CRUCERU NICOLIŢA

Gr.3, An.IV

ÎNFRUNTAREA STRESULUI PRIN RAŢIUNE (CAP.13)

Stresul este de fapt o forma de emotie, un raspuns automatizat la perceperea pericolului.

(Locke, 1976).
Situatiile stresului:
Sunt cinci elemente de baza implicate in stres:
- O valoare importanta este perceputa ca amenintatoare. Valoarea poate fi propria stima de
sine (pierderea slujbei), propria supravietuire psihica si bunastarea sau a altor persoane
sau obiecte importante (pierderea sotiei sau esecul unei afaceri proprii).
- Dorinta perceputa pentru actiunea de a proteja sau castiga valoarea. Daca cineva este in
totalitate convins ca nici o actiune nu este posibila, atunci persoana va simti resemnare
pasiva si tristete.
- Incertitudinea de a fi capabil sa faci o actiune relevanta. Cineva poate nu stie ce actiune
sa faca sau nu se simte capabil sa faca ceva; poate fi de asemenea incertitudinea despre
cand si unde se va manifesta pericolul, facand dificila planificarea actiunilor.
- Implicit, in experienta stresului exista un element de conflict, acesta poate fi de forma
,,trebuie sa ma descurc cu asta (a tine un discurs), dar nu pot” sau ,,trebuie sa fac asta dar
nu vreau sau nu-mi place”.
- Exista un raspuns emotional (anxietatea tipica fricii) care poate fi insotita de unul sau mai
multe simptome psihice (neajutorarea, iritabilitatea, oboseala, insomnia, depresia,
cresterea ritmului cardiac, modificari ale apetitului, dificultati de concentrare). Alte
emotii pot de asemenea sa fie implicate, cum ar fi: mania, vinovatia, remuscarile,
ingrijorarea.
Stresul trait depinde de factori asemenea celor urmatori:
- importanta valorii (amenintarile percepute la mai multe valori importante , de exemplu
stime de sine, determina mai multe raspunsuri emotionale intense decat acelea la valori
mai putin importante.
- gradul amenintarii
- durata si frecventa pericolului: la o durata mai mare a pericolului se consuma mai multe
resurse. Cu cat este mai frecvent pericolul cu atat creste nivelul de stres.
- simptome: gravitatea simptomelor care insotesc stresul emotional pot creste stresul;
aceste simptome pot fi cauza unor surse de anxietate, in special daca par sa indice sau sa

1
 cauzeze reale si serioase probleme de sanatate. Cineva poate fi stresat la reactiile altcuiva
la stres. Anxietatea la anxietatea altei persoane este denumita meta-anxietate.
- stima de sine si eficacitatea proprie (concept formal , este un termen global referitor la
estimarea meritelor cuiva si eficacitatea generala in abordarea provocarilor vietii, Judge
et al., 1997), cu cat este mai mare stima de sine (asumand ca este reala si nu
distorsionata) cu atat mai putin este cineva susceptibil de stres.
- temperamental: unii oameni sunt mai sensibili decat altii, datorita unor factori psihologici
initiali.
- sistemul de valori: sistemele de valori ale unora sunt mai rationale dacat ale altor
persoane. Oamenii care cauta mereu sa fie superiori altora, se vor simti frecvent
amenintati, deoarece va fi intotdeauna cineva care va avea mai multe trasaturi valoroase
si bunri decat ei.
Prevenirea stresului: Este gresit sa privesti stresul doar din punct de vedere al infruntarii cu
el, dupa aparitie. Oamenii care traiesc viata in mod rational vor infrunta stresul mai usor
decat cei care sunt mai putin rationali. Bineinteles, circumstantele neprevazute pot afecta pe
oricine dar, oamenii care gandesc rational in mod consecvent atunci cand iau decizii au riscul
mai scazut la stres decat cei care nu fac asta.
Infruntarea stresului: tipic, infruntarea este diferentiata in doua tipuri: focalizarea pe emotii
si focalizarea pe actiune sau cauza.
Coping focalizat pe emotii: Aici persoana incearca sa infrunte stresorul, sunt mai multe
posibilitati: folosirea mecanismelor de aparare psihologica, represia, abaterea de la problema,
administrarea de droguri si consumul de alcool, exercitiul psihic, cunoscut pentru efectul
relaxant.
Coping focalizat pe actiune: Aici copingul poate fi ori psihologic ori in conditile actiunii in
lume, sau ambele.
Actiuni psihologice: acestea pot implica schimbarea gandurilor sau a valorilor si
schimbarea proceselor psihologice cum ar fi fragmentarea evenimentelor, maturitatea
psihologica si controlul emotional. Schimbarea psihologica poate fi realizata de fiecare in
parte dar uneori este necesara consiliarea profesionala.
In ceea ce priveste schimbarea perceptiilor si a credintelor, copingul focalizat pe cauza se
adreseaza mecanismului care cauzeaza stresul. Perceptiile oamenilor si interpretarile
valorilor pot sa fie gresite. De aceea este necesar ca persoana sa stie: daca gandirea sa este
eronata, continutul sistemului de valori, importanta valorilor si ierarhizarea lor, alegerea
valorilor. Uneori copingul psihologic trebuie sa includa reorganizarea , adica reinterpretarea
eveniumentelor.

2
 Actiunea in lume: cateodata, copingul este in primul rand o problema de imbunatatire a
psihologiei unei persoane, dar tipic, presupune de asemenea actiunea in lumea reala cu
scopul de a ghida o persoana, indepartarea amenintarilor externe care cauzeaza stresul.
Incluse in aceasta categorie sunt actiunile facute sa creasca autoeficacitatea unei persoane si
actiunile facute sa reduca sau sa elimine un conflict. Actiunea este reducatoarea de stres
foarte critica deoarece este mijlocul prin care o persoana pastreaza, recapata sau inlocuieste
valoarea, este cel mai direct mijloc de a avea grija de viata cuiva.
Actiuni calauzitoare in lupta cu stresul:
- luarea in considerare a unui numar diferit de alternative inainte de a decide cursul unei
actiuni.
- creativitatea in rezolvarea problemelor legate de stres
- impartirea problemelor mari in unele mai mici si analizarea lor separat, cateodata este
bine ca rezolvarea sa inceapa cu problema cea mai usor de rezolvat, pentru a se capata
incredere in sine.
- daca nu esti sigur de cea mai buna actiune dar trebuie sa actionezi, incearca altceva, atata
timp cat rezultatul unei erori nu este foarte important.
- daca este timp, permite ideii sa se omogenizeze, in special cand problema este complexa
si planificarea pe o perioada lunga este necesara.
- fii flexibil cu mijloacele de atingere a scopului dar fii tenace in privinta telului in sine
daca te-ai decis sa-l urmezi si sa nu renunti la el.
- consulta alti oameni in care ai incredere, pentru ideile lor.
Suportul social: este mentionat in literatura ca o metoda de infruntare a stresului. Cu ce ne pot
ajuta alte persoane?
- pot arata intelegere si simpatie, cateodata oamenii stresati considera aceasta metoda
valoroasa chiar daca nu implica o solutie propusa.
- pot ajuta cu informatii de mai multe tipuri, de exemplu, sa ajute in corectarea credintelor
gresite, sa sugereze ierarhii diferite ale valorilor, sa sugereze cai de a gasi ajutor
profesional.
- pot ajuta la reorganizarea ideilor intr-un mod mai productiv.
- pot oferii ajutor financiar.
Ayn Rand (1964), spunea: ,,daca oamenii ar folosii ratiunea mai des, ar fi mult mai putini
oameni stresati in lume”