Mitologie Nordica

In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanice se aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura forme arhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insa simtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erau influentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religia lor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai ales sud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie straveche germana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geografice si fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat. Urme ale totemismului In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice a credintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand, denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porc mistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci, legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa. Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin1. Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre care unele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacrate lui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele. Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prin descoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fie vorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.

1

K. Helm, Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229

2

p. Venerarea spiritelor celor morti. Cultul funerar Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor. ii facea sa nu se teama de moarte. Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur. dar nu este limpede cum trebuie inteleasa aceasta inviere. fapt care. de asemeanea. p. oameni-lupi (wer-wolf). Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor. despre adorarea focului sacru. 251-253 apud S. altii adesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. despre copaci sacri. astfel erau elfii. Pe de alta parte. unii prietenosi fata de oameni. 1976. Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor. dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cu semnificatii speciale – runele. p. pe alocuri este practicata ingroparea2. 228-229 2 Tacit. Editura politica. p. trollii muntilor. Germania. consacrate sacre. Magia si mantica Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor. Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viata a unui popor de vanatori. Bucuresti. dar uneori generoase. care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit. pare-se. Bucuresti. a focului. 228-229 3 . Bonn.Scriitori bisericesti pomenesc. Tokarev. ca si despre izvoare sacre. caruia I se atribuia o actiune purificatoare si tamaduitoare1. Religia in istoria popoarelor lumii. in Walhalla. luptatorii care combatusera cu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin. A. gnomii subpamanteni si altii. Religia in istoria popoarelor lumii. Cultul legat de indeletniciri Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii. 27 apud S. Boudroit. dupa comportarea cailor sacri. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. 1976. care traia in mijlocul unei naturi aspre. potrivit mitologiei germane. O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale a germanilor o avea mantica – ghicitul. Se ghicea dupa zborul pasarilor. 24-25. Este interesant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisati in mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici. Tokarev. unde o ducau in ospaturi si placeri. Helm. A. 1928. a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. era atestata 1 W. De aceasta se leaga si credinta in varcolaci. Editura politica.

Bucuresti. celebra diferite ritualuri. de pilda. dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor. XXXIX) Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine. drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii. la frizi si la herusci. cat si caii. Ele faceau pronosticuri asupra sfarsitului razboiului. despre care pomenesc in repetate randuri autorii romani. In timpul navalirii cimbrilor in Italia. p. asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centre intertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei. op. Acestea din urma erau. in genere. p. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra. forma unui cult familial gentilic al stramosilor. Bucuresti. Tokarev. A. dupa cat se pare. oficianti ai acestui cult erau capii gintilor si ai familiilor.5 apud S. Religia in istoria popoarelor lumii. Locurile de oficiere a cultului erau dumbravile sacre. 3) Germanii nu aveau sanctuare si temple. Religia in istoria popoarelor lumii. Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii era cultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare. Tokarev. In sangeroasele razboaie fratricide. dumbravile sacre. (Strabon. 228-229 2 S. Editura politica. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor. unde se aflau altarele . Geografia.de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii1.2 Cultul Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfe si in ghicitul vointei zeilor. 1976. Sacrificiile erau foarte crude. Germania. adesea erau ucisi oameni . (Tacit. triburile ce se aflau in lupta se destinau adesea dinainte. studiind sangele si maruntaiele victimelor. in special prizonieri. “si. potrivit spuselor lui Tacit.. Astfel era. de cele mai multe ori. VII. unde obstea aducea jertfe. Cinstirea mortilor lua. Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi. cel mai puternic dintre triburile sueve. care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. Pentru a aduce jertfa zeilor. cit. 231 4 . tot ce este viu”. unul pe celalalt. in special cele care au devenit zeii unor uniuni tribale. 2. 1 Boudriot. A. isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului. 1976. Editura politica. p.

dusmanii zeilor vikingilor. trad. Editura politica. dandu-i forma de om. 286-289 apud S. Acesta era Ymir. Intre aceste doua zone era Gap – un mare nimic. p. Thursday (joi) si Friday (vineri). creatorul uriasilor de gheata si al gigantilor din piatra. Miturile lor sunt inca prezente in Anglia de astazi. de Vasile Munteanu. Wednesday (miercuri). Ymir a adormit si. Din transpiratia sa. care traia in taramul inghetat. Mitologie universala. 215. Hr. Atunci cand Audhumla a lins gheata. creatorul zeilor. Din taramul de gheata. Religia in istoria popoarelor lumii. Thor. ea a creat-o pe Buri. Raurile curgeau din vaca magica Audhumla. Editura Teora. sub bratul sau stang au crescut un barbat si o femeie. ele au sculptat gheata otravita.54 5 . zeul tunetului si Frigg.1 Suprematia vikingilor Vikingii au avut o civilizatie infloritoare in Scandinavia incepand cu anul 800 d. Ei erau un popor aparte. care amintesc de cativa zei importanti ai vikingilor: Tyr. in timp ce dormea. prima dintre zeii 1 Helm. p. Bucuresti. Muspell. Ei erau primii giganti. p. Hr si pana in anul 1100 d. izvorau rauri pline de otrava. Iar din taramul focului. a transpirat. p..3 Crearea oamenilor Gigantii inghetati traiau acolo unde se impreunau patru rauri de lapte. La inceputuri.54 3 Idem. cit. Tokarev. care s-a depus strat cu strat in Gap. Niflheim. tasneau scantei infioratoare si curenti de aer serpuitori. Niflheim. zeul razboiului. 228-229 2 Neil Philip. Cand vanturile reci din nord au intalnit vanturile fierbinti din sud. 2 Uriasul din gheata Mitologia vikingilor povesteste atat despre inceputul lumii. cu muntii si ghetarii sai. care imbinau cresterea animalelor si elaborarea de legi cu sangeroasele expeditii de jefuire si cu calatorii temerare de explorare.daca nu punem la socoteala bucatile de lemn grosolan cioplite ce existau pe alocuri si slujeau drept idoli. sotia lui Odin. Bucuresti. Ambele evenimente sunt descrise cu o imaginatie care evoca aievea tinutul inghetat al Scandinaviei. dandu-i forma de om. A. unul de gheata si unul de foc. prin cuvintele Tuesday (marti). op. vikingii si-au imaginat doua taramuri opuse. cat si despre apropiata distrugere a ei. 1976. Odin.

Vili si Ve au hotarat sa-l ucida pe Ymir. vandalii si vizigotii au profitat de prabusirea Imperiului roman din secolele al IV-lea – al VI-lea pentru a-si intemeia propriile regate. unul dintre gigantii inghetati mai tineri s-a indragostit de Buri si eu au avut trei fii: Odin. Vili si Ve. de noua credinta. incat s-au inecat toti gigantii inghetati.1 Ultimii barbari Zeii vikingilor isi aveau originile in divinitatile germanice din nordul Europei. saxonii. Triburile germanice barbare. care au devenit zeii vikingilor. incepand cu secolul al VIII-lea. Apoi. cum ar fi anglii. in Europa. putere si noroc. in Islanda. Miturile vikingilor nu au constituit o religie fundamentata teologic. Odin. sangele pentru a crea marea si craniul sau pentru a face cerul. gigantul inghetat. Dar zeitele vikingilor datorau mult zeitei daneze a fertilitatii. religia pagana a lui Woden a fost inlocuita. Intr-o zi. Atat de mult sange a curs din ranile mortale ale lui Ymir. ocupatia lor principala era cresterea animalelor. dragoste sau viata. Hr. In nordul indepartat. Jertfele aduse zeilor erau o modalitate de a obtine protectia lor in batalie. p. tatal lui Bestla.vikingilor. pe dealuri. p. care confereau multe drepturi femeilor si au intemeiat primul parlament. In schimb. Odin si fratii sai au creat Pamantul de Mijloc.55 6 . Totusi. Zeii puteau fi venerati in temple sau in afara lor. De aceea. totusi. Woden sau Wotan si Thunor sau Donar erau zeii supremi ai popoarelor germanice incepand cu secolul I d. indivizii umani se puteau alia cu diferiti zei pentru a dobandi inspiratie. Aveau legi dure. vikingii erau perceputi ca fiind violenti si sangerosi din cauza ca atacurile lor pe mare umpleau victimele de groaza. Nerthus. adusi de apa. la Thingvellir. mai putin o familie care a scapat intr-o barca.2 Vanir si Aesir Deseori. in paduri. francii. munti sau la izvoare. Pe masura ce se transformau din triburi de razboinici in natiuni importante – cum ar fi Anglia anglo – saxona au renuntat la vechile credinte tribale in favoarea crestinismului.54 Idem. De asemenea. au creat primul om si prima femeie din busteni de frasin si ulm. pe care i-au gasit pe plaja. Bestla. folosind trupul lui Ymir pentru a crea uscatul. iar suprematia vikingilor in Scandinavia poate fi privita ca o ultima tresarire de orgoliu a vechiului spirit germanic. lumea omului. vechea religie prospera inca. 1 2 Idem.

au fost venerati primii. anuntata de profetesa. taramul gigantilor.4) Radacinile lui se infig pana in inima Pamantului. care incearca sa-l doboare. taramul ghetii. Acesta era coloana vertebrala a lumii: una in Asgard. una in Jotunheim.2 Kaarle Krohn a incercat sa explice mitul lui Yggdrasil prin Arborele Vietii din Vechiul Testament. dar nu va fi doborat. Zilnic vulturul se lupta cu vipera. si practic. de catre Bifrost. Odin s-a casatorit cu Frigg. un cerb si o veverita salasluiesc in ramurile lui Yggdrasil. si este greu de crezut ca acest motiv – central in mitologia scandinava – sa fie atat de tardiv. Aceasta conflagratie apocaliptica. taramul zeilor. Cu apa acestei fantani stropesc Nornele arborele urias pentru a-i reda tineretea si vigoarea. zei ai razboiului.Razboi si pace In mitologia vikingilor. iar copiii lor au fost zeii Aesir. iar suprematia zeilor razboiului Aesir. Langa el se afla fantana miraculoasa Mimir(meditatia) unde Odin si-a lasat drept zalog si unde se reintoarce neincetat. printre care Thor. Dupa ce a creat specia umana. un vultur. ca prezenta vulturului pe Yggdrasil – amanunt absent in traditia biblica – apropie 1 2 Idem. Tyr. Copacul lumii Vikingii credeau ca in centrul universului era un copac urias. Bucuresti. s-a petrecut mult mai tarziu. nu va avea ca efect dezintegrarea Cosmosului. Yggdrasil va fi puternic zguduit.1 Yggdrasil este Arborele Cosmic prin excelenta. Pe aceleasi meleaguri. p. Heimdall si Balder. Editura Humanitas. ai fertilitatii. pe buna dreptate. Asgard era legat de Pamantul de Mijloc. Se credea ca zeii Vanir. podul curcubeului. Cele doua ipoteze sunt inacceptabile. taramul oamenilor.288-299 7 . iar Sophus Bugge prin Crucea lui Iisus Hristos. Capra Heidrun. (fig. frumosul. Conform mitologiei vikingilor. era regele zeilor Aesir. si una in Niflheim. 2006. numit Yggdrasil. Tratat de istorie a religiilor. Odin.58 Mircea Eliade. in cataclismul pe care-l vesteste Voluspa si care va pune capat lumii pentru a instaura o noua perioada. La radacina lui se afla vipera Nidhogg. creatorul. paradisiaca. U. Atunci cand universul se va cutremura din temelii. acolo unde se afla regatul gigantilor si Infernul. acolo se aduna zilnic zeii si imprart dreptatea. Holmberg observa. zeii erau impartiti in zei importanti ai fertilitatii si ai pacii. ca sa-si improspateze si sa-si sporeasca intelepciunea. Odin isi leaga calul de Yggdrasil. se afla fantana Urd. langa Yggdrasil. p.

dar. unde locuiau oamenii. statea un vultur. spirite feminine al caror nume inseamna “cele care aleg oameni ucisi”. Razboinicii vikingi sperau sa fie alesi de valkyrii. Fiinta si Necesitatea. p. unde traiau cele trei norne. in fiecare zi. In varful copacului.acest simbol cosmologic mai degraba de tipurile nord-asiatice. al opozitiei celor doua principii. iar sub radacina din Asgard era fantana sortii. care. gigantilor si mortilor la fel cum templul zeilor era sustinut de coloane din trunchiuri de copac uriase. solar si subteran.1 Radacini si taramuri Un sarpe rau. Una dintre ele era sa mori in lupta. pentru a fi dusi sa traiasca in marea sala a lui Odin din Valhalla. Pamantul de Mijloc era legat de Asgard prin podul curcubeului si existau cai pentru fiintele umane de a ajunge acolo. Ei au parasit Valhalla numai atunci cand s-au dus sa 1 2 Idem. a umplut tinutul Gap. caci din afinitatile descoperite de U. p. Bataile din aripi ale vulturului cauzau vanturile din lumea oamenilor. Sub fiecare dintre cele trei radacini ale copacului curgea un izvor. Lupta dintre vultur si sarpe este un simbol cosmologic al luptei dintre lumina si intuneric. Razboinicii din Valhalla erau numiti Einheriar. devorau radacinile lui Yggdrasil. Holmberg intre acest arbore cosmic din mitologia scandinava si tipurile nord-asiatice nu se poate deduce ce deplina rigoare ca primul ar depinde de acestea din urma.cit. Aceasta apa cadea pe pamant sub forma de roua pentru a sustine si reimprospata lumea. acest lucru tinandu-l in viata. Sub radacina din Jotunheim. Miturile vikingilor se petrec mai degraba pe aceste taramuri.2 Taramuri separate Yggdrasil sustinea taramul zeilor. decat pe Pamantul de Mijloc. Ele modelau viata oamenilor de la nastere pana la moarte. Hraesvelg. la inceput. Este greu de spus daca elemente iudeo-crestine au intervenit sau nu in plasmuirea lui Yggdrasil. op..289 Neil Philip. nimicul aflat intre focul si gheata de la inceputul lumii. Apoi. Zilele in marea sala a lui Odin erau petrecute in lupte pana la moarte. De asemenea ele udau copacul. ei noapte petreceau si beau mied. Sub radacina din Niflheim era izvorul de otrava. supraveghind intreaga creatie. Nidhogg. zeite ale destinului: Soarta.58 8 . in fiecare seara. era fantana intelepciunii. cu apa curata din fantana intelepciunii. razboinicii erau readusi la viata.

Istoria lumii pentru toti. Odin a construit universul. creatia. valkyriile ii serveau pe razboinici atunci cand petreceau in Valhalla. op. In general. era atat un zeu al razboiului. cand razboinicii si zeii s-au luptat cu puterile lumii subpamantene. p. Lui ii erau jertfiti oameni. cat si al primaverii. dar si al poeziei. A stat atarnat noua zile si noua nopti de Copacul Lumii strapuns de o sulita. cu variante in alte limbi germanice). Antichitatea. zeita dragostei. Una dintre ele era Asgard. Bucuresti. 2007. inspiratiei si magiei. era sa mori sacrificat. zeul purta pe umeri doi corbi care reprezentau Ratiunea si Memoria. Zeii germanici Odin era asemanat de romani cu zeul Mercur. arhetipul eroilor germanici. intelepciunea si era ocrotitorul nobililor. Thor ii ocrotea pe oamenii simplii. ele cereau sufletele luptatorilor care mureau in lupta si le escortau in sala lui Odin. sotia sa preferata. iar “ziua lui Wodhan” va deveni. el ii apara pe muritori in fata fortelor dezlantuite ale naturii.3 (fig.1) Odin era zeul razboaielor si al mortilor.98 9 .5) Thor este. cu opt picioare. Sleipnir. Luptatorii lui Odin se manifestau in timpul vietii prin starea de berserk. Referitor la valkyrii. care s-a indragostit de un muritor. p. dominata de Odin. se prea poate ca acest aspect sa fi implicat si anumite ramasite ale samanismului.2 (fig.cit. Si-a dat un ochi pentru o singura inghititura din izvorul intelepciunii. prin excelenta. adica miercuri. Impreuna cu fratii sai. Alaturi de el se afla Frigg. Odin avea ca arma principala teribila lance Gungnir. Atunci cand se aseaza pe tronul sau.lupte in mitica batalie finala de la Ragnarok. Spre deosebire de Odin. Ed.196 3 Mircea Eliade. De asemenea. Chipul lui Wodan era legat de viata psihica a omului. In culmea agoniei. un cal fermecat.1 O a doua cale de a sta alaturi de zei si de a evita chinurile infernului. In principal. constituit din noua lumi suprapuse. in scrurt timp. exprimata printr-un comportament asemanator lupilor: cutezanta nemarginita si furie orbitoare. zeul reprezenta razboiul. mama zeilor. magia. care era patronul nobililor. accesibila femeilor si barbatilor. s-a intins si a apucat runele pe care vikingii le foloseau pentru scris si prezicere.289 Magda Stan si Cristian Vornicu. p.. campionul zeilor. Wednesdey (in limba engleza. iar ca animal de lupta. Aceste rune i-au dat multe puteri. Poeziile scandinave consemneaza numele multor valkyrii. Avea atributii complexe: ca si Odin. care erau spanzurati pe arbori. cum ar fi Sigrdrifa. Niculescu. fiind extrem de popular. al 1 2 Idem.

Rugul a fost aprins pe corabia lui Baldr. adusa de zeul Loki.3). zeita florilor si a gingasiei feminine. Loki. Ringhorni. Frigg. Pentru ca Loki a fost vinovat de uciderea fiului lui Odin. Nanna. cea cu par de aur. La romani era asemanata cu Venus. dar uitase sa ceara acest lucru si vascului. Astfel. zeita muntilor. a ierbii si a fertilitatii. fiul lui Odin si al principalei sale sotii. In palatul ei ceresc erau adapostiti aceia care ramasesera fideli celor pe care ii iubeau pana la moarte. casniciei si maternitatii. fara acoperis si calatorea intr-un car de foc. a devenit ocrotitoarea pasiunii din dragoste. ocrotitoarea iubirii.. acesta a fost legat cu instestinele propriilor sai copii. Impreuna cu stralucitorul Baldr a murit si sotia sa.1 (fig.197 3 Idem. a vegetatiei dar si a magiei si podoabelor feminine. Freya facea parte din categoria zeilor Vani si l-a invatat pe Odin arta magiei si a prezicerilor. de o stanca. Freya era logodnica uriasului Odhr. pe care-l folosea cu mana imbracata intr-o manusa de fier.cit. p. pe care l-au plans toate elementele insufletite si neinsufletite ale naturii. impinsa apoi spre largul marii. Zeul locuia intr-o casa cu mai mult de 500 de camere. pe rugul pe care trupul zeului fusese asezat.3 Declinul zeilor 1 2 Magda Stan si Cristian Vornicu. care s-a stins imbratisandu-l.197 10 . iar simbolul sau era ciocanul Mjolnir (fig. deoarece reprezenta forta nemasurata a trasnetului. Mama sa ceruse tuturor lucrurilor din lume sa jure ca nu-i vor face niciodata rau lui Baldr. Zeita se deplasa cu un car tras de doua pisici si insotita de trei zane. 197 Idem.2) Thursday (in engleza) – cea de-a patra zi a saptamanii. op. zeul frumusetii. deasupra sa un sarpe picurandu-si veninul. p. si-a primit numele dupa legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor's Day – ziua fulgerului) Frigg era cea de-a treia sotie a lui Odin (si preferata lui). a fost ucis de o creanga de vasc.2 Baldr. cu exceptia zeului infernului. Sotia sa era Sif. cu care nu s-a putut casatori din cauza uneltirilor zeului infernului. Zeita locuia intr-un palat propriu si umbla insotita de sapte divinitati feminine.tunetelor si fulgerelor.

din motive practice de comert si politice. Documentele arata ca un viking. Adoratia pentru zei s-a perpetuat doar sub forma unor parti disparate in credinte si superstitii populare. iar lupul Fenrir va inghiti soarele. Parlamentul Althing.” 1 Zeii sunt infranti Vikingii s-au convertit la crestinism. Atunci cand regele Cnut al Danemarcei a cucerit Anglia.Hristos purtau la gat mici amulete in forma de ciocan. a votat in favoarea adoptarii crestinismului in anul 1000. Norvegia s-a convertit in secolele al X-lea si al XI-lea. pentru ca oferea o promisiune mai sigura a existentei vietii de apoi si. Dar zeii erau pregatiti pentru pieire. din Suedia. ziua judecatii Se pare ca acest episod al sfarsitului lumii apropie aceasta religie a vechilor germani cel mai mult de crestinism. multi scandinavi se puneau la adapost in ceea ce priveste credinta. op.cit. a spus ca el “credea in Hristos. Propria mitologia anunta finalul bataliei de la Ragnarok. p. din Islanda.60 11 . unde a fost cel mai mare templu a lui Odin. In perioada de tranzitie dintre paganism si crestinism.60 Idem. in capitolul 13 iar multe semne prevestitoare Ragnarokului fiind asemanatoare cu cele ale Apocalipsei descrise de Sfantul Apostol Ioan in cartea sa. orasul Uppsala.. argintarii turnau atat ciocane cat si cruci in aceleasi matrite (fig.. p. Acesta a fost adevaratul sfarsit al zeilor. Toate aceste povestiri si profetii pastreaza multe elemente din revelatia primordiala si le gasim relatate de Mantuitorul Iisus Hristos in Evanghelia dupa Marcu. toate fortele luminii se vor infrunta cu raul. in care zeii si alaturi de ei. Din anul 1300. Thor si Freyr. in care ei urmau sa fie infranti. pe de o parte. astfel. a fost fericit sa se converteasca la crestinism pentru a-si pastra noul regat.. Aceste ciocane erau asemanatoare crucifixurilor purtate de crestinii europeni. pe de alta parte. dar se ruga lui Thor in timpul calatoriilor pe mare si in situatii dificile. in anul 1016. Exista multe povestiri care vorbesc despre aceasta cumplita zi. se spune ca mai intai se va produce o schimbare in ordinea fireasca a lucrurilor – va fi un cumplit razboi. josnica lacomie si 1 2 Neil Philip. zeii vikingi au fost pusi in umbra de catre crestinism.Vikingii pagani din secolul al X-lea d.2 Ragnarok.6). Helgi cel Slab. Mai exista profetia ca Loki va conduce hoardele din Infern intr-o corabie facuta din unghiile mortilor. pentru a-si asigura protectia lui Thor. De fapt. era condus in 1164 de un episcop crestin.

Tyr. Ed. Enciclopedica. mult mai ingrazitor: soarele va fi prins din urma de lupul urias care e mereu pe urma sa si va fi sfasiat.” Mc. Vidar si Vali. precum si fiii lui Thor. nefiinta. care astepta la portile incandescente din Muspell inca de la inceputul timpului. 13. p. Apoi s-a nascut un nou soare si din mare s-a ivit un nou pamant. iar Fenrir l-a devorat pe Odin. p. dar cu fratele sau orb. iar minciuna. nu a putut sa lupte pentru ca lupul Fenrir i-a sfasiat mana dreapta. după necazul acela. nimeni nu va mai cunoaste mila si indurarea. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Cerul nu va mai putea oferi nici o speranta. In iarba au gasit piesele de sah din aur cu care zeii Aesir obisnuiau sa se joace si au jelit zilele glorioase. Bucuresti. 1 Elena Maria Moroga. Mituri si legende. Hoder. Jormungand. Impreuna. zeul razboiului. jaful si crima vor domni peste tot si peste toate. aflam ca vor fi trei ierni. de partea sa. In sfarsit. Catre acest pamant abia format au venit fiii lui Odin. Surt. Colectia “Orizonturi Spirituale”. au stat acolo unde era inainte Asgard. precum se spune in vechea carte <<Voluspa>>”. atunci padurile se vor smulte din radacini. caci se va intampla si un alt lucru. Modi si Magni. cu deosebirea ca preschimbarea nu va fi intr-una desavarsita: “si universul va dispare. acoperit cu aur.2 Ideea cerului si a pamantului nou. In cele din urma. iar luna la randul ei ajunsa si sfartecata. in fum si intuneric si va fi din nou ca la inceput: haos. stancile se vor faramita si toate legaturile se vor rupe. Loki si Heimdall s-au ucis unul pe celalalt. lasand cerul negru ca smoala (“Ci în acele zile. timp prezis de proorocii Vechiului Testament.198 12 . eliberat in sfarsit din Infern.1 Despre timpul premargator Ragnarokului. a dat foc lumii. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina.202 2 Idem. astfel parintii isi vor omori copiii si fratii se vor ucide intre ei. ultimul semn va fi cand pamantul va incepe sa tremure si sa se zguduie va incepe sa tremure si sa se zguduie. apare si in mitologia scandinava. Thor a murit in timp ce incerca sa-l rapuna pe sarpele lumii. adica trei ani. In ultima batalie. 24-25).invidia vor indemna oamenii sa savarseasca lucruri nebunesti si fara deosebire sa se omoare unii pe altii. 1992. Lor li s-a alaturat frumosul Balder. singurii supravietuitori ai bataliei finale. stelele vor incepe sa se prabuseasca de la locurile lor. Mitologia nordica. neforma.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful