii. Situatia financiarã
a fost depusã la registrul comertului si s-a publicat în Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar
nu a fãcut opozitie, situatia financiarã considerându-se aprobatã, lichidatorul a fost eliberat din
functie. Ce se întâmplã în aceste conditii dacã dupã douã luni de la publicarea situatiei
financiare niciun actionar nu si-a încasat suma cuvenitã prin repartizare

Art. 270. (1) Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în termen de două luni de la publicarea
situaţiei financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia, cu arătarea
numelui şi prenumelui acţionarului, dacă acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor,
dacă ele sunt la purtător.
(2) Plata se va face persoanei arătate sau posesorului acţiunilor, reţinându-se titlul.

98. ( 179.) O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune în
justitie împotriva unei societãti comerciale aflate în lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de
semnãturã la registrul comertului la data de 17 august 2004, dar societatea comercialã este
radiatã din registrul comertului la data de 20 decembrie 2004. Instanta a respins actiunea
reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã pârâta, societatea comercialã, a intrat în lichidare,
moment la care nu mai are personalitate juridicã si nu mai poate fi atacatã în instantã. Este
corectã solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasã.

Art. 252 (3)În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) – depunerii semnaturii de catre
lichidator - , nici o acţiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în
numele lichidatorilor sau împotriva lor.
(5)Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.
Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului.

32
Solutia instantei este gresita
De disc. – trebuie depusa actiune impotriva lichidatorilor -> motivul in baza caruia se poate
respinge actiunea.

99.(180.) În societatea în nume colectiv „Podgoria Nelu Stan”, asociatii sunt N.S., S.I. si
P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la înfiintare. Dupã un an de activitate, S.I. si P.I. au încercat sã
modifice contractul de societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social si au
inclus în societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat
judecãtorului delegat de la oficiul registrului comertului, care a dispus înregistrarea modificãrii si
publicarea în Monitorul Oficial.
Ce poate cere asociatul N.S. în aceste conditii? Motivati solutia aleasã.

Anularea hotararii AGA prin care s-a hotarat modificarea contractului de asociere sau formularea
recursului impotriva incheierii prin care judecatorul delegat a admis cererea de inscriere de
mentiuni.
Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în
unanimitate; în caz de divergenţă între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă
majoritatea absolută a capitalului social.
Asociatul N.S. poate cere, in aceste conditii, retragerea din societate, avand dreptul la partea sa de
interes, capitalul societatii reducandu-se corepunzator.

100. (181.) Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvãrii societãtii cu rãspundere limitatã
înfiintatã de ei, pe motiv cã, desi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit în actul constitutiv
pentru durata societãtii, înainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc
sau nu prelungirea duratei societãtii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai 2005.
Administratorul, în contradictoriu, sustine cã, în mod automat, la împlinirea datei prevãzute în actul
constitutiv pentru încetarea activitãtii,
societatea se dizolvã de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.

L31/1990,Art. 227 (1)Societatea se dizolvă prin:


a)trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori, cu cel
puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În
lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea
consultării, conform art. 119,alin.3
Art. 119. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea
generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul
social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde
dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
(2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de
cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.
(3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea
generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a
directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat
cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta
la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
(4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba
cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate."
În cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii,
asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei
societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.
Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

33
101. (182.) Pentru cã cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o societate în nume colectiv nu au
cãzut de acord asupra persoanei care sã fie numitã lichidator al societãtii, instanta l-a numit pe I.O.
sã îndeplineascã aceastã functie, cu toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire,
motivând cã
I.O. s-a implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societãtii întocmitã si
însusitã de asociati. Este corectã numirea lui I.O. ca lichidator?

L31/1990,Art. 262. (1) Numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simplă
sau cu răspundere limitată va fi făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se
prevede altfel.
(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de
instanţă, la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaţilor şi
administratorilor.
(3) Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către asociaţi sau administratori, în
termen de 15 zile de la pronunţare.
Da , intrucat asociatii neintelegandu-se numirea se face de instanta cu ascultarea partilor.

102. (183.) Societatea comercialã „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital


social de 50 milioane lei, divizat în 500 actiuni la purtãtor a câte 100.000 lei fiecare. S-a constatat
cã termenul de platã pentru 10 actiuni s-a împlinit fãrã ca actiunile sã fie plãtite în întregime.
Deoarece actiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina cine sunt
cei ce trebuie urmãriti la platã? Motivati solutia aleasã

L31/1990,Art. 92 (2)Acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative.

103. (184.) O societate comercialã pe actiuni, constituitã cu cinci actionari si cu un


capital social de 50 milioane lei divizat în 50 mii actiuni a câte 10.000 lei fiecare, decide sã-si
majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin emitere de noi actiuni.Prezentând situatia
financiarã a societãtii, administratorul precizeazã cã 100 din actiunile emise deja nu au fost
integral plãtite.
Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivati solutia aleasã.

L31/1990,Art. 92 (3)Capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni
până când nu vor fi fost complet plătite cele din emisiunea precedentă.
Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor
din emisiunea precedenta.

104. (185.) Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti comerciale pe actiuni este
întrunitã la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentând 3/4 din capitalul social si
obtinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea conversiei actiunilor nominative în actiuni la
purtãtor.
Hotãrârea adunãrii generale a actionarilor este temeinicã? Motivati solutia aleasã.

L31/1990, "Art. 115. - (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este
necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total
de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o
cincime din numarul total de drepturi de vot.

34
Art. 116 (1) Hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligaţiile referitoare
la o categorie de acţiuni nu produce efecte decât în urma aprobării acestei hotărâri de către
adunarea specială a deţinătorilor de acţiuni din acea categorie.
Hotararea AGA nu este temeinica deoarece s-a obtinut votul a 25% din ¾ ceea ce reprezinta doar
19% din capitalul social.

105. (186.) O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 90.000 lei a emis
100 actiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine:
– denumirea si durata societãtii;
– data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comertului, codul unic de
înregistrare si numãrul Monitorului Oficial în care s-a fãcut publicarea;
– capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul lor de ordine, valoarea nominalã si vãrsãmintele
efectuate;
– avantajele fondatorilor;
– semnãturile administratorilor.
Continutul actiunilor respectã prevederile legale? Motivati solutia aleasã.

L31/1990,Art. 93 (1)Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0.1 lei.
(2)Acţiunile vor cuprinde:
a)denumirea şi durata societăţii;
b)data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea,
codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut
publicarea;
c)capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi
vărsămintele efectuate;
d)avantajele acordate fondatorilor.
(4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai
directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general
unic."

106.(187.) O societate în comanditã pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost
înmânate comanditatilor, purtând semnãturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost
înmânate comanditarilor, purtând semnãtura unui singur administrator.
Sunt îndeplinite conditiile legale la înmânarea actiunilor? Motivati.

L31/1990,Art. 93 (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de


administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic,
respectiv a directorului general unic."
Prin urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. (188.) O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 100 milioane
lei emite 750 actiuni nominative materializate în valoare de 100.000 lei fiecare si 100 actiuni la
purtãtor în valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceastã repartizare prevederilor
legale? Motivati solutia
aleasã.

L31/1990,Art. 94 (1)Acţiunile trebuie să fie de o egală valoare; ele acordă posesorilor drepturi
egale.
Felul acţiunilor emise de societate este determinat prin actul constitutiv, numai ca 750 de actiuni
nominative in valoare de 100.000 lei fiecare si 100 de actiuni la purtator in valoare de 25.000 lei
fiecare totalizeaza 77,5 milioane lei si nu 100 milioane lei cat este valoarea capitalului social.
Nu se respecta preved. legale.

35
108. (189.) Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãti pe actiuni potrivit
cãreia capitalul social de 80 milioane lei este divizat în 60 actiuni ordinare a câte un milion fiecare
si 20 actiuni cu dividend prioritar a câte un milion fiecare? Motivati.

L31/1990,Art. 95 (2)Acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din
capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea
actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este
legala.

109. (190.) Din cele 300 de actiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o societate
comercialã în urma distribuirii lor cãtre actionari s-a constatat cã:
– 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;
– 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;
– 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;
– 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.
S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasã.

Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de


supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara
drept de vot.
Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala .

110. (191.) În actul constitutiv al unei societãti pe actiuni s-a prevãzut posibilitatea
constituirii de adunãri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni
respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fãrã drept de vot,
stipulându-se numãrul minim
al actionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu
s-a prevãzut nimic în legãturã cu conditiile în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a
doua convocare) si numãrul de voturi necesare luãrii unei hotãrâri valabile.
În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor special pot fi nule?

Art. 116 (2) Dispoziţiile cu privire la convocarea, cvorumul şi desfăşurarea adunărilor generale
ale acţionarilor se aplică şi adunărilor speciale.
(3) Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale
corespunzatoare.
Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece aspectele invocate in
intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale – aceleasi ca si pt.
adunarile generale.

111. (192.) A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate


comercialã pe actiuni. Deoarece doreste sã le înstrãineze, odatã cu încasarea pretului lor, le
înmâneazã cumpãrãtorului. Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre
cumpãrãtor? Motivati solutia aleasã.

Art. 98 (1)Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se


transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată
de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor.
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite
prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii
lor.
36
Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila.

112. (193.) În actul constitutiv al unei societãti comerciale în comanditã pe actiuni se


prevede expres cã actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, se pot transmite
cãtre terti, cu conditia ca dobânditorii sã devinã actionari comanditati cu atributii de administrare.
Este legalã stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasã.

Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de


supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara
drept de vot.
Actionarii comanditati cu atributii de administrare nu pot dobandi acţiuni cu dividend prioritar fără
drept de vot.
Deci nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor avea atributii de
administrare.

113. (194.) A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sã i le cesioneze lui
I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneazã declaratia de cesiune si o semneazã
alãturi de semnãtura cumpãrãtorului (cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si
plata lor se
face la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate sã devinã actionar al societãtii
emitente?
Motivati solutia aleasã.

Art. 98 (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se
transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată
de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor.
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se
transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de
mandatarii lor.
Prin urmare, momentul transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor este independent de
momentul plăţii acestora şi, în cazul speţei descrise, data la care cesionarul devine acţionarul
societăţii emitente coincide cu data semnării declaratia ce cesiune şi anume 01/03/2005.

114.(195.) A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercialã, pe care le cesioneazã


lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. aflã cã actiunile nu erau integral plãtite si este
urmãrit la platã de societatea emitentã. I.O. refuzã plata argumentând cã, potrivit legii, A.T.
trebuia urmãrit la platã timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv
considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligatia de platã s-a stins prin
prescriptie, la 17 martie 2004.
Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

Art. 98 (3)Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata acţiunilor timp de
3 ani, socotiţi de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul acţionarilor.
Din enunţul problemei rezultă clar că societatea şi-a exercitat dreptul de opţiune pentru
prima variantă din art. 100) : urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante, situaţie în care
invocarea prescripţiei obligaţiei este nejustificată.
Mai mult, legea prevede că „subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de
plata acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în
registrul acţionarilor” (art. 98 (3)).

37
Presupunând că urmărirea la plată începe în intervalul de 3 ani de la data menţiunii (adică în
perioada 24/02/2005 – 24/02/2008) şi ţinând cont de cele prezentate mai sus, refuzul de plată al lui
IO NU este întemeiat, acesta trebuind să răspundă solidar cu AT.

115. (196.) O societate pe actiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2004 constatã cã la


data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de vãrsãmânt.
Cum îi poate invita sã-si îndeplineascã aceastã obligatie? Motivati solutia aleasã.

Art. 100 (1)Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele
prevăzute la art. 8 lit. d) şi la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita să-şi îndeplinească această
obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar de largă răspândire.

116. (197.) Ce solutie va putea adopta consiliul de administratie în cazul în care,


chiar în urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat vãrsãmintele? Motivati
solutia aleasã.

Art. 100 "(2) In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele,
consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru
varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative."

117. (198.) O societate comercialã pe actiuni are trei actionari care în termen de un an de
la înmatriculare nu si-au executat obligatia de platã a vãrsãmintelor restante. Dupã împlinirea
acestui termen, respectând dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sã plãteascã si, constatând cã nici
în urma somatiei nu-si îndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.
Din ce moment este opozabilã tertilor aceastã decizie? Motivati solutia aleasã.

Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu
specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate.
Data publicării în MO este şi data la care această decizie devine opozabilă părţilor.

118. (199.) Constatând neîndeplinirea obligatiilor de vãrsãmânt a unor actionari, si cã nici


dupã somatia publicatã în conditiile legii debitorii nu-si achitã datoria, consiliul de administratie al
unei societãti pe actiuni decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publicã în
Monitorul
Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate.
Este legalã aceastã mãsurã? Motivati solutia aleasã.

Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu
specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate.
Masura nu este legala, trebuia doar numarul de ordine al actiunilor publicat nu si numele
actionarului.

119. (200.) În cazul în care o societate pe actiuni decide si publicã decizia de


anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au îndeplinit vãrsãmintele restante este
obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia
aleasã.

38
Art. 100 (4)În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi
vândute.
(5)Sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi
de vânzare, a dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat
acţionarilor.
(6)Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii
sau dacă vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte
împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform art. 98.
(7)Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate societăţii, se va
proceda de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu diferenţa dintre acesta şi capitalul
existent
Micsorarea capitalului social nu este obligatorie decat in conditiile de mai sus.
În astfel de situaţii, NU este obligatorie reducerea imediată a capitalului social cu valoarea
acţiunilor anulate.
Potrivit Legii 31/1990 , o astfel de măsură este imperativă/obligatorie abia după ce o serie de paşi
au fost parcurşi, iar valoarea recuperată nu acoperă integral vărsământul ce ar fi trebuit efectuat
de acţionari.

120. (201.) Actionarul A.T. detine la o societate pe actiuni trei actiuni nominative, având
numerele de ordine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru cã a întârziat cu plata acestora,
consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupã publicarea deciziei de anulare, emite
noi actiuni, având
numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 10.000 lei fiecare, pe care le pune în vânzare.
Este corectã solutia adoptatã? Motivati solutia aleasã.
Art. 100 (4)În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi
vândute.
Dacă societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit să atribuie noilor acţiuni emise
numerele 34, 35 şi 36 şi NU 40, 41 şi 42, aşa cum a procedat societatea. Prin urmare, soluţia
adoptată de S.A NU este corectă.

121. (202.) În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrti din
actiunile emise si revânzarea lor ca sanctiune a neplãtii vãrsãmintelor restante de cãtre
actionarii titulari, se pune problema ce sumã se va restitui actionarilor ale cãror actiuni
au fost anulate? Motivati solutia aleasã.

Art. 100 (4)În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi
vândute.
(5)Sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi
de vânzare, a dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat
acţionarilor.
Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituită acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate
reprezintă valoarea rămasă după deducerea din preţul obţinut din vânzare a următoarelor:
Cheltuielile de publicare şi vânzare
Dobânzi de întârziere la plată a vărsămintelor
Valoarea vărsămintelor neefectuate

122. (203.) O societate pe actiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de actiuni, a efectuat
urmãtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si vânzarea noilor actiuni emise în locul celor
anulate, 6.000 lei pentru dobânzile de întârziere,iar din vânzarea noilor actiuni s-a obtinut doar
suma de 3.000 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivatia solutia aleasã.
39
Art. 100 (6)Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate
societăţii sau dacă vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte
împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform art. 98.
Potrivit Legii 31/1990, în astfel de situaţii societatea poate să se îndrepte împotriva subscriitorilor
şi cesionarilor. Dacă suma rămasă neacoperită nu poate fi recuperată de la aceştia, societatea va
proceda imediat la reducerea capitalului social.

123. (204.) A.T., dobânditor a 10 actiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora
de la data înregistrãrii cesiunii în registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmãrit în mod
solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi
actiuni, ca urmare a anulãrii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi
acoperite pentru vânzarea noilor actiuni, neexistând persoane interesate sã cumpere.Deoarece
societatea comercialã s-a înregistrat în registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat
plata pentru care era urmãrit în mod solidar, motivând cã obligatia era prescrisã.Este corectã
argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasã.

Art. 98 (3)Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata acţiunilor timp de 3
ani, socotiţi de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul acţionarilor.
Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la cesionarea actiunilor nu
de la infiintarea societatii
Argumentele aduse de AT în sprijinirea refuzului său de a răspunde solidar cu IO pentru
recuperarea cheltuielilor prilejuite de vânzarea acţiunilor noi emise în urma anulării acţiunilor
cesionate NU sunt corecte. Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 prevede că (art. 98 (3))
subscriitorii şi cesionarii ulteriori răspund solidar de plata acţiunilor timp de 3 ani de la data
înscrierii menţiunii de transmitere în registrul acţionarilor. Mai mult, aceeaşi lege prevede că dacă
vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea se poate îndrepta asupra subscriitorilor
sau cesionarilor pentru recuperarea tuturor costurilor legate de vânzare. Mai mult decât atât, Codul
Comercial prevede că acţiunile ce derivă din contractul de societate sau alte operaţiuni sociale se
prescriu în termen de 5 ani (art. 949 (1) Cod Comercial).
Agumentul adus de AT potrivit căruia refuză plata datorită faptului că au trecut 4 ani de la
constituirea societăţii conduce spre concluzia că raţionamentul său a avut la bază calcularea celor
3 ani începând cu data scadentă a vărsămintelor neefectuate (12 luni de la înmatricularea
societăţii) şi nu de la data înscrierii menţiunii de transfer în registrul acţionarilor.
Având în vedere că data la care s-a început urmărirea solidară este înăuntrul celor 3 ani de la data
transferului dreptului de proprietate (03/05/2005 – 03/05/2008), AT răspunde solidar cu IO pentru
plata acţiunilor.

124. (205.) O societate comercialã pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vânzarea noilor


actiuni si acoperirea dobânzilor de întârziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplãtii integrale a
acestora, suma de 35 milioane lei, recuperând din vânzarea noilor actiuni emise în locul celor
anulate doar 10 milioane lei. Urmãrindu-i la platã pentru diferentã în mod solidar pe actionarii
subscriitori
si cesionarii ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neputând acoperi întreaga sumã datoratã
societãtii, adunarea generalã a actionarilor a decis reducerea capitalului social cu suma de 15
milioane lei.
Este legalã decizia? Motivati solutia aleasã.

Art. 100 (6)Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate
societăţii sau dacă vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte
împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform art. 98.
(7)Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate societăţii, se va
proceda de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu diferenţa dintre acesta şi capitalul
existent.
40
Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuia redus cap social era de 10 mil lei .

125. (206.) Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sã voteze în
AGA din data de 17 martie 2005 în locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate.
În lipsa oricãrei stipulatii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate exercita A.T. la
data de 17 martie 2005 în nume propriu? Motivati solutia aleasã.

Art. 101 (1)Orice acţiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul
constitutiv nu s-a prevăzut altfel.
Art. 120 Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală, proporţional cu numărul
acţiunilor pe care le posedă, cu excepţia prevăzută la art. 101 alin. (2).
Art. 125 - (1) Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei
imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala.
Art. 128 - (1) Dreptul de vot nu poate fi cedat.
(2) Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu
instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de
reprezentare este nula."
Potrivit Legii societăţilor comerciale, acţionarii nu pot fi reprezentaţi în adunările generale decât de
alţi acţionari în baza unei procuri speciale iar fiecare acţiune plătită dă dreptul la un vot în
adunarea generală.
Din enunţul problemei rezultă că:
Atât acţiunile lui AT, cât şi ale celuilalt acţionar sunt integral achitate
AT, care a fost mandatat de un acţionar al societăţii, este la rândul său acţionar
Prin urmare, condiţiile pentru exercitarea de către AT a drepturilor de vot aparţinând celuilalt
acţionar sunt îndeplinite şi poate exercita în AGA din 17/03/2005 un număr de 15 voturi în nume
propriu si 5 voturi in numele celuilat actionar.

126. (207.) Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la societatea comercialã „Coral” SA.
Actul constitutiv al societãtii prevede cã dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de
actiuni este limitat. Actionarul A.M. considerã cã stipulatia din actul constitutiv este nelegalã,
deoarece Legea nr. 31/1990,republicatã si modificatã, formuleazã principiul proportionalitãtii,
potrivit cãruia orice actiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA. Este temeinicã sustinerea lui
A.M.? Motivati solutia aleasã.

Art. 101 (1)Orice acţiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul
constitutiv nu s-a prevăzut altfel.
(2)Actul constitutiv poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai mult de
o acţiune.
Susţinerea lui AM nu este întemeiată.
Având în vedere că AM deţine mai mult de o acţiune (50), stipulaţia de limitare a voturilor din actul
constitutiv este perfect legală, iar principiul proporţionalităţii invocat de acesta nu poate fi aplicat
în circumstanţele descrise de problemă.

127. (208.) Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este în întârziere
cu plata vãrsãmintelor, consiliul de administratie al societãtii comerciale care a emis actiunile
decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-si
execute
obligatia la 15 aprilie 2005, respectând dispozitiile legii. De la ce datã este suspendat dreptul
de vot în AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasã.

41
Art. 101 (3)Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sunt la curent cu
vărsămintele ajunse la scadenţă.
Conform datelor din problemă, potrivit legii, societatea l-a somat pe AM să-şi execute obligaţia la
15/04/2005, dată care reprezintă scadenţa vărsămintelor.
Prin urmare, dreptul de vot al lui AM este suspendat de la 15/04/2005 cand actionarul nu si-a
executat obligatia ajusa la scadenta

128. (209.) Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi mostenesc si
actiunile lui A.M. la societatea comercialã „Relon” SA. Tinând cont cã este vorba de 17
actiuni nominative, câte va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasã.

Art. 102 (2)Când o acţiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu
este obligată să înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant
unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune.
În cazul de faţă, cei trei fraţi vor moşteni câte 5 acţiuni nominative fiecare (5x3=15), iar pentru
cele 2 acţiuni (indivizibile) rămase vor trebui să desemneze un reprezentant unic pentru
exercitarea drepturilor rezultând din acţiune.

129. (210.) Doi frati achizitioneazã prin cesiune 29 de actiuni la purtãtor de la o societate
comercialã pe actiuni. Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevãzut de câte actiuni
vor
beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata pretului? Motivati solutia aleasã.

Art. 102 (3)De asemenea, când o acţiune la purtător aparţine mai multor persoane, acestea
trebuie să desemneze un reprezentant comun.
Ţinând cont de cele prezentate, cei doi fraţi vor beneficia fiecare de 14 acţiuni (14x2=28), urmând
ca pentru acţiunea rămasă să desemneze un reprezentant comun.

130. (211.) Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobândesc certificat de mostenitor


în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se aflã si 10 actiuni la societatea
comercialã „Sara” SA. Tinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte
restante cãtre societatea comercialã, pentru cât din datoria defunctei poate fi tinut A si
pentru cât B? Motivati solutia aleasã.

Art. 102 (4)Atât timp cât o acţiune este proprietatea indiviză sau comună a mai multor persoane,
acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.
Prin urmare, atât A cât şi B răspund solidar pentru întreg vărsământul restant.

131. (212.) Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de actiuni proprii în


valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei au fãcut opozitie 30 de actionari
motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, interzice expres dobândirea de actiuni
proprii.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.

Art. 103 Societatea nu poate subscrie propriile actiuni


(3) Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie, respectiv ai
directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite contravaloarea

42
actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul, a actiunilor
subscrise in conditiile alin. (2)."
Analizând datele problemei şi comparându-le cu prevederile legale rezultă că decizia luată de
AGA extraordinară este perfect legală, iar opoziţia celor 30 de acţionari este nejustificată,
deoarece:
Decizia a fost luată de AGA extraordinară (excepţia de la regula generală de interzicere a
dobândirii de acţiuni proprii);
Valoarea acţiunilor proprii dobândite se încadrează în procentul de 10% din capitalul subscris
impus de lege (conform enunţului, societatea răscumpără 5%)
Având în vedere că enunţul nu oferă informaţii complete referitoare la celelalte două condiţii
(acţiuni liberate şi capital integral vărsat şi modul în care se va face plata) am considerat că şi
acestea sunt îndeplinite

132. (213.) Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti în comanditã pe actiuni a


decis dobândirea de actiuni proprii, astfel încât, împreunã cu cele aflate în portofoliul sãu,
reprezintã 10% din capitalul social subscris. În cadrul adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii,
capitalul vãrsat reprezintã 90%
din capitalul subscris. Este legalã decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia
aleasã.

Art. 103 (3) Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie,
respectiv ai directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite
contravaloarea actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul,
a actiunilor subscrise in conditiile alin. (2)."
Decizia luată de AGA extraordinară este în afara legii deoarece nu respectă condiţia de capital
social subscris vărsat integral (conform datelor problemei acesta este de 90% din capitalul
subscris).
Referitor la această problemă, societăţilor în comandită pe acţiuni li se aplică aceleaşi reguli ca şi
societăţilor pe acţiuni.

133. (214.) În conditiile în care AGA extraordinarã, hotãrând dobândirea de actiuni proprii
în conditiile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea operatiunii 12 luni, depãsirea
acestui termen si realizarea efectivã dupã 20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de
dobândire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã.

Art. 103 (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume
propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru
sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora.
Realizarea efectiva dupa 20 luni va atrage nulitatea absoluta.

134. (215.) În cazul în care un actionar garanteazã un împrumut bancar cu


actiunile sale nominative materializate, unde trebuie înregistrat gajul constituit asupra
actiunilor? Motivati solutia aleasã.

"Art. 106. - (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie
garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale
institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea
dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu

43
determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a
rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv."

135. (216.) A.M. a dobândit de la I.O. 10 actiuni la purtãtor materializate la data de 1


martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le
constituise ca garantii pentru un împrumut bancar pe care nu l-a restituit.
Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivati solutia aleasã.

Daca garantia nu a fost inregistrata pana la 1 martie 2005 in Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare, AM poate invoca inopozabilitatea garantiei fata de el care este tert.

136. (217.) Se considerã legal întrunitã AGA unei societãti comerciale pe actiuni, publicatã
în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, fãrã sã se mai solicite publicarea si într-un ziar din localitatea în
care se aflã sediul societãtii comerciale, deoarece în acea localitate nu existã niciun ziar? Motivati
solutia aleasã.

Art.117-(3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre
ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata
localitate. Convocarea va fi depusa la Regia Autonoma «Monitorul Oficial» in vederea publicarii, in
termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii de catre consiliul de administratie a deciziei de
intrunire a adunarii generale.
Nu este legala intrunirea AGA .

137. (218.) În textul convocãrii pentru prima adunare generalã a asociatilor se precizeazã
cã, dacã nu se tine prima adunare, programatã la orele 12,00 în aceeasi zi, la orele 18,00, va avea
loc cea de-a doua adunare. Este legal întrunitã AGA? Motivati solutia aleasã.

Art. 118 (1)În înştiinţarea pentru prima adunare generală se va putea fixa ziua şi ora pentru cea
de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea ţine.
(2)A doua adunare generală nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare.
Nu este legal.

138. (219.) A.M., actionar la o societate pe actiuni, sustine cã adunarea generalã a


actionarilor din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece, desi convocatorul afisat
la sediul societãtii a fost semnat încã din data de 1 aprilie 2005 de cãtre toti actionarii înscrisi în
aceasta, numele sãu
nu se regãsea pe aceastã listã si, în consecintã, el nu a semnat. În replicã, administratorul unic al
societãtii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere cu vãrsãmintele datorate societãtii si cã, pe
perioada cât întârzie, dreptul sãu de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia
aleasã.

Art. 101 (3)Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sunt la curent cu
vărsămintele ajunse la scadenţă.
Chiar daca unul din actionari are dreptul de vot suspendat, convocatorul trebuia semnat si de
el, caci nu pierde dreptul de a participa la acele adunari.
El pierde doar dreptul de vot.

139. (220.) Actionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã si ca atare
nu-i este opozabilã, deoarece, desi el a votat contra, hotãrârea a fost consideratã adoptatã.
44
Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

Art. 132 (1)Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt
obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

140. (221.) În cadrul unei societãti comerciale pe actiuni, actionarul persoanã juridical este
reprezentat în cadrul AGA de organele sale de conducere, în spetã de vicepresedintele consiliului
de administratie. În procesul-verbal al AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care
considerã nelegalã participarea vicepresedintelui consiliului de administratie, atât timp cât nu-si
prezintã procura specialã care sã-l împuterniceascã sã participe, în numele actionarului – persoanã
juridicã, la AGA.
Este temeinicã sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasã.

Art. 125 (2)Acţionarii care nu au capacitatea legală, precum şi persoanele juridice pot fi
reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali, care, la rândul lor, pot da procură specială altor acţionari.
Nu este temeinica, intrucat persoanele juridice sunt reprezentate in AGA de reprezentantii
legali (presedinte, vicepresedinte etc) care nu trebuie sa aiba procura speciala daca face dovada
calitatii de reprezentant legal.

141. (222.) Actionarul I.O. a atacat în justitie hotãrârea adunãrii generale a societãtii
comerciale pe actiuni a cãrui actionar este, invocând absenta sa la AGA, fapt consemnat si în
procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considerã cã hotãrârea AGA nu îi este
opozabilã si nu poate
produce efecte nici fatã de ceilalti actionari.
Ce va hotãrî instanta de judecatã? Motivati solutia aleasã.

Art. 132 (1)Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt
obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Instanta va hotari ca hotararea AGA ii este opozabila si va produce efecte.

142. (223.) Actionarul A.M., detinãtor al unui numãr de actiuni reprezentând 51,31%
din capitalul social, s-a adresat instantei judecãtoresti, solicitându-i sã autorizeze convocarea
adunãrii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivând cã, desi erau întrunite
conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societãtii comerciale
refuzã sã o convoace.
Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasã.

"Art. 119. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea
generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul
social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde
dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
(3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea
generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a
directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat
cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta
la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
Instanta va admite cererea de convocare.

143. (224.) Administratorul unei societãti comerciale pe actiuni a cerut întrunirea AGA
ordinarã la o a doua convocare, considerând cã la primul termen nu s-a întrunit cvorumul legal de
45
actionari reprezentând cel putin jumãtate din capitalul social. Actionarii reprezentând întregul
capital social au
respins cererea administratorului, sustinând cã, din cauza faptului cã prima convocare se
datoreazã actionarilor reprezentând întregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au
fãcut opozitie, adunarea se poate considera valabil întrunitã chiar fãrã întrunirea cvorumului legal
invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.

Art. 121 Acţionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu
se opune, să ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără
respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.
AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate.

144. (225.) În fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut cã, în mod gresit,
prima instantã i-a respins actiunea ca tardivã (intentatã prea târziu),deoarece, pentru actiunea în
anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale contrare actului constitutiv, termenul general de
prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã16
zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial. Este temeinicã sustinerea lui A.M.?
Motivati solutia aleasã.

Art. 132 (3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil,
iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.
(2) Hotararile adunari generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in
termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, partea a IV –a, de oricare dintre
actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se
insereze aceasta in procesul – verbal al sedintei.
Actiunea in anulare (nu pentru motive de nulitate absoluta) se introduce in termen de 15 zile libere
de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial. Actiunea lui AM nu este temeinica.

145. (226.) Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 actiuni nominative a fost transmis de
A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot în adunarea generalã
extraordinarã din data
de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasã.

Art. 124 (1)Dacă acţiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de
aceste acţiuni aparţine uzufructuarului în adunările generale ordinare şi nudului proprietar în
adunările generale extraordinare.
Dreptul de vot conferit de aceste acţiuni aparţine lui AM ca nud proprietar la adunarea generale
extraordinare de la 01.06.2005.

146. (227.) A.M., actionar al unei societãti comerciale pe actiuni, si-a depus în gaj 10
actiuni la purtãtor la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la
data de 15 noiembrie 2005. Dacã la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare generalã
extraordinarã, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasã.

Art. 124 (2)Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot
aparţine proprietarului.
Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine
proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de
proprietate.

46
147. (228.) Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu, îi dã
procurã specialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la adunarea din 17 martie 2005 pe
actionarul major I.M., deoarece la acea datã tutorele sãu nu poate fi prezent la AGA.
Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivati solutia aleasã.

Art. 125 (2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi
reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane
imputernicire pentru respectiva adunare generala.
(3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de
actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile
vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la
randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In cauza, imputernicirea nu este legala intrucit
aceasta trebuia data de tutore.

148. (229.) La data de 17 martie 2005 actionarii neplãtiti îsi formuleazã cererea pentru
plata dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea emitentã si-a
dobândit 9% din propriile actiuni în 2003. Poate ea sã se alãture celorlalti actionari creditori
ai dividendelor? Motivati solutia aleasã.

Art. 107 - (1) Constituirea de garantii reale asupra propriilor actiuni de catre societate, fie direct,
fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, este
considerata a fi dobandire in sensul art. 1031, 104, 1041, 105, 1051 si 106.
Actiunile proprii dobandite conform prevederilor L 31/1990 , in baza hotararii adunarii generale
extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, nu dau drept la dividende.
=> Societatea nu se poate alatura celorlalti actionari creditori ai plati dividendelor.

149. (230.) Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãti pe


actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respectând prevederile actului
constitutiv, sã se treacã la vot deschis în vederea alegerii.
Este legalã propunerea formulatã? Motivati solutia aleasã.

Art. 130 (2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie,
respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, pentru
revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de
administrare, de conducere si de control ale societatii."
Nu, intrucat votul secret este obligatoriu.

150. (231.) Ca urmare a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a unei societãti pe


actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul majorãrii capitalului social si al schimbãrii
sediului social. Pentru aceasta s-a întocmit un act aditional cuprinzând testul integral al clauzelor
modificate.
Pentru opozabilitate fatã de terti a hotãrârii AGA se va depune la registrul comertului si se va
publica în Monitorul Oficial textul hotãrârii AGA sau actul aditional, sau si una si
cealaltã? Motivati solutia aleasã.

Art. 131 "(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de
15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

47
În cazul în care aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se va putea publica
numai actul adiţional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.

151. (232.) În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei societãti
pe actiuni a fost revocat din functie. Un actionar a atacat în instantã hotãrârea adunãrii generale
de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul
societãtii si, tinând cont cã cererea se solutioneazã în contradictoriu cu societatea, se
pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul a fost revocat?
Motivati solutia aleasã.

Art. 132 (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de
administratie, respectiv prin directorat.
(6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, respectiv ai
directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de
presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata,
pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege alta persoana.

152. (233.) Când se poate retrage un actionar al unei societãti pe actiuni si care
este
procedura în acest caz? Motivati solutia aleasã.

"Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul
de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai
daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii
adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit.
a)-c),si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d).
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe
care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

153. (234.) O societate cu rãspundere limitatã este actionar în cadrul unei societãti
pe actiuni. Pentru cã nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, societatea
cu rãspundere limitatã, ca actionar persoanã juridicã, se retrage din societatea pe actiuni.
Ce se va întâmpla cu actiunile la purtãtor detinute de societatea cu rãspundere
limitatã? Motivati solutia aleasã.

Art. 134 "Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale
au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate,
numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe
care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de
un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua
48
metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de
judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de
administratie.
Art. 103 (1) Societatea nu poate subscrie propriile actiuni.
(2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in
contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat
sa achite contravaloarea acestora.
Actiunile detinute de SRL vor fi dobandite de societate care va trebui sa le instraineze în termen
de cel mult un an în modul stabilit de adunarea generală extraordinară. Cele neînstrăinate în acest
termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul social.

154. (235.) Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru


obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleasã.

Art. 119 –L 161/2003 (1)Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru
obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii co-contractanţi. Creditorii
grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu
le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta
împotriva membrilor grupului.
(2)Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în măsura în care actul constitutiv o permite, un
membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale;
hotărârea de exonerare este opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul comerţului şi a
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile asumate de
grup.
Totodata, actul constitutiv poate sa prevada exonerarea de raspundere a unui nou membru al
grupului pentru obligatiile nascute anterior momentului intrarii sale in grup.
Membrii grupului de interese, pot de asemenea invoca beneficiul de discutiune.
De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care sa se stabileasca
raspunderea doar a unui membru sau chiar si raspunderea la nivelul capitaluluui social.

155. (236.) Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate
constitui grupul de interes economic? Motivati rãspunsul.

Art. 121 – L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.
(2)În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfăşurarea
activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă şi pot avea orice
natură.
(3)Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauză
contrară se consideră nulă.
Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un minim de
capital, mai mult, grupul se poate constitui fara capital.
Aporturile pot fi de orice natura, numerar, in natura, creante.
Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestatiile in munca, el
putand fi considerate ca aport la patrimoniul societatii.

156. (237.) Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub
semnãturã
privatã? Motivati rãspunsul.

49
Art. 120 – L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi
membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.
(2)Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea
grupului sunt consideraţi fondatori.
Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si incheiat in
forma autentica

157. (238.) Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi actionari, unul dintre acestia,
A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulatã la 13 ianuarie 2004, a fost supusã discutiei
adunãrii generale din aceeasi zi, care, în unanimitate, si-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M.
Ulterior, societatea comercialã nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19
noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãtii, în procesul-verbal al adunãrii se
consemneazã participarea lui A.M.
în calitate de actionar. I.O., tert fatã de societate, introduce actiune împotriva societãtii comerciale,
cerând dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând numãrul minim de doi
asociati, se încadreazã în cazurile special de dizolvare.
Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.

"Art. 228. - Societatea pe actiuni se dizolva:


a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;
b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3)."
Art. 237 (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
….. faptul ca societatea nu si-a completat numarul de asociati, in conditiile legii, nu intra in
cazurile stipulate de acest articol.
Din speta rezulta ca nu au fost respectate dispozitiile art. 228, anume ca in termen de 9 luni de la
data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar nu este
completat, dar actiunea pentru dizolvare nu este admisibila neincadrandu-se in cazurile limitative
cand o persoana interesata poate formula cerere de dizolvare conform art. 237.

158. (239.) Într-o societate în comanditã pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M.,
este si administratorul societãtii comerciale. S-a dovedit cã acesta, folosind în interes propriu
semnãtura societãtii, a retras din contul acesteia suma necesarã achizitionãrii din strãinãtate a
unor utilaje si aparaturã electronicã, operatiuni care n-au fost evidentiate în contabilitatea
societãtii.
Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare a societãtii
în comanditã pe actiuni? Motivati solutia aleasã.

Art. 189 (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138, alege alta
persoana in locul administratorului revocat, decedat, sau care a incetat exercitarea mandatului
sau.
(4) Noul administrator devine asociat comanditat.
Nu e o cauza de dizolvare a societatii, intrucat chair daca administratori pot fi numai actionarii
comanditati, totusi in momentul numirii ca administrator a unui comanditar acesta devine automat
comanditat.

159. (240.) Societatea comercialã „Moni” SA avea la constituire un capital social de


90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide reducerea capitalului social la
20.000 lei.
Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea societãtii în SRL.

50
Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data de 15 martie
2007? Motivati solutia aleasã.
.
"Art. 228. - Societatea pe actiuni se dizolva:
a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;
b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3)."
Decizia de transformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar capitalul social
existent corespunde formei de societate SRL

160. (241.) În adunarea generalã extraordinarã a unei societãti pe actiuni s-a hotãrât
dizolvarea societãtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nicio repartitie din activ, dupã o lunã, tot
adunarea generalã extraordinarã, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sã nu se
dizolve, ci sã-si continue activitatea. Este legalã o astfel de revenire asupra primei hotãrâri?
Motivati solutia aleasã.

Art. 231 (1)În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni, cu
majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cât nu s-
a făcut nici o repartiţie din activ.
(3)Creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în condiţiile
art. 62.
Da, este legala, deoarece nu s-a facut nici o repartitie din activ si s-a revenit asupra hotararii cu
majoritatea ceruta.

161. (242.) Când o persoanã detine actiuni la purtãtor ce va trebui sã facã


pentru a-si exercita dreptul de vot în adunarea generalã a actionarilor?

"Art. 123. - (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot
numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare,
cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va
constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse
pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. (243.) Cum se stabileste care sunt actionarii îndreptãtiti sã încaseze


dividende?

Art. 123 (3)Acţionarii îndreptăţiţi să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi sunt
cei înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al
acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă.
Art. 67 "(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul
social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul
stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai
tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar
incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de
intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii
generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu
s-a stabilit o dobanda mai mare.
Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit.
Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele
furnizate de registrul independent privat al actionarilor corespunzătoare datei de referinţă.

51
Actionarii beneficiaza de dividende proportional de cota de participare in capitalul social in
cuantumul stabilit de AGA.

163. (244.) Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor


speciale, prin care actionarii împuternicesc alti actionari sã voteze în locul lor, este de cinci zile
înainte de data la care va avea loc adunarea generalã, iar în convocator se precizeazã un termen
mai scurt, respective de douã zile, care este termenul valabil?

Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul
prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare.
Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.

164. (245.) Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor când toate actiunile
sunt
nominative? Motivati solutia aleasã.

Art. 117 (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai
prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale
electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa,
expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in
registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata
in scris de actionar.

165. (246.) Ce date trebuie sã continã în mod obligatoriu convocarea actionarilor


la
adunarea generalã? Motivati solutia aleasã.

Art. 117 (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv,
convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor."
"Art. 1171. - (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai
multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social.
Art. 118 (1) In intiintarea pentru prima adunare –generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea
de- a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

166. (247.) În ce constã dreptul la expertizã al actionarilor unei societãti pe


actiuni?

Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10%
din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa
analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie
inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului
de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi
analizat si a se propune masuri corespunzatoare."

52
167. (248.) La data de 13 martie 2005 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70
obligatiuni de 50.000 lei si 100 obligatiuni de 75.000 lei. Este legalã decizia societãtii
comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasã.

Art. 167 (2)Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă
posesorilor lor drepturi egale.
Emisiunea de obligatiuni nu este legala.

168. (249.) Subscriind 10 obligatiuni în valoare de 7.500 lei fiecare, ce sumã va


trebui sã verse de la început A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasã.

Art. 170 (2)Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.


Va subscrie 750.000 lei, valoarea obligatiunilor va trebui integral varsata.

169. (250.) Dacã se supun conversiei 100 de actiuni a câte 50.000 fiecare, care va
fi valoarea totalã a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasã.

Valoarea totala a actiunilor va fi de 5.000.000 lei deoarece valoarea nominala a obligatiunilor


convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.--- In cazul in care se convertesc obligatiuni in
actiuni.
Actiunile nu se pot converti in obligatiuni.

170. (251.) În cadrul adunãrii generale, reprezentantul detinãtorilor de obligatiuni a cerut


sã se consemneze în procesul-verbal cã se opune conversiei obligatiunilor în actiuni si cã el
contestã decizia AGA deoarece nu i s-a permis sã voteze. Este întemeiatã pretentia sa?
Motivati solutia aleasã.

Art. 123 Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni …var putea asista la adunarile generale ale
societatii
Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, deci pretentia sa nu este
intemeiata.

171. ( 252). Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre societatea
emitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã si lui dividendele, prezentând ca dovadã
obligatiunea ce o detinea a cãrei scadentã se împlinise. Este întemeiatã pretentia lui A.M.?
Motivatia solutia aleasã.

Art. 123 (3)Acţionarii îndreptăţiţi să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi sunt
cei înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al
acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă.
Art. 67 (1)Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
"(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social
varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de
adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6
luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz
contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul
dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care
a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai
mare
53
Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi
suma imprumutata si dobanzi.
Nu este intemeiata pretentia lui AM

172. (253.) Este suficientã evidenta în registrul actionarilor a valorilor mobiliare


emise de o societate detinutã public, tranzactionate pe o piatã reglementatã? Motivati
solutia aleasã.

Art. 177 (1)În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:
a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute
in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de
tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital;
Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata
reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare

173. (254.) Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru sedinta adunãrii generale
administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia
financiarã anualã pentru exercitiul financiar precedent, însotitã de raportul lor si de
documentele justificative?

"Art. 181. - Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor,


respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita
pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent,
insotita de raportul lor si de documentele justificative."

174. (255.) Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãti pe actiuni?


Motivati
solutia aleasã.

Art. 183 (1)Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5 % pentru formarea
fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
(3)De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin.
(1), excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală,
dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat
amortizărilor.

175. (256.) Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile


de la data adunãrii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul
Finantelor? Motivati solutia aleasã.

"Art. 185. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15
zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma
electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale
situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor
financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea
contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

176. (257.) Care societãti comerciale au obligatia publicãrii în Monitorul Oficial al


54
României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãtii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui
anunt prin care se confirmã depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului
si Ministerul
Finantelor?

Art. 185 (2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului,
pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei.

177. (258.) În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este


încredintatã
unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleasã.

Art. 188 (1)Administrarea societăţii este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi.
(2)Asociaţilor comanditaţi li se vor aplica dispoziţiile prevăzute la art. 80-83, iar asociaţilor
comanditari cele din art. 89 şi 90.
Art. 88 Administraţia societăţii în comandită simplă se va încredinţa unuia sau mai multor asociaţi
comanditaţi.
Administrarea societăţii este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi in societatea
în comandită pe acţiuni

178. (259.) Care registre ale societãtilor pe actiuni se pot tine manual sau în
sistem
computerizat?

Art. 179 Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot ţine manual sau în sistem
computerizat.

179. (260) . Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãtii si la cel


al
sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a fi consultate de
actionari? Motivati solutia aleasã

"Art. 184. - (1) Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul
societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi
consultate de actionari.
(2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe
aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile
administrative implicate de furnizarea acestora."

180
art.64legea insolventei
Cu exceptia salariatilor,ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile,toti ceilalti creditori
ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii,vor depune cererea de admitere a creantelor
Raspuns:da
181
Art. 94
( (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o
combinatie a celor doua variante de reorganizare
55
182
Art. 138
(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana
juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere,
precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor
prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care
si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate
daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la
luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

183 art.19 alin 2 cod procedura


Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale
Deci mai intii se rezolva acuzatia de bancruta

184
Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala
acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa
participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul
judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele
actionarilor/asociatilor
R:Nu de catre asoc.creditorilor
185
Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa,respinge cererea creditorilor

186
Art. 76
(1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare
deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b),
este decazut, cat priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice
debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu
i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

56
187
Art. 75
(1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte
interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul
descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si
in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca
acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti
interesate, dupa caz.
(3) Pana la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis
numai provizoriu.
188

Art. 132
(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii
tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi
inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2).
(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din
averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului,
judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.
189
1.Da este dizolvata daca nu se transforma in SRL cu unic asociat

…)incompatibil cu calitatea de lichidator persoanaΛ 2.art.19 alin6 fizica ce are calitatea de fondator,administrator,cenzor

190
-administratorul se numeste de catre AGA,ordinara
la 20 dec.2006 nu era administrator deci nu putea face convocarea
-instrainarea unor bunuri si numirea celui de-al doilea admin.se face de AGA ordinara

57
58