P. 1
Cresterea Crapului

Cresterea Crapului

|Views: 6,250|Likes:

More info:

Published by: Ion_AlexandruGabriel on May 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2013

pdf

text

original

Proiect de diplomă

INTRODUCERE
1.1. BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA CRAPULUI (CYPRINUS CARPIO-LINNE)

Din punct de vedere sistematic, specia Cyprinus carpio-Linne face parte din subîncrengătura Gnathostomate, supraclasa Pisces, clasa Osteichtyes, subclasa Actinopterygii, supraordinul Teleostei, ordinul Cypriniformes, familia Cyprinidae, genul Cyprinus (FEIDER. Şi colab., 1972) Istoria creşterii crapului se pierde în negura timpului. Unii autori consideră că încă înainte de anul 2000 î. Hr. creşterea acestei specii era dirijată de către om. În primul tratat de acvacultură ce datează din anul 475 îHr., Fan Li descrie pentru prima dată “bătaia “ crapului şi apreciază direct o afacere profitabilă creşterea acestei specii în captivitate. Din însemnările lui Aristotel şi Plinius reiese că atât grecii cât şi romanii cunoşteau bine crapul (BARDACH, 1972). În Europa crapul atrăit înaintea perioadei glaciare. Condiţiile naturale prielnice s-au limitat la zona temperată, între paralelele de 50-51O, însă s-a răspândit şi în alte zone ale globului, ajungând până în Indochina, iar mai recent şi în America de Nord. În Anglia a fost introdus şi aclimatizat în anul 1514. În Japonia a fost introdus în anul 1904, iar în SUA din anul 1877. Între timp a mai fost aclimatizat şi în Amerca de Sud, în Africa, iar mai recent şi în Australia. În ţara noastră, crapul este peştele cel mai răspândit. El trăieşte în faţa gurilor Dunării,în toate lacurile litorale, în Dunăre şi bălţile sale de inundaţie, din partea inferioară a tuturor râurilor noastre, în zona colinară, în lacuri, iazuri şi heleşteie. Acestă specie preferă apele dulci, stagnante sau slab curgătoare. Se poate întâlni şi în ape salmastre oligohaline (0,6-5 săruri / l apă). Apele neutre, uşor acide sau uşor alcaline sunt favorabile creşterii crapului (BURA şi colab. , 1995). Puţin pretenţios la conţinutul în oxigen al apei, crapul suportă un deficit de până la 3,5 mg O2 / l apă (POJOGA, 1977) Crapul se dezvoltă bine la temperaturi ale apei cuprinse între 18-28oC. Sub 10-12oC crapul nu se mai hrăneşte, iar peste 30oC se hrăneşte foarte puţin. Hrana crapului este foarte variată, fiind constituită din fitoplancton şi zooplancton pentru puiet; benton ( larve de insecte, virmi, moluşte mici), resturi vegetale, seminţe de plante acvatice, plante submerse şi chiar puiet de
1

Proiect de diplomă
peşte, pentru celelalte categorii de vârstă. Iarna crapul nu se hrăneşte, trecând în “somnul de iarnă”. Conform opiniei lui POJOGA (1977), în această perioadă, masa corporală scade cu 5-15%. În apele naturale, crapul sălbatic creşte relative repede (tabelul 2). Acesta atinge în medie 25-27 cm lungime, dar s-au pescuit şi exemplare de 1m. Tabelul 1 Ritmul de creştere al crapului sălbatic (după PAPADOPOL, citat de KASZONI, 1974) Vârsta (ani) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Lungimea (cm) 15 22,6 29,9 37,1 43,6 48,0 52,3 57,1 61,8 65,3 Masa corpoarlă (kg) 0,088 0,286 0,640 1,190 1,893 2,495 3,192 4,108 5,156 6,042

Graficul 1 Reprezentarea grafică a ritmului de creştere a crapului sălbatic pe o perioadă de 10 ani (după KASZONI, 1974 - modificat)
7 0 6 0 5 0 4 0 3 0 2 0 1 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Lu im a (cm ng e ) M asa co oa rp rlă (kg)

2

Proiect de diplomă

Ritmul de creştere al crapului selecţionat, crescut în iazuri şi heleşteie, este mai mare, decât cel al celui sălbatic, datorită furajării suplimentare şi a condiţiilor de mediu favorabile. Maturitatea sexuală se instalează de obicei la 2-3 ani pentru masculi, respectiv la 3-4 ani pentru femele. Reproducerea crapului are loc succesiv în 3-4 etape între lunile maiseptembrie. Primăvara când apa are o temperatură de 18-20oC peştii depun prima pontă, cea mai importantă, reprezentând 75% din total. Reproducerea crapului, denumită şi “bătaie”, se realizează în zorii zilei, în locuri cu apă liniştită, puţin adâncă şi cu vagetaţie abundentă (BURA şi colab.,1995). Prolificitatea (numărul de icre / femelă) depinde de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt vârsta şi masa corporală a peştelui. După KASZONI (1974), o femelă de crap de 5-8 ani depune între 600000-800000 icre. În general, se apreciează că numărul de icre raportat la 1 kg masă corporală variază între 120000-200000 bucăţi. Icrele sunt de formă sferică, cu diametrul intre 1,4-1,8 mm, de culoare galben-verzuie, transparente, aderente pe toată suprafaţa lor, proprietate ce la înlesneşte fixarea pe suportul vegetal. Fecundaţia este externă, iar dezvoltarea embrionară dureză între 3-6 zile, în funcţie de temperature apei (cea optimă fiind de 20-21oC) (BURA şi colab., 1995). Sacul vitelin al larvei de crap se resoarbe la vârsta de 10 zile, perioadă în care larva nu se hrăneşte activ. După primele 10 zile de viaţă larva începe să se hrănească activ şi devine alevin. Acest stadiu durează până la vârsta de 20 de zile când apar primii solzi. Intervalul dintre 20 şi 45 zile, corespunde perioadei de prepui, iar după 45 zile până la maturitatea sexuală crapul este în perioada de puiet (REBREANU şi colab., 1991). În economia piscicolă a ţării noastre,crapul joacă un rol important, fiind cea mai răspândită specie de peşte a apelor noastre. Pe baza crapului sălbatic, prin selecţie şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi hrană, s-a obţinut crapul de cultură. Acesta prezintă un ritm de creştere mult mai rapid decât crapul sălbatic. Astfel, la trei veri crapul sălbatic ajunge la 0,640 kg, iar cel de cultură poate depăşi 2 kg (BURA şi colab., 1995).

3

Proiect de diplomă

1.2.

DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CONSTRUCŢIILE ŞI INSTALAŢIILE HIDROTEHNICE NECESARE PENTRU O CRESCĂTORIE CIPRINICOLĂ SISTEMATICĂ

Bazinul de apă sistematic poartă denumirea de heleşteu şi stă la baza complexelor sistematice, ciprinicole şi salmonicole. Heleşteul este construit prin îndiguirea unui teren plan, alimentat cu apă gravitaţional sau prin pompare. Alimentarea cu apă şi evacuarea sunt dirijate. Alimentarea bazinelor ciprinicole făcându-se nai mult gravitaţional, rezultă că terenurile supuse acestor amenajări trebuie să fie situate la o cotă inferioară nivelul apelor mici ale sursei la punctul de priză. Despre natura terenului se poate spune că terenurile proprii agriculturii sunt proprii şi pisciculturii ( BURA şi colab. ,1995 ). Pământul necesar construirii digurilor trebuie procurat din afara incintei indiguite, pentru a nu îndepărta stratul fertil de pe fundul bazinelor. Fiecare heleşteu are o gură de alimentare şi o gură de evacuare, iar pentru înlesnirea pescuitului, un bazin de pescuit, amplasat în interiorul sau exteriorul heleşteului, care face corp comun cu gura de evacuare, precum şi groapa pentru concentrarea peştelui, situată în faţa acesteia, în cazul bazinelor de pescuit exterioare. Pentru transportul hranei şi al peştelui în perioada pescuitului, digurile sunt amenajate cu drumuri carosabile. Amenajarea complexelor sistematice este condiţionată de factori biologici şi hidrotehnici care duc la următoarele principii: Principiul biologic urmăreşte asigurarea condiţiilor optime în perioada de dezvoltare a peştilor, în bazine cu suprafeţe şi adâncimi diferite de apă pentru fiecare vârstă. Principiul hidrotehnic urmăreşte realizarea principiului biologic, prin dirijarea apei pentru fiecare bazin în parte, ca debit, nivel de reţinere, reglare şi scurgere. Complexele sistematice au următoarele caracteristici: -sunt situate totdeauna în afara albiei minore a apelor curgătoare -reprezintă o grupare de bazine cu regim de alimentare şi evacuare independente pentru fiecare bazin -alimentarea cu apă se realizează prin derivaţie -este posibilă reglarea nivelului apei după nevoile piscicole ale fiecărui bazin -scurgerea completă a bazinului este posibilă şi necesară anual ( BÂRCĂ, 1962).

4

compartimentează amenajareaîn heleşteie. iar pentru consolidare.1.2. Digurile Digurile au rolul de a determina o anumită suprafaţă de teren şi de a reţine apa pe terenul îndiguit.2. 5 . deoarece transportă debite mari de apă. Canalele Canalele reprezintă construcţii hidrotehnice prin care apa este dirijată în interiorul unei amenajări piscicole. fie prin însămânţare cu anumite specii de plante.1. Canalele de alimentare secundare. Canalele deschise Canalele deschise constituie terasamente în rambleu sau debleu. terţiale. Terenul pe care se execută trebuie să fie curăţat de stratul vegetal.1. Din punct de vedere constructiv.2.utilizându-se pământul rezultat din săparea canalelor sau din gropi de împrumut. în funcţie de relieful terenului şi de rolul pe care să-l îndeplinească în cadrul amenajării. în rambleu. De la sursa de apă pleacă un canal de alimentare principal.2. canalele pot fi de două tipuri: canale deschise. Digurile de centură încojoară amenajarea piscicolă de jur împrejur. 1.1.2. digurile se vor înierba fie cu brazde de iarbă. Digurile se construiesc în rambleu. din care se desprind altele secundare. canale închise. Digurile trebuiesc construite în aşa fel încât să nu lase să treacă apa prin corpul lor şi să fie cât mai bine încastrate în subsolul impermeabil. Canale de alimentare au rolul de a dirija apa de la sursă înspre compartimentele amenajării piscicole. 1. care vor alimenta fiecare heleşteu în parte.1 CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE DIN CRESCĂTORIILE CIPRINICOLE SISTEMATICE 1.Proiect de diplomă 1. Digurile în funcţie de poziţia lor în cadrul amenajării piscicole. Canalele principale se construiesc de obicei între diguri.1.2. pot fi diguri de centură şi diguri interioare.iar cele interioare.

2. dirijând-o către colectorul situat în afara amenajării (BÂRCĂ şi SOILEANU. deoarece se construiesc în interiorul acestora prin săpătură.3 m. În general canalele de evacuare se construiesc în dembleu. care au rolul de a dirija apa în interiorul unei amenajări piscicole cu un minim de pierderi. 1.1. 1967).Proiect de diplomă transportând debite relativ reduse. la o cotă inferioară corpului orizontal al călugărului cu minim 0. Canale de evacuare au rolul de a capta apa rezultată din evacuarea debitelor de primire şi golire.5 m sub cea a fundului de heleşteu.2. ceea ce favorizează căderea gravitaţională a apei în heleşteiele pe care le alimentează. Canalele închise sunt folosite în amenajări piscicole care nu dispun de debite mari de apă. amplasarea lor se face de obicei pe coronamentul digurilor interioare. Canale drenoare au rolul de a ajuta la evacuarea completă a apei din heleşteie. cum sunt cele alimentate prin pompare. Canalele închise Canalele închise sunt reprezentate de conducte. 6 . Pentru ca acest lucru să fie posibil. Ele au cota fundului situată cu minim 0.2. cota fundului canalelor de evacuare trebuie să fie mai joasă decât cea a heleşteielor.

-instalaţii de reglare a nivelului. -instalaţii de pescuit. În cele ce urmează este dată o clasificare a instalaţiilor hidrotehnice după funcţiunile pe care le îndeplinesc: Instalaţii de alimentare : -guri cu acţiune orizontală :-de fund -de suprafaţă -guri cu acţiune verticală prin deversare Instalaţii de primenire şi evacuare : -călugăr simplu pentru heleşteie şi iazuri:-intern -marginal -central -extern -călugăr cu deversor -instalaţii pentru bazine nevidabile -stăvilar: -fix -demontabil 7 . Cele dintâi pot fi închise (tubulare) sau deschise (canale). -instalaţii pentru traversarea obstacolelor. Pentru ca instalaţiile hidrotehnice să poată contribui la sporirea producţiei piscicole.Proiect de diplomă 1. piatra şi cărămida. ele trebuie astfel concepute.2. primenirea şi evacuarea apei din bazine. după funcţiunile pe care le îndeplinesc în: -instalaţii de alimentare cu apă a bazinelor. încât să corespundă tipului de amenajare. să aibă o durată cât mai mare de funcţionare şi să poată fi manipulate cu uşurinţă. datorită posibilităţii de a stăpâni şi a dirija după nevoile producţiei factorul apă. ultimele sunt numai tubulare şi sunt întrebuinţate numai la amenajările sistematice. Instalaţiile de alimentare cuprind două tipuri: instalaţii de alimentare cu acţiune orizontală şi cu acţiune verticală.2 INSTALAŢII HIDROTEHNICE DIN CRESCĂTORIILE CIPRINICOLE SISTEMATICE Instalaţiile hidrotehnice întrebuinţate în amenajările piscicole servesc la reglementarea circulaţiei apei în bălţi. bazinele de apă naturale sau artificiale pot fi valorificate în mai bune condiţii. lemnul. Materialele întrebuinţate în instalaţiile amintite sunt betonul. precum şi la canale şi gârle care deservesc aceste bunuri. Ele sunt încadrate în corpul digurilor şi barajelor sau în grindurile şi malurile bazinelor piscicole naturale. fierul. Prin intermediul acestor instalaţii. Instalaţiile hidrotehnice sunt grupate. iazuri şi heleşteie.

Dintre acestea. peştilor. *Instalaţii de pescuit servesc pentru înlesnirea pescuitului la iazuri şi heleşteie. stăvilare şi deversoare.1977) * Instalaţii de alimentare Instalaţiile de alimentare proprii amenajărilor sistematice acţionează orizontal sau vertical şi sunt construite din beton. atât bazinelor artificiale cât şi bazinelor naturale de apă. apeducte. *Instalaţii pentru traversarea obstacolelor sunt lucrări hidrotehnice întrebuinţate în mod special pentru înlesnirea trecerii apei. Aceste lucrări îndeplinesc următoarele funcţiuni: -inlesnesc alimentarea cu apă a heleşteelor în bune condiţii. *Instalaţii de primenire şi de evacuare sunt reprezentate prin călugăre. Aceste instalaţii cuprind: sifoane. 8 . ecluze şi trecători pentru peşti şi bărci.(POJOGA. în timp ce deversoarele se întrebuinşează numai în amenajările artificiale-semisistematice.Proiect de diplomă -deversor: -cu acţiune frontală -cu acţiune laterală Instalaţii pentru traversarea obstacolelor: -sifoane -apeducte -trecători pentru peşti -ecluze -trecători pentru bărci Instalaţii de pescuit: -bazine de pescuit. fac corp comun cu instalaţiile de evacuare şi sunt cunoscute sub denumirea de bazine de pescuit. -înlesnesc aerisirea apei admisă. ambarcaţiunilor şi utilajelor de exploatare. -fac posibilă reglarea debitului de apă necesar alimentării heleşteelor. călugărul şi stăvilarul sunt proprii tuturor bazinelor de apă.

dar au dimensiuni mai mari. iar adâncimea între 0. Suprafaţa acestor heleşteie poate varia între 2-25 ha. distingem următoarele tipuri de heleşteie: de reproducţie.5 m. Există multe tipuri de heleşteie de reproducere: Dubisch. Zorgenfrei etc. iar adâncimea între 0. În aceste eleşteie se cresc timp de 3045 zile puieţi lansaţi din heleşteiele de reproducere. În heleşteiele din vara I se cresc puieţi pescuiţi fie din heleşteiele de reproducere.2.1974). suprafaţa lor fiind cuprinsă între 0.5-0.5-2 ha. fie din cele de predezvoltare. iar adâncimea poate varia între 0. iernat.5-1.2 Heleşteiele de reproducere În heleşteiele de reproducere se realizează reproducerea naturală (fecundarea icrelor.0 m. Kovalski. Hoffer.2-0.5-0. ecloziunea şi creşterea alevinilor). la noi se utilizează frecvent tipul Dubisch.1 10-12 20-25 55-60 2 0. Tabelul 2 Ponderea pe care o deţin diferite tipuri de heleşteie în cadrul unei amenajări ciprinicole sistematice ( după KASZONI.8 12-15 80-85 1 0.4-1.5 m.Proiect de diplomă 1. incubarea icrelor. Destinaţia eleşteului Reproducere Creştere vara întâi Creştere vara a doua Creştere vara a treia Iernat Carantină Ciclu de doi ani 0.1 Ciclu de trei ani 0. creştere. Heleşteie de creştere Există heleşteie de creştere de vara I şi a II-a. Dintre toate acestea.3 TIPURI DE HELEŞTEIE DIN CRESCĂTORIILE CIPRINICOLE În raport cu destinaţia lor . predezvoltare. o prezentăm în tabelul următor ( KASZONI. Heleşteie de predezvoltare Heleşteiele din această categorie se aseamănă foarte mult cu precedentele. parcare şi carantină. Suprafaţa procentuală a heleşteielor destinate creşterii crapului. 9 .1974). Eleşteiele acestui tip au formă dreptunghiulară şi o suprafaţă între 300-1000 m2.

3. Trebuie evitată popularea iarna sau primăvara. Iazurile şi heleşteiele pot fi populate în monocultură (numai cu crap) sau în policultură (cu crap şi specii suplimentare) dependent de însuşirile 10 . Suprafaţa lor variază între 0. iar adâncimea între 0. Heleşteie de carantină În aceste heleşteie se depozitează peştii cumpăraţi din alte unităţi piscicole sau exemplare suspecte de boală din propria fermă.2 ha. până în perioada când vor fi lansaţi în heleşteiele de reproducere.5 m. iar adâncimea între 2.5-1.1. Popularea se poate face în luna martie sau toamna (în cazul în care bazinele rămân inundate în timpul iernii). Heleşteie de parcare Se utilizează la parcarea temporară a reproducătorilor (separaţi pe sexe) din momentul scoaterii lor din heleşteiele de iernat.1-0. Suprafaţa lor variază între 2000-2500 m2. 1991). La temperaturi mai mici de 8°C se înregistrează pierderi mari prin mortalitate.5-2 m.5-2 m. TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A CRAPULUI ÎN HELEŞTEIE Pentru crescătorul de peşti este important să cunoască pe lângă particularităţile biologice ale speciilor pretabile pisciculturii şi măsurile prin care se asigură creşterea raţională şi rentabilă a acestora. iar adâncimea între 1. 1. imediat după recoltarea peştilor. Suprafaţa unor astfel de eleşteie variază între 10-60 ha. Heleşteie de iernat Spre deosebire de celelalte heleşteie acestea se construiesc prin săpare. (LIVIU REBREANU. Popularea se efectuează când apa are temperatura de minimum 8ºC.Proiect de diplomă Heleşteiele de vara a II-a şi a III-a se întrebuinţează la creşterea peştilor în cel de al 2-lea an şi respectiv al 3-lea an de viaţă. 1. când timpul este rece (sub 8ºC). Suprafaţa lor variază între 500-5000 m2 .3.5-3 m. iar adâncimea între 1. Popularea bazinelor ciprinicole Popularea raţională a bazinelor piscicole joacă un rol important în creşterea crapului.

G = greutatea peştelui în toamnă (kg/exemplar). În cazul creşterii în monocultură popularea se poate face cu crapi de aceeaşi vârstă (populare simplă) sau de vârste diferite (populare mixtă). foarte multe unităţi piscicole practică creşterea separată a puietului şi a peştelui destinat consumului. Pn = productivitatea piscicolă naturală medie a ultimilor 3 – 4 ani (kg/ha). Neajunsurile populării mixte se rezumă la îngreunarea controlului si dirijării reproducerii crapului (au loc oscilaţii mari în producţia de puiet). S = suprafaţa inundabilă a heleşteului (ha). g = greutatea peştelui în primăvară (kg/exemplar). cauzarea de traumatisme prin prinderea puietului în năvod alături de adult. Numărul de crapi (C1 sau C2) care pot fi introduşi la hectar poate fi stabilit cu ajutorul următoarei formule: N = S ⋅ Pn ⋅100 ( G − g ) ⋅ (100 − p ) în care: N = numărul de crapi (C1 sau C2) care se introduc în bazin. (1981) recomandă următoarele densităţi: Tabelul 3 Densitatea peştilor de vârste diferite (exemplare/ha) Vârsta peştilor Bazin Nefurajat Furajat 1an 300-700 1500-1800 2ani 150-300 500-800 3ani 200-300 200-300 Cu toate că se valorifică doar parţial hrana naturală din heleşteie. p = pierderi (%).. 11 . În cazul populării mixte VOICAN şi colab.Proiect de diplomă hidrobiologice ale acestora. 100 = coeficient de corecţie. obosirea acestuia şi slăbirea rezistenţei la iernat.

În aceste situaţii se poate proceda la creşterea crapului (ca specie principală) alături de alte specii de peşti (ca specii suplimentare). Ctenopharyngodon idella consumă vegetaţia în exces. Astfel. de 5 – 8% la crapii de două veri şi de 3 – 4% la cei de trei veri (POJOGA. carasul consumă planctonul şi diferitele organisme acvatice. iar Hypophtalmichthys molitrix fito şi zooplanctonul.Proiect de diplomă În timpul perioadei de creştere pierderile sunt de 10 – 15% la crapii de o vară. Tabelul 4 Popularea suplimentară în crescătoriile cipricole (după VOICAN şi colab. lin şi specii de peşti chinezeşti (Ctenopharyngodon idella şi Hypophtalmichthys molitrix). plătica converteşte crustaceele superioare în carne de peşte. 1977). Fiecare dintre aceste specii suplimentare valorifică o anumită hrană vegetală. deoarece nu se valorifică complet resursele naturale de hrană. Heleşteiele invadate de vegetaţie pot fi valorificate superior atunci când alături de crap (specie principală) se introduce caras. Alegerea speciei (speciilor) suplimentare se face în funcţie de potenţialul trofic natural al bazinului piscicol. 1981) Specia Suplimentară VÂRSTA Exemplare / ha (ani) Ctenopharyngodon idella Lin Văduviţă Plătică Şalău Somn 1–2 2–3 3–4 1 2 1 1 2 1 1 400 200 50 1800 – 2000 800 – 1000 50 – 100 300 – 500 100 – 150 60 – 100 48 – 80 12 . linul valorifică hrana de pe fundurile nămoloase. Numărul de exemplare cu care pot fi populate bazinele ciprinicole este prezentat în tabelul 4. plătică. În condiţiile specifice heleşteielor nefurajate nu este recomandabilă creşterea exclusivă a crapului.

3. baza trofică naturală. Vârsta lor (în cazul crapului) trebuie să fie cuprinsă între 4-10 ani. rase sau varietăţi de peşti. La crap reproducătorii se notează simbolic cu CR. Somnul contribuie la rărirea broaştelor şi a mormolocilor. răpitorii pot reprezenta 6 – 8% din populaţia de bază. Peştii răpitori au rolul de a consuma crapii slab dezvoltaţi. În scopul dezvoltării bune a crapului şi a menţinerii condiţiilor sanitare optime în iazuri şi heleşteie se pot creşte alături de crap şi specii de răpitori (somn. posibilităţile de furajare suplimentară. Reproducătorii şi remonţii alcătuiesc nucleul selecţionat pentru prăsilă. deoarece o vor decima. Tehnologia de creştere a reproducătorilor Creşterea şi selecţia nucleului de prăsilă se referă la asigurarea tuturor condiţiilor de viaţă şi de exploatare raţională a reproducătorilor şi remonţilor. La populare răpitorii trebuie să fie mai mici decât crapii din bazin. În efectuarea acestui calcul. alături de crapii de un an se introduc răpitori în stadiul de larve. răpitorii nu pot depăşi 3% din populaţia de bază. iar împreună cu crapii de doi ani se introduc răpitori de un an. maturi din punct de vedere sexual. Prin remonţi se înţelege tineretul de crap în vârstă de 3-4 ani destinat reproducerii. mai au importanţă prolificitatea şi procentul de supravieţuire. Longevitatea reproductivă economică la crap este considerată a fi de 4 ani (între vârstele de 4-8 ani) cu un procent anual de reformă de 25%. iar somnul 2% din populaţia de bază. Prin reproducători se înţelege masculii şi femelele unei specii. Astfel. Efectivul matcă. precum şi procentele de supravieţuire până la diferite vârste. În cazul când alături de crap se creşte şi şalău şi somn. pe când în cazul populării cu crap şi somn. porcuşor. 13 . dependent de specia folosită.Proiect de diplomă În amestecurile de specii. este format din familii de reproducători. şalăul reprezintă 6 – 8%. aceştia constituind hrana lui predilectă. roşioara). 1973). Răpitorii pot reprezenta între 2 – 10% din cantitatea totală a peştilor din bazin. peştii bolnavi şi speciile lipsite de valoare (fufa. 1. crapul trebuie să reprezinte 50 – 70 % din totalul populaţiei piscicole (ALEXANDRESCU. şalău). suprafaţa heleşteielor de creştere. care se compun din 2 masculi şi o femelă (în cazul reproducerii naturale sau natural dirijate). iar remonţii cu Cr. ştiucă. Nu sunt lansaţi în heleştee răpitori mai mari ca vârstă şi dimensiuni ca populaţia de bază. La popularea bazinului cu crap şi şalău. Şalăul se recomandă în bazinele în care abundă peştii inferiori. La calcularea numărului de reproducători se are în vedere numărul de puieţi care se comercializează. sau nucleul de prăsilă.2. biban soare. obţinut în urma unei selecţii riguroase şi a unei creşteri raţionale.

dintre care cei mai importanţi sunt: mărimea şi vârsta reproducătorilor. N = numărul de puieţi obţinuţi de la o femelă. Furajarea raţională a nucleului de prăsilă începe de fapt cu cea a puietului. G = masa corporală medie a puietului în toamnă(kg). variază în funcţie de condiţiile în care se realizează creşterea. K = coeficientul de rezervă (1. caz în care bentosul are cea mai mare importanţă. 10% tărâţe de grâu. 60%. Aşa se explică faptul că la crapul sălbatic prolificitatea este mai mare decât la cel de crescătorie. P = producţia piscicolă (kg/ha). Se impune deci. S = suprafaţa heleşteului de creştere în vara I (ha). Masa corporală a puietului. 30% şroturi de floarea soarelui. în care: NR = nr.5 sau 2). incubaţie. Practic se calculează 1-2 familii la fiecare hectar heleşteu de creştere (sau 3-6 reproducători).). 10% făină de boabe de leguminoase cultivate (bob. care constituie hrana naturală a crapului şi numai la nevoie se intervine cu furajarea suplimentară. populare. se asigură o dezvoltare maximă a organismelor acvatice. apoi a remonţilor şi anual cu cea a reproducătorilor. În consecinţă. p = procentul de supravieţuire al puietului (între 35-40%). prin măsurile luate. 9% făină de carne şi 1% calciu furajer. însuşirile fizico-chimice ale apei.Proiect de diplomă În acest scop se utilizează formula: NR = S xPx K x10 0 GxN x p . Furajarea raţională a reproducătorilor stimulează procesele de ovogeneză şi de spermatogeneză. cantitatea şi calitatea hranei etc. Componentele proteice din această reţetă sunt în proporţie de cca. În perioada de pregătire a reproducerii se poate institui următoarea reţetă: 40% făină de orz. în general şi a aparatului genital. din această valoare se scad pierderile posibile survenite la fecundaţie. luarea de măsuri pentru asigurarea furajelor adecvate şi prelucrarea lor. dar pentru aflarea numărului de peşti. în total pot ajunge la 50%. lupin etc. având grijă ca raportul proteic al amestecurilor furajere să fie adecvat vârstei şi sezonului (de 1/3 în primăvară.000 icre/kg masă corporală. variind între 15-70 g. Se apreciază că de la o femelă de crap se pot obţine cel puţin 120. Producţia piscicolă se deduce după exploataţiile ciprinicole din zonă sau se cunoaşte din anii anteriori. furnizând toate substanţele nutritive necesare dezvoltării armonioase a corpului. 14 . care. de 1/5 pe timpul verii şi de 1/10 spre toamnă). Numărul de puieţi obţinuţi de la o femelă depinde de mai mulţi factori. de familii de reproducători. Furajarea cea mai adecvată. este cea cu hrană naturală. în special.

într-un heleşteu de iernare separat. această metodă a contribuit la revoluţionarea pisciculturii prin perfecţionarea ei continuă. Practicarea acestei metode de reproducere presupune amenajarea unor bazine speciale (tip Dubisch. în heleşteiele de parcare. se recurge la pescuirea reproducătorilor din heleşteiele de iernare. Sorgenfrei) în care se lansează la momentul potrivit reproducătorii. Reproducerea naturală a crapului Rentabilitatea exploataţiilor ciprinicole este dependentă de un complex de factori. Reproducătorii selecţionaţi sunt introduşi. cu spinarea cât mai gheboasă (indicele de profil cât mai mic). Dacă nu dispunem de un heleşteu de iernare special pentru reproducători.(Grozea şi colab. În mod obişnuit reproducătorii se ţin separat pe sexe (câte 2-3 exemplare la 100 m2) doar 2-3 zile. dacă este posibil. 2002) 1. În ţara 15 . naturală – dirijată. se controlează din punct de vedere sanitar. fiind reţinuţi pentru reproducere crapii cu înotătoarele mici (denotă şi un schelet mic).. în funcţie de temperatura mediului ambiant. dirijată şi artificială (BURA şi colab.Proiect de diplomă fertilizarea. În cazul unităţilor cu luciu de apă redus este bine să-şi achiziţioneze puiet de la cei ce dispun de condiţii corespunzătoare şi au un material de reproducere valoros. aceştia pot fi ţinuţi în sezonul rece în heleşteiele de creştere. deoarece s-a constatat că prin separarea îndelungată este influenţat negativ procesul de reproducere. cu capul mic (acesta fiind un semn de precocitate şi de schelet redus). Toamna. Chiar şi azi ea este folosită pe cale largă în multe ţări. în timpul pescuitului se procedează la selecţia reproducătorilor. Kowalski. iar apoi se lansează separaţi pe sexe. Ulterior se face o a doua selecţie. 1995).. În funcţie de specificul fiecărei crescătorii se pot utiliza următoarele metode de reproducere: naturală. Cu această ocazie se reţin exemplarele cele mai dezvoltate din cadrul aceluiaşi lot. în care se asigură o suprafaţă minimă de 14-16 m2 pentru fiecare reproducător. Primăvara la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Cunoscută încă din secolul XVI. cultivarea vetrei heleşteielor. În aceste bazine reproducătorii vor fi furajaţi şi menţinuţi până când temperatura apei ajunge la 17-180C. ocazie cu care aceştia se sexează. fără răni şi cărora nu le lipsesc solzi. Hofer.3. Dintre aceşti factori un rol preponderent îl are asigurarea cantitativă şi calitativă a puietului necesar populării bazinelor acvatice. pe faza de dezvoltare şi de producţie.3. normal dezvoltaţi.

Reproducătorii selecţionaţi sunt introduşi dacă este posibil într-un heleşteu separat. Din exemplarele alese. în %. cei fără răni şi cărora nu le lipsesc solzi. în funcţie de temperatura mediului ambiant se recurge la pescuirea reproducătorilor din heleşteiele de iernat. se face o a doua selecţie. În timpul pescuitului de toamnă se aleg reproducătorii. G = greutatea medie a puietului de o vară. în g. P = producţia piscicolă. în kg / ha. Când începe pescuitul platforma rămâne uscată. cu spinarea cât mai gheboasă (înălţimea maximă fiind apropiată de lungimea totală). În aceste bazine. ocazie cu care aceştia se sexează se controlează din punct de vedere sanitar iar apoi se lansează separaţi pe sexe în bazinele de parcare. În mijlocul heleşteului Dubisch se găseşte o platformă înierbată (cultivată cu lolium. V = supravieţuirea puietului în toamnă. În general femelele au abdomenul bombat iar orificiul papilei genitale are contur circular. cu capul mic (acesta fiind un semn de precocitate şi de schelet redus).Proiect de diplomă noastră cel mai frecvent folosit tip de heleşteu de reproducţie este cel Dubisch care are formă dreptunghiulară.5. definitivă. cu o pantă puţin pronunţată. La o uşoară apăsare pe 16 S • P • K • 100 . fiind reţinuţi pentru reproducere crapii cu înnotătoarele mici (denotă şi un schelet mic). S = suprafaţa inundată. Stabilirea sexelor la crap este dificil de realizat. G • N •V . totuşi ea poate fi realizată cu mai multă precizie în perioada de reproducere. 1977) Numărul de reproducători necesari unei crescătorii se poate calcula după următoarea formulă: R= în care: R = numărul de familii (o familie cuprinde doi masculi şi o femelă). trifoi alb şi coada vulpii). în ha. în care trebuie să se asigure o suprafaţă minimum de 14 – 16 m2 pentru fiecare reproducător. ocazie cu care se reţin exemplarele cele mai dezvoltate corporal din cadrul aceleiaşi vârste. Dacă nu dispunem de un heleşteu special pentru reproducători aceştia pot fi ţinuţi în heleştee de creştere. normal dezvoltaţi. fiind mai mult sau mai puţin proeminent şi de culoare roşie. K = coeficient de rezervă (în cay de 50% = 1. peştii retrăgându-se în canalul periferic (POJOGA. iar la 100% = 2). având pe margine un canal periferic adânc de 60 – 80 cm. Primăvara la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. reproducătorii vor fi furajaţi şi menţinuţi până când temperatura apei va ajunge la 17 – 18oC. N = numărul de puieţi obţinuţi de la o femelă. În mod obişnuit reproducătorii se ţin separaţi pe sexe (câte 2 – 3 exemplare la 100 m2) doar 2 – 3 zile deoarece s-a constatat că prin separarea îndelungată este influenţat negativ procesul de reproducere.

În cazul inundării bazinelor prin pompare la canalul de alimentare se pune un juvelnic de 2x2x2 m confecţionat din plasă metalică cu ochiuri mici prin care numai apa se strecoară rămânând impurităţile. crapul se reproduce pe cale naturală în lunile aprilie – mai. De obicei reproducerea are loc dimineaţa devreme sau seara şi rar în timpul zilei când temperatura apei este ridicată. invazia broaştelor şi pătrunderea organismelor dăunătoare. Într-un heleşteu de reproducere de 200 + 1000 m2 se introduc 1 – 3 familii de reproducători. când temperatura apei este de 18 – 20oC. proces numit la peşti „bătaie”. Trebuie avut în vedere faptul ca să nu se elimine forţat produsele sexuale deoarece se poate forma în interiorul papilei un cheag de sânge care ulterior împiedică mulgerea icrelor şi a lapţilor. Dacă se apasă uşor pe abdomen. Lansarea reproducătorilor în heleştee este precedată de îmbăierea lor (timp de 3 – 5 minute) într-o soluţie de clorură de sodiu 3 – 5% (în funcţie de vârstă) pentru înlăturarea paraziţilor de pe corp. Bazinele de reproducţie se inundă cu circa 24h înaintea lansării reproducătorilor pentru a preveni mâlirea plantelor. în acest moment nivelul 17 . Transportul reproducătorilor între heleştee se face cu o roabă specială sau cu tărgi cu pânză de cort. cu orificiul oval sau în forma literei Y. Platforma centrală a heleşteielor trebuie să fie bine înierbată cu plante (graminee şi leguminoase) care rezistă sub apă fără a putrezi imediat după inundare. Atunci când platforma heleşteului de reproducere nu e bine înierbată şi nu există un substrat natural pentru depunerea icrelor în heleştee se pot introduce saltele sau cuiburi confecţionate din rădăcini adventive de salcie sau ramuri de ienupăr ancorate pe fund cu ţăruşi. Când constatăm că masculii nu mai urmăresc femelele şi înoată lent la suprafaţa apei înseamnă că reproducerea a avut loc. masculii au abdomenul mai îngust. având o adâncime maximă de un m lângă călugăr şi minimă de 20 cm spre gura de alimentare. La 1 – 3 zile de la lansarea reproducătorilor în heleşteiele de reproducţie la temperaturi constante de peste 18oC.Proiect de diplomă abdomen se remarcă faptul că curgă icre. Heleşteiele de reproducţie au suprafeţe mici (200 – 1000 m2) şi sunt puţin adânci. În condiţiile climatice ale ţării noastre. Spre deosebire de femele. familia fiind formată din doi masculi şi o femelă. papila genitală este înfundată. În cursul primăverilor reci poate avea loc un proces de resorbţie a icrelor la cap. asigurând un nivel cu 10 – 15 cm inferior nivelului de umplere totală. În momentul în care temperatura apei se menţine timp de 5 – 7 zile la 17 – 18oC se poate proceda la inundarea bazinelor de reproducere. peştii sălbatici şi animalele vătămătoare care se înlătură cu minciogul. curg lapţi. femelele elimină icrele pe care masculii le stropesc cu lapţi. care va fi realizat doar după reproducere (bătaie).

gălbui. Din acest moment începe stadiul de puiet (pui) care se termină la apariţia maturităţii sexuale. Conform determinărilor realizate de CERPAS de la o femelă de 5 kg care depune 500000 icre se fecundează 250000 (50%) din care se transformă în larve 50000 (pier 80%). larvele devin mobile. Terenul astfel pregătit se ară iar primăvara după discuire se însămânţează cu lolium şi trifoi alb. Pentru a asigura hrana naturală (organismele planctonice) necesare creşterii alevinelor la o zi de la reproducere se introduce în heleşteul de reproducere lângă mal.5 kg gunoi la m2 de heleşteu). pentru ca icrele depuse pe mal să nu rămână pe uscat în urma retragerii valurilor. În următoarele 10 zile crapul parcurge perioada de alevin. La sfârşitul lunii iulie se împrăştie pe fundul bazinului gunoi de grajd fermentat care prin efectul lui fertilizant favorizează dezvoltarea bazei trofice şi implicit a puietului. 18 . în timp ce cele nefecundate sunt opace. Din icrele embrionate eclozionează după 3 – 6 zile de la fecundare (dependent de temperatura apei) larvele de crap. Perioada larvară. în alevin 25000 (mor 50%) şi în puiet de o lună 17000 exemplare. După parcurgerea fazei de imobilitate. la o adâncime de până la 25 cm (în locuri în care nu au fost depuse icre. iar după zvântare (are loc în 30 – 40 zile) fundul se prelucrează cu grapa sau cu discul. După ce reproducerea s-a terminat se pescuiesc reproducătorii din heleşteul de reproducere pentru a nu desprinde icrele de plante. heleşteele de reproducţie se scurg. care se fixează pe suportul vegetal unde rămân imobile 2 – 3 zile. cuprinsă între ecloziune şi resorbţia sacului vitelin durează la crap 10 – 15 zile.Proiect de diplomă apei se ridică cu 15 – 20 cm. ocazie cu care se observă ouăle fecundate. care începe din momentul resorbţiei sacului vitelin şi se încheie la apariţia primilor solzi. Coeficientul de supravieţuire de la stadiul de icră fecundată la puiet în vârstă de o lună este de circa 7%. prinse de plante. albe. Printr-o bună oxigenare a embrionul se dezvoltă normal şi nu apare riscul invaziei cu ciuperca Saprolegina (se instalează pe icre slab oxigenate). Aceste determinări sunt extrem de importante în stabilirea numărului de reproducători necesari exploataţiei piscicole pentru asigurarea puietului. se ridică nivelul apei în heleşteiele de reproducţie pentru a asigura o temperatură mai ridicată la fundul bazinului şi pentru a crea o mai bună oxigenare a icrelor embrionate. de la 18 – 20 oC la 4 – 5oC. plante care vor servi ca suport pentru icre. După pescuirea alevinilor şi transferarea lor în heleşteiele de predezvoltare sau de creştere vara I. gunoi de grajd fermentat (1 – 1. Realizarea procesului de reproducţie poate fi apreciată şi prin examinarea zilnică a plantelor. ce sunt transparente. În cazul în care în timpul sau după reproducere temperatura apei scade ca urmare a unei ploi.

crustacei. iar morfologic ea poate fi delimitată de resorbţia sacului vitelin şi până la apariţia primilor solzi când începe perioada de puiet. 1995.3. 1.3.. silind astfel larvele să se adune în canale. rotifere. estimată a debuta în momentul epuizării rezervelor viteline.Tehnologia de creştere a larvelor de crap Perioada larvară la crap durează circa 10 zile. În vederea reducerii pierderilor la pescuire se recurge la scurgerea parţială a bazinelor de reproducere. Î cazul în care nu dispunem de aceste îngrăşăminte se poate administra cenuşa rezultată în urma arderii lemnului. ce impune ca în 19 . În bazinele de predezvoltare larvele se obişnuiesc cu noul mediu de viaţă. dacă temperatura este constantă iar conţinutul în oxigen şi ph-ul apei sunt în limite optime. În privinţa modului de hrănire a larvelor de crap. Dacă în continuare chimismul apei se menţine în limite optime. iar după resorbţia sacului vitelin alevin alevinii au la dispoziţie o bază trofică bogată. În primele 2-3 zile de viaţă larvele sunt imobile. se administrează must de grajd. Pescuitul se face în zilele însorite şi se realizează cu plase de mână din tifon. Tehnologia creşterii alevinilor şi puietului de crap Perioada de alevin este cuprinsă între vârsta de 11-20 de zile.4. 1997). zilnic se curăţă sitele metalice de la gurile de alimentare şi de evacuare a apei (BURA şi colab. după care devine treptat bentonofag. La vârsta de 4-5 zile larvele se pescuiesc din bazinele de reproducere şi se deversează în bazinele de predezvoltare. etapa hrănirii mixte în care hrănirea se realizează pe seama rezervelor propri şi a organismelor din mediul acvatic (fitoplanton). când larvele se hrănesc cu zooplancton. BREZEANU consemnează două etape distinct: etapa hrănirii viteline care este proprie primelor 2-3 zile de viaţă a larvelor. pentru a intensifica dezvoltarea hranei naturale. Pentru a putea permite o bună circulaţie a apei în heleşteiele de reproducere. compusă din protozoare.5. Între vârsta de 8-20 de zile crapul realizează cel mai accentuat ritm de dezvoltare corporală. BURA şi GROZEA. Crapul este preponderent zooplanctonofag până la vârsta de 30-40 zile.Proiect de diplomă După alte 2 zile. se administrează direct în apă (pe toată suprafaţa) începând din ziua a 3-a sau a 4-a după reproducere 15 kg/ha de cainită sau silvinită (K2O) şi 30 kg superfosfat (P2O5). Pentru fiecare 10 m2 de eleşteu mustul de grajd se prepară adăugând la 6l apă 2 kg de gunoi de vite. 1. ea durând 2-3 zile (adică până ân ziua a patra sau a cincea de viaţă) şi etapa hrănirii exogene.

1.3. să dispună de o biomasă bogată. În heleşteiele de vara a II a se introduc la populare pe fiecare metru pătrat circa 3-5 exemplare în vârstă de un an.Proiect de diplomă heleşteul de predezvoltare. pe platforme special amenajate. denumite mese. debili se izolează şi se comercializează. Tehnologia creşterii crapului de o vară Începând cu vârsta de 45 de zile. atinge 3-5%. În exploataţiile piscicole. alevinii şi puietul pot fi menţinuţi în acestea până la vârste de 40-45 de zile când se mută în heleşteiele de vara I.7. din 15 în 15 zile se fac pescuiri de control cântărindu-se 50-100 exemplare. În hrana puietului se pot administra furaje combinate de tip Prestarter. iar calendaristic între luna mai şi octombrie. Tehnologia creşterii crapului pentru consum În ţara noastră. Popularea heleşteielor de creştere vara I se face în funcţie de productivitatea lor naturală şi de cantitatea şi calitatea furajelor combinate administrate. Începând cu vârsta de 20-24 de zile puietul trebuie alimentat şi cu hrană suplimentară. peştii suspecţi de boală. adecvată vârstei. puietul evoluează în categoria crap de o vară. care dispun de heleşteie de reproducere mai mari de 0. din categoria crapului de consum face parte puietul acestei specii de peşti în vârstă de două veri şi de trei veri. În heleşteiele de creştere vara a III a se introduc trei crapi de doi ani la metru pătrat. sau din cele de reprducere şi se trece înheleşteie de creştere de vara I. pe când la cel mai în vârstă. În acest moment puietul se pescuieşte din heleşteiele de predezvoltare. sau de creştere vara I. La popularea de primăvară şi la pescuirea de toamnă este obligatorie sortarea crapilor. permiţând administrarea de furaje suplimentare specifice vârstei. bogată în proteine. predomină furajele bogate în proteine. Cu această ocazie. valorile fiind consemnate în registre. raţia zilnică de furaje reprezintă 2-3% din masa corporală a peştelui.6. 1.1-0. La crapul tânăr.5 ha şi posedă o bază trofică bogată. răniţi. iar la cel de al doilea. Alimentaţia crapului de un an şi o vară diferă de cea a crapului de doi ani şi o vară prin faptul că în raţia primului predomină nutreţurile cu conţinut ridicat în proteină. Distribuirea furajelor se face la locuri fixe şi la ore regulate. Pentru aprecierea evoluţiei dezvoltării corporale a puietului de crap. 20 .3. Perioada de hrănire a crapului de consum pentru condiţiile climatice ale ţării noastre este cuprinsă între limitele de temperatură de 15-28 oC.

variază în funcţie de vârsta şi greutatea corporală a peştilor. În heleşteiele de iernare crapii se introduc separaţi pe vârste şi categorii. heleşteiele se golesc. iar la C1+ de 4-5% din efectivul iniţial. Temperatura optimă de iernare a crapului este de 3-5oC. 1. heleşteie de creştere sau iernare) joacă un rol determinant în supravieţuirea crapului şi în diminuarea pierderilor de iernare. S-a constatat că pierderi prin mortalitate apar la crapul de un an (C1)sub 0. Numărul de crapi cu care se populează un heleşteu de iernat este dependent de calitatea şi calitatea apei. care 21 . Iernarea crapului Crapul este o specie poichilotermă.2oCşi că peştii cu depozite adipoase corespunzătoare sunt mai rezistenţi la boli. Pierderile în greutate. Calitatea apei cu care sunt alimentate bazinele de iernat (iazuri.Proiect de diplomă Reproducătorii consumă cu predilecţie favorizează dezvoltarea organelor genitale. hrana naturală.8. În crescătoriile sistematice. după pecuitul de toamnă şi valorificarea producţiei.3. În general pierderile prin mortalitate în timpul iernii sunt la Co+ de 7-8%. în luna octombrie şi se ţin până primăvara (în luna martie). care are temperatura corpului şi implicit intensitatea proceselor metabolice dependentă de temperatura mediului ambiant (apei). realizate ca urmare a consumului de substanţe nutritive pe timpul hibernării. precum şi de vârsta crapului. iar peştii rămaşi (crapii de o vară remonţii şi reproducătorii) sunt lansaţi în bazinele de iernat special amenajate. În bazinele de iernat se pot introduce şi juvelnice în care se depozitează peştele de consum ce urmează să fie comercializat în perioada următoare.

22 .Vm .suprafaţa secţiunii udate.2. ceea ce a făcut ca numărul lor să crească simţitor în ultima vreme.viteza medie de curgere. dar şi al pisciculturii. . prezentarea principalelor etape necesare pentrurealizarea şi exploatarea în parametrii normali ai unei amenajări piscicole ciprinicole sistematice. Pentru stabilirea debitului mediu lunar s-au utilizat date ale OSPA – Alba-Iulia. Scopul lucrării Sistemul semiintensiv de creştere a crapului constituie în prezent baza producţiei piscicole din ţara noastră. Lucrarea de faţă are drept scop. 2. Dimensionarea digurilor.Proiect de diplomă Partea a II-a CERCETĂRI PROPRII 2. Materialul şi metoda de lucru Pentru calculul debitului pârâului Balta în anii 2001-2002 s-a utilizat formula prezentată în Îndrumătorulde lucrări practice de Acvacultură: Q = Su · Vm Unde: . Analizele fizico-chimice ale apei şi terenului care va constitui vatra de bazin au fast realizate în laboratoarele OSPA Alba-Iulia.Su . Pentru determinarea temperaturii medii lunare a apei s-au făcut determinări zilnice. fermele piscicole private realizează profit. Pe fondul scăderii producţiei piscicole în sectorul de stat din ţara noastră. ca punct de plecare pentru înfiinţarea unei ferme private de creştere a crapului. cu ajutorul termometrului submersibil.1. Pentru proiectarea şi ulterior construirea şi exploatarea unei amenajări piscicole sistematice cu circuit închis (în care există crap de toate categoriile de vârstă) este necesar să-şi aducă aportul atât specialişti din domeniul construcţiilor hidrotehnice. stabilirea normelor de populare şi hrănire s-au făcut în conformitate cu datele prezentate în Îndrumătorul de lucrări practice de Acvacultură.

3% toamna. Tabelul 5 Media lunară de precipitaţii in ultimii 20 de ani LUNA DEBITUL (l/m2) Ian 14.7 Sep 39. astfel incât fundul viitorului heleşteu este impermeabil (argilos) şi uşor înclinat.52 are un debit mediu zilnic minim anual de 0.0 Iul 20.4 Feb 14. Solul viitoarei pescării este un sol aluvionar tipic.3 23 .095m3/s. raportul precipitaţiilor pe anotimpuri fiind de 15% iarna.8 Noi 20. sursa de apă asigură alimentarea crescătoriei în tot timpil anului. media anuală a precipitaţiilor de 499 l/m2 . propice oricărui tip de cultură agricolă. Umiditatea medie anuală este de 83%.3. Condiţii climatice Este bine de ştiut că producţia piscicolă nu este influenţată numai de structura şi calitatea solului.1. Conform Atlasului Cadastrului Apelor Române pârâul Balta. panta terenului fiind de 1/800.Proiect de diplomă 2. Din punct de vedere cantitativ.7% vara şi 18.1 l/m2.96.3.9 Aug 21. cât şi cele cantitative.7 Oct 24.4 17.4 Dec 22.4 Iun 18.2.-1. Cantitatea maximă de precipitaţii înregistrate într-o zi. a avut valoarea cea mai ridicată în data de 18 iunie 1998 la un volum de 77.7 Mar Apr 24.059m3/s. Condiţii pedologice Terenul destinat înfiinţării pescăriei îndeplineşte condiţiile pedologice necesare unei pescării. deci este ideal şi pentru piscicultură. Debitul minim înregistrat în perioada de secetă este de 0. Apa care va servi ca sursă de alimenatare a crescătoriei ciprinicole îndeplineşte condiţiile calitative. 28% primăvara 37.3.9 Mai 32. 2. cod IV. prevenind fenomenul de infiltraţie a apei şi în acelaşi timp poate asigura alimentarea şi scurgerea gravitaţională cu apă. ci şi a apei. Caracteristici pedoclimatice ale zonei de amplasament 2.

structura geologică a straturilor.06.p 8 H Oxigen Mg/l 7.27 24 Carcteristici RO I GM I RN I TS I GEN I 13.Proiect de diplomă Graficul 2 Reprezentarea grafică a mediei lunare de precipitaţii în ultimii 20 de ani 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Ian Mar Mai Iul Sep Noi DEBITUL (l/m2) Cantitatea maximă de precipitaţii se înregistrează în luna septembrie.5 oxigen CCO-MnMg/l 17.08 KMnO4 CCO-Mn în Mg/l 4. iar minimul pluviometric se înregistreză în ianuarie.0 1 I I I .în % 81. Apele subterane sunt influenţate ca debit de condiţiile climatice. constituţia litologică a rocilor. poziţia stratului acvifer. de adâncimea stratului impermeabil. Tabelul 6 Conform STAS 4706/88 se stabileşte categoria de calitate a apei Unităţi Rezultate măsură obţinute debit m3/s 0.095 o Temperatură C 18 apă pH Unit.66 dizolvat Sat.

0096 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Unde: .028 3.004 0.RO regim oxigen .052 0.TS toxice şi speciale .0 191.0 602.001 0.RN regim de nutrienţi .GM grad de mineralizare .0001 0.0004 0.005 Sub 0.26 30.0 183 40 36 199 5 0.25 0.45 96.0 1.GEN general 25 .046 0.Proiect de diplomă O2 CCO-Cr CBO5 Suspensii totale Reziduu fix Cloruri Sulfaţi bicarbonaţi Ca Mg K Na K Amoniu Azotiţi Azotaţi P Fenoli cianuri Fe Cu Zn Pb Cd Cr Mn Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l Mg/l 14.018 Sub 0.17 0.101 Sub 0.

Proiect de diplomă Conform analizelor fizico-chimice efectuate apei recoltate din pârâul Balta. infiltraţiile. STUDIU PRIVIND CONSTRUIREA ŞI AMENAJAREA EXPLOATAŢIEI 2. CANALELE Canalele de alimentare au rolul de a dirija apa de la sursă înspre compartimentele amenajării. Luna cea mai călduroasă a anului este luna iulie. îngheţul. De la sursa de apă pleacă un canal de alimentare principal din care se desprind altele secundare care vor alimenta fiecare heleşteu în parte.etc. acesta îndeplineşte condiţiile biologice necesare dezvoltării normale a crapului. Deci factorii de mediu sunt propice reproducerii şi dezvoltării crapului în bune condiţii . Direcţia vântului predominant este din N-V având o medie anuală de 1. Media multianuală a temperaturii aerului este de 9. Canalele de evacuare au rolul de a capta apa rezultată din evacuarea debitelor de primire şi golire. luînd în calcul panta. Canalele de alimentare secundară vor fi amplasate pe coronamentul digurilor interioare.4. cu variaţii anuale de plus – minus 2oC faţă de această valoare. Dimensionarea canalului de priză va fi făcut astfel încât să poată asigura debitul maxim de apă de care nevoie amenajarea piscicolă. Pentru ca acest lucru să fie posibil. Luna cu cea mai scăzută temperatură din ultimii 20 de ani este luna ianuarie . 26 . cota fundului canalelor de evacuare se vor construi în debleu la o cotă inferioară corpului orizontal şi călugărului cu 0.4m/s.2oC. cu o temperatură medie multianuală de -2. deoarece transportă debite relativ mari de apă.1. temperatura minimă a avut valoarea de 26. dirijând-o către colectorul situat în afara amenajării.4oC în data de 3 august 1987. Canalul principal se construieşte pe digurile letarale.din plăci de beton .6oC. cu o valoare medie de 20.5oC în data de 14 ianuarie 1985.6oC. în rambleu.Temperatura maximă înregistrată în zonă a fost de 39. 2.4.3m. evaporarea. ceea ce va favoriza căderea gravitaţională a apei în heleşteele pe care le alimentează.

25 + 2. 27 . DIGURILE Digurile vor fi construite din pământ argilo-nisipos preluat din dealul in apropiere.16 = 2.26 ⋅ 350 hg = hs + hv = 0.65 =11.38 Lb = 4.38 + 4.2.4.75 + 0.75 +0.26 ⋅ L în care: hv = înălţimea valului L = lungimea luciului de apă în iaz Înălţimea de siguranţă.34 ⋅ 350 − 0.7 = 2.Proiect de diplomă 2.7 − 0.4 m.1 ⋅ H în care: b = lăţimea coronamentului H = înălţimea barajului hv = 0.35 ⋅18 .4= 2.65 + 2.1 ⋅ H = 1.4m Înălţimea valului necesară unui dig rezistent pentru lungimea bazinului de 350 de m este de 2.1 ⋅ 2. Înălţimea barajului se calculează după formula: H = h + hg în care : H = înălţimea barajului h = nivelul de retenţie al apei hg = garda globală Lăţimea coronamentului barajului se stabileşte după formula: b =1.75 + 0.65 m H = h + hg = 2 + 2. Calculul înălţimii digurilor l-am efectuat după formula lui STEVENSON: hv = 0.34 ⋅ L −0.65 m b = 1. împreună cu înălţimea valului formează garda globală.65 = 4.26 ⋅18 .68 m = 0.

.... de creştere a reproducătorilor.4% x= 1500 ⋅ 4 100 = 60 peşti (pierderi/ha) 28 .... 1 exemplar...........Proiect de diplomă Dacă înăţimea de siguranţă este de 0. 2.....5-2....100% x peşti. garda globală va fi de 2..2kg.. parcare................ 1500 peşti.5 m..........4....68 m la o înclinare a taluzului din amonte şi a taluzului din aval de 1/1. Se vor construi patru heleşteie....... iar lăţimea bazei mari va fi de 11...1. care este introdus din heleşteiele de vara a-II-a în luna martie şi se creşte până toamna când se valorifică pe piaţă.... creştere.......... Lăţimea coronamentului obţinută este de 2.... Heleşteiele de creşere vara a-III-a În aceste heleşteie se creşte crapul de 2 ani.3........................... Dacă înălţimea apei în heleşteiele de creştere este de 2 m şi garda globală este de 2... primăvara norma de populare va fi de 1560 exemplare /ha.....38 m.....2kg x exemplare... predezvoltare..65 m. HELEŞTEIELE În cadrul crescătoriei ciprinicole se vor construi următoarele categorii de heleştee: -de reproducere..25 m şi înălţimea valului este de 2..1800kg x= 1800 ⋅1 1.........65 m.. Pentru o producţie de 1800 kg de peşte/ha trebuie să se recolteze un număr de 1500 de exemplare cu greutatea de 1....65 m. iernat.........200 kg. carantină.. atunci înălţimea totală a digului va fi de 4...... fiecare având o suprafaţă de 8...........2 = 1500 exemplare C2+/ha Având în vedere că pierderile în vara a-III-a sunt de 3-4%. Greutatea crapului de doi ani şi o vară va fi de 1........4 m...75 ha şi o adâncime cuprinsă între 1....

... norma de populare va fi de 54600 exemplare: 1 ha............ când vor fi transferaţi în heleşteiele de vara a-III-a ( de îngrăşare)...numărul de exemplare recolate necesare pentru o producţie de 1800kg/ha . 29 .x x = (1560 * 35) / 1 = 54600 exemplare C2 Heleşteiele de vara a-II-a Aceste heleşteie servesc pentru creşterea crapului de 1 an până primăvara următoare... Vor fi două heleşteie...... Pierderile în această perioadă sunt de 8%......... astfel că bazinele cu crap de doi ani vor fi populate cu un număr de 59000 exemplare.... la distanţă de 10-20 zile.......Proiect de diplomă Numărul de exemplare de crapi de doi ani necesari pentru popularea haleşteielor de vara a-III-a vor fi de 1560exemplare/ha..............1500 ..60 – pierderile din vara a-III-a Suprafaţa totală a bazinelor cu crap de doi ani şi o vară este de 35 de hectare... fiecare având o suprafaţă de 6 ha. 1500 + 60 = 1560 exemplare C2 unde: ....... Numărul total de exemplare necesare populării celor 35 de ha de heleşteie cu crap de doi ani şi o vară este de 54600 exemplare. 1800 kg * 35 ha = 63000 kg crap Pentru cele 35 de ha cât necesită heleşteiele pentru creşterea crapului de doi ani şi o vară... această lucrare favorizând dezvoltarea şi valorificarea hranei naturale........1560 exemplare C2 35 ha.. Inundarea acestor heleşteie se va realiza treptat... astfel că cantitatea totală recoltată toamna este de 63000 kg crap. Aceste heleşteie intră în funcţiune începând cu luna martie.. când crapul de 1 an este pescuit din bazinele de iernat şi transferat în acestea..

.. Popularea acestor heleşteie se va face la mijlocul lunii iulie............................ 30 ......2m...............5 exemplare / m2 ......54600 pierderi 8 %................ este transferat în bazinele de iernat.......... Fundul heleşteului este prevăzut cu o reţea de canale drenoare............1 m2 59000 exemplare .....5 exemplare .. Adâncimea heleşteului va varia între 0.................... 0.................. Inundarea heleşteielor de creştere de vara I se va face treptat cu scopul de a pune la dispoziţia puietului de crap noi zone de hrănire........ în urma sortării....5 = 118000 m2 1 ha ...................x x= 59000 0............................. suprafaţa necesară creşterii celor 59000 exemplare de crap de doi ani este de 12 ha.....10000 m2 x ............. x x = 54600 ⋅ 8 100 = 4370 exemplare pirederi 546000 + 4370 ≈ 59000 exemplare Dacă densitatea / m2 la crapul de doi ani este de 0.......Proiect de diplomă 100 % .118000 m2 x = 11800 1000 = 11..................... sau predezvoltare până la pescuitul de toamnă când puietul.. pentru a asigura reuşita pescuitului de toamnă................5-1.............8 ha ≈ 12ha Heleşteie de creştere de vara I În aceste heleşteie se creşte puietul de crap pescuit din haleşteiele de reproducere......

..........75 ha 31 ............. Dacă densitatea în heleşteiele de dezvoltare variază între 500000-1000000 exemplare la hectar.....750000 alevini X = (750000*1)/1000000 = 0... atunci pentru cei 750000de alevini avem nevoie de heleşteie de predezzoltare cu suprafaţa de 0.............68 ha HELEŞTEIE DE PREDEZVOLTARE Heleşteiele de predezvoltare sunt destinate creşterii puietului până la vârsta de 30-40 de zile..... Pierderile în heleşteiele de vara I sunt de 10-15%................ astfel că....75 ha.....Proiect de diplomă Pentru popularea heleşteielor de vara a-II-a sunt necesare 59000 de exemplare.. la populare.. 68000 : 100000 = 0..... 1 ha .................... x exemplare pierderi x = (59000*15)/100 = 8850 exemplare pierderi 59000 + 8850 ≈ 68000 exemplare Dacă norma de populare pentru heleşteiele de vara I este de 100000 exemplare/ ha..... 100...........59000 exemplare 15..............1000000 alevini X .. De la cele 5 femele se obţin aproximativ 750000 alevini..............68 ha........... Alevinii de crap sunt pescuiţi din heleşteiele de reproducere după 6-7 zile de la ecloziune.... pentru creşterea celor 68000 de exemplare avem nevoie de un heleşteu cu o suprafaţă de 0... caz în care se obţin de la o femelă 150000de alevini... vor fi necesare 68000 de exemplare....

La vârsta de 45 de zile. se poate însămânţa cu ovăz. Fundul bazinului va fi însămânţat cu Lollium perene în amestec cu Trifolium repens.3m) limitrof digului aval. fiecare cu o suprafaţă de 200 m2. apărate de vânturile dominante. se obţin 20000 de puieţi de la o femelă. Fiecărei femele i se va repartiza un numă de 2 masculi. vom avea nevoie de 340 m2 heleşteu de reproducere. în lipsa seminţelor acestor plante. de către dealurile din împrejurimi. Adâncimea lor fiind redusă (variind între 0. sunt necesare 4 femele pentru producerea celor 68000 de puieţi necesari populării heleşteului de vara I. Heleşteele de reproducere vor fi puse în funcţiune prin inundare primăvara. rolul lor fiind acela de a produce puietul necesar populării heleşteelor de creştere. deci o supravieţuire medie de 10%. pentru o mai mare siguranţă în obţinerea celor 68000 de puieţi. fecundarea şi incubarea lor. De la o femelă se poate obţine aproximativ 60000 de icre / kg masă corporală. Pentru realizarea reproducţiei se vor folosi 10 masculi şi 5 femele. ceea ce înseamnă că prolificitatea absolută este de aproximativ 200000 de icre / exemplar. vom folosi la reproducţie 5 femele.6-0. Aceste canale au rolul de a cantona reproducătorii după fecundarea icrelor şi alevinii înainte de mutarea în bazinele de predezvoltare. Dacă pentru fiecare reproducător trebuie să se asigure o suprafaţă de 16 m . fiind situate departe de drum. ce comunică cu un canal (lat de 3m şi adânc de 1. Vara. iar de-a lungul celor două diguri lungi vor prezenta un canal marginal de 0.8m adâncime. pentru reproducere vom avea nevoie de un număr de 5 femele. sau. atunci când temperatura apei din canalul de alimentare ajunge la 18oC şi rămâne stabilă la această valoare timp de o săptămână. heleşteul se va prezenta sub forma unei platforme înierbate. Instalaţiile de alimentare şi de evacuare a apei vor fi astfel dimensionate încât vor permite umplerea şi vidarea heleşteului de reproducere în maxim 2-3 ore. Heleşteele de reproducere vor avea o suprafaţă de 400 m2 vor fi amplasate chiar la intrarea apei în crescătoria ciprinicolă. Se vor construi 2 bazine de reproducere tip Dubisch.Proiect de diplomă HELEŞTEE DE REPRODUCERE În heleşteele de reproducere se va realiza reproducerea naturală (depunerea icrelor. ecloziunea şi creşterea alevinilor).8m). favorizează o încălzire corespunzătoare a apei. Se vor construi două heleşteie de reproducere. fiecare având o suprafaţă de 200 m2. Vor avea o formă dreptunghiulară. Dacă la popularea heleşteului de vara I avem nevoie de 68000 de exemplare.3-0. 2 32 . Dar. Dacă de la o femelă se obţin 20000 de puieţi.

....16 m2 21 reproducători ...............5 m.........100000 exemplare x ha.....................60 ha de heleşteu de iernat crap de vara I Se vor construi 3 heleşteie de iernat.0..6 ha..... Se vor construi un număr de 3 heleşteie cu adâncime cuprinsă între 2-2........... În primul lot de heleşteie se va ierna crapul de vara I................. suprafaţa acestora fiind de 0..........59000 exemplare x ≈ 0............0.. 1 ha.. HELEŞTEIE DE IERNAT Spre deosebire de celelalte tipuri de helşteie........Proiect de diplomă 1 reproducător......... aceste heleşteie se construiesc în debleu......2 ha x..6 ha x = 3 heleşteie de iernat crap de vara I 33 .. care se construiesc în rambleu. fiecare cu o suprafaţă de 0.......................... 1 heleşteu..2 ha.....X 21 ⋅16 1 x= ≈ 340 m2 heleşteu de reproducere Pentru asigurarea cantitativă şi calitativă a puietului necesar populări bazinelor voi utiliza ca metodă de reproducere cea natural-dirijată...

.................Proiect de diplomă În al doilea lot de heleşteie se va ierna crapul de vara a-II-a....... fiecare cu o suprafaţă de 0....1 ha x = 5.......003 ha heleşteu de iernare pentru reproducători 2..... POPULAREA CU CRAP Popularea heleşteielor se va realiza cu crap din rasa Dumbrava-Sibiu........1................................ POPULAREA HELEŞTEIELOR 2...... Această rasă omologată în 1963 s-a obţinut prin încrucişarea raselor Lausitz şi Galiţian.. care este o rasă adaptată la condiţiile din centrul ţării şi este rezistentă la boli........ se va ierna reproducătorii..... cu un ritm rapid de creştere şi capul foarte mic... 1 ha. cu crapul de Olt....1 ha Se vor construi 4 heleşteie de iernat.... 1 heleşteu...7000 exemplare x ha.... cu o suprafaţă de 0..2 ha x ...1 ha... 34 .......1.. cu indice de profil cuprins între 1.....1......8-2.....003 ha....5..21 exemplare x = 0.2 ha şi unul cu o suprafaţă de 0..54600 exemplare x = 1......50000 exemplare x ha....... 1 ha...... care va avea o suprafaţă de 1....5 heleşteie În cel de-al treilea lot de heleşteie.....3 ha..... Este o rasă cu solzi............0..5........

Popularea crescătoriei cu peşti răpitori se face cu scopul de a transforma peştele sălbatic în carne de peşte cu valoare ridicată. sunt înlăturaţi concurenţii la hrana crapului favorizând creşterea acestuia. Tabelul 7 Numărul lor este exemplificat în tabelul următor Tipul heleşteului Numărul total de crapi Heleşteu de vara I 68000 Heleşteu de vara a II-a Heleşteu de vara a III-a 59000 54600 Numărul de lini 22700 19700 18200 Mărirea producţiei de peşte se realizeaza si prin popularea cu o specie de peşti răpitori. se menţine o stare sanitară corespunzătoare în crescătorie. nevalorificată de crap. În heleşteiele de creştere ştiuca va fi intrun procent de 8 %. fapt care determină creşterea producţiei de peşte cu 15%. Ca specie de peşti răpitori am ales pentru populare ştiuca. Canalele din cadrul crescătoriei vor fi populate cu ştiucă. Prezintă avantajul că are o carne foarte gustoasă.Proiect de diplomă Prin exploatarea crapului din această rasă. Linul consumă preponderent hrana de fund. 1986). 35 .2. 2.5. este rezistentă la boli şi condiţiile de mediu (rezistă la temperaturi de peste 300 C şi un conţinut de oxigen solvit în apă de 0. are avantajul că este foarte rezistent (supravieţuieşte în ape complet stătătoare). Popularea bazinelor se va face cu ştiuci mai tinere cu un an ca şi crapul din bazinul respectiv. POPULAREA CU SPECII SUPLIMENTARE Pentru valorificarea superioară a resurselor naturale de hrană din bazinul piscicol şi mărirea producţiei la hectar crescătoria de crap se va mai popula şi cu alte specii de peşti. Numărul de exemplare de lin care se vor introduce ca peşte suplimentar este de un lin la trei crapi.8 mg/l ). Bazinele piscicole vor fi populate cu lin care deşii are dezavantajul că se dezvoltă lent. se obţine o producţie de carne de peşte mai mare cu 37% faţă de exploatarea crapului Lausitz (STAN.

Proiect de diplomă Tabelul 8 Numărul de crapi şi ştiuci cu care se populează heleşteiele Tipul heleşteului Heleşteu de vara I Heleşteu de vara a II-a Heleşteu de vara a III-a Numărul total de crapi 68000 59000 54600 Numărul de ştiuci 4720 4370 Graficul 3 Reprezentarea grafica a populaţiei de peşti din bazinele de creştere 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 CRAP STIUCĂ LIN Heleşteu de vara I Heleşteu de vara a II-a Heleşteu de vara a III-a 36 .

) Luna Ponderea (%) 5 15 27 33 15 5 I 1 3 8 10 7 3 Decada II 2 5 9 11 5 2 III 2 7 10 12 3 - Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie 37 . realizabilă pe baza unui raport proteic exogen ridicat. Distribuirea furajelor la crapul de consum în cadrul crescătoriei ciprinicole se va face după următorul tabel: Tabelul 9 Distribuirea furajelor la crapul de consum pe luni şi decade (după Bura şi colab. 1991). iar la cel C2+ şi mai în vârstă predomină furajele bogate în glucide.Proiect de diplomă 2. ALIMENTAŢIA CRAPULUI Alimentaţia crapului C1+ diferă de ce a crapului C2+ prin faptul că raţia crapului C1+ trebuie să predomine nutreţurile cu conţinut ridicat în proteine. Perioda de hrănire a crapului de consum pentru condiţiile climatice ale ţării noastre este cuprinsă între limirele de temperatură de 15-28oC. o dată cu apropierea de maturitate.6. iar calendaristic. Aceste dispoziţii au ca bază faptul că în vara a-II-a se înregistrează creşterea maximă a ţesuturilor.. se acumulează mai mult grăsimi pentru care sunt necesari hidraţi de carbon (Rebreanu şi colab. între luna mai şi octombrie. iar în vara a-III-a.

în care nutriţia se realizează pe seama rezervelor viteline şi a organismelor din mediul acvatic (fitoplanton). vârstă. din diferite furaje. Crapul este preponderent zooplanctonofag până la vârsta de 30-40 de zile. când larvele se hrănesc cu zooplancton. stare fiziologică etc.Proiect de diplomă Distribuirea furajelor pe luni şi decade la puietul de crap se va face după următorul tabel: Tabelul 10 Distribuirea furajelor pe luni şi decade la puietul de crap (după Bura şi colab. necesare pentru o perioadă dată (24 ore) care diferă în funcţie de : specie. Începând cu vârsta de 20-24 de zile puietul trebuie alimentat şi cu hrană suplimentară. care este proprie primelor 2-3 zile de viaţă a larvelor -etapa hrănirii mixte.) Luna Ponderea lunară % 6 25 30 27 12 Puiet de crap Decada I II 1 6 10 11 6 2 8 10 10 6 III 3 11 10 6 - Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Din punctde vedere al naturii hranei pe care o consumă. destinaţie. bogată în proteine.sex. Raţia de hrană Reprezintă cantitatea de substanţe nutritive. În hrănirea larvelor. crapul este o specie omnivoră care consumă hrană de origine vegetală şi animală. ea durând 2-3 zile -etapa hrănirii exogene. pentru satisfacerea funcţiilor vitale şi obţinerea producţiei planificate. rasă. care debutează o dată cu momentul epuizării rezervelor viteline. a levinilor şi puietului de crap se disting 3 etape: -etapa hrănirii viteline. 38 . după care devine treptat bentonofag.

. piscicolă care se poate obţine pe baza hranei naturale (kg) K = consumul mediu specific al amestecului de nutreţuri Rezultă: H = [ 54600(1.... necesarul de furaje se stabileşte cu ajutorul următoarei formule: H = N(G – g) – P * K H = cantitatea totală de furaje (kg) N = numărul exemplarelor de peşti care se furajează (buc.) G = greutatea individuală către care se tinde (kg) g = greutatea individuală la populare (kg) P = prod.. atinge 3-5%.. creşte atât cantitatea de hrană consumată..86 30 + 5 K = Întrucât o dată cu creşterea temperaturii apei.. La crapul tânăr.Proiect de diplomă Cerealele folosite în raţiese vor măcina la mori cu ciocane.86 H = 19180 kg furaje K= 100 i i i1 i + 2 + 3 + . 39 . administrarea furajelor se va face după următorul tabel.1991). Necesarul de furaje În heleşteiele de vara a III-a. după care se vor amesteca cu unele componente..4) – 700 x 35] x 2. cât şi gradul ei de asimilaţie. raţia zilnică de furaje reprezintă 2-3% din masa corporală a peştelui. pe când la cel mai în vârstă. + n z1 z 2 z 3 zn K= 100 90 10 + 3 2 100 = 2. fapt ce impune fertilizarea sistematică a bazinelor în care se întreţin reproducătorii (Rebreanu şi colab.2 – 0. Reproducătorii consumă cu predilecţie hrană naturală. care favorizează dezvoltarea organelor genitale. conform reţetelor prestabilite.

05) – 700 x 12] x 3.87 H = 12250 kg furaje 100 35 32 31 2 + + + 5 4 3 4 100 = 3.87 25 .Proiect de diplomă Tabelul 11 Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-III-a Luna Ponderea Cantitatea (%) (kg) Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie 5 15 27 33 15 5 950 2877 5178 6328 2877 950 În heleşteiele de vara a-II-a necesarul de furaje este: H = [ 59000 (0.83 K = K = Tabelul 12 Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara a-II-a Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Ponderea (%) 5 15 27 33 15 5 40 Cantitatea (kg) 612 1837 3307 4045 1837 612 .4 – 0.

a şaptea zi din săptămână nu se vor administra furaje.003) – 700 x 0.05 – 0.33 K = K = Tabelul 13 Distribuirea pe luni a furajelor la crapul de vara I Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Ponderea (%) 6 25 30 27 12 Cantitatea (kg) 597 2488 2986 2687 1194 Necesarul de furaje pe zi se determină împărţind cantitatea lunară de hrană la numărul de zile de furajare din luna respectivă. Graficul 3 41 .6 4 100 = 3.66 27 . Pentru o mai bună valorificare a bazei trofice (fapt ce contribuie la scăderea preţului de cost pe unitatea de produs).66 H = 9955 kg furaje 100 38 33 15 10 3 + + + + 5 3 4 2.68 ] x 3.Proiect de diplomă În heleşteiele de vara I necesarul de furaje este: H = [ 68000 (0.

57 25.82 42 .Proiect de diplomă Reprezentarea grafică a necesarului de furaje pe luni în heleşteiele de creştere 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1 2 3 4 5 kg furaje administrate crapului de doi ani şi o v ară kg furaje administrate crapului de v a ara II-a kg de furaje administrate crapului de o v ară În hrana puietului se va administra furaje combinate de tip Prestarter: R1 pentru perioada de vârste cuprinsă între 5-21 de zile R2 pentru perioada 22-120 de zile Tabelul 14 Structura raţiilor Prestarter Componente Făina de peşte Făină de carne Drojdie furajeră Şrot soia Şrot floarea soarelui Grâu Porumb Fosfat dicalcic Premix vitamino-mineral Proteină brută (%) Proporţia de participare pentru reţetă (%) R1 R2 13 3 8 2 6 3 23 20 14 21 22 16 13 14 1 3 1 1 33.

Reţeta Prestarter R2 se distribuie în 2-4 tainuri / zi la 10 mese / ha Tabelul 15 Reţetă de furajare a puietului Specificare Şroturi de floarea soarelui Uruială de porumb Gozuri valoroase Uruială de orz Drojdie furajeră Proporţia de participare (%) 38 33 15 11 3 Pentru o bună dezvoltare în hrana puietului cea mai mare pondere o deţin substanţele proteice. se trece prin site de 0.Proiect de diplomă Înainte de administrare. în zona malului. se reduce cantitatea de substanţe de natură proteică din raţie în favoarea celor care conţin cantităţi mai mari de hidraţi de carbon. 43 . Tabelul 16 Crapul în vârstă de o vară se va furaja cu următoarea raţie: Specificare Şroturi Gozuri Porumb uruit Drojdie furjeră Proporţia de participare (%) 35 32 31 2 În cazul crapilor de 2-3 veri. furajul combinat din reţeta Prestarter R1 se macină.1 mm şi se administrează în stare uscată. în 6-8 tainuri / zi.

Mesele se vor confecţiona din scânduri (aşezate sub apă la o adâncime de 0. Prin acesta se va preântâmpina plutirea lor la suprafaţa apei şi se va ridica gradul de digestibilitate a hidraţilor de carbon.18 Numărul de mese necesare amenajării ciprinicole Heleşteu Suprafaţa (ha) Heleşteu vara I Heleşteu vara a-II-a Heleşteu vara a-III-a 35 11.acestea se vor distribui după o prealabilă pregătire a lor.7. Tabel nr. conform tabelului numărul 16. 2. Furajele se distribuie pe mese speciale.68 Număr de mese 70 24 2 44 . fie sub formă de urluială.2 kg furaj / kg spor. 4. În total se vor utiliza 96 de mese. PREGĂTIREA NUTREŢURILOR ŞI DISTRIBUIREA LOR Pentru o mai bună utilizare a nutreţurilor de către crapi.57 UN / kg spor (Alexandrescu 1983).25-4.5 m) în suprafaţă de 1.5 / 1 m. în anumite puncte marcate prin pari. Înainte de a fi distribuite vor fi ţinute în apă cel puţin 2 ore.Proiect de diplomă Tabelul 17 Crapul în vârstă de două şi trei vari se va furaja cu următoarea raţie: Specificare Proporţia de participare (%) Uruială de porumb Nutreţuri de origine animală 90 10 Pentru atingerea producţiei scontate de 1800 kg peşte / ha trebuie să se administreze 3. Distribuţia furajelor în heleşteie se va efectua cu lopata din barcă.8 0. amplasate sub nivelul apei. Leguminoasele se vor ditribui fie sub formă de făină. Scândurile care alcătuiesc masa se vor fixa pe 4 stâlpi ce sunt înfipţi pe fundul bazinului. Pentru fiecare ha de heleşteu se vor amplasa câte două asemenea mese.7-4.

din care 35 ha heleşteie de creştere vara a III-a. Pentru realizarea producţiei scontate în circuit închis. pentru realizarea producţiei de 63000 kg crap. Într-o exploatare ciprinicolă sistematică cu circuit închis cu o suprafaţă a luciului de apă de 50 ha şi o producţie de 1800 kg crap/ha se poate recolta o producţie anuală de 63000 kg crap C2+. În urma calculelor a rezultat că sunt necesare 7 familii de reproducători. anual se poate obţine o cantitate de 3180 kg lin.68 ha heleşteie de creştere vara I. iar prin creşterea ştiucii ca specie de răpitori. În fiecare primăvară. Pentru a se obţine o productivitate piscicolă suplimentară de 1100 kg/ha. 6. 59000 exemplare C1 şi 68000 exemplare C0 . la populare. peştilor trebuie să li se administreze o cantitate de 19180 kg amestec furajer în vara a III-a. anual se poate obţine o cantitate de 2180 kg ştiucă. 3. în fermă trebuie să existe heleşteie de creştere. 45 . 4.Proiect de diplomă CONCLUZII 1. 2. 12250 kg amestec furajer în vara a II-a şi 9955 kg amestec furajer în vara I. care să totalizeze 47. heleşteiele trebuiesc populate cu 54600 exemplare C2. 12 ha heleşteie de creştere vara a II-a şi 0.68 ha. Prin creşterea linului ca specie suplimentară. pentru asigurarea fluxului tehnologic în circuit închis. 5.

.. 14.REBREANU L. – 1995 –Studiu privind maturarea produselor sexuale la reproducătorii de crap din rasele Lausitz şi Galiţian. Bucureşti. Ceres.. STAN T. . 1977 11. Redacţia revistelor agricole. Ed. .A.A. Bucureşti. Vol 28. Biblioteca Agricolă.1976 – Amenajarea şi exploatarea apelor interioare piscicole.POJOGA. Ed. Creşterea crapului. – 1986 – Îndrumător de lucrări practice la piscicultură. Lito I. Lucr. edit. VOICAN V. Ceres. M. De Vest. A. BÂRCA Gh.1995 – Înfiinţarea unei crescătorii pentru crap (Cyprinus carpio).. GROZEA A. Agrosilvică.REBREANU L. 8. CORNEA I.. Agricultura Banatului... Timişoara.B..S.1991 – Tehnologia producţiei piscicole (curs unic). Bucureşti. An II. . Lito I. KASZONI Z..T. – 1973 – Valorificarea iazurilor prin creşterea crapului.A. 10.. 6. U. 13..T.A.B. 5.1988 – Piscicultura practică. GROZEA A. BURA M. nr.S. Ceres... nr. Bucureşti. Ed. SOILEANU B. Timişoara..S.. 3. 4. . BURA M. ALEXANDRESCU I. Bucureşti. Agricultura Banatului. 7.T.REBREANU L.A.. BUD I.. Timişoara. edit. GROZEA A. NEGRIU R. Timişoara.Proiect de diplomă BIBLIOGRAFIE: 1. BURA. Şt. 4. 12. Piscicultura modernă în apele interioare. I. NEGRIU R. BURA M.A. – 1973 – Călăuza crescătorului de peşti în iazuri şi heleşteie. U.. -1995 – Amenajarea unui iaz pentru creşterea dirijată a peştilor. Zootehnie şi Biotehnologii. – 1974 – Creşterea peştilor în iazuri şi heleşteie. . U. BURA M. BUTILCA G. GROZEA. POJOGA I. Lito I.1982 – Metode şi tehnologii noi aplicate în piscicultură... Ceres.B. Bucureşti. 2002 7. 9. An II. injectaţi cu suspensie hipofizară. – 1984 – Curs de piscicultură. 46 . POJOGA I. Ed. 2.

Ed.Proiect de diplomă 15.Călăuza piscicultorului. Ceres.. Bucureşti. -1981... RĂDULESCU I.VOICAN V. 47 . LUSTUN L.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->