Mitologie Nordica

In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanice se aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura forme arhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insa simtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erau influentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religia lor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai ales sud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie straveche germana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geografice si fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat. Urme ale totemismului In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice a credintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand, denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porc mistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci, legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa. Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin1. Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre care unele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacrate lui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele. Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prin descoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fie vorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.

1

K. Helm, Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229

2

p. dar uneori generoase. Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viata a unui popor de vanatori. Este interesant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisati in mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici. a focului. 1976. A. Cultul legat de indeletniciri Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii. 228-229 2 Tacit. Cultul funerar Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor. Editura politica. astfel erau elfii. oameni-lupi (wer-wolf). p. pe alocuri este practicata ingroparea2. Religia in istoria popoarelor lumii. gnomii subpamanteni si altii. O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale a germanilor o avea mantica – ghicitul. unii prietenosi fata de oameni. p. altii adesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. Pe de alta parte. A. Magia si mantica Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor. trollii muntilor. Religia in istoria popoarelor lumii. despre copaci sacri. Se ghicea dupa zborul pasarilor. Tokarev. Venerarea spiritelor celor morti. Germania. de asemeanea. Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur. Bucuresti. ca si despre izvoare sacre. care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit. potrivit mitologiei germane. dupa comportarea cailor sacri. p. 251-253 apud S. 27 apud S. Boudroit. caruia I se atribuia o actiune purificatoare si tamaduitoare1. Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor. Tokarev. a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. 1976. unde o ducau in ospaturi si placeri. Bonn. dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cu semnificatii speciale – runele. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. era atestata 1 W. consacrate sacre. care traia in mijlocul unei naturi aspre. Helm. ii facea sa nu se teama de moarte. Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor. 228-229 3 . fapt care. Bucuresti. dar nu este limpede cum trebuie inteleasa aceasta inviere. despre adorarea focului sacru. in Walhalla. pare-se. De aceasta se leaga si credinta in varcolaci. 1928.Scriitori bisericesti pomenesc. 24-25. Editura politica. luptatorii care combatusera cu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin.

Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei. op. XXXIX) Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine. Pentru a aduce jertfa zeilor. de pilda. dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor. A. forma unui cult familial gentilic al stramosilor. p. drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii. unde obstea aducea jertfe. 228-229 2 S. asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centre intertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. Locurile de oficiere a cultului erau dumbravile sacre. Tokarev. Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii era cultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. tot ce este viu”. Editura politica. Ele faceau pronosticuri asupra sfarsitului razboiului. isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului. (Tacit. Cinstirea mortilor lua. 1 Boudriot. Religia in istoria popoarelor lumii. unul pe celalalt. despre care pomenesc in repetate randuri autorii romani. Tokarev. VII. Religia in istoria popoarelor lumii. in special prizonieri. oficianti ai acestui cult erau capii gintilor si ai familiilor. Bucuresti. Geografia. dupa cat se pare. 2. Acestea din urma erau. Editura politica. p. care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. A. 1976. celebra diferite ritualuri. in genere.de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii1. cat si caii. de cele mai multe ori. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra. 231 4 . Germania. unde se aflau altarele . in special cele care au devenit zeii unor uniuni tribale. p. dumbravile sacre. adesea erau ucisi oameni . studiind sangele si maruntaiele victimelor. potrivit spuselor lui Tacit. (Strabon. 1976. prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare. cel mai puternic dintre triburile sueve. Sacrificiile erau foarte crude. 3) Germanii nu aveau sanctuare si temple. Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi.. la frizi si la herusci. triburile ce se aflau in lupta se destinau adesea dinainte. “si. cit.5 apud S. In sangeroasele razboaie fratricide.2 Cultul Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfe si in ghicitul vointei zeilor. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor. Bucuresti. Astfel era. In timpul navalirii cimbrilor in Italia.

Tokarev. Bucuresti. dandu-i forma de om. Raurile curgeau din vaca magica Audhumla. unul de gheata si unul de foc. prin cuvintele Tuesday (marti). 1976. cit. p. a transpirat. Din transpiratia sa. care imbinau cresterea animalelor si elaborarea de legi cu sangeroasele expeditii de jefuire si cu calatorii temerare de explorare.3 Crearea oamenilor Gigantii inghetati traiau acolo unde se impreunau patru rauri de lapte. Thor. p. Religia in istoria popoarelor lumii. prima dintre zeii 1 Helm. 286-289 apud S. ele au sculptat gheata otravita. A. Ei erau un popor aparte. de Vasile Munteanu. Niflheim. Intre aceste doua zone era Gap – un mare nimic. zeul tunetului si Frigg.54 5 . cu muntii si ghetarii sai. tasneau scantei infioratoare si curenti de aer serpuitori. Hr si pana in anul 1100 d. zeul razboiului. Editura Teora. p. La inceputuri. care s-a depus strat cu strat in Gap. creatorul uriasilor de gheata si al gigantilor din piatra. in timp ce dormea.54 3 Idem. Ambele evenimente sunt descrise cu o imaginatie care evoca aievea tinutul inghetat al Scandinaviei. Cand vanturile reci din nord au intalnit vanturile fierbinti din sud. Iar din taramul focului. Miturile lor sunt inca prezente in Anglia de astazi. Acesta era Ymir. cat si despre apropiata distrugere a ei. Din taramul de gheata. Thursday (joi) si Friday (vineri).1 Suprematia vikingilor Vikingii au avut o civilizatie infloritoare in Scandinavia incepand cu anul 800 d. Hr. 2 Uriasul din gheata Mitologia vikingilor povesteste atat despre inceputul lumii. Ei erau primii giganti. Niflheim. 228-229 2 Neil Philip. care traia in taramul inghetat. Atunci cand Audhumla a lins gheata. Ymir a adormit si. dandu-i forma de om. izvorau rauri pline de otrava. Mitologie universala. Wednesday (miercuri). care amintesc de cativa zei importanti ai vikingilor: Tyr. 215.daca nu punem la socoteala bucatile de lemn grosolan cioplite ce existau pe alocuri si slujeau drept idoli. Bucuresti. trad. dusmanii zeilor vikingilor. ea a creat-o pe Buri.. sub bratul sau stang au crescut un barbat si o femeie. Odin. Editura politica. p. Muspell. sotia lui Odin. vikingii si-au imaginat doua taramuri opuse. creatorul zeilor. op.

francii. in Islanda. In nordul indepartat. Zeii puteau fi venerati in temple sau in afara lor. incat s-au inecat toti gigantii inghetati. Hr. indivizii umani se puteau alia cu diferiti zei pentru a dobandi inspiratie. In schimb.2 Vanir si Aesir Deseori. care au devenit zeii vikingilor. Pe masura ce se transformau din triburi de razboinici in natiuni importante – cum ar fi Anglia anglo – saxona au renuntat la vechile credinte tribale in favoarea crestinismului. in Europa. adusi de apa. pe care i-au gasit pe plaja. totusi. de noua credinta. p. cum ar fi anglii. Odin.54 Idem. 1 2 Idem. Totusi. religia pagana a lui Woden a fost inlocuita. Jertfele aduse zeilor erau o modalitate de a obtine protectia lor in batalie. Vili si Ve. dragoste sau viata. iar suprematia vikingilor in Scandinavia poate fi privita ca o ultima tresarire de orgoliu a vechiului spirit germanic. Intr-o zi. Nerthus. Vili si Ve au hotarat sa-l ucida pe Ymir. Apoi. Miturile vikingilor nu au constituit o religie fundamentata teologic. Dar zeitele vikingilor datorau mult zeitei daneze a fertilitatii. ocupatia lor principala era cresterea animalelor. tatal lui Bestla. care confereau multe drepturi femeilor si au intemeiat primul parlament. au creat primul om si prima femeie din busteni de frasin si ulm. saxonii. Aveau legi dure. in paduri.55 6 . Atat de mult sange a curs din ranile mortale ale lui Ymir. vandalii si vizigotii au profitat de prabusirea Imperiului roman din secolele al IV-lea – al VI-lea pentru a-si intemeia propriile regate.vikingilor. folosind trupul lui Ymir pentru a crea uscatul. De aceea. Bestla. vikingii erau perceputi ca fiind violenti si sangerosi din cauza ca atacurile lor pe mare umpleau victimele de groaza. putere si noroc. pe dealuri. p. incepand cu secolul al VIII-lea. gigantul inghetat. munti sau la izvoare. Odin si fratii sai au creat Pamantul de Mijloc.1 Ultimii barbari Zeii vikingilor isi aveau originile in divinitatile germanice din nordul Europei. Triburile germanice barbare. vechea religie prospera inca. Woden sau Wotan si Thunor sau Donar erau zeii supremi ai popoarelor germanice incepand cu secolul I d. sangele pentru a crea marea si craniul sau pentru a face cerul. mai putin o familie care a scapat intr-o barca. lumea omului. unul dintre gigantii inghetati mai tineri s-a indragostit de Buri si eu au avut trei fii: Odin. la Thingvellir. De asemenea.

langa Yggdrasil. ca sa-si improspateze si sa-si sporeasca intelepciunea. Atunci cand universul se va cutremura din temelii.2 Kaarle Krohn a incercat sa explice mitul lui Yggdrasil prin Arborele Vietii din Vechiul Testament. zeii erau impartiti in zei importanti ai fertilitatii si ai pacii. Cu apa acestei fantani stropesc Nornele arborele urias pentru a-i reda tineretea si vigoarea. au fost venerati primii.4) Radacinile lui se infig pana in inima Pamantului. podul curcubeului. dar nu va fi doborat. pe buna dreptate. ca prezenta vulturului pe Yggdrasil – amanunt absent in traditia biblica – apropie 1 2 Idem. iar Sophus Bugge prin Crucea lui Iisus Hristos. p. se afla fantana Urd. iar copiii lor au fost zeii Aesir. paradisiaca. Conform mitologiei vikingilor. frumosul. Bucuresti. numit Yggdrasil. Odin s-a casatorit cu Frigg. Tyr. Asgard era legat de Pamantul de Mijloc. s-a petrecut mult mai tarziu. si practic. Se credea ca zeii Vanir. de catre Bifrost. Acesta era coloana vertebrala a lumii: una in Asgard.Razboi si pace In mitologia vikingilor. p. Odin. Odin isi leaga calul de Yggdrasil. iar suprematia zeilor razboiului Aesir. Dupa ce a creat specia umana. U. taramul zeilor. un cerb si o veverita salasluiesc in ramurile lui Yggdrasil. 2006. nu va avea ca efect dezintegrarea Cosmosului. in cataclismul pe care-l vesteste Voluspa si care va pune capat lumii pentru a instaura o noua perioada.1 Yggdrasil este Arborele Cosmic prin excelenta.58 Mircea Eliade. Yggdrasil va fi puternic zguduit. Holmberg observa. taramul oamenilor. Pe aceleasi meleaguri.288-299 7 . Copacul lumii Vikingii credeau ca in centrul universului era un copac urias. acolo se aduna zilnic zeii si imprart dreptatea. era regele zeilor Aesir. si este greu de crezut ca acest motiv – central in mitologia scandinava – sa fie atat de tardiv. Capra Heidrun. printre care Thor. Zilnic vulturul se lupta cu vipera. taramul gigantilor. Langa el se afla fantana miraculoasa Mimir(meditatia) unde Odin si-a lasat drept zalog si unde se reintoarce neincetat. si una in Niflheim. una in Jotunheim. Editura Humanitas. un vultur. ai fertilitatii. taramul ghetii. creatorul. (fig. care incearca sa-l doboare. Aceasta conflagratie apocaliptica. Heimdall si Balder. anuntata de profetesa. acolo unde se afla regatul gigantilor si Infernul. Cele doua ipoteze sunt inacceptabile. La radacina lui se afla vipera Nidhogg. zei ai razboiului. Tratat de istorie a religiilor.

zeite ale destinului: Soarta. op. unde traiau cele trei norne. spirite feminine al caror nume inseamna “cele care aleg oameni ucisi”. solar si subteran. in fiecare zi. Hraesvelg. pentru a fi dusi sa traiasca in marea sala a lui Odin din Valhalla. devorau radacinile lui Yggdrasil. Zilele in marea sala a lui Odin erau petrecute in lupte pana la moarte.2 Taramuri separate Yggdrasil sustinea taramul zeilor. in fiecare seara. gigantilor si mortilor la fel cum templul zeilor era sustinut de coloane din trunchiuri de copac uriase. statea un vultur. Lupta dintre vultur si sarpe este un simbol cosmologic al luptei dintre lumina si intuneric. Este greu de spus daca elemente iudeo-crestine au intervenit sau nu in plasmuirea lui Yggdrasil. cu apa curata din fantana intelepciunii. De asemenea ele udau copacul.1 Radacini si taramuri Un sarpe rau. a umplut tinutul Gap. Sub radacina din Jotunheim. p. Sub radacina din Niflheim era izvorul de otrava. Razboinicii din Valhalla erau numiti Einheriar. Nidhogg.acest simbol cosmologic mai degraba de tipurile nord-asiatice. decat pe Pamantul de Mijloc. Apoi. caci din afinitatile descoperite de U. acest lucru tinandu-l in viata. iar sub radacina din Asgard era fantana sortii. Bataile din aripi ale vulturului cauzau vanturile din lumea oamenilor. care. razboinicii erau readusi la viata. Aceasta apa cadea pe pamant sub forma de roua pentru a sustine si reimprospata lumea. supraveghind intreaga creatie. ei noapte petreceau si beau mied. Fiinta si Necesitatea. Pamantul de Mijloc era legat de Asgard prin podul curcubeului si existau cai pentru fiintele umane de a ajunge acolo. unde locuiau oamenii. era fantana intelepciunii. Holmberg intre acest arbore cosmic din mitologia scandinava si tipurile nord-asiatice nu se poate deduce ce deplina rigoare ca primul ar depinde de acestea din urma. Miturile vikingilor se petrec mai degraba pe aceste taramuri. Ei au parasit Valhalla numai atunci cand s-au dus sa 1 2 Idem. al opozitiei celor doua principii. dar. Razboinicii vikingi sperau sa fie alesi de valkyrii.58 8 . nimicul aflat intre focul si gheata de la inceputul lumii. Ele modelau viata oamenilor de la nastere pana la moarte. Sub fiecare dintre cele trei radacini ale copacului curgea un izvor.. In varful copacului.289 Neil Philip. p. Una dintre ele era sa mori in lupta. la inceput.cit.

In general.5) Thor este. Bucuresti.196 3 Mircea Eliade. 2007. p.289 Magda Stan si Cristian Vornicu. arhetipul eroilor germanici. iar “ziua lui Wodhan” va deveni. Referitor la valkyrii. sotia sa preferata. Antichitatea. zeul purta pe umeri doi corbi care reprezentau Ratiunea si Memoria.cit. inspiratiei si magiei. ele cereau sufletele luptatorilor care mureau in lupta si le escortau in sala lui Odin. p. Odin avea ca arma principala teribila lance Gungnir. cand razboinicii si zeii s-au luptat cu puterile lumii subpamantene. p. Avea atributii complexe: ca si Odin. Si-a dat un ochi pentru o singura inghititura din izvorul intelepciunii. Impreuna cu fratii sai. Odin a construit universul.1) Odin era zeul razboaielor si al mortilor. valkyriile ii serveau pe razboinici atunci cand petreceau in Valhalla. s-a intins si a apucat runele pe care vikingii le foloseau pentru scris si prezicere. dar si al poeziei. in scrurt timp.. constituit din noua lumi suprapuse. intelepciunea si era ocrotitorul nobililor. zeul reprezenta razboiul. De asemenea.98 9 . mama zeilor. Poeziile scandinave consemneaza numele multor valkyrii. era sa mori sacrificat. Luptatorii lui Odin se manifestau in timpul vietii prin starea de berserk. Atunci cand se aseaza pe tronul sau. exprimata printr-un comportament asemanator lupilor: cutezanta nemarginita si furie orbitoare. el ii apara pe muritori in fata fortelor dezlantuite ale naturii. cu variante in alte limbi germanice). Una dintre ele era Asgard. al 1 2 Idem. zeita dragostei. Niculescu. cum ar fi Sigrdrifa.2 (fig. Thor ii ocrotea pe oamenii simplii. dominata de Odin. Wednesdey (in limba engleza. Istoria lumii pentru toti. Lui ii erau jertfiti oameni. accesibila femeilor si barbatilor. Sleipnir. In principal. fiind extrem de popular. campionul zeilor. care s-a indragostit de un muritor. se prea poate ca acest aspect sa fi implicat si anumite ramasite ale samanismului. Ed. Spre deosebire de Odin. iar ca animal de lupta. era atat un zeu al razboiului.1 O a doua cale de a sta alaturi de zei si de a evita chinurile infernului. un cal fermecat. op. cu opt picioare. Aceste rune i-au dat multe puteri. cat si al primaverii. A stat atarnat noua zile si noua nopti de Copacul Lumii strapuns de o sulita.3 (fig. Zeii germanici Odin era asemanat de romani cu zeul Mercur. Alaturi de el se afla Frigg. creatia. care erau spanzurati pe arbori. prin excelenta. adica miercuri.lupte in mitica batalie finala de la Ragnarok. magia. care era patronul nobililor. In culmea agoniei. Chipul lui Wodan era legat de viata psihica a omului.

pe care-l folosea cu mana imbracata intr-o manusa de fier. Mama sa ceruse tuturor lucrurilor din lume sa jure ca nu-i vor face niciodata rau lui Baldr. Pentru ca Loki a fost vinovat de uciderea fiului lui Odin. fiul lui Odin si al principalei sale sotii. zeul frumusetii. casniciei si maternitatii. La romani era asemanata cu Venus.2 Baldr. Nanna. Rugul a fost aprins pe corabia lui Baldr. In palatul ei ceresc erau adapostiti aceia care ramasesera fideli celor pe care ii iubeau pana la moarte. care s-a stins imbratisandu-l. Ringhorni. acesta a fost legat cu instestinele propriilor sai copii. Zeul locuia intr-o casa cu mai mult de 500 de camere. Zeita se deplasa cu un car tras de doua pisici si insotita de trei zane. op. deasupra sa un sarpe picurandu-si veninul. Freya era logodnica uriasului Odhr. a ierbii si a fertilitatii. zeita florilor si a gingasiei feminine. deoarece reprezenta forta nemasurata a trasnetului. dar uitase sa ceara acest lucru si vascului. zeita muntilor. si-a primit numele dupa legendarul zeu Thor (Thor’s Day sau Thunor's Day – ziua fulgerului) Frigg era cea de-a treia sotie a lui Odin (si preferata lui). Freya facea parte din categoria zeilor Vani si l-a invatat pe Odin arta magiei si a prezicerilor. a vegetatiei dar si a magiei si podoabelor feminine.. adusa de zeul Loki. a devenit ocrotitoarea pasiunii din dragoste.197 3 Idem. p. ocrotitoarea iubirii. cu care nu s-a putut casatori din cauza uneltirilor zeului infernului. cea cu par de aur. Loki. fara acoperis si calatorea intr-un car de foc.197 10 . a fost ucis de o creanga de vasc. Sotia sa era Sif.cit. Zeita locuia intr-un palat propriu si umbla insotita de sapte divinitati feminine. p.1 (fig. Frigg.3 Declinul zeilor 1 2 Magda Stan si Cristian Vornicu. pe rugul pe care trupul zeului fusese asezat. Astfel. iar simbolul sau era ciocanul Mjolnir (fig. impinsa apoi spre largul marii. pe care l-au plans toate elementele insufletite si neinsufletite ale naturii. cu exceptia zeului infernului.2) Thursday (in engleza) – cea de-a patra zi a saptamanii. 197 Idem. Impreuna cu stralucitorul Baldr a murit si sotia sa.3). de o stanca.tunetelor si fulgerelor.

Dar zeii erau pregatiti pentru pieire.Vikingii pagani din secolul al X-lea d. Documentele arata ca un viking. din Suedia. pe de alta parte. Mai exista profetia ca Loki va conduce hoardele din Infern intr-o corabie facuta din unghiile mortilor.60 Idem.. Toate aceste povestiri si profetii pastreaza multe elemente din revelatia primordiala si le gasim relatate de Mantuitorul Iisus Hristos in Evanghelia dupa Marcu. dar se ruga lui Thor in timpul calatoriilor pe mare si in situatii dificile. a spus ca el “credea in Hristos. Norvegia s-a convertit in secolele al X-lea si al XI-lea. a fost fericit sa se converteasca la crestinism pentru a-si pastra noul regat. iar lupul Fenrir va inghiti soarele.6). Aceste ciocane erau asemanatoare crucifixurilor purtate de crestinii europeni. Parlamentul Althing. in care ei urmau sa fie infranti.cit. Helgi cel Slab. din Islanda. era condus in 1164 de un episcop crestin. ziua judecatii Se pare ca acest episod al sfarsitului lumii apropie aceasta religie a vechilor germani cel mai mult de crestinism. pentru ca oferea o promisiune mai sigura a existentei vietii de apoi si. in capitolul 13 iar multe semne prevestitoare Ragnarokului fiind asemanatoare cu cele ale Apocalipsei descrise de Sfantul Apostol Ioan in cartea sa. Acesta a fost adevaratul sfarsit al zeilor.” 1 Zeii sunt infranti Vikingii s-au convertit la crestinism. Propria mitologia anunta finalul bataliei de la Ragnarok. Exista multe povestiri care vorbesc despre aceasta cumplita zi.Hristos purtau la gat mici amulete in forma de ciocan. p.2 Ragnarok. in care zeii si alaturi de ei. toate fortele luminii se vor infrunta cu raul. in anul 1016. astfel. se spune ca mai intai se va produce o schimbare in ordinea fireasca a lucrurilor – va fi un cumplit razboi. din motive practice de comert si politice. In perioada de tranzitie dintre paganism si crestinism. Din anul 1300. De fapt. a votat in favoarea adoptarii crestinismului in anul 1000. op. Atunci cand regele Cnut al Danemarcei a cucerit Anglia. josnica lacomie si 1 2 Neil Philip. unde a fost cel mai mare templu a lui Odin. multi scandinavi se puneau la adapost in ceea ce priveste credinta.60 11 .. p. argintarii turnau atat ciocane cat si cruci in aceleasi matrite (fig. orasul Uppsala. pe de o parte. pentru a-si asigura protectia lui Thor.. Adoratia pentru zei s-a perpetuat doar sub forma unor parti disparate in credinte si superstitii populare. Thor si Freyr. zeii vikingi au fost pusi in umbra de catre crestinism.

p. Jormungand. nu a putut sa lupte pentru ca lupul Fenrir i-a sfasiat mana dreapta. Surt. In cele din urma. Catre acest pamant abia format au venit fiii lui Odin. Impreuna.198 12 . dar cu fratele sau orb. 1 Elena Maria Moroga. timp prezis de proorocii Vechiului Testament.1 Despre timpul premargator Ragnarokului. ultimul semn va fi cand pamantul va incepe sa tremure si sa se zguduie va incepe sa tremure si sa se zguduie. a dat foc lumii. iar Fenrir l-a devorat pe Odin. de partea sa. In ultima batalie. Thor a murit in timp ce incerca sa-l rapuna pe sarpele lumii. Colectia “Orizonturi Spirituale”. 13.2 Ideea cerului si a pamantului nou. Hoder. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. 24-25).invidia vor indemna oamenii sa savarseasca lucruri nebunesti si fara deosebire sa se omoare unii pe altii. după necazul acela. stelele vor incepe sa se prabuseasca de la locurile lor. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Vidar si Vali. Loki si Heimdall s-au ucis unul pe celalalt. aflam ca vor fi trei ierni. au stat acolo unde era inainte Asgard. zeul razboiului. care astepta la portile incandescente din Muspell inca de la inceputul timpului. Apoi s-a nascut un nou soare si din mare s-a ivit un nou pamant. Modi si Magni. apare si in mitologia scandinava. mult mai ingrazitor: soarele va fi prins din urma de lupul urias care e mereu pe urma sa si va fi sfasiat. Bucuresti. lasand cerul negru ca smoala (“Ci în acele zile. nimeni nu va mai cunoaste mila si indurarea. precum se spune in vechea carte <<Voluspa>>”. iar luna la randul ei ajunsa si sfartecata. Mituri si legende. 1992. Ed. acoperit cu aur. stancile se vor faramita si toate legaturile se vor rupe. neforma. caci se va intampla si un alt lucru. Cerul nu va mai putea oferi nici o speranta. Enciclopedica. jaful si crima vor domni peste tot si peste toate. astfel parintii isi vor omori copiii si fratii se vor ucide intre ei. In sfarsit. In iarba au gasit piesele de sah din aur cu care zeii Aesir obisnuiau sa se joace si au jelit zilele glorioase. precum si fiii lui Thor.202 2 Idem.” Mc. singurii supravietuitori ai bataliei finale. adica trei ani. Tyr. in fum si intuneric si va fi din nou ca la inceput: haos. nefiinta. eliberat in sfarsit din Infern. Mitologia nordica. cu deosebirea ca preschimbarea nu va fi intr-una desavarsita: “si universul va dispare. iar minciuna. atunci padurile se vor smulte din radacini. p. Lor li s-a alaturat frumosul Balder.