Cuprins:

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării întreprinderii

1.1Forma organizatorico-juridică…………………………………………..3
1.2Istoria fondării întreprinderii…………………………………………....3
1.3Structura organizatorică a întreprinderii………………………………..5
1.4Sfera de producere a întreprinderii……………………………………..6
Capitolul II. Documentarea operaţiilor economice
2. 1 Clasificarea documentelor……………………………………………..9
2. 2 Circulaţia documentelor la întreprindere…………………………….15
Capitolul III. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate
3. 1 Modul de efectuare a inventarierii………………………………...…18
3. 2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora……27
Concluzie…………………………………………………………………34
Bbliografie..................................................................................................35
Anexe……………………………………………………………………..36

2
 CAPITOLUL I .CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII ŞI
ORGANIZĂRII ACTIVITAŢII ÎNTREPRINDERII
1.1 FORMA OGANIZATORICO-JURIDICĂ
a. Forma organizatorico-juridică la întreprinderea care am efectuat proiectul de
specialitate este Societate cu Răspundere Limitata : SC ,,LDM-TRAN ,,SRL care are
statut de persoană juridică de drept privat, cu scopul lucrativ ( comercial ).Persoana
juridică are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest
patrimoniu , poate să dobîndească şi să execute în nume propriu drepturi patrimoniale ,
şă-şi asume obligaţii , poate fi reclamat şi pirit în istanţa de judecată.Socitatea dispune
de conturi bancare şi are stampilă cu demumirea sa.
b. Adresa juridică a întreprinderii este :
oraşul : Durleşti
strada : Vladimirescu Tudor 62/1
Republica Moldova , MD 2003
1.2 ISTORIA FONDATĂRII ÎNTREPRINDERII
SC ,,LDM-TRANS ,, SRL prin cererea depusă la 26.06.2001 la Ministerul
Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova , Camera Înregistrarii de Stat a
solicitat înregistrarea întreprinderii . După examinarea documentelor necesare ,
constatînd că sînt respectate cerinţele ce ţin de constituirea şi înregistrarea
întreprinderii, în temeiul art. 14 al Legii nr. 1265-XIV din 05.10.2000 cu privire la
înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor ,Registratorul de stat a decis de a
admite cererea de înregistrare ; de a înregistra şi a trece în Registrul de stat al
întreprinderilor si organizaţiilor (anexa 1;2 ) următoarele date:
Denumirea completă : SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ , ,,LDM-
TRANS” SRL;
Denumirea prescurtată : S.R.L ,,LDM-TRANS,, S.R.L.;
Forma juridică de organizare :Societate cu Răspundere Limitată;
Numărul de identificare de stat şi codul fiscal :1005600025649;
Data înregistrării de stat : 10.07.2001.
3
Sediul : MD-2003 ,str. Vladimirescu Tudor 62/1 , or. Durleşti , mun. Chişinău .
Republica Moldova.
Obiectul principal de activitate :
1.Întreţinerea şi repararea autovehiculelor ;
2.Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule ;
3.Comerţul cu amănuntul în magazie nespecializate , cu vînzare predominantă de
produse alimentare , băuturi şi produse din tutun ;
4.Baruri;
5.Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi ;
6.Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun ;
7.Servicii de păstrare a mijloacelor de transport personale;
8.Transporturi rutiere de mărfuri ;
9.Alte transporturi terestre de călători ;
10.Comerţul cu autovehicule .
Capitalu social al întreprinderii constituie 5400 lei , care se divizează în 3 cote de
participaţie .
Fondatorii :
1.Loşcaru Sergiu ,cu cota de participaţie de 34 % ;
2.Topala Sergiu , cu cota de participaţie de 33 % ;
3.Renchez Grigore , cu cota de participaţie de 33 %.
Prezenta Decizie este întocmită în două exemplare , care au aceeaşi valoare juridică,
dintre care un exemplar se păstrează la Camera Înregistrării de Stat în dosarul de arhivă
al întreprinderii , iar celălalt se eliberează solicitantului (anexa 3 ).
În anul 2005 în luna iulie întreprinderea SC ,,LDM-TRANS,, SRL a depus benevol
cererea pentru înregistrarea ca plătitor de TVA ,după care a fost eliberat Certificatul de
Înregistrare a Subiectului Impunerii cu TVA , aprobat de către Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat prin ordinul nr.04 din 06.01.2004.
Acest certificat incude :
1.Denumirea ;
2.Data înregistrării ;
4
3.Adresa juridică ;
4.Codul fiscal ;
5.Numărul de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA (anexa 4);
6.Tipul activitătii economice desfăşurate în conformitate cu clasificatorul activitaţilor ;
7.Perioadele fiscale .
Pîna în prezent întreprinderea nu a suferit modificări cu excepţia faptului că în anul
2006 la data de 23 noiembrie a fost deschis cont bancar la BC ,,VICTORIABANK,,SA
filiala nr. 3 Chişinău COD BANCAR VICBMD2X416 (anexa 5).

1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎNTZREPRINDERII

Organizarea şi funcţionarea întreprinderii ,,LDM-TRANS,, este orientată către

realizarea obiectivelor sale , unde fiecare componentă contribuie la realizarea unor
obiective derivate din finalităţile generale ale întrprinderii . În prezent organizarea
activităţii întreprinderii corespunde cerinţelor, proceselor decizionale şi oferă un cadru
propice pentru adoptarea atît a deciziilor strategice , cît şi a celor operaţionale.
Întreprinderea în cauză nu dipune de secţii auxiliare şi de deservire .
Adunarea Generală a Asociaţiilor e formată chiar din fondatorii acestei :
5
Loşaru Sergiu –director ;
Topală Sergiu-director comercial ;
Renchez Grigore –director în producţie (anexa 6).
Adunarea Generală a Asociiaţilor este împuternicită să adopte decizii în toate
problemele de activitate a Societăţii şi anume:
1.Alegerea şi revocarea directorului şi cenzurului ;
2.Modificarea statutului , mărirea sau micşorarea capitalului social ;
3.Adoptarea deciziei referitoare la sistarea Societătii , desemnarea comisiei de lichidare,
aprobarea bilanţului de lichidare ;
4.Excuderea participantului din Societate .
Atribuţiile directorului sunt : organizarea activităţii Societăţii, a lucrărilor de
secretariat , amenajarea şi eliberarea salariaţilor , întocmirea bilanţului anual şi
prezentarea acestiua Adunării Generale a Asociaţiilor .
Cenzorul , este cel care efectuează controlul activităţii economico-financiare . Regimul
de lucru al angajaţilor secţiei administrative este prevăzut de Codul Muncii standartul
fiind de 8 ore pe zi , 5 zile în săptămînă . Toate drepturile si obligaţiile sînt înscrise
în ,,Contractul individual de muncă,,(anexa 7) unde sunt reglementate toate relaţiile
dintre întreptindere şi salariat .
1.4SFERA DE PRODUCERE A ÎNTREPRINDERII
Societatea s-a creat pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat ce prevede
executarea lucrărilor , prestărilor de servicii şi comercializarea pieselor auto desfăşurată
în mod independent , din propria iniţiativă , din numele întreprinderii , pe riscul propriu
şi sub răspunderea sa patrimonială , de către organele ei cu scopul de a asigura o sursă
permanentă de venituri . Societatea cu răspundere limitată poartă răspundere pentru
obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul ei. Asociaţii societăţii poartă răspundere
pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii cotelor care le aparţin. Pentru
atingerea obiectivelor sale , societatea va desfăşura următoarele genuri de activitate :
1.Întreţinerea tehnică şi repararea autovehiculelor ;
2.Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule ;
3.Restaurante , baruri şi cantine ;
6
4.Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare , băuturilor şi produselor din tutun
în magazie specializate .
5.Comerţul cu amănuntul în magazie nespecializate , cu vînzare predominantă de
produse alimentare , băuturi şi produse din tutn .
Pentru desfăşurarea activitaţii , întreprinderea are nevoie şi dispune de următorul
document : Certificat de conformitate (anexa 8 ) .
Pentru a reda o caracteristică generală a activiţătii întrprinderii , au fost efectuate
următoarele calcule în baza raportului financiar , iar principalii indicatori sunt calculate
în tabelul de mai jos .
Aprecierea indicatorilor economico-financiari la SC ,,LDM-TRANS” pe anii
2009-2010
Anul Anul Abaterea
Indicatori 2009 2010
1.Capitalul statutar 5400 5400 -

2.Venit din vînzări 4528290 6060477 -1532187

3.Costul vînzărilor 2798796 4002808 -1204012

4.Profitul brut 1729494 2057669 -328175

5.Alte venituri operaţionale 88922 64542 24380

6.Cheltuieli comerciale 76093 48968 27125

7.Cheltuieli generale şi administrative 554240 603333 -49093

8.Alte cheltuieli operaţionele 125849 89346 36503

9.Profitul perioadei de gestiune pînă la 1063387 1379987 -316600

impozitare
10.Profitul net 1063387 1379987 -316600
11.Numărul mediu scriptic de salariaţi 14 17 3

12.Total active curente 3064221 4737358 -1673137

13.Datorii pe termen scurt (total ) 1947194 2356358 -409164

7
14.Total active ( TS + TL ) 4014517 5803668 -1789151

15.Lichiditatea curentă = ( TAc / TA ) 0,76 0,82 -0,06

16.Productivitatea anuală a 266370 432891,2 -166521,21

salariaţilor=(VV/Ns) 1
17.Rentabilitatea financiară, % 40,03 51,44 -15,31
=(Pn/Cpr)*100
18.Rentabilitatea vînzărilor, %=(Pb/VV)*100 33,95 38,19 4,24

19.Rentabilitatea activelor, 23,78 26,49 2,71

%=(PPGI/TA)*100

În baza datelor din tablel, observăm o creştere a rentabilităţii vînzărilor în anul 2009
comparativ cu 2010 cu 4,24 puncte procentuale, ceea ce se apriciază pozitiv. Această
abatere a fost determinată de creşterea venitului din vînzări cu 1532187 lei, în special de
creşterea profitului net cu 316600 lei, dar şi de creşterea costului vînzărilor cu
1204012lei, ceea ce în complex arată existenţa unor rezerve interne la întrprindere.
La fel se observă şi o creştere a rentabilităţii financiare cu 11,41 puncte procentuale,
care a fost condiţionată de o creştere a profitului brut cu 328175 lei. De asemenea s-a
obţinut şi o creştere a rentabilităţii activelor cu 2,71 puncte procentuale ceea ce se
apreciată pozitiv. Această abatere a fost determinată de creşterea activelor, în special de
creşterea profitului net cu 316600 lei, ceea ce ne arată că întreprinderea dispune de
rezerve de active.

CAPITOLUL II . DOCUMENTAREA OPERAŢIILOR CONTABILE

8
 2.1 CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, unde se ocupă cu măsurarea,
evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice . Ea trebuie
să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de
trezorerie . Nici o operaţie economică nu se poate înregistra în contabilitate fară un act
scris în care să fie consemnată operaţia respectivă .
Documentul serveşte la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu
caracter economic care produc modificări ale patrimoniului . Documentele contabile
sunt acte scrise cuprinzând informaţii letrice şi numerice în etalon valoric, natural sau
de muncă despre operaţiunile economice care au loc şi care se întocmesc la locul şi
momentul acestora cu scopul de a servi ca dovadă a înfaptuirii lor .
Caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcţie juridică , deoarece
cu ajutorul lor se stabilesc drepturile şi obligaţiile băneşti ale întreprinderilor în cazul
unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Ca o consecintă a varietăţii documentelor şi
diversităţii operaţiilor economice, consemnate în ele , apare necesitatea clasificării lor .
Cunoaşterea acestei clasificări ne permite să folosim documentul adecvat fiecărei
operaţiuni patrimoniale . Clasificarea documentelor se face după mai multe criterii :
1.După natura operaţiilor la care se referă , documentele se împart în :
a)Documente privind activitatea financiar-contabilă . În această grupă se cuprind
documentele asimilate operaţiilor evidenţei patrimoniale , salariile , consumuri,
materiale .
b)Documente privind alte activităti sunt documentele care nu constituie acte
justificative pentru înregistrările contabile: documente de personal , medicale.
2. După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc documentele se împart în:
a)Documente de dispoziţie sunt acele prin care se transmite ordinul de a executa o
operaţie , precum şi indicaţiile necesare pentru efectuarea ei, spre exemplu:
-dispoziţia de livrare ;
-dispoziţia de plată ;
9
-dispoziţia de comandă .
b)Documente justificative sunt acte scrise ce consemnează operaţiile economice şi
financiare în momentul efectuării lor cu scopul de a servi ca dovadă a înfaptuirii lor şi
ca instrumente de fundamentare a înregistrarii lor în contabilitate , spre exemplu:
-factura - formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat
cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, la efectuarea
livrărilor impozabile în care se consemnează cu exactitate cantitatea , calitatea şi felul
mărfurilor , preţul unitar , valoarea totală (anexa 9 ).
-chitanta - este un act scris prin care se dovedeşte primirea unei sume de bani şi este
folosit ca document de verificare a operaţiilor înregistrate în registrul de casă , este
document justificativ cu regim special , tipărit , competat , folosit şi păstrat conform
dispoziţiilor în vigoare (anexa 10).
c)Documente mixte sau combinate reunesc trăsăturile documentelor de dispoziţie şi
a celor justificative. Ele cuprind date privind dispozitţa de executare a operaţiei , dar şi
dovada înfaptuirii ei (statutul de plată a salariaţilor ).
d)Documente de perfectare contabilă –se întocmesc exclusiv în scopuri metodologice
în baza documentelor de primele trei tipuri . Un atare document poate fi calcularea
sumei uzurii mijloacelor fixe . Această mărime reprezintă o operaţiune care necesită
înregistrerea în contabilitate , însă aceasta nu se fixează nici în documentul de
dispozitie, nici în documentul executiv . În scopul confirmării acestui fapt , contabilul
întocmeşte un calcul special care trebuie să fie semnat de el . La întreprinderea ,,LDM-
TRANS ,, SRL uzura se calculează dupa metoda de calculare liniară.
3. După conţinut , documentele se împart în :
a)Documente monetare care se utilizează pentru întocmirea operaţiunilor cu
mijloacele băneşti , de exemplu :
-cecurile bancare –se definesc ca instrumente de plată, scrise şi subscrise, prin care
titularul dă o instrucţiune băncii sale de a pune la dispoziţie o anumită sumă de bani
unei alte persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de către titular.
-dispoziţiile de încasare - documente justificative de înregistrare în registrul de casă şi

10
în contabilitate, în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt document justificativ
(anexa 10).
b)Documente materiale sunt documentele în care se întocmesc operaţiunile privind
mişcarea activelor materiale pe termen lung , stocurilor de mărfuri şi materiale . Aceste
sunt :
-act de primire-predare a mijloacelor fixe (anexa 11 );
-factură fiscală (anexa12)-în momentul primirii facturii fiscale, la aceasta se anexează
actul de îndeplinire a lucrărilor (anexa 13) ;
-bon de primire ;
-bon de consum.
c)Documente de decontare se utilizeză pentru întocmirea operaţiunilor de decontare
dintre întreprindere şi alte persoane .De exemplu :
-dispozitia de plată (anexa 14 );
-dispoziţie de plată acceptată ;
-decont de avans (anexa 15);
-bon de plată ;
-ordin de încasare a numerarului (anexa 16 ) .
4.După forma de prezentare se deosedesc :
a)Documentele tipizate , sunt acelea în care conţinutul , forma şi formatul sunt
prestabilite şi preimprimate pe formulare , pe baza unor reglementări legale. Prin
această operaţie de tipizare se urmăreşte stabilirea unor tipuri unitare de documente ,
pentru operaţii de acelaşi fel ca mărime , conţinut , format şi destinaţie şi sunt
obligatorii pentru toate unităţile dintr-o ramură dată. Tipizarea documentelor asigură
uşurarea completării şi verificării lor, elimină paralelisme în circulaţia unor documente .
b)Documentele netipizate , sunt acelea în care conţinutul , forma şi formatul nu sunt
prestabilite şi preimprimate prin reglementări legale , ele sunt ocazionale şi se stabilesc
în funcţie de necesitatea de informare ale fiecărui agent economic.
5. Dupã regimul de tipizare şi utilizare documentele pot fi:

11
 a)Documente cu regim special pentru care există reglementări
legale privind tipărirea, circulaţia, evidenţa şi păstrarea lor , de
exemplu :
-delegaţia – se eliberează în cazul cînd colaboratorii întreprinderii sînt delegaţi după
materiale sau OMVSD necesare desfăşurării activitaţii (anexa 17 ).
-factură de expediţie .
b)Documente fără regim special sau numite şi obişnuite- acele documente
care nu implică nici o restricţie faţă de tipărire , numerotare . Ele au
un regim de circulaţie şi înregistrare specifice fiecărei întreprinderi .
6.După locul întocmirii şi circulaţiei , documentele pot fi :
a)Documente interne ,care se întocmesc în cadrul întreprinderii , de exemplu:
-bonul de consum ;
-borderourile de plată a salariatilor (anexa 18 );
-satele de salarii ;
-ordin de deplasare ;
-foile de parcurs pentru autocamioane (anexa 19 ).
b)Documente externe , care se întocmesc de alte persoane fizice şi juridice cu care se
află în raporturi contractual , dar circulă în cadrul întreprinderii primitoare ,de exemplu :
-factura fiscală ;
-factura de expediţie ;
-certificatele medicale (anexa 20 ).
7.În raport cu modul de întocmire ,documentele se deosebesc :
a)Documente primare, oglindesc o singură operaţie economică, înregistrată pentru
prima oară în acel document prin culegerea datelor de pe teren ,de exemplu:
-factura ;
-chitanţa;
-bonul de consum .
b)Documente centralizatoare (cumulative), cuprind date referitoare la operaţii de
acelaşi fel culese din mai multe documente primare , ele pot fi :
-borderoul de prezentare a facturilor la bancă ;
12
- centralizatorul intrărilor, respectiv al ieşirilor de materiale, produse .
8. După suportul care depozitează informaţia , se disting :
a)Documente pe suport de hîrtie ;
b)Documente pe suporturi magnetice (CD , dischete ).
9.După numărul opereţiilor economice pe care le cuprind,documentele se impart :
a)Documente singulare – care conţin date referitoare la o singură operaţie economică ;
b)Documente cu multiple operaţii – conţin date privind mai multe operaţii economice
de acelaşi fel . De aceea , pe lîngă datele obligatorii comune tuturor categoriilor de
documente , acestea conţin în plus diferite totaluri cantitative şi valorice.
10. După tehnica întocmirii ,se deosebesc :
a)Documente care se întocmesc manual ;
b)Documente care se întocmesc cu mijloace tehnice , computer .
La sfîrsitul anului de gestiune întreprinderea ,,LDM-TRANS ,, SRL întocmeşte
Raportul financiar (anexa 21 )care reprezintă o informaţie financiară sistematizată
despre evenimentele care influienţează activitatea întreprinderii şi operaţiile
economice. Scopul rapoartelor financiare cu destinaţie generală constituie prezentarea
unei informaţii accesibile investitorilor şi creditorilor reali şi potenţiali: privind situaţia
financiară a întreprinderii , indicatorii activităţii acesteia şi fluxul mijloacelor băneşti,
privind resursele economice şi datoriile întreprinderii, componenţa activelor şi a
surselor de formare a acestora, precum şi modificările lor, fiind necesare unui cerc larg
de utilizatori în luarea deciziilor economice .
Pe lîngă rapoartele financiare fiecare întreprindere întocmeşte şi Rapoarte Statistice
forma numărul 5-C ,care reprezintă un document ce reflectă toate consumurile şi
cheltuielile efectuate de întreprindere (anexa 22 ).
Cu toate acestea , întreprinderea mai întocmeşte şi Registre Contabile care reprezintă
documente cu ajutorul cărora se realizează înregistrarea cronologică şi sistematică a
operaţiilor economice şi financiare în contabilitate, furnizînd informaţii privind situaţia
şi mişcarea patrimoniului.Astfel registrele obligatorii
tuturor unităţilor patrimoniale sunt :

13
1. REGISTRUL-JURNAL este document contabil obligatoriu care serveşte pentru
înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în ordine cronologică, zi de zi, pe
măsura efectuării lor în timp, reprezentînd memoria contabilă a întreprinderii (anexa
23).
2. REGISTRUL CARTEA-MARE este documentul contabil obligatoriu, în care se
înregistrează, lunar, operaţiile contabile înscrise în registrul jurnal, direct sau prin
regrupare pe conturi corespondente, stabilindu-se la sfîrşitul lunii situaţia fiecărui cont,
respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile finale (anexa 24 ).
3.REGISTRUL-INVENTAR este document contabil obligatoriu, în care se
înregistrează, pe baza datelor cuprinse în listele de înventariere şi procesele verbale de
înventariere, toate elementele patrimoniale de activ şi pasiv, centralizate pe conturi şi
grupe de conturi, pîna la nivelul posturilor din bilanţul contabil (anexa 25).
Întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneală , cu pastă sau creion
chimic şi prezintă următoarele neajunsuri : necesită un volum mare de muncă , nu
asigură garanţia exactităţii datelor şi nici o productivitate ridicată şi o calitate superiară .
În documente nu se admit ştersături, răzuituri . Rectificarea greşelilor în documente se
face prin tăierea textului sau a sumei greşite cu o linie, în aşa fel, încît să se poată citi
ceea ce a fost greşit, apoi se scrie textul sau suma corectă, făcîndu-se menţiune pe
documentul rectificat asupra acestui fapt, care se confirmă prin semnăturile aceloraşi
persoane care au semnat iniţial documentul. În documentele de casă şi de bancă nu se
admit corectări.Dacă s-au făcut greşeli în aceste documente, ele se anulează prin tăierea
cu o linie pe diagonală pe care se scrie cuvîntul ,,ANULAT”,
păstrîndu-se în continuare în exemplarele sale respective, fără a se detaşa şi se
întocmesc apoi documentele corecte. Înainte de a se înregistra în contabilitate,
documentele economice trebuie să fie supuse unei verificări minuţioase. Deci, urmează
verificarea documentelor care se face sub trei aspecte şi anume:
• Verificarea sub aspectul formei ;

• Verificarea aritmetică ( cifrică ) ;

• Verificarea de fond .

2.2 CIRCULAŢIA DOCUMENTELOR LA ÎNTREPRINDERE

14
Prin circulaţia documentelor se înţelege mişcarea succesivă a acestora prin diferite
verigi ale unităţilor patrimoniale , din momentul întocmirii lor sau intrării în unitate şi
pîna la predarea lor în arhiva . Circulaţia depinde de numărul de verigi, fazele şi etapele
necesare prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de testare,verificare, certificare şi
control. Ea trebuie să se facă într-o ordine dinainte stabilită , nefiind pemisă reţinerea
documentelor în mod nejustificativ de către un compartiment sau altul . Necesitatea
circulaţiei documentelor derivă din faptul că datele din acelaşi document sunt necesare
mai multor compartimente din unitate şi nu se poate asigura cîte un exemplar pentru
fiecare utilizator .
Conditiile impuse de circulaţia documentelor sunt :
• Mişcarea documentelor să se facă pe căile cele mai scurte , printr-un număr
redus de verigi organizatorice ;
• În mişcare documentelor trebuie să existe continuitate ;
• Rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie să se facă
complet şi în termenul prevăzut .
Organizarea circulaţiei se face pe baza graficelor de circulaţie . Orarul termenilor de
completare, verificare şi prelucrare a documentelor, înregistrarea şi gruparea datelor
contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeşte ,,graficul
circulaţiei documentelor “.În el se indică denumirea şi numărul fiecărui document ,
destinaţia, modul de întocmire al său , cine semnează, cînd, serviciul(secţia), unde
documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi-l prelucrează .Graficele de
circulaţie cuprind următoarele cerinţe :
-să cuprindă toate lucrările de evidenţă , începînd cu întocmirea documentelor primare ,
înregistrarea lor în contabilitatea analitică şi sintetică ;
-să stabilească toţi lucrătorii care participă la întocmirea şi prelucrarea documentelor ;
-să respecte normele cu privire la întocmirea documentelor .
După ce au fost contabilizate, documentele se pun în dosare (mape) sau se şnuruiesc ,
totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’.Prin ,,clasare” se subînţelege
aranjarea documentelor într-o anumită ordine strict determinată în scopul asigurării ,

15
păstrării lor în condiţii bune şi pentru a fi uşor găsite în vederea obţinerii informaţiei
necesare .Există cîteva criterii de casare : criteriul cronologic ; criteriul alfabetic;
criteriul geografic ;criteriul după obiect sau după grupe de operţii economice .
La sfîrşitul anului , toate documentele se predau la arhiva curentă a contabilităţii .
În conformitate cu regulile stabilite (legislaţia) întreprinderea trebuie să asigure
păstrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare
conform termenilor stabilite, însă nu mai putin de cinci ani .După expirarea termenului
de păstrare , documentele se scot din arhiva generală şi se predau la arhivele statului ,
dacă mai prezintă importanţă sau interes , iar dacă nu mai prezintă utilitate se dau la
topit .
Întreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate (jurnal-oreder , memorial-order,
automatizate). Odată cu apariţia calculatorului, stocarea/păstrarea informaţiei a devenit
facilă. Astăzi, majoritatea întreprinderilor inclusiv şi ,,LDM-TRANS” SRL utilizează
în practică forma automatizată de contabilitate . Această formă de contabilitate posedă
cîteva particularităţi. Particularităţile date sunt condiţionate de utilizarea programelor
informatice, ceea ce asigură introducerea, păstrarea, căutarea şi verificarea versiunii
electronice. Acesta este un nou nivel de organizare a circulaţiei documentelor. Pentru
un număr mare de firme,se manifestă greutatea gestionării unei cantităţi din ce în ce mai
mari de documente primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora o
constituie apelarea la gestiunea electronică a documentelor, care permite stocarea,
arhivarea unui volum imens de informaţii şi, în acelaşi timp, uşurinţă şi rapiditate în
interogarea,căutarea, extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori în acelaşi
timp.Prelucrarea automatizată a datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea
volumului de acţiuni desfăşurate de către contabili. Prelucrarea automată a datelor
pentru articolele contabile se face direct din documentele electronice. Modalitatea de
arhivare se schimbă radical. În arhiva electronică documentele primare, în analogie cu
cele ordinare, se plasează în mape(secţiuni). Deci, nu se mai apelează la şnuruirea
dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple şi care să nu presupună
un alt volum de muncă şi un spaţiu prea mare de arhivare. În scopul găsirii rapide a
documentului necesar există un sistem special de căutare,punctele de control ale căruia
16
sunt data documentului, denumirea întreprinderii,cuvintele-cheie şi alţi parametri.
Răspunderea pentru asigurarea păstrarii documentelor în arhivă o poartă conducatorul
unităţii economice.

CAPITOLUL III . INVENTARIEREA ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN

CONTABILITATE
3.1MODUL DE EFECTUARE A INVENTARIERII
Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informaţii reale
asupra activităţii unităţii patrimoniale, în vederea adoptării de decizii fundamentate din
punct de vedere ştiinţific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiţie fundamentală o
reprezintă concordanţa deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi
şi realitatea faptică existentă în unitate.Mijlocul principal prin care se constată situaţia
reală a patrimoniului şi compararea datelor obţinute pe această cale cu datele
contabilităţii, îl reprezintă inventarierea .
Inventarierea reprezintă un ansamblu de oparaţii prin care se constată existenţa
elementelor de activ şi pasiv,cantitativ şi valoric. Toate aceste operaţii se efectuează cu
scopul evaluării elementelor inventariate şi punerii de accord a datelor contabilităţii cu
realitatea faptică constatată. Necesitatea inventarierii patrimoniului unităţilor se explică
prin importanţa deosebită pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora.
La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea
elementelor patrimoniale care constituie aporturile în natura şi/sau în bani ale
asociaţilor/acţionarilor sau întreprinzătorului particular, în funcţie de forma de
organizare a unităţii economice. În decursul exerciţiului, ea este determinată de faptul
că între datele contabilităţii şi realitatea de pe teren pot să apară anumite diferenţe, în
plus sau în minus, chiar şi în condiţiile unei bune organizări a evidenţei operative şi
contabile, datorită mai multor cauze dintre care se mentionează:
- modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unităţii, fie ca urmarea unor
cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate), fie datorită unor
cauze subiective (ca de exemplu: măsurari inexacte; sustrageri de mijloace economice);
- neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente;
17
-neînregistrarea sau înregistrarea gresită în conturi a anumitor operaţii;
- neglijenţa şi neatenţia gestionarilor care gestionează bunuril şi valorile economice .
Astfel, inventarierea îndeplineşte funcţia de control şi constituie un supliment necesar la
documentaţie. Ea permite a lua în considerare acele fenomene care nu se reflectă în
documentele primare, întrucît nu se supun contabilizării cotidiene.
Rolul inventarierii se manifestă pe mai multe direcţii şi anume:
-inventarierea este un mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi
acelorlalte forme de evidenţă economică cu realitatea obiectivă pe care o reprezintă;
- constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor economice,
a bunei gospodăriri a patrimoniului pentru întărirea gestiunii economice.
- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor şi valorilor economice,cu
ocazia inventarierii, stă la baza constituirii şi înregistrării provizioanelor pentru
deprecieri;
- inventarierea este o lucrare premergătoare, obligatorie întocmirii bilanţului contabil
anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentată prin bilant;
- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare şi la desfăşurarea normală
a decontărilor, prin descoperirea creanţelor neîncasate, respectiv, a datoriilor neplătite
la timp;
- pe baza inventarierii se pot obţine o serie de concluzii pentru îmbunatatirea organizării
contabilitatii curente, a evidenţei operative a stocurilor, a controlului gestionar .
Scopul inventarierii este asigurarea veridicităţii şi plenitudinii datelor contabile.
Sarcinile inventarierii:
-constatarea existenţei efective a activelor nemateriale, bunurilor materiale şi
mijloacelor băneşti;
-controlul asupra integrităţii bunurilor materiale şi mijloacelor bănesti prin
compararea existenţei faptice cu datele scriptice din contabilitate;
-stabilirea bunurilor materiale cu termen de păstrare expirat care şi-au pierdut
parţial calitatea iniţială;
-depistarea bunurilor materiale neutilizate în scopul vînzării ulterioare a acestora;
-verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a bunurilor materiale şi
18
mijloacelor băneşti, precum şi a regulilor de întreţinere şi exploatare a maşinelor,
utilajelor şi a altor mijloace fixe;
-verificarea realităţii evaluării bunurilor materiale reflectate în bilanţ, mijloacelor
băneşi în casierie , conturilor bancare în expediţie;
-constatarea creanţelor şi datoriilor efective.
Inventarierea poate fi generală şi parţială .
Inventarierea generală presupune inventarierea tuturor elementelor de pasiv şi activ,
fără excepţie , existente în toate subdiviziunile agentului economic , inclusiv bunurile
care nu aparţin acestuia , dar se află în gestiune (în custodie, aredă, consignaţie, primate
pentru prelucrare ).
Agenţii economici sunt obligaţi să efectueze inventarierea generală a patrimoniului:
a)La începutul activitaţii lor, al cărei scop principal este stabilirea existentei şi evaluarea
elementelor patrimoniale ;
b) Cel puţin o dată pe an , de regulă, la sfîrşitul anului, pe parcursul întregii activitaţii a
agentului economic ;
c)În cazul fuzionării, divizării agentului economic sau încetării activităţii acestuia;
d) În caz de furturi, delapidări, jafuri sau abuz, precum şi în caz de deteriorare a
bunurilor, (imediat după depistarea acestor cazuri);
e)În urma incendiului sau calamnităţii natural (imediat după stingerea incendiului
sau după încetarea calamnitaăţi naturale);
f)În cazul reevaluării activelor materiale;
g)În cazul reorganizării, divizării sau lichidării întreprinderii;
h)La solicitarea organelor de control .
Sarcina de bază a inventarierii generale o constituie efectuarea periodică a controlului
existenţei efective a bunurilor trecute în bilanţul subiectului economic, integrităţii
acestora, obligaţiile şi drepturile de primire a mijlocelor, precum şi realitatea datelor
contabilităţii .
Inventarierea parţială este inventarierea ce cuprinde unul sau mai multe elemente de
activ sau pasiv, spre exemplu, numai mijloacele băneşti sau mijloacele fixe, fie tipuri

19
separate de stocuri de mărfuri şi materiale, fie bunurile aflate în cadrul unei sau altei
gestiuni (magazine, depozit ).
Agenţii economici, de regulă, efectuează inventarierea parţială :
a)În caz de schimbare (înlocuire ) a persoanei cu răspundere materială ;
b)În cazul reevaluării mijloacelor fixe, stocurilor de mărfuri şi materiale ;
c)În cazul necesitaţii efectuării inventarierii unui sau altui element sau a mai multor
elemente de activ sau de pasiv, precum şi a bunurilor aflate în cadrul unei ori altei
gestiuni .
Sarcina de bază a inventarierii parţiale o constituie efectuarea periodică a controlului
integrităţii bunurilor, respectarea de către gestionari a modului stabilit de ţinere a a
videnţei primare .
Orice inventariere (generală ori parţială ) se efectuează numai în baza unui ordin
(dispoziţie ) emis de conducătorul agentului ecomonic, înregistrat de către serviciul
contabil în Registrul de control pentru executarea deciziilor de inventariere .
Inventarierea cuprine următoarele etape :
1-pregătirea ;
2-inventarierea propriu-zisă ;
3-evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii .
1-Pregătirea inventarierii se referă la măsuri cu caracter organizatoric şi contabil care
să asigure desfăşurarea în bune condiţii a celorlalte etape care se succed.Mai întâi, se
constituie comisia de inventariere prin decizie scrisă, semnată de conducătorul unităţii
patrimoniale şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil. Se efectuează
instructajul membrilor acesteia (asupra modului de organizare şi desfăşurare a
inventarierii, tehnicii de lucru sau procedeelor folosite, a modului de completare a
listelor de inventariere). Comisia este formată din cel puţin două persoane, cu pregătire
corespunzătoare economică şi tehnică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a
inventarierii patrimoniului inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale .
Sub aspect organizatoric, se iau măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de
lucru comisiei (comisiilor) de inventariere prin:

20
- stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariază şi ordinea în care se efectuează
inventarierea acestora;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se
inventariază;
- sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, întocmirea etichetelor de
raft,separarea bunurilor deteriorate de cele în stare bună. Aranjarea bunurilor în
încapere conform Regulamentului privind inventarierea nr. 30 din 05. 03. 2001 se
interzice în timpul inventarierii trecerea haotică de la un bun la altul.
- asigurarea aparatelor şi instrumentelor adecvate şi în număr suficient pentru
măsurare,cântărire, a mijloacelor necesare identificării (cataloage, mostre), precum şi a
formularelor şi rechizitelor necesare;
- dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a
spaţiilor inventariate;
- dotarea gestiunilor (magazine, depozite) cu două rânduri de încuietori diferite.
Din punct de vedere contabil se iau măsuri :
1.De înregistrare la zi în evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) organizată la
gestiuni, precum şi în contabilitatea sintetică şi analitică, a tuturor documentelor până la
data la care se face inventarierea .
2. Verificarea corectitudinii şi exactităţii reflectării în conturi a operaţiunilor economice
prin compararea datelor contabile cu datele evidenţei operative (registere contabile, fişe
ale contabilităţii analitice);
3. Întocmirea balanţei de verificare pentru mărfuri, materiale şi alte
bunuri în scopul stabilirii cantităţii si valorii ce figurează conform
datelor contabile la data inventrierii.
2-Inventarierea propriu-zisă reprezintă etapa care marchiază începerea efectivă a

inventarierii , conţinutul ei îl reprezintă constatarea faptică , descrierea şi evaluarea

elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezintă stabilirea pe cale directă şi
concretă a existenţei elementelor patrimoniale, a mărimii şi stării în care se găsesc ele la
data cînd are loc inventarierea .Existenţa elementelor de activ se constată practic prin

21
numerare , măsurare, cantărire. De la această regulă fac excepţie bunurile aflate în
ambalaje industriale cum ar fi lichidele a căror constatare se face prin sondaj .
Conform Regulamentului nr.30, inventarierea efectivă se materializează prin
înscrierea bunurilor inventariate în formularele-tip INV-2 "Lista de inventariere" şi/sau
INV-2A "Lista de inventariere" în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun
inventariat. La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită
de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere . Listele de
inventariere citeţe şi clare nu se admit corectări sau ştersături. În listele de inventariere
nu se admite a lăsa rînduri necompletate. Ultimele rînduri necompletate ale listelor de
inventariere se barează.
Deci, trebuie de mentionat ca orice intreprindere este obligată prin lege să
efectueze periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit Regulamentului
privind inventarierea din 05.03.2001 nr. 30, există procedee specifice de inventariere a
diverselor categorii de bunuri:
1.Inventarierea activelor nemateriale
Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti, care nu au formă fizică, utilizate mai
mult de un an în activitatea de producţie , comercială şi în alte activităţi, precum şi în
scopuri administrative, ori pentru darea în aredă.
La inventariere activelor nemateriale comisia efectuează următoarele operaţiuni :
a)verificarea documentelor, care certifică dreptul de proprietate a agentului economic
asupra obiectelor activelor nemateriele;
b)verificarea documentelor aferente activelor nemateriele predate sau primate în aredă,
precum şi cele primate spre păstrare sau în folosinţă temporară;
c)controlul efectiv ai tuturor documentelor şi activelor nemateriale;
d)înscrierea activelor nemateriele în Lista de inventariere INV-2 corespunzătoare.
2.Inventarierea activelor materiale pe termen lung
La inventarierea acestor active, comisia de inventariere efectueză următoarele
operaţii esenţiale:
a)existenţa şi starea paşapoartelor tehnice sau a altei documentaţii tehnice;

22
b)existenţa documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate în arendă de către
întreprindere şi a celor date sau luate la păstrare şi în folosinţă temporară.
c)controlul efectiv al materialelor pe termen lung;
d)înscrierea activelor materiale pe termen lung în Lista de inventariere INV-2 (anexa
26).
La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod
obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listelede inventariere denumirea
completă, destinaţia, numărul de inventor, numărul de fabricare (numărul indicat în
paşaportul tehnic) şi unele caracteristici tehnice sau de exploatare. Maşinile, utilajele şi
instalaţiile de forţă se trec în listele de inventariere individual, indicîndu-se numărul de
inventar, uzina producătoare, numărul paşaportului tehnic, anul producerii, destinaţia,
capacitatea.Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare se
întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la păstrare. În
acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului sau
şi termenul arendei sau păstrării. Un exemplar al listei de inventariere a mijloacelor
arendate sau aflate la păstrare se expediază arendatorului pentru confirmare.
3.Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale
La efectuarea inventarierii stocurilor de mărfuri şi materiale se recomandă ca mărfurile
să fie introduce în Lista de inventariere forma INV-1(anexa27), iar toate celelalte (cu
excepţia mărfurilor) în lipsa de inventariere forma INV-2.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele, aflate la
locurile de muncă, nu se consideră producţie în curs de execuţie. Acestea se
inventariază separat şi se trec în conturile de stocuri, diminuîndu-se cheltuielile
respective, iar după terminarea inventarierii se înregistrează în conturile iniţiale de
cheltuieli. Înainte de începerea inventarierii este necesar să se predea la magazii şi
depozite toate piesele, ansamblurile şi agregatele, a căror prelucrare a fost terminată; să
se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-se
documente de constatare, şi să se prezinte la control semifabricatele, utilizarea cărora nu
corespunde standardelor.

23
Semifabricatele producţiei în curs de execuţie şi semifabricatele aflate în secţii urmează
să fie aranjate în ordinea pentru asigurarea corectitudinii şi uşurinţei la numărarea
cantităţii acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale producţiei în curs de
execuţie (piese, subansambluri, agregate) se efectuează prin metoda numărării, cîntăririi
şi măsurării efective.Pentru producţia neterminată, care reprezintă o masă neomogenă
sau un amestec(în ramurile corespunzătoare ale economiei), în listele de inventariere,
precum şi în situaţia de comparaţie se reflectă doi indicatori cantitativi: cantitatea
acestei mase sau amestec şi cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri
distincte)ce intră în componenţa ei. În listele de inventariere a activelor pe termen lung
în curs de execuţie se indică pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa
locului, denumirea obiectului,descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta,pe
baza valorii din documentaţia existent, precum şi în funcţie de volumul lucrărilor
executate la data inventarierii .
4.Inventarierea animalelor
Inventarierea animalelor se efectuează în cadrul sectoarelor împărţite pe persoane
responsabile după felul şi grupele de animale prin înscrierea efectivului în lista de
inventariere forma INV-2 .
Animalele productive şi de muncă, animalele de prăsilă, precum şi animalele tinere se
înscriu de către comisia de inventariere în liste de inventariere individual, indicîndu-se
numărul animalului (marca sau danga ), numele (dacă acesta îl are), anul naşterii, rasa şi
greutatea vie (cu excepţia cailor şi măgarilor, a căror greutate nu se indică ).Animalele
la creştere şi la îngrăşat, de regulă, se înregistrează în grup, cu indicarea numărului de
capete şi greutatea vie (cu excepţia animalelor cu balnă preţioasă, a căror greutate nu se
indică ) şi respectiv, se introduc în listele de inventariere separat pentru fiecare grup.
Familiile de albine se înregistrează în listele de inventariere indicîndu-se numărul de
stupuri şi numerele lor de inventar.
5.Inventarierea mijloacelor băneşti şi a documentelor
Mijloacele băneşti şi documentele băneşti (mărci poştale, timbre fiscale, bilete de
transport, bilete de tratament şi de odihnă ) din caserie de inventariază, de regulă,

24
inopinat .În acest caz existenţa efectivă a lor se înscrie de către comisia de inventariere
în Procesul-verbal de inventariere a numerarului forma INV-5(anexa 28).
Mijloacele băneşti în expediţie se inventariază prin metoda confruntării sumelor
existente în conturile respective ale evidenţei contabile cu datele din documentele
justificatice.
Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile de decontare, valutare şi
special, precum şi acreditivele se efectuează prin confruntarea sumelor trecute în
conturile evidenţei contabile cu datele din extrasele de cont emise de instituţiile
financiare.
6. Inventarierea creanţelor şi datoriilor
Inventarierea decontărilor cu fondatorii, instituţiile financiare,
bugetul, cumpărătorii, furnizorii, părţile legate, salariaţii proprii, deponenţii şi alţi
debitori şi creditori constă în depistarea, conform documentelor respective, a soldurilor
şi controlului riguros al justificării sumelor existente în aceste conturi. Comisia
stabileşte termenul înregistrării creanţelor şi datoriilor, realitatea existenţei acestora şi
persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripţie în cazul existenţei ei. Tuturor
debitorilor, cu care decontările nu se efectuează prin sistemul "incaso", întreprinderile
creditoare le expediază extrase din conturile analitice privind datoriile
acestora. Extrasele de cont confirmate se prezintă comisiei de inventariere pentru
confirmarea existenţei datoriilor. Sumele reflectate în conturile de datorii şi creanţe cu
cumparătorii, părţile legate şi furnizorii, cu alţi debitori şi creditori trebuie să fie
confirmate. În cadrul decontărilor cu salariaţii proprii se verifică suma salariilor
necerute, precum şi sumele şi motivele apariţiei plăţii în plus efectuată salariaţilor.
La inventarierea avansurilor se verifică rapoartele titularilor privind eliberarea
avansurilor, ţinînd cont de utilizarea lor cu destinaţie specială, precum şi sumele
avansurilor eliberate fiecărui titular, data eliberării şi destinaţia utilizării. Comisia de
inventariere stabileşte prin metoda verificării documentare:
a) veridicitatea decontărilor cu instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc de
sine stătător bilanţul contabil şi cu organele ierarhic superioare;

25
b) corectitudinea şi justeţea sumei datoriilor privind lipsurile şi delapidările existente în
bilanţ, măsurile întreprinse pentru reducerea acestor datorii;
Pentru creanţele la care a expirat termenul de prescripţie, se întocmeşte o
notă în care se indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene şi se anexează în
Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor .
La inventarierea creanţelor se foloseşte prima pagină a listei de inventariere a creanţelor
şi datoriilor forma INV-6 ,,Sume debitoare” ,iar la inventarierea datoriilor se foloseşte
a doua pagină a Listei de inventariere a creanţelor şi datoriilor forma INV-6 ,,Sume
creditoare ”.
3-evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii
Această etapă a inventarierii este ultima etapă care se înregistrează în
urma stabilirii diferenţelor dintre constatările faptice şi înregistrările
din evidenţa contabilă. În cazul în care diferenţa apare mai mare în
urma constatărilor faptice faţă de înscrisuri acestea se numesc
plusuri în inventar care de obicei se înregistrează, dacă diferenţa este
nefavorabilă. Atunci cînd constatările faptice sunt mai mici decît
înregistrările avem de-a face cu un minus în inventar , acestă lipsă,
fiind imputabilă.
În urma inventarierii se pot efectua regularizări prin compensări
numai din punct
de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu condiţia ca
diferenţele să apară
la acelaşi gestionar .Plusurile se înregistreză ca intrări în gestiune prin
debitarea
conturilor care indică plusul respectiv şi creditarea conturilor de
cheltuieli pe
locuri de constatare a plusurilor respective.

3.2 DETERMINAREA REZULTATELOR INVENTARIERII ŞI

CONTABILITATEA ACESTORA
26
 Imediat după inventariere, pîna la deschiderea gestiunii (depozitului,magazinului),
se procedează la un control de verificare prin sondaj (pentru confirmarea exactităţii) a
bunurilor de către comisia de control de inventariere în prezenţa comisiei de
inventariere şi gestionarul gestiunii respective, în locul unde s-a efectuat inventarierea.
Datele controlului de verificare se înregistrează în Procesul-verbal de verificare a
inventarierii bunurilor. La depistarea discordanţelor dintre datele din lista de
inventariere şi datele controlului de verificare, la hotarîrea comisiei centrale sau a
conducătorului întreprinderii, inventarierea se repetă pentru confirmare sau, dacă este
cazul, se numeşte o nouă comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate
controalele de verificare, inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de
evidenţă a controlului de verificare a inventarierii. Rezultatele inventarierii se stabilesc
prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în listele de inventariere cu cele
din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi contabilitate. Pentru determinarea
rezultatelor inventarierii se procedează astfel :
-confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa analitică
pentru fiecare poziţie în parte;
- preluarea poziţiilor cu diferenţe în Balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii;
- obţinerea de către comisia de inventariere a explicaţiilor scrise (nota explicativă) de la
persoanele care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate,
precum şi pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor
sau din alte cauze;
- stabilirea, pe baza explicaţiilor primite şi documentelor cercetate, a caracterului
lipsurilor, pierderilor,pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi a plusurilor;
- elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenţelor dintre datele
contabilităţii şi cele efective constatate în urma efectuării inventarierii;
- înregistrarea în contabilitate a plusurilor şi lipsurilor în vederea punerii în acord a
evidenţei contabile cu activele şi pasivele inventariate.
Conform Regulamentului nr. 30, diferenţele depistate la inventariere se reglementează
în felul următor:
a)plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu
27
plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor;
b)lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
c)lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în
mărimea stabilită de legislaţia în vigoare;
d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea
bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la
cheltuielile perioadei.
În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea
valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele
plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
-existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior;
- diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de
gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar;
Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detailate.
Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării compensării.
Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea minuţioasă
a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.
Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un proces-
verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice. Propunerile
cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3 zile
de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni aparte,
conducătorului întreprinderii.Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului serviciului
juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate.
Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în
contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele
inventarierii.
Reflectarea în conturi a operaţiunilor ce conţin rezultatele inventarierii
diverselor tipuri de bunuri:
28
PLUSURI :
Corespondenţa
Nr. Conţinutul operaţiunii economice conturilor
Dt Ct
1. Reflectarea plusurilor de active pe TL :
a) active nemateriale 111
b) mijloace fixe 123 621
c) terenuri 125
d) titluri de valoare 131,13
2
2. Reflectarea plusurilor de active
curente:
a) materiale 211
b) animale la creştere şi 213
îngrasat
c) producţie neterminată 215 612
d) produse 216
e) mărfuri 217
f) titluri de valoare 231,23
g) mij. băneşti în casă 2
h) documente băneşti 241
246

LIPSURI:
Corespondenţa
Nr. Conţinutul operaţiunii economice conturilor
Dt Ct
1. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor
activelor pe TL în limitele perisabilităţii
naturale/peste - cind persoana vinovată
nu este stabilită:
a)Casarea valorii de bilanţ 721 111,123
b)Reflectarea sumei
uzurii/amortizării acumulate:
-mijlocului fix 713 124
-activului nematerial 113
c)Casarea uzurii/amortizării acumulate
-mijlocului fix 124 123
-activului nematerial 113 111
d) Calcularea TVA de la valoarea de
bilanţ a activelor pe TL constatate lipsă. 713 534

2. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor

activelor pe TS în limitele perisabilităţii
29
 naturale/peste - cind persoana vinovată
nu este stabilită:
a)Casarea valorii de bilanţ 714 211,213,
215,216,
217,241,
246
b)Casarea uzurii acumulate
-OMVSD
c) Calcularea TVA de la valoarea de 214 213
bilanţ a activelor pe TS constatate lipsă.
713 534

3. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor

activelor pe TL peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate (recuperarea daunei
se efectuează în perioada curentă):
a) Casarea valorii de bilanţ 721 111,123
b) Reflectarea sumei uzurii/amortizării
acumulate:
-mijlocului fix 713 124
-activului nematerial 113
c) Casarea uzurii/amortizării
acumulate
-mijlocului fix 124 123
-activului nematerial 113 111
d) imputarea lipsei activelor pe TL 227 621
persoanei vinovate la valoarea de piaţă,
fără TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei 227 534
vinovate aferentă lipsurilor depistate.

4. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor

activelor pe TS peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate (recuperarea daunei
se efectuează în perioada curentă):
a) Casarea valorii de bilanţ 714 211,213,
215,216,
217,241,
246
b) Casarea uzurii accumulate:
-OMVSD
214 213
30
 d) imputarea lipsei activelor pe TS
persoanei vinovate la valoarea de piaţă, 227 612
fără TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei
vinovate aferentă lipsurilor depistate. 227 534

5. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor

activelor pe TL peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate – achitarea are loc
mai tîrziu ori se intentează procesul de
judecată:
a) Casarea valorii de bilanţ 721 111,123
b) Reflectarea sumei uzurii/amortizării
acumulate:
-mijlocului fix 713 124
-activului nematerial 113
c) Casarea uzurii/amortizării
acumulate
-mijlocului fix 124 123
-activului nematerial 113 111
d) imputarea lipsei activelor pe TL
persoanei vinovate la valoarea de piaţă, 227 515,422
fără TVA.
e) imputarea sumei TVA persoanei
vinovate aferenă lipsurilor depistate. 227 534

31
 6. Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor
activelor pe TS peste normele
perisabilităţii naturale, imputate
persoanei vinovate– achitarea are loc
mai tîrziu ori se intenteaza procesul de
judecată:

a) Casarea valorii de bilanţ 714 211,213,

215,216,
217,241,
b) Casarea uzurii acumulate 246
-OMVSD 214 213

d) imputarea lipsei activelor pe TS

persoanei vinovate la valoarea de piaţă, 227 515,422
fără TVA.

e) imputarea sumei TVA persoanei

vinovate aferentă lipsurilor depistate. 227 534

7. Recuperarea daunei:
a)suma este reţinută din salariu 531 227
b)suma este încasata direct de la 241
persoana vinovată.

CONCLUZIE
În baza proiectului de specialitate am luat cunostinţă cu principalele aspecte ale
organizării activităţii economico-financiară la întreprindere.Asfel, am analizat
forma organizatorico-juridică a societăţii, structura organizatorică, sfera de producere a
sa. Totodată, am studiat cele doua procedee de bază ale contabilităţii,,Inventarierea şi
Documentaţia’’, am determinat particularităţile formei de ţinere a contabilităţii la
întreprindere.

32