Mitologie Nordica

In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanice se aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura forme arhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insa simtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erau influentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religia lor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai ales sud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie straveche germana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geografice si fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat. Urme ale totemismului In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice a credintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand, denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porc mistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci, legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa. Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin1. Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre care unele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacrate lui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele. Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prin descoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fie vorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.

1

K. Helm, Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229

2

consacrate sacre.Scriitori bisericesti pomenesc. Este interesant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisati in mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici. Editura politica. unii prietenosi fata de oameni. Bucuresti. 1976. Se ghicea dupa zborul pasarilor. pare-se. astfel erau elfii. Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur. luptatorii care combatusera cu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin. Religia in istoria popoarelor lumii. 1976. dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cu semnificatii speciale – runele. p. despre adorarea focului sacru. Religia in istoria popoarelor lumii. era atestata 1 W. unde o ducau in ospaturi si placeri. A. A. trollii muntilor. Bonn. 27 apud S. care traia in mijlocul unei naturi aspre. p. Cultul funerar Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor. 228-229 3 . Germania. ca si despre izvoare sacre. Magia si mantica Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor. Bucuresti. dar uneori generoase. care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit. Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor. pe alocuri este practicata ingroparea2. dar nu este limpede cum trebuie inteleasa aceasta inviere. O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale a germanilor o avea mantica – ghicitul. oameni-lupi (wer-wolf). Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viata a unui popor de vanatori. 24-25. Editura politica. de asemeanea. a focului. caruia I se atribuia o actiune purificatoare si tamaduitoare1. Helm. dupa comportarea cailor sacri. a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. De aceasta se leaga si credinta in varcolaci. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. Cultul legat de indeletniciri Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii. p. in Walhalla. Tokarev. 1928. Tokarev. Pe de alta parte. despre copaci sacri. altii adesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor. p. 251-253 apud S. ii facea sa nu se teama de moarte. Boudroit. Venerarea spiritelor celor morti. gnomii subpamanteni si altii. fapt care. potrivit mitologiei germane. 228-229 2 Tacit.

Bucuresti. triburile ce se aflau in lupta se destinau adesea dinainte. (Strabon. de cele mai multe ori. in special cele care au devenit zeii unor uniuni tribale. unul pe celalalt. dupa cat se pare. cit.5 apud S. despre care pomenesc in repetate randuri autorii romani. isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului. Tokarev. op.. (Tacit. potrivit spuselor lui Tacit. “si. Religia in istoria popoarelor lumii. studiind sangele si maruntaiele victimelor. adesea erau ucisi oameni . Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei. p. Acestea din urma erau. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor. asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centre intertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. Cinstirea mortilor lua. Editura politica. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra.de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii1. Locurile de oficiere a cultului erau dumbravile sacre. drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii. Pentru a aduce jertfa zeilor. 1976. unde se aflau altarele . In timpul navalirii cimbrilor in Italia. Bucuresti. 231 4 . p. celebra diferite ritualuri. Editura politica. de pilda. 1976. cat si caii. tot ce este viu”. Religia in istoria popoarelor lumii. A. 3) Germanii nu aveau sanctuare si temple. in special prizonieri. unde obstea aducea jertfe. Astfel era. 2.2 Cultul Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfe si in ghicitul vointei zeilor. la frizi si la herusci. Geografia. In sangeroasele razboaie fratricide. Ele faceau pronosticuri asupra sfarsitului razboiului. Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi. Sacrificiile erau foarte crude. care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii era cultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. oficianti ai acestui cult erau capii gintilor si ai familiilor. Tokarev. 228-229 2 S. dumbravile sacre. cel mai puternic dintre triburile sueve. forma unui cult familial gentilic al stramosilor. prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare. p. XXXIX) Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine. dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor. Germania. 1 Boudriot. in genere. A. VII.

daca nu punem la socoteala bucatile de lemn grosolan cioplite ce existau pe alocuri si slujeau drept idoli. prin cuvintele Tuesday (marti). dandu-i forma de om. Tokarev. Ei erau primii giganti. Muspell. Editura Teora. Hr si pana in anul 1100 d. Niflheim. Niflheim. Iar din taramul focului.54 3 Idem. care amintesc de cativa zei importanti ai vikingilor: Tyr. Thor. dandu-i forma de om. Editura politica. A. Mitologie universala.3 Crearea oamenilor Gigantii inghetati traiau acolo unde se impreunau patru rauri de lapte. in timp ce dormea. vikingii si-au imaginat doua taramuri opuse. 228-229 2 Neil Philip. cit. izvorau rauri pline de otrava. Wednesday (miercuri). op. La inceputuri.54 5 . Ymir a adormit si. a transpirat. creatorul uriasilor de gheata si al gigantilor din piatra. 286-289 apud S.1 Suprematia vikingilor Vikingii au avut o civilizatie infloritoare in Scandinavia incepand cu anul 800 d. Hr. Raurile curgeau din vaca magica Audhumla. unul de gheata si unul de foc. 1976. ele au sculptat gheata otravita. care traia in taramul inghetat. Atunci cand Audhumla a lins gheata. sotia lui Odin. p. care imbinau cresterea animalelor si elaborarea de legi cu sangeroasele expeditii de jefuire si cu calatorii temerare de explorare. creatorul zeilor. p. Bucuresti. Ei erau un popor aparte. cu muntii si ghetarii sai. Din taramul de gheata.. Ambele evenimente sunt descrise cu o imaginatie care evoca aievea tinutul inghetat al Scandinaviei. Bucuresti. Din transpiratia sa. care s-a depus strat cu strat in Gap. dusmanii zeilor vikingilor. Intre aceste doua zone era Gap – un mare nimic. p. 215. Thursday (joi) si Friday (vineri). de Vasile Munteanu. Religia in istoria popoarelor lumii. trad. zeul razboiului. ea a creat-o pe Buri. 2 Uriasul din gheata Mitologia vikingilor povesteste atat despre inceputul lumii. Acesta era Ymir. Cand vanturile reci din nord au intalnit vanturile fierbinti din sud. tasneau scantei infioratoare si curenti de aer serpuitori. prima dintre zeii 1 Helm. Odin. zeul tunetului si Frigg. sub bratul sau stang au crescut un barbat si o femeie. cat si despre apropiata distrugere a ei. Miturile lor sunt inca prezente in Anglia de astazi. p.

1 2 Idem. gigantul inghetat. in Islanda. au creat primul om si prima femeie din busteni de frasin si ulm. de noua credinta. pe care i-au gasit pe plaja. p. indivizii umani se puteau alia cu diferiti zei pentru a dobandi inspiratie. tatal lui Bestla. Atat de mult sange a curs din ranile mortale ale lui Ymir. care au devenit zeii vikingilor. la Thingvellir. sangele pentru a crea marea si craniul sau pentru a face cerul. lumea omului.54 Idem. Miturile vikingilor nu au constituit o religie fundamentata teologic. Aveau legi dure. vikingii erau perceputi ca fiind violenti si sangerosi din cauza ca atacurile lor pe mare umpleau victimele de groaza.55 6 . vandalii si vizigotii au profitat de prabusirea Imperiului roman din secolele al IV-lea – al VI-lea pentru a-si intemeia propriile regate. Vili si Ve au hotarat sa-l ucida pe Ymir. iar suprematia vikingilor in Scandinavia poate fi privita ca o ultima tresarire de orgoliu a vechiului spirit germanic. in Europa. pe dealuri. Woden sau Wotan si Thunor sau Donar erau zeii supremi ai popoarelor germanice incepand cu secolul I d. In nordul indepartat. De asemenea. munti sau la izvoare. dragoste sau viata.2 Vanir si Aesir Deseori. putere si noroc. Pe masura ce se transformau din triburi de razboinici in natiuni importante – cum ar fi Anglia anglo – saxona au renuntat la vechile credinte tribale in favoarea crestinismului. Zeii puteau fi venerati in temple sau in afara lor. p. religia pagana a lui Woden a fost inlocuita.vikingilor. Hr. Odin si fratii sai au creat Pamantul de Mijloc. totusi. incat s-au inecat toti gigantii inghetati. Jertfele aduse zeilor erau o modalitate de a obtine protectia lor in batalie. Apoi. Triburile germanice barbare. cum ar fi anglii. saxonii. Intr-o zi. mai putin o familie care a scapat intr-o barca. in paduri. incepand cu secolul al VIII-lea.1 Ultimii barbari Zeii vikingilor isi aveau originile in divinitatile germanice din nordul Europei. Dar zeitele vikingilor datorau mult zeitei daneze a fertilitatii. adusi de apa. folosind trupul lui Ymir pentru a crea uscatul. Bestla. ocupatia lor principala era cresterea animalelor. De aceea. Nerthus. Vili si Ve. Totusi. unul dintre gigantii inghetati mai tineri s-a indragostit de Buri si eu au avut trei fii: Odin. francii. care confereau multe drepturi femeilor si au intemeiat primul parlament. Odin. vechea religie prospera inca. In schimb.

Yggdrasil va fi puternic zguduit. Atunci cand universul se va cutremura din temelii. p. Odin isi leaga calul de Yggdrasil. iar suprematia zeilor razboiului Aesir. podul curcubeului. Se credea ca zeii Vanir. Editura Humanitas. iar Sophus Bugge prin Crucea lui Iisus Hristos. care incearca sa-l doboare. anuntata de profetesa. Conform mitologiei vikingilor. U. dar nu va fi doborat. Odin s-a casatorit cu Frigg. Cele doua ipoteze sunt inacceptabile. Heimdall si Balder. pe buna dreptate. in cataclismul pe care-l vesteste Voluspa si care va pune capat lumii pentru a instaura o noua perioada. Bucuresti. Odin. Acesta era coloana vertebrala a lumii: una in Asgard. iar copiii lor au fost zeii Aesir. de catre Bifrost. au fost venerati primii. Cu apa acestei fantani stropesc Nornele arborele urias pentru a-i reda tineretea si vigoarea. numit Yggdrasil. Dupa ce a creat specia umana. s-a petrecut mult mai tarziu.4) Radacinile lui se infig pana in inima Pamantului. si este greu de crezut ca acest motiv – central in mitologia scandinava – sa fie atat de tardiv.2 Kaarle Krohn a incercat sa explice mitul lui Yggdrasil prin Arborele Vietii din Vechiul Testament. Holmberg observa. Zilnic vulturul se lupta cu vipera. Copacul lumii Vikingii credeau ca in centrul universului era un copac urias. frumosul. si una in Niflheim. Capra Heidrun. p.58 Mircea Eliade. (fig. langa Yggdrasil.288-299 7 . un vultur.Razboi si pace In mitologia vikingilor. taramul zeilor. taramul oamenilor. ai fertilitatii. Tratat de istorie a religiilor. taramul ghetii. Tyr. Asgard era legat de Pamantul de Mijloc. 2006. se afla fantana Urd. zeii erau impartiti in zei importanti ai fertilitatii si ai pacii. ca prezenta vulturului pe Yggdrasil – amanunt absent in traditia biblica – apropie 1 2 Idem. un cerb si o veverita salasluiesc in ramurile lui Yggdrasil. Aceasta conflagratie apocaliptica. una in Jotunheim. era regele zeilor Aesir. zei ai razboiului. Langa el se afla fantana miraculoasa Mimir(meditatia) unde Odin si-a lasat drept zalog si unde se reintoarce neincetat. taramul gigantilor. ca sa-si improspateze si sa-si sporeasca intelepciunea. paradisiaca. nu va avea ca efect dezintegrarea Cosmosului. La radacina lui se afla vipera Nidhogg. creatorul. si practic.1 Yggdrasil este Arborele Cosmic prin excelenta. printre care Thor. Pe aceleasi meleaguri. acolo se aduna zilnic zeii si imprart dreptatea. acolo unde se afla regatul gigantilor si Infernul.

a umplut tinutul Gap. Holmberg intre acest arbore cosmic din mitologia scandinava si tipurile nord-asiatice nu se poate deduce ce deplina rigoare ca primul ar depinde de acestea din urma. statea un vultur. Ele modelau viata oamenilor de la nastere pana la moarte.acest simbol cosmologic mai degraba de tipurile nord-asiatice.cit. Miturile vikingilor se petrec mai degraba pe aceste taramuri. iar sub radacina din Asgard era fantana sortii. unde locuiau oamenii. devorau radacinile lui Yggdrasil. caci din afinitatile descoperite de U. Nidhogg. acest lucru tinandu-l in viata. Sub radacina din Niflheim era izvorul de otrava. solar si subteran. care. Bataile din aripi ale vulturului cauzau vanturile din lumea oamenilor. Zilele in marea sala a lui Odin erau petrecute in lupte pana la moarte. la inceput.289 Neil Philip. al opozitiei celor doua principii. Aceasta apa cadea pe pamant sub forma de roua pentru a sustine si reimprospata lumea.. Sub fiecare dintre cele trei radacini ale copacului curgea un izvor. De asemenea ele udau copacul.1 Radacini si taramuri Un sarpe rau. Este greu de spus daca elemente iudeo-crestine au intervenit sau nu in plasmuirea lui Yggdrasil. Fiinta si Necesitatea. dar.58 8 . Lupta dintre vultur si sarpe este un simbol cosmologic al luptei dintre lumina si intuneric. Apoi. era fantana intelepciunii. Una dintre ele era sa mori in lupta. in fiecare zi. p. pentru a fi dusi sa traiasca in marea sala a lui Odin din Valhalla. Sub radacina din Jotunheim. supraveghind intreaga creatie. op. decat pe Pamantul de Mijloc. Pamantul de Mijloc era legat de Asgard prin podul curcubeului si existau cai pentru fiintele umane de a ajunge acolo. In varful copacului. Razboinicii vikingi sperau sa fie alesi de valkyrii. cu apa curata din fantana intelepciunii. Razboinicii din Valhalla erau numiti Einheriar. ei noapte petreceau si beau mied. in fiecare seara. zeite ale destinului: Soarta. unde traiau cele trei norne. gigantilor si mortilor la fel cum templul zeilor era sustinut de coloane din trunchiuri de copac uriase.2 Taramuri separate Yggdrasil sustinea taramul zeilor. nimicul aflat intre focul si gheata de la inceputul lumii. Ei au parasit Valhalla numai atunci cand s-au dus sa 1 2 Idem. spirite feminine al caror nume inseamna “cele care aleg oameni ucisi”. razboinicii erau readusi la viata. Hraesvelg. p.

magia. In culmea agoniei. accesibila femeilor si barbatilor. In principal. Impreuna cu fratii sai.5) Thor este. p. Poeziile scandinave consemneaza numele multor valkyrii. inspiratiei si magiei. Thor ii ocrotea pe oamenii simplii.1) Odin era zeul razboaielor si al mortilor. el ii apara pe muritori in fata fortelor dezlantuite ale naturii. cat si al primaverii. care era patronul nobililor. sotia sa preferata.cit.3 (fig. cand razboinicii si zeii s-au luptat cu puterile lumii subpamantene. in scrurt timp.289 Magda Stan si Cristian Vornicu. 2007. In general. se prea poate ca acest aspect sa fi implicat si anumite ramasite ale samanismului. care s-a indragostit de un muritor. Si-a dat un ochi pentru o singura inghititura din izvorul intelepciunii. dominata de Odin. iar ca animal de lupta. zeul reprezenta razboiul. Ed. Wednesdey (in limba engleza. cum ar fi Sigrdrifa. s-a intins si a apucat runele pe care vikingii le foloseau pentru scris si prezicere. Antichitatea. op.196 3 Mircea Eliade. Luptatorii lui Odin se manifestau in timpul vietii prin starea de berserk.. A stat atarnat noua zile si noua nopti de Copacul Lumii strapuns de o sulita. Alaturi de el se afla Frigg. Chipul lui Wodan era legat de viata psihica a omului. Atunci cand se aseaza pe tronul sau. iar “ziua lui Wodhan” va deveni. intelepciunea si era ocrotitorul nobililor.98 9 . p. Odin a construit universul. Istoria lumii pentru toti.2 (fig. Spre deosebire de Odin.lupte in mitica batalie finala de la Ragnarok. mama zeilor. dar si al poeziei. care erau spanzurati pe arbori. fiind extrem de popular. Referitor la valkyrii. cu opt picioare. valkyriile ii serveau pe razboinici atunci cand petreceau in Valhalla. Bucuresti. al 1 2 Idem. p. constituit din noua lumi suprapuse. adica miercuri. Lui ii erau jertfiti oameni. Avea atributii complexe: ca si Odin. zeul purta pe umeri doi corbi care reprezentau Ratiunea si Memoria. Aceste rune i-au dat multe puteri. zeita dragostei. Sleipnir. campionul zeilor. cu variante in alte limbi germanice). Una dintre ele era Asgard. ele cereau sufletele luptatorilor care mureau in lupta si le escortau in sala lui Odin. exprimata printr-un comportament asemanator lupilor: cutezanta nemarginita si furie orbitoare. era sa mori sacrificat. Zeii germanici Odin era asemanat de romani cu zeul Mercur. un cal fermecat. Niculescu.1 O a doua cale de a sta alaturi de zei si de a evita chinurile infernului. era atat un zeu al razboiului. prin excelenta. arhetipul eroilor germanici. De asemenea. Odin avea ca arma principala teribila lance Gungnir. creatia.

2 Baldr. Impreuna cu stralucitorul Baldr a murit si sotia sa. Zeul locuia intr-o casa cu mai mult de 500 de camere. casniciei si maternitatii. ocrotitoarea iubirii. Nanna. deoarece reprezenta forta nemasurata a trasnetului. pe care l-au plans toate elementele insufletite si neinsufletite ale naturii. cea cu par de aur. zeul frumusetii. fara acoperis si calatorea intr-un car de foc. zeita florilor si a gingasiei feminine. adusa de zeul Loki. Ringhorni.tunetelor si fulgerelor. impinsa apoi spre largul marii.3). a devenit ocrotitoarea pasiunii din dragoste. Astfel.3 Declinul zeilor 1 2 Magda Stan si Cristian Vornicu. Frigg. op. Zeita se deplasa cu un car tras de doua pisici si insotita de trei zane.cit. Freya facea parte din categoria zeilor Vani si l-a invatat pe Odin arta magiei si a prezicerilor. 197 Idem. Rugul a fost aprins pe corabia lui Baldr. zeita muntilor. a fost ucis de o creanga de vasc. dar uitase sa ceara acest lucru si vascului. Pentru ca Loki a fost vinovat de uciderea fiului lui Odin. pe care-l folosea cu mana imbracata intr-o manusa de fier. fiul lui Odin si al principalei sale sotii. cu care nu s-a putut casatori din cauza uneltirilor zeului infernului. iar simbolul sau era ciocanul Mjolnir (fig. care s-a stins imbratisandu-l. Freya era logodnica uriasului Odhr. acesta a fost legat cu instestinele propriilor sai copii. p. a ierbii si a fertilitatii. de o stanca. a vegetatiei dar si a magiei si podoabelor feminine. Sotia sa era Sif.. si-a primit numele dupa legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor's Day – ziua fulgerului) Frigg era cea de-a treia sotie a lui Odin (si preferata lui). Loki. p. Mama sa ceruse tuturor lucrurilor din lume sa jure ca nu-i vor face niciodata rau lui Baldr. deasupra sa un sarpe picurandu-si veninul.1 (fig. pe rugul pe care trupul zeului fusese asezat. cu exceptia zeului infernului.197 3 Idem.2) Thursday (in engleza) – cea de-a patra zi a saptamanii. La romani era asemanata cu Venus.197 10 . In palatul ei ceresc erau adapostiti aceia care ramasesera fideli celor pe care ii iubeau pana la moarte. Zeita locuia intr-un palat propriu si umbla insotita de sapte divinitati feminine.

op.60 Idem. Propria mitologia anunta finalul bataliei de la Ragnarok. josnica lacomie si 1 2 Neil Philip. pe de alta parte. Adoratia pentru zei s-a perpetuat doar sub forma unor parti disparate in credinte si superstitii populare. argintarii turnau atat ciocane cat si cruci in aceleasi matrite (fig. era condus in 1164 de un episcop crestin.60 11 . orasul Uppsala. pe de o parte.Vikingii pagani din secolul al X-lea d. Acesta a fost adevaratul sfarsit al zeilor. Mai exista profetia ca Loki va conduce hoardele din Infern intr-o corabie facuta din unghiile mortilor. iar lupul Fenrir va inghiti soarele. In perioada de tranzitie dintre paganism si crestinism.Hristos purtau la gat mici amulete in forma de ciocan... astfel. in care ei urmau sa fie infranti. Toate aceste povestiri si profetii pastreaza multe elemente din revelatia primordiala si le gasim relatate de Mantuitorul Iisus Hristos in Evanghelia dupa Marcu. ziua judecatii Se pare ca acest episod al sfarsitului lumii apropie aceasta religie a vechilor germani cel mai mult de crestinism.cit. in care zeii si alaturi de ei. Norvegia s-a convertit in secolele al X-lea si al XI-lea. zeii vikingi au fost pusi in umbra de catre crestinism. pentru ca oferea o promisiune mai sigura a existentei vietii de apoi si. din motive practice de comert si politice.6). a fost fericit sa se converteasca la crestinism pentru a-si pastra noul regat. din Islanda. dar se ruga lui Thor in timpul calatoriilor pe mare si in situatii dificile. pentru a-si asigura protectia lui Thor.. in anul 1016. a votat in favoarea adoptarii crestinismului in anul 1000. Exista multe povestiri care vorbesc despre aceasta cumplita zi. in capitolul 13 iar multe semne prevestitoare Ragnarokului fiind asemanatoare cu cele ale Apocalipsei descrise de Sfantul Apostol Ioan in cartea sa. Thor si Freyr. din Suedia. De fapt. Parlamentul Althing. se spune ca mai intai se va produce o schimbare in ordinea fireasca a lucrurilor – va fi un cumplit razboi. Dar zeii erau pregatiti pentru pieire. Aceste ciocane erau asemanatoare crucifixurilor purtate de crestinii europeni. p. toate fortele luminii se vor infrunta cu raul. Atunci cand regele Cnut al Danemarcei a cucerit Anglia. unde a fost cel mai mare templu a lui Odin. p. Documentele arata ca un viking. Helgi cel Slab. multi scandinavi se puneau la adapost in ceea ce priveste credinta.2 Ragnarok. a spus ca el “credea in Hristos.” 1 Zeii sunt infranti Vikingii s-au convertit la crestinism. Din anul 1300.

Thor a murit in timp ce incerca sa-l rapuna pe sarpele lumii. cu deosebirea ca preschimbarea nu va fi intr-una desavarsita: “si universul va dispare. precum si fiii lui Thor. zeul razboiului. In ultima batalie. p. In cele din urma. iar Fenrir l-a devorat pe Odin. iar luna la randul ei ajunsa si sfartecata. singurii supravietuitori ai bataliei finale. nefiinta. astfel parintii isi vor omori copiii si fratii se vor ucide intre ei. ultimul semn va fi cand pamantul va incepe sa tremure si sa se zguduie va incepe sa tremure si sa se zguduie. precum se spune in vechea carte <<Voluspa>>”. a dat foc lumii. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. 13. p. Lor li s-a alaturat frumosul Balder.202 2 Idem. Catre acest pamant abia format au venit fiii lui Odin.198 12 . In iarba au gasit piesele de sah din aur cu care zeii Aesir obisnuiau sa se joace si au jelit zilele glorioase. de partea sa. acoperit cu aur. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. in fum si intuneric si va fi din nou ca la inceput: haos. Tyr.invidia vor indemna oamenii sa savarseasca lucruri nebunesti si fara deosebire sa se omoare unii pe altii. dar cu fratele sau orb. Mituri si legende. nimeni nu va mai cunoaste mila si indurarea. Enciclopedica. aflam ca vor fi trei ierni. neforma. Loki si Heimdall s-au ucis unul pe celalalt. Jormungand. Ed. Impreuna. care astepta la portile incandescente din Muspell inca de la inceputul timpului. au stat acolo unde era inainte Asgard. eliberat in sfarsit din Infern. jaful si crima vor domni peste tot si peste toate. Vidar si Vali. Cerul nu va mai putea oferi nici o speranta. caci se va intampla si un alt lucru. In sfarsit. Surt. nu a putut sa lupte pentru ca lupul Fenrir i-a sfasiat mana dreapta. 1992. după necazul acela. adica trei ani. lasand cerul negru ca smoala (“Ci în acele zile. stelele vor incepe sa se prabuseasca de la locurile lor.” Mc. iar minciuna.2 Ideea cerului si a pamantului nou. Bucuresti. 24-25). Colectia “Orizonturi Spirituale”. apare si in mitologia scandinava. mult mai ingrazitor: soarele va fi prins din urma de lupul urias care e mereu pe urma sa si va fi sfasiat. Apoi s-a nascut un nou soare si din mare s-a ivit un nou pamant. 1 Elena Maria Moroga. Hoder. timp prezis de proorocii Vechiului Testament. stancile se vor faramita si toate legaturile se vor rupe.1 Despre timpul premargator Ragnarokului. Mitologia nordica. Modi si Magni. atunci padurile se vor smulte din radacini.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful