P. 1
Mitologia Nordica

Mitologia Nordica

|Views: 1,713|Likes:
Published by cristimuj

More info:

Published by: cristimuj on May 20, 2011
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/27/2013

pdf

text

original

Mitologie Nordica

In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanice se aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura forme arhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insa simtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erau influentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religia lor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai ales sud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie straveche germana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geografice si fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat. Urme ale totemismului In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice a credintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand, denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porc mistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci, legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa. Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin1. Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre care unele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacrate lui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele. Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prin descoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fie vorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.

1

K. Helm, Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229

2

Cultul legat de indeletniciri Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii. 228-229 2 Tacit. ii facea sa nu se teama de moarte. fapt care. Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor. Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viata a unui popor de vanatori. dar uneori generoase.Scriitori bisericesti pomenesc. Pe de alta parte. era atestata 1 W. Germania. potrivit mitologiei germane. altii adesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. unde o ducau in ospaturi si placeri. pare-se. care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit. Helm. Bucuresti. dupa comportarea cailor sacri. gnomii subpamanteni si altii. p. ca si despre izvoare sacre. 1976. in Walhalla. caruia I se atribuia o actiune purificatoare si tamaduitoare1. astfel erau elfii. 1928. dar nu este limpede cum trebuie inteleasa aceasta inviere. p. oameni-lupi (wer-wolf). Bonn. Bucuresti. a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. trollii muntilor. A. Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor. pe alocuri este practicata ingroparea2. Boudroit. care traia in mijlocul unei naturi aspre. 27 apud S. Se ghicea dupa zborul pasarilor. Este interesant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisati in mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici. De aceasta se leaga si credinta in varcolaci. Tokarev. p. 1976. Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur. Venerarea spiritelor celor morti. O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale a germanilor o avea mantica – ghicitul. despre copaci sacri. Editura politica. Cultul funerar Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor. consacrate sacre. Magia si mantica Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor. unii prietenosi fata de oameni. luptatorii care combatusera cu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin. A. 251-253 apud S. a focului. despre adorarea focului sacru. 24-25. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. p. Tokarev. 228-229 3 . dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cu semnificatii speciale – runele. Religia in istoria popoarelor lumii. Religia in istoria popoarelor lumii. de asemeanea. Editura politica.

unde se aflau altarele . in genere. Ele faceau pronosticuri asupra sfarsitului razboiului. in special cele care au devenit zeii unor uniuni tribale. de pilda. care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. unde obstea aducea jertfe. Editura politica. in special prizonieri. “si. (Tacit. 2. cel mai puternic dintre triburile sueve. Tokarev. prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare.2 Cultul Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfe si in ghicitul vointei zeilor. Geografia. adesea erau ucisi oameni . Tokarev. Pentru a aduce jertfa zeilor. A. 1 Boudriot. Religia in istoria popoarelor lumii. Astfel era.de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii1. p. Bucuresti. p. drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii. cit. de cele mai multe ori. Bucuresti. forma unui cult familial gentilic al stramosilor. op. la frizi si la herusci. In timpul navalirii cimbrilor in Italia. VII. Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi. 231 4 . Cinstirea mortilor lua. (Strabon. dumbravile sacre. A. XXXIX) Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine. Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei.. asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centre intertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. triburile ce se aflau in lupta se destinau adesea dinainte. In sangeroasele razboaie fratricide. potrivit spuselor lui Tacit.5 apud S. Religia in istoria popoarelor lumii. 1976. Locurile de oficiere a cultului erau dumbravile sacre. 228-229 2 S. dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor. Acestea din urma erau. cat si caii. tot ce este viu”. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor. Sacrificiile erau foarte crude. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra. isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului. unul pe celalalt. Editura politica. oficianti ai acestui cult erau capii gintilor si ai familiilor. dupa cat se pare. despre care pomenesc in repetate randuri autorii romani. celebra diferite ritualuri. Germania. 1976. 3) Germanii nu aveau sanctuare si temple. Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii era cultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. studiind sangele si maruntaiele victimelor. p.

zeul tunetului si Frigg. op. Niflheim.54 5 . Intre aceste doua zone era Gap – un mare nimic.1 Suprematia vikingilor Vikingii au avut o civilizatie infloritoare in Scandinavia incepand cu anul 800 d. dandu-i forma de om. Odin. sub bratul sau stang au crescut un barbat si o femeie. vikingii si-au imaginat doua taramuri opuse. p. unul de gheata si unul de foc. de Vasile Munteanu. zeul razboiului.3 Crearea oamenilor Gigantii inghetati traiau acolo unde se impreunau patru rauri de lapte. Cand vanturile reci din nord au intalnit vanturile fierbinti din sud. Ei erau primii giganti. Editura politica. Bucuresti. Religia in istoria popoarelor lumii. Hr si pana in anul 1100 d. Raurile curgeau din vaca magica Audhumla. trad. Iar din taramul focului. ele au sculptat gheata otravita. Editura Teora. Miturile lor sunt inca prezente in Anglia de astazi. Mitologie universala. cit. 286-289 apud S. Hr. a transpirat. Wednesday (miercuri). creatorul uriasilor de gheata si al gigantilor din piatra. Acesta era Ymir. p. creatorul zeilor. Thursday (joi) si Friday (vineri). Niflheim. Bucuresti. in timp ce dormea. tasneau scantei infioratoare si curenti de aer serpuitori. cat si despre apropiata distrugere a ei. Ambele evenimente sunt descrise cu o imaginatie care evoca aievea tinutul inghetat al Scandinaviei. Muspell. izvorau rauri pline de otrava. Din transpiratia sa. care imbinau cresterea animalelor si elaborarea de legi cu sangeroasele expeditii de jefuire si cu calatorii temerare de explorare. Thor. La inceputuri.daca nu punem la socoteala bucatile de lemn grosolan cioplite ce existau pe alocuri si slujeau drept idoli.54 3 Idem. 2 Uriasul din gheata Mitologia vikingilor povesteste atat despre inceputul lumii. dandu-i forma de om. Din taramul de gheata. care amintesc de cativa zei importanti ai vikingilor: Tyr. p. prima dintre zeii 1 Helm. Ymir a adormit si. A. p. Atunci cand Audhumla a lins gheata. dusmanii zeilor vikingilor. prin cuvintele Tuesday (marti).. 1976. care s-a depus strat cu strat in Gap. cu muntii si ghetarii sai. sotia lui Odin. care traia in taramul inghetat. Tokarev. 215. 228-229 2 Neil Philip. Ei erau un popor aparte. ea a creat-o pe Buri.

folosind trupul lui Ymir pentru a crea uscatul. In schimb. in Islanda. vikingii erau perceputi ca fiind violenti si sangerosi din cauza ca atacurile lor pe mare umpleau victimele de groaza. Intr-o zi. De asemenea. Odin. Hr. p. de noua credinta. Woden sau Wotan si Thunor sau Donar erau zeii supremi ai popoarelor germanice incepand cu secolul I d. saxonii. la Thingvellir. Totusi. francii. tatal lui Bestla. au creat primul om si prima femeie din busteni de frasin si ulm. Pe masura ce se transformau din triburi de razboinici in natiuni importante – cum ar fi Anglia anglo – saxona au renuntat la vechile credinte tribale in favoarea crestinismului.2 Vanir si Aesir Deseori. Zeii puteau fi venerati in temple sau in afara lor. care confereau multe drepturi femeilor si au intemeiat primul parlament. Apoi. vechea religie prospera inca. putere si noroc. Odin si fratii sai au creat Pamantul de Mijloc. Atat de mult sange a curs din ranile mortale ale lui Ymir. Aveau legi dure. 1 2 Idem. adusi de apa. pe dealuri. In nordul indepartat.55 6 . totusi. De aceea.1 Ultimii barbari Zeii vikingilor isi aveau originile in divinitatile germanice din nordul Europei. in Europa. Dar zeitele vikingilor datorau mult zeitei daneze a fertilitatii. dragoste sau viata. Nerthus. sangele pentru a crea marea si craniul sau pentru a face cerul. pe care i-au gasit pe plaja. lumea omului. incepand cu secolul al VIII-lea. ocupatia lor principala era cresterea animalelor. Bestla. p. mai putin o familie care a scapat intr-o barca. care au devenit zeii vikingilor. Vili si Ve au hotarat sa-l ucida pe Ymir. gigantul inghetat. Vili si Ve. Triburile germanice barbare. Jertfele aduse zeilor erau o modalitate de a obtine protectia lor in batalie.54 Idem. vandalii si vizigotii au profitat de prabusirea Imperiului roman din secolele al IV-lea – al VI-lea pentru a-si intemeia propriile regate. Miturile vikingilor nu au constituit o religie fundamentata teologic. unul dintre gigantii inghetati mai tineri s-a indragostit de Buri si eu au avut trei fii: Odin. munti sau la izvoare. religia pagana a lui Woden a fost inlocuita. indivizii umani se puteau alia cu diferiti zei pentru a dobandi inspiratie. cum ar fi anglii.vikingilor. in paduri. incat s-au inecat toti gigantii inghetati. iar suprematia vikingilor in Scandinavia poate fi privita ca o ultima tresarire de orgoliu a vechiului spirit germanic.

p. si practic. de catre Bifrost. Conform mitologiei vikingilor. Acesta era coloana vertebrala a lumii: una in Asgard. in cataclismul pe care-l vesteste Voluspa si care va pune capat lumii pentru a instaura o noua perioada. anuntata de profetesa.1 Yggdrasil este Arborele Cosmic prin excelenta. La radacina lui se afla vipera Nidhogg. Copacul lumii Vikingii credeau ca in centrul universului era un copac urias. Langa el se afla fantana miraculoasa Mimir(meditatia) unde Odin si-a lasat drept zalog si unde se reintoarce neincetat.Razboi si pace In mitologia vikingilor. care incearca sa-l doboare. Odin s-a casatorit cu Frigg. langa Yggdrasil. s-a petrecut mult mai tarziu. Odin. numit Yggdrasil. au fost venerati primii. era regele zeilor Aesir. Cu apa acestei fantani stropesc Nornele arborele urias pentru a-i reda tineretea si vigoarea. nu va avea ca efect dezintegrarea Cosmosului. ai fertilitatii. podul curcubeului. taramul oamenilor. printre care Thor. pe buna dreptate. una in Jotunheim. Bucuresti. acolo unde se afla regatul gigantilor si Infernul. Asgard era legat de Pamantul de Mijloc. Zilnic vulturul se lupta cu vipera. Heimdall si Balder. un cerb si o veverita salasluiesc in ramurile lui Yggdrasil. paradisiaca.2 Kaarle Krohn a incercat sa explice mitul lui Yggdrasil prin Arborele Vietii din Vechiul Testament. taramul zeilor. Se credea ca zeii Vanir. Odin isi leaga calul de Yggdrasil. (fig. iar copiii lor au fost zeii Aesir. p. iar suprematia zeilor razboiului Aesir. iar Sophus Bugge prin Crucea lui Iisus Hristos. creatorul. taramul gigantilor. zeii erau impartiti in zei importanti ai fertilitatii si ai pacii. un vultur. Tratat de istorie a religiilor. acolo se aduna zilnic zeii si imprart dreptatea.58 Mircea Eliade. Dupa ce a creat specia umana. Pe aceleasi meleaguri. taramul ghetii. si este greu de crezut ca acest motiv – central in mitologia scandinava – sa fie atat de tardiv. Cele doua ipoteze sunt inacceptabile. se afla fantana Urd. Yggdrasil va fi puternic zguduit. Tyr. Capra Heidrun. Atunci cand universul se va cutremura din temelii. Holmberg observa. si una in Niflheim. Editura Humanitas.4) Radacinile lui se infig pana in inima Pamantului. zei ai razboiului. ca sa-si improspateze si sa-si sporeasca intelepciunea. U. dar nu va fi doborat. 2006.288-299 7 . ca prezenta vulturului pe Yggdrasil – amanunt absent in traditia biblica – apropie 1 2 Idem. Aceasta conflagratie apocaliptica. frumosul.

Miturile vikingilor se petrec mai degraba pe aceste taramuri. Ele modelau viata oamenilor de la nastere pana la moarte. pentru a fi dusi sa traiasca in marea sala a lui Odin din Valhalla. p. Razboinicii din Valhalla erau numiti Einheriar. caci din afinitatile descoperite de U. Zilele in marea sala a lui Odin erau petrecute in lupte pana la moarte. statea un vultur. dar. ei noapte petreceau si beau mied. Lupta dintre vultur si sarpe este un simbol cosmologic al luptei dintre lumina si intuneric. Pamantul de Mijloc era legat de Asgard prin podul curcubeului si existau cai pentru fiintele umane de a ajunge acolo. De asemenea ele udau copacul. razboinicii erau readusi la viata. In varful copacului. Razboinicii vikingi sperau sa fie alesi de valkyrii. Sub radacina din Jotunheim. Sub fiecare dintre cele trei radacini ale copacului curgea un izvor. acest lucru tinandu-l in viata. unde traiau cele trei norne. care. in fiecare zi.acest simbol cosmologic mai degraba de tipurile nord-asiatice. Apoi. supraveghind intreaga creatie. spirite feminine al caror nume inseamna “cele care aleg oameni ucisi”.289 Neil Philip.58 8 .cit. op. nimicul aflat intre focul si gheata de la inceputul lumii. cu apa curata din fantana intelepciunii. Hraesvelg. Una dintre ele era sa mori in lupta.. al opozitiei celor doua principii. era fantana intelepciunii. devorau radacinile lui Yggdrasil. solar si subteran. decat pe Pamantul de Mijloc. Sub radacina din Niflheim era izvorul de otrava. Fiinta si Necesitatea. Nidhogg. gigantilor si mortilor la fel cum templul zeilor era sustinut de coloane din trunchiuri de copac uriase.1 Radacini si taramuri Un sarpe rau. unde locuiau oamenii. Holmberg intre acest arbore cosmic din mitologia scandinava si tipurile nord-asiatice nu se poate deduce ce deplina rigoare ca primul ar depinde de acestea din urma. Este greu de spus daca elemente iudeo-crestine au intervenit sau nu in plasmuirea lui Yggdrasil. la inceput. in fiecare seara. Ei au parasit Valhalla numai atunci cand s-au dus sa 1 2 Idem. p. zeite ale destinului: Soarta.2 Taramuri separate Yggdrasil sustinea taramul zeilor. Bataile din aripi ale vulturului cauzau vanturile din lumea oamenilor. iar sub radacina din Asgard era fantana sortii. Aceasta apa cadea pe pamant sub forma de roua pentru a sustine si reimprospata lumea. a umplut tinutul Gap.

creatia. constituit din noua lumi suprapuse. intelepciunea si era ocrotitorul nobililor. Lui ii erau jertfiti oameni.cit.98 9 . prin excelenta. in scrurt timp. care era patronul nobililor. Odin avea ca arma principala teribila lance Gungnir. era atat un zeu al razboiului. iar ca animal de lupta. Ed. Una dintre ele era Asgard. In culmea agoniei. Luptatorii lui Odin se manifestau in timpul vietii prin starea de berserk. arhetipul eroilor germanici.289 Magda Stan si Cristian Vornicu. ele cereau sufletele luptatorilor care mureau in lupta si le escortau in sala lui Odin. Spre deosebire de Odin. fiind extrem de popular. De asemenea. In principal. cand razboinicii si zeii s-au luptat cu puterile lumii subpamantene. un cal fermecat. al 1 2 Idem. Odin a construit universul. Thor ii ocrotea pe oamenii simplii. adica miercuri.2 (fig. zeita dragostei. Si-a dat un ochi pentru o singura inghititura din izvorul intelepciunii.5) Thor este. Antichitatea. Bucuresti. zeul reprezenta razboiul. p. In general. Alaturi de el se afla Frigg. Wednesdey (in limba engleza. sotia sa preferata. Poeziile scandinave consemneaza numele multor valkyrii. Sleipnir. care s-a indragostit de un muritor. inspiratiei si magiei. iar “ziua lui Wodhan” va deveni. Atunci cand se aseaza pe tronul sau. Chipul lui Wodan era legat de viata psihica a omului. cu variante in alte limbi germanice). magia. p. dar si al poeziei.1 O a doua cale de a sta alaturi de zei si de a evita chinurile infernului. Aceste rune i-au dat multe puteri. care erau spanzurati pe arbori.1) Odin era zeul razboaielor si al mortilor. 2007. Avea atributii complexe: ca si Odin. cu opt picioare. dominata de Odin. cat si al primaverii. Referitor la valkyrii. mama zeilor. exprimata printr-un comportament asemanator lupilor: cutezanta nemarginita si furie orbitoare.lupte in mitica batalie finala de la Ragnarok. p. el ii apara pe muritori in fata fortelor dezlantuite ale naturii. valkyriile ii serveau pe razboinici atunci cand petreceau in Valhalla. op. se prea poate ca acest aspect sa fi implicat si anumite ramasite ale samanismului. Impreuna cu fratii sai.3 (fig.196 3 Mircea Eliade. accesibila femeilor si barbatilor. Istoria lumii pentru toti. s-a intins si a apucat runele pe care vikingii le foloseau pentru scris si prezicere. Niculescu.. campionul zeilor. A stat atarnat noua zile si noua nopti de Copacul Lumii strapuns de o sulita. Zeii germanici Odin era asemanat de romani cu zeul Mercur. era sa mori sacrificat. cum ar fi Sigrdrifa. zeul purta pe umeri doi corbi care reprezentau Ratiunea si Memoria.

Freya facea parte din categoria zeilor Vani si l-a invatat pe Odin arta magiei si a prezicerilor. dar uitase sa ceara acest lucru si vascului. acesta a fost legat cu instestinele propriilor sai copii. care s-a stins imbratisandu-l. deoarece reprezenta forta nemasurata a trasnetului.197 10 . a devenit ocrotitoarea pasiunii din dragoste. Astfel. In palatul ei ceresc erau adapostiti aceia care ramasesera fideli celor pe care ii iubeau pana la moarte. Loki. zeita florilor si a gingasiei feminine. casniciei si maternitatii.1 (fig. si-a primit numele dupa legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor's Day – ziua fulgerului) Frigg era cea de-a treia sotie a lui Odin (si preferata lui). pe care l-au plans toate elementele insufletite si neinsufletite ale naturii. Ringhorni..197 3 Idem. cu care nu s-a putut casatori din cauza uneltirilor zeului infernului. Nanna. Mama sa ceruse tuturor lucrurilor din lume sa jure ca nu-i vor face niciodata rau lui Baldr. zeita muntilor. Zeita locuia intr-un palat propriu si umbla insotita de sapte divinitati feminine. de o stanca. p. Frigg. a ierbii si a fertilitatii.2) Thursday (in engleza) – cea de-a patra zi a saptamanii. Freya era logodnica uriasului Odhr. Sotia sa era Sif. impinsa apoi spre largul marii. Zeul locuia intr-o casa cu mai mult de 500 de camere. pe rugul pe care trupul zeului fusese asezat. fiul lui Odin si al principalei sale sotii. Rugul a fost aprins pe corabia lui Baldr.3 Declinul zeilor 1 2 Magda Stan si Cristian Vornicu. zeul frumusetii. Zeita se deplasa cu un car tras de doua pisici si insotita de trei zane. Pentru ca Loki a fost vinovat de uciderea fiului lui Odin. La romani era asemanata cu Venus.cit.2 Baldr. Impreuna cu stralucitorul Baldr a murit si sotia sa.3). adusa de zeul Loki. p. cea cu par de aur. pe care-l folosea cu mana imbracata intr-o manusa de fier. a fost ucis de o creanga de vasc. ocrotitoarea iubirii. 197 Idem.tunetelor si fulgerelor. cu exceptia zeului infernului. a vegetatiei dar si a magiei si podoabelor feminine. op. fara acoperis si calatorea intr-un car de foc. iar simbolul sau era ciocanul Mjolnir (fig. deasupra sa un sarpe picurandu-si veninul.

Norvegia s-a convertit in secolele al X-lea si al XI-lea. in capitolul 13 iar multe semne prevestitoare Ragnarokului fiind asemanatoare cu cele ale Apocalipsei descrise de Sfantul Apostol Ioan in cartea sa. argintarii turnau atat ciocane cat si cruci in aceleasi matrite (fig. dar se ruga lui Thor in timpul calatoriilor pe mare si in situatii dificile.. Acesta a fost adevaratul sfarsit al zeilor.60 Idem. De fapt. p. pentru a-si asigura protectia lui Thor.Hristos purtau la gat mici amulete in forma de ciocan. iar lupul Fenrir va inghiti soarele. a spus ca el “credea in Hristos.6). din Suedia. In perioada de tranzitie dintre paganism si crestinism. Adoratia pentru zei s-a perpetuat doar sub forma unor parti disparate in credinte si superstitii populare. josnica lacomie si 1 2 Neil Philip. a fost fericit sa se converteasca la crestinism pentru a-si pastra noul regat. Exista multe povestiri care vorbesc despre aceasta cumplita zi. ziua judecatii Se pare ca acest episod al sfarsitului lumii apropie aceasta religie a vechilor germani cel mai mult de crestinism. op. Documentele arata ca un viking. Aceste ciocane erau asemanatoare crucifixurilor purtate de crestinii europeni. pe de alta parte. se spune ca mai intai se va produce o schimbare in ordinea fireasca a lucrurilor – va fi un cumplit razboi. Toate aceste povestiri si profetii pastreaza multe elemente din revelatia primordiala si le gasim relatate de Mantuitorul Iisus Hristos in Evanghelia dupa Marcu. Mai exista profetia ca Loki va conduce hoardele din Infern intr-o corabie facuta din unghiile mortilor. Atunci cand regele Cnut al Danemarcei a cucerit Anglia. p.60 11 . din Islanda.2 Ragnarok. Propria mitologia anunta finalul bataliei de la Ragnarok.cit.. din motive practice de comert si politice. in care ei urmau sa fie infranti. Helgi cel Slab. orasul Uppsala. unde a fost cel mai mare templu a lui Odin. Parlamentul Althing. astfel. Thor si Freyr.Vikingii pagani din secolul al X-lea d. pentru ca oferea o promisiune mai sigura a existentei vietii de apoi si. Din anul 1300. zeii vikingi au fost pusi in umbra de catre crestinism. multi scandinavi se puneau la adapost in ceea ce priveste credinta. era condus in 1164 de un episcop crestin. toate fortele luminii se vor infrunta cu raul. in anul 1016.. a votat in favoarea adoptarii crestinismului in anul 1000. Dar zeii erau pregatiti pentru pieire. pe de o parte.” 1 Zeii sunt infranti Vikingii s-au convertit la crestinism. in care zeii si alaturi de ei.

precum se spune in vechea carte <<Voluspa>>”.” Mc. iar luna la randul ei ajunsa si sfartecata. de partea sa. p. au stat acolo unde era inainte Asgard. Colectia “Orizonturi Spirituale”. cu deosebirea ca preschimbarea nu va fi intr-una desavarsita: “si universul va dispare. Cerul nu va mai putea oferi nici o speranta. In iarba au gasit piesele de sah din aur cu care zeii Aesir obisnuiau sa se joace si au jelit zilele glorioase. Catre acest pamant abia format au venit fiii lui Odin. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Jormungand. iar minciuna. stelele vor incepe sa se prabuseasca de la locurile lor. astfel parintii isi vor omori copiii si fratii se vor ucide intre ei. Tyr.198 12 . apare si in mitologia scandinava. In cele din urma. precum si fiii lui Thor. adica trei ani. Mitologia nordica. Vidar si Vali. neforma. Mituri si legende. stancile se vor faramita si toate legaturile se vor rupe. 1 Elena Maria Moroga. 1992. dar cu fratele sau orb. jaful si crima vor domni peste tot si peste toate.invidia vor indemna oamenii sa savarseasca lucruri nebunesti si fara deosebire sa se omoare unii pe altii. in fum si intuneric si va fi din nou ca la inceput: haos. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Surt. In ultima batalie. In sfarsit. singurii supravietuitori ai bataliei finale. iar Fenrir l-a devorat pe Odin. p. nu a putut sa lupte pentru ca lupul Fenrir i-a sfasiat mana dreapta. zeul razboiului. caci se va intampla si un alt lucru. Modi si Magni. atunci padurile se vor smulte din radacini. acoperit cu aur. Ed. mult mai ingrazitor: soarele va fi prins din urma de lupul urias care e mereu pe urma sa si va fi sfasiat. nefiinta.202 2 Idem. a dat foc lumii. Thor a murit in timp ce incerca sa-l rapuna pe sarpele lumii. Impreuna. Apoi s-a nascut un nou soare si din mare s-a ivit un nou pamant. după necazul acela. timp prezis de proorocii Vechiului Testament. ultimul semn va fi cand pamantul va incepe sa tremure si sa se zguduie va incepe sa tremure si sa se zguduie. lasand cerul negru ca smoala (“Ci în acele zile. 13.2 Ideea cerului si a pamantului nou. 24-25). nimeni nu va mai cunoaste mila si indurarea. Hoder. Enciclopedica. Bucuresti. Loki si Heimdall s-au ucis unul pe celalalt. Lor li s-a alaturat frumosul Balder. eliberat in sfarsit din Infern.1 Despre timpul premargator Ragnarokului. care astepta la portile incandescente din Muspell inca de la inceputul timpului. aflam ca vor fi trei ierni.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->