Mitologie Nordica

In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanice se aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura forme arhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insa simtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erau influentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religia lor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai ales sud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie straveche germana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geografice si fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat. Urme ale totemismului In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice a credintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand, denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porc mistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci, legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa. Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin1. Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre care unele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacrate lui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele. Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prin descoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fie vorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.

1

K. Helm, Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229

2

gnomii subpamanteni si altii. 1928. De aceasta se leaga si credinta in varcolaci. Se ghicea dupa zborul pasarilor. a focului. Bonn. despre adorarea focului sacru. ca si despre izvoare sacre. consacrate sacre. Cultul legat de indeletniciri Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii. Editura politica. dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cu semnificatii speciale – runele. Germania. 1976. fapt care. 251-253 apud S. Boudroit. Tokarev. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. care traia in mijlocul unei naturi aspre. Helm. Venerarea spiritelor celor morti. in Walhalla. Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor. 24-25. a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. p. Este interesant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisati in mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici. p. O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale a germanilor o avea mantica – ghicitul. p. dar nu este limpede cum trebuie inteleasa aceasta inviere. Cultul funerar Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor. A. oameni-lupi (wer-wolf). 228-229 2 Tacit. 27 apud S. Religia in istoria popoarelor lumii. Religia in istoria popoarelor lumii. altii adesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. Bucuresti. luptatorii care combatusera cu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin. unii prietenosi fata de oameni. Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viata a unui popor de vanatori. dupa comportarea cailor sacri. Pe de alta parte. care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit. potrivit mitologiei germane. Magia si mantica Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor. pe alocuri este practicata ingroparea2. astfel erau elfii. Bucuresti. era atestata 1 W. trollii muntilor. Tokarev. pare-se. p. despre copaci sacri. A. de asemeanea. caruia I se atribuia o actiune purificatoare si tamaduitoare1. 1976. 228-229 3 . Editura politica. Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor. Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur. unde o ducau in ospaturi si placeri. dar uneori generoase.Scriitori bisericesti pomenesc. ii facea sa nu se teama de moarte.

celebra diferite ritualuri. Tokarev. in special prizonieri. Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi. p. Astfel era. Editura politica. XXXIX) Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine. In sangeroasele razboaie fratricide. 231 4 . forma unui cult familial gentilic al stramosilor. in special cele care au devenit zeii unor uniuni tribale. Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei. drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii. care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. In timpul navalirii cimbrilor in Italia.. Religia in istoria popoarelor lumii. 228-229 2 S. despre care pomenesc in repetate randuri autorii romani. potrivit spuselor lui Tacit. A. studiind sangele si maruntaiele victimelor. unde obstea aducea jertfe. de pilda. (Strabon. in genere. (Tacit.2 Cultul Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfe si in ghicitul vointei zeilor. p.de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii1. asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centre intertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor. Editura politica. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra. Sacrificiile erau foarte crude. op. Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii era cultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. de cele mai multe ori. 1976. cat si caii. Geografia. cel mai puternic dintre triburile sueve. Acestea din urma erau. 1976. 2. “si. adesea erau ucisi oameni . Locurile de oficiere a cultului erau dumbravile sacre.5 apud S. prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare. Pentru a aduce jertfa zeilor. Tokarev. VII. unde se aflau altarele . Bucuresti. Religia in istoria popoarelor lumii. dumbravile sacre. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor. Bucuresti. 3) Germanii nu aveau sanctuare si temple. cit. la frizi si la herusci. unul pe celalalt. Germania. A. Ele faceau pronosticuri asupra sfarsitului razboiului. p. tot ce este viu”. 1 Boudriot. triburile ce se aflau in lupta se destinau adesea dinainte. Cinstirea mortilor lua. isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului. dupa cat se pare. oficianti ai acestui cult erau capii gintilor si ai familiilor.

Ambele evenimente sunt descrise cu o imaginatie care evoca aievea tinutul inghetat al Scandinaviei. Ei erau un popor aparte. Muspell.54 3 Idem. creatorul uriasilor de gheata si al gigantilor din piatra. Odin. Thor. care amintesc de cativa zei importanti ai vikingilor: Tyr. creatorul zeilor. 228-229 2 Neil Philip. care traia in taramul inghetat.1 Suprematia vikingilor Vikingii au avut o civilizatie infloritoare in Scandinavia incepand cu anul 800 d. Ymir a adormit si. Intre aceste doua zone era Gap – un mare nimic. cu muntii si ghetarii sai. cat si despre apropiata distrugere a ei. 1976. p. Thursday (joi) si Friday (vineri). Mitologie universala.. Tokarev. Miturile lor sunt inca prezente in Anglia de astazi.daca nu punem la socoteala bucatile de lemn grosolan cioplite ce existau pe alocuri si slujeau drept idoli. Wednesday (miercuri). in timp ce dormea. Niflheim. tasneau scantei infioratoare si curenti de aer serpuitori. care imbinau cresterea animalelor si elaborarea de legi cu sangeroasele expeditii de jefuire si cu calatorii temerare de explorare.54 5 . A. prima dintre zeii 1 Helm. vikingii si-au imaginat doua taramuri opuse. dusmanii zeilor vikingilor. sotia lui Odin. Editura politica. Acesta era Ymir. p. de Vasile Munteanu. unul de gheata si unul de foc. Ei erau primii giganti.3 Crearea oamenilor Gigantii inghetati traiau acolo unde se impreunau patru rauri de lapte. izvorau rauri pline de otrava. 286-289 apud S. Hr. Raurile curgeau din vaca magica Audhumla. Bucuresti. Atunci cand Audhumla a lins gheata. sub bratul sau stang au crescut un barbat si o femeie. Hr si pana in anul 1100 d. La inceputuri. cit. a transpirat. Din transpiratia sa. Niflheim. prin cuvintele Tuesday (marti). p. trad. zeul tunetului si Frigg. Religia in istoria popoarelor lumii. Editura Teora. Din taramul de gheata. 2 Uriasul din gheata Mitologia vikingilor povesteste atat despre inceputul lumii. op. dandu-i forma de om. zeul razboiului. care s-a depus strat cu strat in Gap. dandu-i forma de om. Bucuresti. Cand vanturile reci din nord au intalnit vanturile fierbinti din sud. p. 215. Iar din taramul focului. ele au sculptat gheata otravita. ea a creat-o pe Buri.

putere si noroc. ocupatia lor principala era cresterea animalelor. vechea religie prospera inca. 1 2 Idem. la Thingvellir. vandalii si vizigotii au profitat de prabusirea Imperiului roman din secolele al IV-lea – al VI-lea pentru a-si intemeia propriile regate. mai putin o familie care a scapat intr-o barca. de noua credinta. iar suprematia vikingilor in Scandinavia poate fi privita ca o ultima tresarire de orgoliu a vechiului spirit germanic. Aveau legi dure. De asemenea. Odin si fratii sai au creat Pamantul de Mijloc. totusi. care confereau multe drepturi femeilor si au intemeiat primul parlament. cum ar fi anglii. adusi de apa. Triburile germanice barbare.1 Ultimii barbari Zeii vikingilor isi aveau originile in divinitatile germanice din nordul Europei. Woden sau Wotan si Thunor sau Donar erau zeii supremi ai popoarelor germanice incepand cu secolul I d.2 Vanir si Aesir Deseori. Jertfele aduse zeilor erau o modalitate de a obtine protectia lor in batalie. Pe masura ce se transformau din triburi de razboinici in natiuni importante – cum ar fi Anglia anglo – saxona au renuntat la vechile credinte tribale in favoarea crestinismului. care au devenit zeii vikingilor. Intr-o zi. au creat primul om si prima femeie din busteni de frasin si ulm. Vili si Ve au hotarat sa-l ucida pe Ymir. Nerthus. p. in paduri.55 6 . unul dintre gigantii inghetati mai tineri s-a indragostit de Buri si eu au avut trei fii: Odin.54 Idem. De aceea. vikingii erau perceputi ca fiind violenti si sangerosi din cauza ca atacurile lor pe mare umpleau victimele de groaza. p. Totusi.vikingilor. Vili si Ve. tatal lui Bestla. Hr. in Europa. pe dealuri. Atat de mult sange a curs din ranile mortale ale lui Ymir. folosind trupul lui Ymir pentru a crea uscatul. Odin. dragoste sau viata. sangele pentru a crea marea si craniul sau pentru a face cerul. saxonii. gigantul inghetat. Apoi. In schimb. Zeii puteau fi venerati in temple sau in afara lor. indivizii umani se puteau alia cu diferiti zei pentru a dobandi inspiratie. in Islanda. Miturile vikingilor nu au constituit o religie fundamentata teologic. religia pagana a lui Woden a fost inlocuita. pe care i-au gasit pe plaja. incat s-au inecat toti gigantii inghetati. munti sau la izvoare. francii. incepand cu secolul al VIII-lea. Dar zeitele vikingilor datorau mult zeitei daneze a fertilitatii. lumea omului. Bestla. In nordul indepartat.

acolo se aduna zilnic zeii si imprart dreptatea. iar copiii lor au fost zeii Aesir. Se credea ca zeii Vanir. un cerb si o veverita salasluiesc in ramurile lui Yggdrasil. se afla fantana Urd. podul curcubeului. Conform mitologiei vikingilor. (fig. si una in Niflheim.58 Mircea Eliade. Bucuresti. taramul ghetii. U.1 Yggdrasil este Arborele Cosmic prin excelenta. Dupa ce a creat specia umana. iar suprematia zeilor razboiului Aesir. ai fertilitatii. dar nu va fi doborat. paradisiaca. taramul oamenilor. au fost venerati primii. una in Jotunheim. Aceasta conflagratie apocaliptica. Odin s-a casatorit cu Frigg. p. taramul zeilor. creatorul. zei ai razboiului. s-a petrecut mult mai tarziu. Heimdall si Balder. Tyr. Editura Humanitas. anuntata de profetesa. taramul gigantilor. care incearca sa-l doboare. printre care Thor. Capra Heidrun.2 Kaarle Krohn a incercat sa explice mitul lui Yggdrasil prin Arborele Vietii din Vechiul Testament. p. era regele zeilor Aesir. frumosul.288-299 7 . zeii erau impartiti in zei importanti ai fertilitatii si ai pacii. Langa el se afla fantana miraculoasa Mimir(meditatia) unde Odin si-a lasat drept zalog si unde se reintoarce neincetat. La radacina lui se afla vipera Nidhogg. Holmberg observa.4) Radacinile lui se infig pana in inima Pamantului. si este greu de crezut ca acest motiv – central in mitologia scandinava – sa fie atat de tardiv. un vultur. Cele doua ipoteze sunt inacceptabile. Yggdrasil va fi puternic zguduit. Acesta era coloana vertebrala a lumii: una in Asgard. de catre Bifrost. Asgard era legat de Pamantul de Mijloc. Odin isi leaga calul de Yggdrasil. Pe aceleasi meleaguri. Atunci cand universul se va cutremura din temelii. nu va avea ca efect dezintegrarea Cosmosului. ca sa-si improspateze si sa-si sporeasca intelepciunea. Copacul lumii Vikingii credeau ca in centrul universului era un copac urias.Razboi si pace In mitologia vikingilor. numit Yggdrasil. acolo unde se afla regatul gigantilor si Infernul. iar Sophus Bugge prin Crucea lui Iisus Hristos. Tratat de istorie a religiilor. Zilnic vulturul se lupta cu vipera. in cataclismul pe care-l vesteste Voluspa si care va pune capat lumii pentru a instaura o noua perioada. langa Yggdrasil. Odin. si practic. ca prezenta vulturului pe Yggdrasil – amanunt absent in traditia biblica – apropie 1 2 Idem. Cu apa acestei fantani stropesc Nornele arborele urias pentru a-i reda tineretea si vigoarea. pe buna dreptate. 2006.

caci din afinitatile descoperite de U. la inceput. op. De asemenea ele udau copacul. p. unde traiau cele trei norne. iar sub radacina din Asgard era fantana sortii. nimicul aflat intre focul si gheata de la inceputul lumii.. Miturile vikingilor se petrec mai degraba pe aceste taramuri. unde locuiau oamenii. supraveghind intreaga creatie. gigantilor si mortilor la fel cum templul zeilor era sustinut de coloane din trunchiuri de copac uriase. Ele modelau viata oamenilor de la nastere pana la moarte. Una dintre ele era sa mori in lupta. Ei au parasit Valhalla numai atunci cand s-au dus sa 1 2 Idem. Holmberg intre acest arbore cosmic din mitologia scandinava si tipurile nord-asiatice nu se poate deduce ce deplina rigoare ca primul ar depinde de acestea din urma. Zilele in marea sala a lui Odin erau petrecute in lupte pana la moarte. pentru a fi dusi sa traiasca in marea sala a lui Odin din Valhalla. dar. decat pe Pamantul de Mijloc. Apoi. in fiecare zi. ei noapte petreceau si beau mied. In varful copacului. Sub fiecare dintre cele trei radacini ale copacului curgea un izvor. Sub radacina din Jotunheim. devorau radacinile lui Yggdrasil. Fiinta si Necesitatea. Pamantul de Mijloc era legat de Asgard prin podul curcubeului si existau cai pentru fiintele umane de a ajunge acolo. zeite ale destinului: Soarta. acest lucru tinandu-l in viata. Lupta dintre vultur si sarpe este un simbol cosmologic al luptei dintre lumina si intuneric. a umplut tinutul Gap. care.1 Radacini si taramuri Un sarpe rau. Razboinicii vikingi sperau sa fie alesi de valkyrii.acest simbol cosmologic mai degraba de tipurile nord-asiatice. Este greu de spus daca elemente iudeo-crestine au intervenit sau nu in plasmuirea lui Yggdrasil.58 8 . statea un vultur. p. razboinicii erau readusi la viata. era fantana intelepciunii. solar si subteran. cu apa curata din fantana intelepciunii. Nidhogg. Aceasta apa cadea pe pamant sub forma de roua pentru a sustine si reimprospata lumea. al opozitiei celor doua principii. Sub radacina din Niflheim era izvorul de otrava.cit.289 Neil Philip. Razboinicii din Valhalla erau numiti Einheriar. Bataile din aripi ale vulturului cauzau vanturile din lumea oamenilor. in fiecare seara. spirite feminine al caror nume inseamna “cele care aleg oameni ucisi”.2 Taramuri separate Yggdrasil sustinea taramul zeilor. Hraesvelg.

care era patronul nobililor. Alaturi de el se afla Frigg. cu variante in alte limbi germanice). iar ca animal de lupta. Chipul lui Wodan era legat de viata psihica a omului. Referitor la valkyrii. s-a intins si a apucat runele pe care vikingii le foloseau pentru scris si prezicere. cu opt picioare. Si-a dat un ochi pentru o singura inghititura din izvorul intelepciunii. zeul purta pe umeri doi corbi care reprezentau Ratiunea si Memoria. p. Luptatorii lui Odin se manifestau in timpul vietii prin starea de berserk. un cal fermecat.289 Magda Stan si Cristian Vornicu. In general.1 O a doua cale de a sta alaturi de zei si de a evita chinurile infernului. In principal. dar si al poeziei.cit. dominata de Odin. Spre deosebire de Odin. Wednesdey (in limba engleza. De asemenea. zeul reprezenta razboiul. p. Poeziile scandinave consemneaza numele multor valkyrii. arhetipul eroilor germanici. constituit din noua lumi suprapuse. era atat un zeu al razboiului. care erau spanzurati pe arbori. op. Impreuna cu fratii sai. 2007. prin excelenta. Aceste rune i-au dat multe puteri. Istoria lumii pentru toti. valkyriile ii serveau pe razboinici atunci cand petreceau in Valhalla. inspiratiei si magiei. Antichitatea. fiind extrem de popular. iar “ziua lui Wodhan” va deveni. In culmea agoniei. adica miercuri.98 9 . care s-a indragostit de un muritor. p.5) Thor este. exprimata printr-un comportament asemanator lupilor: cutezanta nemarginita si furie orbitoare. in scrurt timp. al 1 2 Idem. intelepciunea si era ocrotitorul nobililor. Odin a construit universul. Zeii germanici Odin era asemanat de romani cu zeul Mercur. mama zeilor. creatia. se prea poate ca acest aspect sa fi implicat si anumite ramasite ale samanismului. campionul zeilor. zeita dragostei.196 3 Mircea Eliade. Thor ii ocrotea pe oamenii simplii. el ii apara pe muritori in fata fortelor dezlantuite ale naturii. Bucuresti. Sleipnir. A stat atarnat noua zile si noua nopti de Copacul Lumii strapuns de o sulita.2 (fig. accesibila femeilor si barbatilor. ele cereau sufletele luptatorilor care mureau in lupta si le escortau in sala lui Odin. Atunci cand se aseaza pe tronul sau. sotia sa preferata. Niculescu. Lui ii erau jertfiti oameni. Ed. Una dintre ele era Asgard. magia.lupte in mitica batalie finala de la Ragnarok. cand razboinicii si zeii s-au luptat cu puterile lumii subpamantene..1) Odin era zeul razboaielor si al mortilor. cum ar fi Sigrdrifa. Avea atributii complexe: ca si Odin. cat si al primaverii. Odin avea ca arma principala teribila lance Gungnir. era sa mori sacrificat.3 (fig.

3 Declinul zeilor 1 2 Magda Stan si Cristian Vornicu. deasupra sa un sarpe picurandu-si veninul. pe care-l folosea cu mana imbracata intr-o manusa de fier. zeul frumusetii. dar uitase sa ceara acest lucru si vascului. Frigg. cu care nu s-a putut casatori din cauza uneltirilor zeului infernului. 197 Idem. a ierbii si a fertilitatii. Nanna. fara acoperis si calatorea intr-un car de foc. Sotia sa era Sif. pe care l-au plans toate elementele insufletite si neinsufletite ale naturii. Loki.1 (fig. pe rugul pe care trupul zeului fusese asezat.197 10 . zeita muntilor. adusa de zeul Loki. ocrotitoarea iubirii.3). Freya facea parte din categoria zeilor Vani si l-a invatat pe Odin arta magiei si a prezicerilor. acesta a fost legat cu instestinele propriilor sai copii.cit. a fost ucis de o creanga de vasc. Ringhorni.2 Baldr. fiul lui Odin si al principalei sale sotii. a devenit ocrotitoarea pasiunii din dragoste. care s-a stins imbratisandu-l. op. p. iar simbolul sau era ciocanul Mjolnir (fig. zeita florilor si a gingasiei feminine. Zeul locuia intr-o casa cu mai mult de 500 de camere. Zeita se deplasa cu un car tras de doua pisici si insotita de trei zane. impinsa apoi spre largul marii. a vegetatiei dar si a magiei si podoabelor feminine. casniciei si maternitatii.. Pentru ca Loki a fost vinovat de uciderea fiului lui Odin. In palatul ei ceresc erau adapostiti aceia care ramasesera fideli celor pe care ii iubeau pana la moarte. cea cu par de aur. si-a primit numele dupa legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor's Day – ziua fulgerului) Frigg era cea de-a treia sotie a lui Odin (si preferata lui). deoarece reprezenta forta nemasurata a trasnetului.2) Thursday (in engleza) – cea de-a patra zi a saptamanii. Impreuna cu stralucitorul Baldr a murit si sotia sa. Astfel. Mama sa ceruse tuturor lucrurilor din lume sa jure ca nu-i vor face niciodata rau lui Baldr. Zeita locuia intr-un palat propriu si umbla insotita de sapte divinitati feminine. de o stanca. Rugul a fost aprins pe corabia lui Baldr. La romani era asemanata cu Venus.197 3 Idem. Freya era logodnica uriasului Odhr. p.tunetelor si fulgerelor. cu exceptia zeului infernului.

josnica lacomie si 1 2 Neil Philip. multi scandinavi se puneau la adapost in ceea ce priveste credinta. op.. Parlamentul Althing. se spune ca mai intai se va produce o schimbare in ordinea fireasca a lucrurilor – va fi un cumplit razboi. orasul Uppsala. din Islanda. Din anul 1300. zeii vikingi au fost pusi in umbra de catre crestinism. in anul 1016. In perioada de tranzitie dintre paganism si crestinism.60 Idem.. p. De fapt. Atunci cand regele Cnut al Danemarcei a cucerit Anglia.60 11 . a votat in favoarea adoptarii crestinismului in anul 1000.cit. Propria mitologia anunta finalul bataliei de la Ragnarok.Vikingii pagani din secolul al X-lea d. astfel. pentru ca oferea o promisiune mai sigura a existentei vietii de apoi si. Acesta a fost adevaratul sfarsit al zeilor. unde a fost cel mai mare templu a lui Odin. in capitolul 13 iar multe semne prevestitoare Ragnarokului fiind asemanatoare cu cele ale Apocalipsei descrise de Sfantul Apostol Ioan in cartea sa. pe de o parte. ziua judecatii Se pare ca acest episod al sfarsitului lumii apropie aceasta religie a vechilor germani cel mai mult de crestinism. era condus in 1164 de un episcop crestin.2 Ragnarok. Exista multe povestiri care vorbesc despre aceasta cumplita zi. Dar zeii erau pregatiti pentru pieire. Aceste ciocane erau asemanatoare crucifixurilor purtate de crestinii europeni.” 1 Zeii sunt infranti Vikingii s-au convertit la crestinism. pentru a-si asigura protectia lui Thor.. a spus ca el “credea in Hristos. Helgi cel Slab. Toate aceste povestiri si profetii pastreaza multe elemente din revelatia primordiala si le gasim relatate de Mantuitorul Iisus Hristos in Evanghelia dupa Marcu. in care zeii si alaturi de ei. toate fortele luminii se vor infrunta cu raul. Thor si Freyr. din motive practice de comert si politice. iar lupul Fenrir va inghiti soarele. Norvegia s-a convertit in secolele al X-lea si al XI-lea. argintarii turnau atat ciocane cat si cruci in aceleasi matrite (fig. din Suedia.6). p. Documentele arata ca un viking. in care ei urmau sa fie infranti. Adoratia pentru zei s-a perpetuat doar sub forma unor parti disparate in credinte si superstitii populare. a fost fericit sa se converteasca la crestinism pentru a-si pastra noul regat.Hristos purtau la gat mici amulete in forma de ciocan. dar se ruga lui Thor in timpul calatoriilor pe mare si in situatii dificile. pe de alta parte. Mai exista profetia ca Loki va conduce hoardele din Infern intr-o corabie facuta din unghiile mortilor.

Tyr. ultimul semn va fi cand pamantul va incepe sa tremure si sa se zguduie va incepe sa tremure si sa se zguduie. Catre acest pamant abia format au venit fiii lui Odin. nefiinta. neforma. mult mai ingrazitor: soarele va fi prins din urma de lupul urias care e mereu pe urma sa si va fi sfasiat. acoperit cu aur. In sfarsit. de partea sa. care astepta la portile incandescente din Muspell inca de la inceputul timpului. cu deosebirea ca preschimbarea nu va fi intr-una desavarsita: “si universul va dispare. Mitologia nordica. Mituri si legende. 1 Elena Maria Moroga. a dat foc lumii. Impreuna. iar Fenrir l-a devorat pe Odin. nu a putut sa lupte pentru ca lupul Fenrir i-a sfasiat mana dreapta. in fum si intuneric si va fi din nou ca la inceput: haos. adica trei ani. atunci padurile se vor smulte din radacini. Hoder. 24-25). Apoi s-a nascut un nou soare si din mare s-a ivit un nou pamant. stancile se vor faramita si toate legaturile se vor rupe. Thor a murit in timp ce incerca sa-l rapuna pe sarpele lumii. Enciclopedica. jaful si crima vor domni peste tot si peste toate. precum se spune in vechea carte <<Voluspa>>”. astfel parintii isi vor omori copiii si fratii se vor ucide intre ei. după necazul acela. Modi si Magni. iar luna la randul ei ajunsa si sfartecata. dar cu fratele sau orb.” Mc. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. apare si in mitologia scandinava. In ultima batalie. Loki si Heimdall s-au ucis unul pe celalalt.invidia vor indemna oamenii sa savarseasca lucruri nebunesti si fara deosebire sa se omoare unii pe altii. timp prezis de proorocii Vechiului Testament. lasand cerul negru ca smoala (“Ci în acele zile. aflam ca vor fi trei ierni. singurii supravietuitori ai bataliei finale. iar minciuna. p. Jormungand. nimeni nu va mai cunoaste mila si indurarea. au stat acolo unde era inainte Asgard. Vidar si Vali. 1992. zeul razboiului.202 2 Idem. eliberat in sfarsit din Infern. Cerul nu va mai putea oferi nici o speranta. precum si fiii lui Thor. 13. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. p. In cele din urma. Surt.198 12 . Ed.1 Despre timpul premargator Ragnarokului. Colectia “Orizonturi Spirituale”. stelele vor incepe sa se prabuseasca de la locurile lor. Lor li s-a alaturat frumosul Balder.2 Ideea cerului si a pamantului nou. Bucuresti. caci se va intampla si un alt lucru. In iarba au gasit piesele de sah din aur cu care zeii Aesir obisnuiau sa se joace si au jelit zilele glorioase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful