Sunteți pe pagina 1din 197
Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008 Prof.dr.ing. Kiss Zoltén Prof.dr.ing, Traian Onet Universitatea Tehnied din Cluj Napoca Facultatea de Constructii Catedra Constructii de Beton Armat i Constructii Metalice Sponsori SC. PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva PEIKKO GROUP HALFEN DEHA ‘Tehnoredactare computerizati ing. Bindea Mihai ing. Muresan Monica ing. Vass Szikszai Melinda Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Ro KISS ZOLTAN Proijectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 / Kiss Zoltan, Traian Onet, - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-114-070-4 miei I. Onef, Traian 624,012.45 PREFATA in ultima perioad’ tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, coneretizate printr-un mare volum de luerari remarcabile. Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinti 0 important tehnicd si economied ridicat. Tocmai de aceea susfinerea dezvoltitii in acest domeniu este esengial pentru intreaga industrie a construcfiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezint’ diferente mari de la o tari la alta, Trebuie si lum in considerare ins o Europ’ fir granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari Uniunea European favorizeaz libera cireulafie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre {arile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive — CPD). Parte integranta a acesteia, o formeazii elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistenta. in trile membre ale Comunititii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranyi cat si in privinfa principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care firile membre, incd de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei piefi unitare, Prescripfiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfi sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea European elaborarea acestora a fost ineredinfat Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizirii standardelor najionale au aparut la sPargitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitard, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de o activitate pregittitoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nafionale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar ci nivelul cel mai sedzut de siguranti I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’ metoda stirilor limita, insd, in aceste {ri se folosea de mult, pe cand in farile vestice ined nu era in uz. Lansarea reali a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta dati {rile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglementarilor proieetirii structurilor de rezistenta, ‘asa numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoasi a volumului de informafii a permis imbundtifirea substangiald: a prescripfiilor de proiectare ale cAror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfé mai mare structurilor realizate Prestandardele au ficut posibil ca anumifi parametri si proceduri de caful s& poati fi alease in mod diferit in farile membre, Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate. Tarile membre, pe ling prestandarde, trebuie si pregiteasci Documente Nafionale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specificul geografic, meteorologic, ete., respectiv nivelele de siguranfi care decurg din acestea din urmd, pentru arile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei iri membre UE cele dow’ se pot folosi doar impreuni.