Sunteți pe pagina 1din 15

MEMORIU 

  TEHNIC  REZISTENTA

1.         DATE GENERALE.

Primaria orasului Sovata, judetul Mures, detine in proprietate publica un teren, in prezent liber de
constructii, pe care intentioneaza, in conformitate cu Hotararile Consiliului Local, sa realizeze un
Complex Balnear,.

Proiectantul general al investitiei este INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN TURISM


Bucuresti. Proiectantul de specialitate structura este S.C. PROIECTARE SEISMICA CSC S.R.L. Bucuresti.

Pentru realizarea investitiei, conform legislatiei in vigoare, se va obtine de la Primaria orasului


Sovata, Certificatul de Urbanism necesar in care se va specifica regimul juridic, regimul economic,
regimul tehnic (regimul de inaltime, modul de ocupare a terenului, retragerile fata de limitele terenului,
inaltimea maxima admisa), precum si acordurile, documentele si documentatia tehnica pe baza carora
se va solicita Autorizatia de Construire pentru realizarea acestui obiectiv.

2.         INCADRAREA IN ZONA. STUDIUL GEOTEHNIC. CONDITII DE AMPLASAMENT, TEREN  SI


FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIA  NOUA (PROIECTATA).

Terenul este situat pe teritoriul administrativ al orasului Sovata, judetul Mures, in intravilan.

La intocmirea proiectului in faza P.A.C., in lipsa unor date concrete pentru amplasamentul
Complexului, s-au utilizat datele furnizate de "Studiu Geotehnic pentru construire complex balnear si
baza de tratament in comuna Praid, jud. Harghita", intocmit de S.C. GEOFORAJ S.R.L. Miercurea Ciuc in
februarie 2008.

Din Studiul Geotehnic intocmit de catre dr. ing. geol. Laczko Attila-Albert, rezulta ca, din punct de
vedere geomorfologic, hidrologic, si hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate buna, nefiind afectat
de fenomene fizico - geologice periculoase, inundatii, sau de vreo artera hidrografica, izvor sau torent.

Din punct de vedere geologic-geomorfologic, amplasametul analizat se incadreaza in unitatea


morfostructurala a ramei estice a bazinului Transilvaniei, la poalele vestice ale muntilor Gurghiu. Aceasta
este caracterizata prin prezenta :

-          depozitelor sedimentare cuaternare (depozite de terase si de aluviuni ale raului Tarnava Mica si
afluentilor acestuia);

-          vulcanitelor neogen-cuaternare (curgeri masive de lave andezitice, roci) - muntii Gurghiu;

-          depozitelor sedimentare ale bazinului Transilvaniei (depozite diverse).


Din punct de vedere hidrologic, zona este tributara raului Tarnava Mica si afluentilor acestora.

Din prospectiunile efectuate in cele doua foraje executate pe amplasament, rezulta ca


stratificatia terenului este cvasiorizontala, uniforma si continua, fiind alcatuita din depozite
deluviale argilooase.

In forajul F1 executat pe o terasa artificiala cu latimea de cca. 15 m, rezulta urmatoarea


stratificatie :

-         0,00 - 0,45  m : sol vegetal argilos;

-         0,45 - 2,70 m : argila nisipoasa cafenie;

-         2,70 - 2,90 m : lentila de piroclastit alterat;

-         2,90 - 4,00 m :  argila galbuie. 

In forajul F2 executat la o distanta de cca. 30 m fata de F1 si la cca. 2,00 m mai jos, rezulta
urmatoarea stratificatie :

-         0,00 - 0,50  m : sol vegetal argilos;

-         0,50 - 2,50 m : argila nisipoasa cafenie;

-         2,50 - 5,00 m :  argila galbuie. 

Apa freatica nu a fost interceptata in forajul F1. In forajul F2 se gaseste la o adancime de


2,40 m de la suprafata terenului, fiind cantonata in stratul de argila nisipoasa cafenie unde
continutul mai ridicat de nisip asigura o permeabilittate care permite circulatia slaba a apei.

Adancimea de inghet conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la suprafata terenului natural sau
sistematizat, stratul de fundare fiind incadrat conform STAS 1709/3-90 in categoria pamanturilor
sensibile la inghet-dezghet.

Din punct de vedere seismic, in conformitate cu STAS 11100/1-93, gradul de intensitate


macroseismica al zonei corespunzator unei perioade de revenire de 50 ani, este 6 MSK. In conformitate
cu Codul P100-1/2006, clasa de importanta si de expunere la cutremur a constructiei este III ( = 1,0),
zona de hazard seismic este caracterizata prin valoarea de varf a acceleratiei terenului a g=0,16 si prin
perioada de control (colt) Tc=0,7 sec.

Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la sol in amplasamentul


constructiei este s0,k=2,0 kN/m2. Conform NP-082/2004, viteza de referinta a vantului in amplasamentul
constructiei, mediata pe o durata 10 minute la 10 m deasupra solului si avand 50 de ani intervalul mediu
de recurenta este Uref=31 m/s.
In conformitate cu Studiul Geotehnic, fundarea constructiei noi (proiectate) se face direct,
incepand cu adancimea Df = 1,30 m fata de suprafata terenului natural actual, depasindu-se astfel
adancimea maxima de inghet, cu urmatoarele conditii :

         Stratul  de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a fi excavat pana la epuizare
si evacuat in totalitate in afara amplasamentului.

         Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, se va investiga daca pe amplasament exista eventuale
conducte subterane purtatoare de apa-canal, agent termic, gaze, electrica, si, dupa caz, acestea se
vor dezafecta si/sau devia cu avizul autoritatilor si furnizorilor respectivi. 

         La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de umpluturi, hrube, canale, foste
pivnite, resturi de fundatii vechi, foste conducte dezafectate, radacini de arbori, etc., care ar putea fi
intalnite eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in totalitate iar zonele
accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul natural bun de fundare, golurile
rezultate urmand a fi umplute (plombate) cu beton simplu de completare de clasa Bc 5.

         Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat sau manual. Sapatura se
poate realiza cu taluze inclinate avand pante 2:1, protejate in perioadele cu precipitatii cu sprijiniri
din dulapi de lemn sau metalici.

         Depozitarea pamantului excavat sau a materialelor de constructii se va face la distante mai mari de
1,50 m de la marginea sapaturii generale.

         Se va evita orice tendinta de sporire a umiditatii pamantului pe durata lucrarilor de sapatura si
fundatii. Bazele sapaturilor vor fi prevazute cu pante de scurgere catre base de colectare si evacuare
rapida a eventualelor ape din precipitatii. Sapaturile nu se vor lasa deschise timp indelungat pentru a
nu fi expuse mai multe zile caldurii solare si/sau precipitatiilor (pentru a se conserva starea de
umiditate naturala din teren). In acest scop, ultimul strat de sapatura in grosime de 20 cm se va
indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului de egalizare.

         La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul mecanic sau manual.

         Infrastructura (radier, talpi de fundatii), ca si suprastructura constructiei se vor realiza din beton
armat, cu suficiente capacitati de rezistenta si rigiditate.

         La proiectare si executie se vor lua masuri pentru : evitarea umezirii terenului de fundare ; evitarea
stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii si a infiltrarii in teren a apelor de suprafata ; indepartarea
rapida de constructie a apelor din precipitatii ; evitarea umezirii terenului cu ape din retelele
exterioare si instalatiile  interioare, etc.

         In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi se intalnesc situatii neprevazute,
diferite de conditiile considerate in proiect, executantul lucrarilor de constructii va anunta inginerul
geotehnician si proiectantul de rezistenta pentru luarea masurilor corespunzatoare. In diversele
etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnarea betonului de egalizare va fi chemat
inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea si avizarea terenului de fundare.

Pentru dimensionarea fundatiilor constructiei noi, in conformitate cu Studiul Geotehnic si


STAS 3300/1/2-85, pe stratul pe care se face fundarea, mentionat mai sus, se poate considera o
presiune conventionala de baza = 400 kPa in gruparea fundamentala de incarcari
(permanente – gravitationale), pentru fundatii avand latimea talpii B = l,00 m si adancimea de
fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00m. Pentru alte latimi ale talpii sau alte
adancimi de fundare, presiunea conventionala s-a calculat cu respectarea recomandarilor STAS
3300/2-85, aplicandu-se corectia de latime CB si corectia de adincime CD. Conditiile pentru
dimensionarea fundatiilor sunt : pef  < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari, respectiv
p'ef  < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.

3.         DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)

3.1.         DATE GENERALE  SI  DE  ARHITECTURA

Cladirea va ocupa suprafata terenului in conformitate cu prevederile Certificatului de Urbanism


obtinut.  

Functiunea cladirii este cea de Complex balnear si baza de tratament. Regimul de inaltime este S
tehnic partial + P + E partial. Destinatiile sunt in conformitate cu planurile de arhitectura prezentate.

        Subsolul tehnic are aceeasi amprenta cu zona de agrement de la parter si o inaltime libera de 2,45
m. La subsol se afla instalatiile de filtrare si recirculare a apei din bazine. Accesul la subsol se face
atat din exterior (printr-o curte de lumina ce serveste si la montajul utilajelor), cat si din interior, pe
o scara ce porneste din centrala termica. Subsolul partial se dezvolta intre axele 1-8A-H.

        Parterul prezinta doua zone :

-         Zona mai inalta, de tip hala, cu un singur nivel, dezvoltat pe inaltimea parterului si a etajului
cuprinde : un bazin pentru balneoterapie de 20 m lungime si 10 m latime, cu fundul inclinat
intr-o singura rampa, de la  -1,2 m la -1,4 m, ce va fi umplut cu apa termala de la un foraj
exterior, din imediata vecinatate a obiectivului (izvor termal are apa sarata, clorosodica,
specific  zonei) ; un alt bazin de aceleasi dimensiuni, insa mai adanc, respectiv de la -1,4 la
-1,8 m, umplut cu apa dulce, destinat pentru inot, agrement, antrenamente, inclusiv scoala ;
un bazin pentru copii, avand o forma rectangulara, de 24 mp si adanc de 60 cm ; o platforma
inaltata la 45 cm de la cota ± 0,00, pe care sunt amplasate doua cuve circulare, cu diametrul
de 3,00 m si adanci de 90 cm, in care se vor monta 2 SPA-uri cu deversare, pentru 10
utilizatori fiecare.  

-         Zona mai putin inalta, cu un singur nivel dezvoltat numai pe inaltimea parterului cuprinde :
hol acces-receptie-asteptare ; fisier-casa de bilete ; cabinete medicale pentru consultatii-
diagnostic ; cabinet impachetari namol ; vestiare cu cabine de schimb ; o zona de agrement
de inalta temperatura, alcatuita din doua saune din lemn (o sauna finlandeza si o sauna cu
infrarosii) ce se vor monta intr-un spatiu de 8,89 mp fiecare, o baie romana, o baie de abur
turceasca, doua bai frumos decorate cu placute vitroceramice si banchete, doua  bazine adanci
de -1,00 m si cu o suprafata de 3 mp fiecare, unul pentru apa rece, in jur de 12 ÷ 16 ° C si
altul cu apa calda de 36 °C ; centrala termica din care se accede atat la subsolul tehnic situat
sub bazine cat si la etaj pritr-o scara metalica.

-           Etaj : hol asteptare pacienti ; birou administratie ; birou contabilitate ; hol ; sala pentru bai la cada
cu apa sarata concentrata ; cabinete pentru impachetari cu parafina, masaj, aerosoli, reflexoterapie,
electroterapie ; sala de gimnastica si fitness ; centrala de ventilatielocuri ; camera pentru
conferentiar ; oficiu ; grup sanitar ; scara acces catre mansarda;

Inaltimile de nivel sunt : 2.70 m la subsolul tehnic partial ; 8,20 m la Parter in zona mai inalta a
bazinelor ; 3,50 m la Parter (in zona cu etaj) ; 3,00 m la Etaj. Cota 0,00 , reprezentand cota nivelului finit
al pardoselii parterului, corespunde cotei absolute .......m (NMN), se afla la cca. 0,60 m deasupra
terenului natural in zona cea mai ridicata a acestuia, si va fi materializata pe teren in prezenta
proiectantului de arhitectura.

Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma relativ compacta, ce se poate inscrie intr-un
dreptunghi cu laturile 54,85 m (in directia lunga, paralela cu axele 1-8)  35,80 m (in directia scurta,
paralela cu axele A-J), ce prezinta doua mici retrageri care insa nu necesita tronsonarea constructiei.
Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladire dupa cum urmeaza :

        in directia longitudinala-lunga (paralela cu axele 1-4) : travei 96,00 m;

        in directia transversala-scurta (paralela cu axele A-D) :

-         in zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8A-H (dezvoltata pe un nivel suprateran) : 2
deschideri15,00 m

-         in zona cu doua niveluri supraterane (Parter+Etaj) : 7 deschideri5,00 m

      Peretii exteriori de inchidere sunt din zidarie de caramida eficienta cu goluri verticale GVP de 30 cm
grosime, placati cu 10 cm polistiren termoizolant. Elementele structurale din beton armat de la exterior
(de pe conturul cladirii) se termoizoleaza de asemenea cu placi de polistiren extrudat. Peretii interiori
(despartitori si de compartimentare) sunt alcatuiti din zidarie de caramida cu goluri verticale GVP si/sau
panouri usoare de ghips-carton de tip RIGIPS, dupa caz.
      In zona mai inalta, de tip hala (dezvoltata pe un nivel), acoperisul este de tip sarpanta metalica in
doua pante de cca 17%, cu invelitoare din panouri termoizolatoare de 10 cm grosime.

      In zona cu doua niveluri acoperisul este de tip sarpanta din lemn iar invelitoarea este pe tabla tip
LINDAB. Scurgerea apelor din precipitatii de pe acoperis se realizeaza printr-un sistem de jgheaburi si
burlane la rigole impermeabile, racordate la reteaua de canalizare din incinta (cu debusee asigurate
direct la canalizarea stradala si/sau in sistemul de evacuare a apei de precipitatii din zona).

3.2.         STRUCTURA DE REZISTENTA   

     

La adoptarea solutiei pentru structura de rezistenta a constructiei proiectate (infrastructura si


suprastructura), s-au avut in vedere urmatoarele : regimul de inaltime (Subsol tehnic partial + Parter +
Etaj) ; inaltimile de nivel obisnuite pentru complexele balneare si bazele de tratament ; configuratia de
deschideri si travei, curenta pentru acest tip de constructii ; rezolvarea optima a cerintelor de
functionalitate, folosirea eficienta a suprafetei construite disponibile aprobate prin certificatul de
urbanism, conditiile de teren si de seismicitate ale amplasamentului.

SUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadre din beton armat dispuse ortogonal pe cele doua
directii principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia solicitarile produse de incarcarile
seismice si gravitationale in conditiile impuse de STAS-urile si codurile de incarcari, STAS 10107/0-90,
codul P100-1/2006, normativul NP 007-97, etc.  

Peretii de umplutura  din zidarie de caramida sau panouri usoare de gops-carton nu sunt tratati ca
elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (stalpi, grinzi, placi), in
conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, si celelalte prescriptii tehnice.

Stalpii au sectiunea transversala de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 50100 cm in zona mai


inalta de tip hala (dezvoltata pe un nivel suprateran intre axele 2-8A-H), si patrata cu dimensiunile
5050 cm in zona cu doua niveluri supraterane.

Grinzile cadrelor din beton armat au sectiunea transversala cu dimensiunile (bh) dupa cum
urmeaza :

-         In zona cu doua niveluri supraterane : 3060 cm, inaltimea fiind determinata de deschideri, de
suprafetele de planseu aferente, de preluarea corespunzatoare a eforturilor in gruparea speciala de
incarcari (accidentale – suprapunerea incarcarilor gravitationale si seismice), precum si de asigurarea
rigiditatii de ansamblu a structurii.
-         In zona mai inalta de tip hala cuprinsa intre axele 2-8A-H (dezvoltata pe un nivel suprateran),
grinzile exterioare de pe contur au dimensiunile (bh) 3050 cm.

      Structura de rezistenta a acoperisului din aceasta zona se asambleaza cu suruburi si este alcatuita
din:

        invelitoare realizata din tabla cutata rezemata pe pane la 3.75 m interax, cu izolatie termica din
vata minerala si izolatie termica din membrana bituminoasa – vezi Det. Arhitectura;

        rigle de acoperis simplu rezemate la partea superioara a stalpilor din beton armat; riglele sunt
din profile europene IPE 600;

        pane simplu rezemate cu deschiderea nominala de 6,00 m din profile laminate U24, avand talpa
superioara la acelas nivel cu talpa riglelor de acoperis;

        contravantuiri orizontale, dispuse longitudinal si transversal salii, realizate din profile U indoite
la rece, asamblate la montaj cu suruburi pe guseele metalice sudate in uzina de pane.

      Subliniem importanta asigurarii unei protectii anticorozive a structurii metalice a acoperisului care va
trebui sa fie executata sub stricta supraveghere conform solutiei prezentate in cadrul proiectului de
arhitectura. Atragem atentia in mod special ca, avand in vedere asamblarea elementelor acoperisului cu
suruburi, este interzisa marirea sau alungirea pe santier a gaurilor pentru suruburi fata de dimensiunile
din proiect.

Planseele intermediare si scara exterioara de acces la subsol sunt din beton armat turnat monolit.
Placile au grosimea de min. 15 cm, pentru a se indeplini atat conditiile de rezistenta, deformatie si
izolare fonica, cat si pentru a realiza "saibe orizontale" suficient de rigide si rezistente in planul lor,
care sa asigure conlucrarea spatiala a cadrelor structurii, in cazul actiunii seismice. Din motive
tehnologice si de incarcare cu utilaje, placile de sub centrala termica de la parter si de sub centrala
de ventilatie de la etaj, au grosimea de 20 cm.

Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul ETABS, in conformitate cu codul
P100-1/2006, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile gravitationale si seismice. Avand in vedere
densitatea amplasarii si dimensiunile grinzilor de fundatii (elevatiilor/talpilor de fundatii si a peretilor
subsolului partial) de sub cota 0,00, se poate admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru
calculul structural), ca infrastructura are o rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor
superioare (constituie o "cutie rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru actiunea
fortelor orizontale, practic la cota 0,00. Eforturile rezultate in gruparea speciala/accidentala de
incarcari (determinanta, produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor gravitationale cu cele
seismice), armaturile rezultate din dimensionarea elementelor principale ale cadrelor (stalpi si grinzi),
precum si dimensiunile fundatiilor, se inscriu in valori curente pentru acest tip de constructie si sistem
structural. Dimensionarea si verificarea armaturilor din stalpi si grinzi s-a efectueat cu programe
automate (DEFBAR; EFO; ARC 1.0). De asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in limitele
admise prevazute de codul P100-1/2006.

INFRASTRUCTURA constructiei, alcatuita in conditiile mentionate la cap. 2 din prezentul Memoriu


tehnic, este compusa din :

A.            Sistemul de fundatii.

Fundatiile sub stalpi sunt de tip :

-         Radier din beton armat cu grosimea de 50 cm in zona cu subsol partial (zona de tip hala a bazinelor -
dezvoltata pe un nivel)

-         Retea de talpi si elevatii continui din beton armat dispuse pe cele doua directii principale in zona
fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane). Talpile de fundatii au latimea de 1,00 m si
inaltimea de 30 cm. Elevatiile au inaltimea de 1,45 m peste fata superioara a talpii de fundatie, si
grosimea de 50 cm.

Fundarea constructiei se face in conformitate cu Studiul Geotehnic, depasindu-se astfel adancimea


maxima de inghet si stratul de sol vegetal de la suprafata, dupa cum urmeaza :

-         in zona fara subsol partial (cu doua niveluri supraterane), la o adancime de 1,30 m fata de cota
terenului natural CTN, respectiv la –1,90 m fata de cota 0,00 a constructiei, pe stratul de argila
galbuie

-         in zona cu subsol partial (zona mai inalta, de tip hala, a bazinelor), la o adancime de –3,35 m fata de
cota 0,00 a constructiei respectiv la 2,75 m adancime fata de cota terenului natural CTN, pe stratul
de argil nisipoasa cafenie.

Diferenta de adancime a fundatiilor din zona cu subsol partial fata de cea fara subsol, impune ca
racordarea fundatiilor cu adancimi diferite sa se faca in trepte, cu respectarea prevederilor pct. 9.5 din
normativul NP 112/2004. terenul prezinta o diferenta de nivel de cca. 1,40 m.

La lucrarile de sapatura si fundatii se vor respecta prevederile din Studiul Geotehnic pe


amplasament si masurile specificate la Cap. 2 de mai sus.

Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile verticale efective pe talpa fundatiilor sa nu
depaseasca presiunea conventionala prevazuta in Studiul Geotehnic pentru terenul bun de fundare,
respectiv : pef  < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari (permanente), si p' ef  < 1,4 pconv  pentru
gruparea speciala de incarcari (accidentale).

Detaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, ele urmand sa fie
eventual modificate in concordanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiu Geotehnic pe care
Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentru amplasamentul concret pe care
se va executa Complexul Balnear.

B.           Peretii subsolului si elevatiile talpilor de fundatii.


Peretii subsolului, dispusi pe conturul subsolului partial, sunt din beton armat, au grosimea de 25
cm si se vor hidroizola la exterior in contact cu pamantul ; exceptie face peretele din axul A care are
grosimea de 30 cm. pentru a permite incastrarea stalpisorilor de fatada din acest ax care au sectiuni de
38 x 30 cm.

 Peretii interiori, dispusi local pentru sustinerea bazinelor pentru adulti au grosimea de 30 cm.

In zona fara subsol, elevatiile  din beton armat 50145 cm sunt prevazute pentru a asigura
transmiterea corespunzatoare a incarcarilor stalpilor la talpile de fundatii si o buna comportare generala
a infrastructurii .

C.           Planseul peste subsolul partial si placa suport a pardoselii parterului in zona fara subsol si a
pardoselii subsolului.

Planseul peste subsol are o alcatuire asemanatoare celor de la suprastructura - placi si grinzi din
beton armat. Placile au grosimea de 15 cm si/sau 20 cm, dupa caz.

Placa suport a pardoselii parterului in zona fara subsol si a pardoselii subsolului sunt din beton
armat, cu grosimea de 15 cm, si sunt asezate pe un strat de pietris de 20 cm grosime cu rol de rupere a
capilaritatii.

Avand in vedere ca in zona fara subsol, intradosul placii suport a pardoselii parterului se afla la 0,50
m peste CTN, este obligatoriu ca umplutura de pamant intre terenul natural/decapat si stratul de pietris
pentru ruperea capilaritatii sa fie foarte bine compactata, in straturi de max. 20 cm grosime, cu maiuri
mecanice, placi vibratoare, etc., in conformitate cu prevederile STAS 9850/89. Umplutura se va realiza
numai din argila, fiind interzisa folosirea ca material de umplutura a pamantului decapat cu resturi
vegetale sau molozului rezultat din alte lucrari. Inainte de turnarea betonului, peste stratul de pietris se
va asterne hartie Kraft sau folie de polietilena pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment in stratul
de pietris.
In proiect se prevede turnarea betonului in grinzile de fundatii si in placile support ale pardoselii in
aceiasi etapa de turnare ; placile sunt prevazute cu  o armare dubla, la partea superioara si la cea
inferioara Ф 8/15 cm pentru asigurarea unei bune comportari in exploatare.

D.           In proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatii se vor prevedea masuri
de protectie a stratului de fundare impotriva umezirii, dupa cum urmeaza :

a)      Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a infiltrarii in teren a apelor de
suprafata, si pentru indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii :

        amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante de scurgere spre


exteriorul constructiei ; sistematizarea verticala trebuie sa asigure colectarea si evacuarea rapida a
apelor din precipitatii (rigole, cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante adecvate, special
prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare/de colectare-evacuare a apelor de
precipitatii din zona);

        realizarea de trotuare etanse in jurul cladirii, cu latimea minima de 1,50 m, prevazute cu panta de
5% spre exterior, precum si cu scafa etansa si dop de mastic elastic la racordul cu soclul cladirii;

        realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce constructia a depasit nivelul
terenului, in scopul creerii unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor conditii stabile de
umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva infiltratiilor de apa de
suprafata in terenul  de fundare ; umpluturile se vor executa numai din argila imbunatatita prin
amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara resturi de sol vegetal, deseuri de materiale de constructii,
materiale drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse de max. 10-15 cm grosime in
conformitate cu normativele C29/85, C169/1988). Compactarea se va face cu mijloace terasiere de
mica capacitate, adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri mecanice, placi vibratoare), la o umiditate
w=14%, astfel incat in stare uscata sa se obtina o valoare de control a greutatii volumetrice a
pamantului in conformitate cu prevederile STAS 9850/89 – "Lucrari de imbunatatiri funciare –
Verificarea compactarii lucrarilor" (recomandabil pana la obtinerea unei a greutatii volumice in stare
uscata w=1,7 t/m3 ).

        evacuarea apelor de pe acoperis se va face prin burlane, la rigole impermeabile special prevazute in
acest scop, cu debusee asigurate direct in reteaua de canalizare/de evacuare a apelor meteorice din
zona.

b)      Masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare din vecinatate si instalatiile 
interioare :

        retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte prevederile normelor in vigoare
privind : amplasarea la distantele corespunzatoare/minime prevazute fata de cladire ; montarea in
canale de protectie etanse (canivouri), controlabile ; conductele de intrare si iesire a instalatiilor care
trec prin golurile prevazute in soclurile sau grinzile de fundatie ale cladirii, trebuie realizate astfel
incat sa preia tasarea diferentiata a cladirii fata de canalele exterioare de legatura si sa se evite
spargerea lor in aceste puncte ; instalatiile interioare de apa si canalizare, precum si amenajarile
care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a apei din avarii, pierderi de apa, etc. (camine,
canale de protectie, base, pompe) si de dirijare a lor catre emisarii de evacuare, trebuie sa
functioneze in permanenta;

        proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste constructia, instalatiile aferente
si retelele hidroedilitare din vecinatate, trebuie sa ia masurile necesare pentru ca urmarirea,
exploatarea si intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor caietelor de sarcini si normelor
in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea comportarii constructiilor si instalatiilor.

        in exploatare, prin grija proprietarului (investitorului) si a proiectantului, se va urmari evolutia in


timp a tasarilor  prin metode topometrice conform STAS 2745-69 (sau prin alte metode care sa
asigure o precizie de masurare similara) ; se vor monta de repere de urmarire a tasarilor pe noua
constructie, pentru evaluarea interactiunii sol-structura si a evolutiei tasarilor in timp;

4.      MATERIALE  UTILIZATE

La realizarea structurii  se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod curent la acest tip de
constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :

Betoane : 

C8/10 (Bc10) in blocurile din beton simplu ale fundatiilor izolate;

C16/20 (Bc20) in elementele din beton armat (cuzinetii fundatiilor izolate, grinzi de fundatie/elevatii,
placa suport a pardoselii parterului, stalpi, grinzi, plansee, placi, scara).

Otel beton :        

OB 37    la armaturile de rezistenta transversale, la armaturile constructive si de montaj

PC 52  la armaturile de rezistenta longitudinale rezultate din calcul sau pe baza procentelor minime de
armare.

Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de produs, precum
si STAS 10107/0-90 si NE 012-99.

 
Otel laminat :

Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 11503-80. Laminatele din otel
trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de catre uzina producatoare.
Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre
datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/1,2-80.

Toate elementele din lemn se vor trata anti-insecte, anti-fungicide si anti-foc (prin ignifugare trebuie
asigurata o rezistenta la foc de min. 1h). Materialul lemnos de rasinoase va fi de calitate superioara
(clasa extra) conform STAS 1949/86 : uscat, fara putregai, neregularitati, crapaturi in lungul fibrelor,
noduri, zone imbibate cu rasina, etc.

Masuri speciale :

      Avand in vedere umezeala creata de apa din bazine precum si salinitatea acesteia, sunt necesare
masuri de protectie anticoroziva  a elementelor din beton armat (sporirea stratului de acoperire cu
beton a armaturii) precum si a elementelor metalice ce alcatuiesc sarpanta acoperisului in zona mai
inalta de tip hala a bazinelor – vezi specificatii in cadrul proiectului de arhitectura.

5.      NORME SPECIFICE UTILIZATE

La proiectarea structurii de rezistenta s-au avut in vedere prevederile cuprinse in actualele


standarde si normative care reglementeaza activitatea de proiectare si executie in constructii, dintre
care mentionam urmatoarele:

-       Seria de standarde STAS 10100 si 10101 privind principii generale de verificare a sigurantei  
constructiilor si actiuni in constructii : STAS 10100/0-75; STAS 10101/0-75, STAS 10101/OA-77, STAS
10101/1-91, STAS 10101/2-75, STAS 10101/2A1-91, STAS 10101/2A2-78.

-       CR0-2005 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

-       CR 1-1-3/2005 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.

-       NP-082/2004 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.

-       STAS 3300/1-85, 2-85 : Teren de fundare - Principii generale de calcul. Calculul terenului de fundare
in cazul fundarii directe.

-       NP 112/2004 : Normativ pentru proiectarea de fundare directa.

-       P10/86 :  Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.
-       NE 0001- 96 : Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si
contractii mari.

-       P100-1/2006 : Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri.

-       STAS 10107/0-90 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat.

-       NP 007-97 : Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat.

-       CR 2-1-1-1/2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat.

-       C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

-       C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

-       NP 005-96 : Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn.

-       NP 019-97 : Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn.

-       NE 012-99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat,
aprobat de MLPAT cu ordinul 59/N/24.08.19999.

6.         PRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LEGISLATIEI IN VIGOARE.


CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.

6.1.           Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod curent la cladirile de acest
tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul lucrarilor de constructie, printr-o dotare tehnica
corespunzatoare, personal calificat si respectand normativele in vigoare.

6.2.           Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructii, au obligatia ca la realizarea


lucrarilor de constructii la cladirea noua (proiectata) a Complexului balnear si bazei de tratament din
comuna Praid, judetul Harghita, sa respecte Legea Nr.10/1995 privind calitatea in constructii, precum si
celelalte prevederi ale legislatiei in vigoare, legate de activitatea de investitii, proiectare si executie in
constructii. Proiectul de structura in faza P.A.C., P.T., D.E. este valabil numai daca se respecta Certificatul
de Urbanism si Autorizatia de Construire ce va fi obtinuta de investitor (proprietar). Lucrarile de
constructie vor incepe numai dupa obtinerea Autorizatiei de Construire si a avizelor mentionate in
Certificatul de Urbanism.

6.3.           Executantul lucrarilor va asigura respectarea proiectului si a legislatiei si normelor in vigoare


privind : protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la actiunea focului, prevenirea si
stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesului din strada pe santier, a restituirii in
forma initiala a suprafetelor utilizate pentru executie si organizare de santier, a drumurilor  pentru acces
cu utilaje si mijloace de transport, etc. Se vor respecta toate normele in vigoare care cuprind masuri
specifice de protectie si igiena muncii, in/sau legate de constructii, printre care mentionam :

-          Legea 90/1996 privind protectia muncii;

-          Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu ordinul   9/N/15.III.1993,
volumele "A"-Norme generale si "C"-Constructii (prevederi si masuri specifice fiecarei categorii de
lucrari);

-          Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime;

-          Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;

-          Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern / 1995, elaborate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale;

-          Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si


instalatiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997;

-          P118/83 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
focului;

-         Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul nr. 381/4.03.1993,
nr. 775/22.07.1998, si MLPAT cu ordinul 7/N/3.03.1993;

-         C300/1994 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de


constructii si instalatiile aferente acestora – Ordinul MLPAT nr. 20N/11.07.1994;

-          Decret nr. 290/16.VIII.1997 : Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, specifice
organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

-          C58/96: Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile
din lemn si textile utilizate la constructii;

-          Toate normativele si reglementarile tehnice in vigoare (cu caracter republican si/sau
departamental), privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995, referitoare la protectia si igiena
muncii in constructii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.

6.4.           Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de fundare, trebuie luate masuri
pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, de colectare si indepartare rapida de
constructie a acestora, precum si de deversare in sistemul de evacuare a apei de precipitatii din zona. Se
vor elimina eventualele scurgeri de apa din instalatiile sanitare si termice, si/sau din retelele si
conductele subterane purtatoare de apa si canalizare din vecinatate.

6.5.           Pe parcursul lucrarilor de executie, constructorul si reprezentantul tehnic al investitorului


(inspectorul de lucrare/dirigintele de santier), vor semnala si vor comunica proiectantului si
verificatorului atestat, orice nepotrivire si neconcordanta care apare fata de  considerentele care au
stat la baza proiectului intocmit faza P.A.C., P.T. si D.E., si a "Studiului Geotehnic...” elaborat pentru
amplasamentul Complexului. Proiectantul va lua masurile necesare de adaptare a proiectului si
detaliilor respective la situatia concreta din teren (in acest caz se vor prevedea toate masurile
suplimentare, considerate ca necesare pentru asigurarea capacitatii de rezistenta de ansamblu si de
detaliu a constructiei noi in conformitate cu normele tehnice in vigoare).

6.6.           Proiectarea lucrarilor de constructii, avizarea si executarea acestora se face in conformitate cu


legislatia in vigoare. In conformitate cu Legea 10/95 si HG 925/1995, proiectul de structura in faza P.A.C.
+P.T.+D.E. se va verifica pentru exigenta A1 de catre verificator de proiecte atestat. Realizarea lucrarilor
de structura pe santier se va face in conformitate cu plansele desenate ale proiectului si prevederile din
memoriul tehnic de rezistenta si fisele tehnologice. Verificarea tuturor lucrarilor de executie, realizate pe
santier, se va face in conformitate cu prevederile normativelor NE 012-1999 si C56-85.

6.7.           PENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUI BENEFICIARUL VA COMANDA


UNEI FIRME DE SPECIALITATE UN STUDIU GEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE
URMEAZA SA SE EXECUTE COMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE
PROIECTARE AU UN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE IN
CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.

                                                                                             Intocmit,

ing. Cristian Balan

S-ar putea să vă placă și