P. 1
Curs Geografia Romaniei

Curs Geografia Romaniei

|Views: 3,148|Likes:
Published by DraghiciTita

More info:

Published by: DraghiciTita on May 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2013

pdf

text

original

Sections

  • CURSUL 1
  • CURSUL 2
  • CURSUL 4
  • CURSUL 6
  • CURSUL 7
  • CURSUL 8
  • CURSUL 9
  • CURSUL 11
  • CURSUL 12
  • CURSUL 13
  • CURSUL 14
  • CURSUL 15
  • CURSUL 16
  • CURSUL 18
  • CURSUL 20

PARTEA

A I-A

CURSUL 1

POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI SI CONSECINTELE MAJORE DE MEDIU CARE DECURG DIN ACEASTA; GRANITE SI VECINI.

Romania este o tara europeana de talie mijlocie fig.1.1, cu o suprafata de 238391 Km2, adica de 5 ori mai mare decat Elvetia sau Olanda si de 3 ori mai mare decat Cehia si cu o populatie de 21.680.000 locuitori.(conform recensamantului din 2002). A. Asezare pe glob: Romania apartine emisferei de nord a Pamantului, astfel ca, latitudinal, paralela 45oN traverseaza tara, valori extreme fiind 43037`N la Zimnicea, in sudul extrem si 48o15`N Horodistea, in nordul Moldovei (diferenta latitudinala este de 4o38`, cu consecinte evidente in peisaj) Din punct de vedere longitudinal, meridianul de 25oE traverseaza aproape central tara, valorile extreme fiind : la est 20o15`E, Sulina, iar la vest 29o41`E, Beba Veche. Apare deci o diferenta de aproximativ ~ 9o long E si una de timp de 38` intre localitatile extreme ale tarii (de vest si de est). ♦ Asezare pe continent: Romania se afla in sud-estul Europei Centrale

(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3) B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe

continent sunt :
♦ apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;
1

♦ existenta influentelor climatice colaterale: scandinavo-baltice, oceanice, mediteraneene sau est-europene care determina anumite nuantari ale climei de baza fie in nord-estul tarii, fie in vest sau sud ; ♦ existenta a doua limite fitogeografice de referinta europeana (fig.1.2; 1.3) ce ating Romania: • limita de est a padurii specifice climatului temperat propriu zis • limita de nord a vitei de vie (fig.1.3) ; ♦ prezenta a numeroase specii si subspecii de vegetatie sau de fauna cu evolutie enclavica in teritoriu sau, din contra, proprii numai spatiului geografic al Romaniei. ♦ din punct de vedere al reliefului major european (fig.1.4), Romania este: • o importanta tara dunareana (1075 Km din cei 2860 Km ai fluviului Dunarea ating tara – 38%) ; • o importanta tara carpatica (2/3 din intreg lantul se afla in tara) ; • o tara pontica (245 Km la Marea Neagra) ; • o tara situata la contactul a doua structuri geologice euroasiatice distincte: orogen (V) si platforma (E), ceea ce a condus la insasi "contorsionarea" Carpatilor Romanesti fata de directia V-E a celorlalti munti tineri din Europa. C. Granite si vecini : Lungimea lor totala este de peste 3000 Km (fig.1.5). ♦ Granita de Nord - se desfasoara intre Horodistea sau Darabani la est si Halmeu la vest si este cea mai complexa, urmand culmi si rauri sau linia unei granite trasate. Separa Romania de Ucraina pe o lungime de 649,9Km. ♦ Granita de Sud - se desfasoara intre Bazias la vest si Vama Veche la est, urmand cursul Dunarii de la Bazias si pana la Ostrov ; de aici si pana la Vama Veche granita este trasata limitand, spre sud, Dobrogea. Tarile vecine la sud: ex-Iugoslavia, intre Bazias si Pristol (la gura Timok-ului) si Bulgaria intre Timok si Vama Veche. ♦ Granita de Vest - este trasata (in cea mai mare parte) intre localitatile Halmeu la nord si Bazias la sud, fiind foarte sinuoasa, iar tarile vecine sunt Ungaria, intre Halmeu si Beba Veche si ex-Iugoslavia, intre Beba Veche si Bazias. ♦ Granita de Est - este cea mai complexa si are trei sectoare naturale: - de la Darabani la Galati - Valea Prutului ;
2

- de la Galati, pe Dunare si apoi pe bratul Chilia pana la varsarea acestuia in Marea Neagra ; - de la gura bratului Chilia pana la Vama Veche - litoralul romanesc al Marii Negre (245Km). Tarile vecine la est sunt : Republica Moldova, prin intermediul Prutului (681,3km) si Ucraina, prin intermediul Dunarii si bratului Chilia. "Vecina" la est trebuie considerata si Marea Neagra, pe un sector de 245 Km lungime de tarm. Intre aceste granite de stat, traiesc aprox. 22,68 mil. locuitori intr-un spatiu geografic romanesc de 238.391 Km2, deosebit de complex si minunat de armonios dispus, in cadrul partii de sud-est a Europei Centrale (fig.1.2 si 1.3).

Fig. 1.1 Europa- Harta Politica

3

1.2 Europa Centrala –Harta Fizica si Politica Fig. 1.3 Asezarea Geografica a Romaniei in Europa in raport cu coordonatele geografice (paralela de 45˚ N si meridianul de 25˚ E) 4 .Fig.

1.5 Granitele si vecinii Romaniei 5 .Fig. 1.4 Europa – Marile Lanturi Muntoase Fig.

modul in care sunt dispuse stratele geologice (structura lui) c. Subcarpati. II. Etapele formarii pamantului romanesc sau evolutia paleogeografica a acestuia: . formele de relief caracteristice (morfologia lui) Conform acestor date initiale. format din Carpati. 6 . cutat. framantat.CURSUL 2 MARILE UNITATI GEOGRAFICE SI CARACTERELE GENERALE ALE RELIEFULUI ROMANIEI (cu o scurta prezentare a evolutiei paleogeografice a Europei si a Romaniei) Marile diviziuni de relief ale Romaniei se stabilesc de catre geografi tinand seama de : a. cu pante accentuate. Sa urmarim pe scurt : A. Podisul Mehedinti si Podisul Dobrogei de Nord. respectiv : Podisul Moldovei. Campia Romana si Campia de Vest a tarii. unitatea de OROGEN care cuprinde relieful inalt. unitatea de PLATFORMA care cuprinde formele de relief cu strate geologice necutate sau slab cutate. Romania are doua mari diviziuni de relief si anume: I. Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Podisul Getic.se leaga de intreaga Europa si decurg din modificarile scoartei terestre sub actiunea factorilor endogeni si exogeni si in timpurile geologice si in prezent. modul in care s-a nascut un teritoriu (geneza lui) b.

In prezent se mai pastreaza resturile lui care se gasesc in : "tocitul" Podis Central Francez.a avut loc OROGENEZA CALEDONIANA. in Podisul Cehiei. fac parte Muntii Scotiei si Alpii Scandinavici. • la SFARSITUL PALEOZOICULUI : . astazi. dateaza si miezul dur al sisturilor cristaline din axul Carpatilor."PALEO-EUROPA" .a avut loc OROGENEZA BAIKALIANA. a avut importanta si urmari numai marginea Platformei Est-Europene. care a cutat sisturile verzi din Podisul Casimcei de azi. din Dobrogea. pentru ROMANIA. extins din Franta pana in sud-estul Romaniei. . . necutate. • In MEZOZOIC SI NEOZOIC : 7 . in Podisul Malopolska si. in sfarsit. numit HERCINIC. numite SCUTUL BALTIC – in nord si PLATFORMA EST-EUROPEANA – in est . Din el. numit CALEDONIAN. In Romania acestui momnet geologic s-au recutat sisturile verzi ale Podisului Casimcei. tot de atunci. ea detinea numai doua blocuri continentale rigide. care acum se afla la mare adancime in fundamentul Podisului Moldovei. in Muntii Vosgi si Padurea Neagra. in Muntii "pitici" ai Macinului din nordul Doborgei noastre. care a structurat al doilea sistem montan european. • la INCEPUTUL PALEOZOICULUI : .cele de mai sus au surprins succint ceea ce geologii numesc edificarea unei " MEZOEUROPA " .♦ Momentele majore de timp geologic ale constituirii Europei si implicit ale Romaniei se regasesc: • in ARHAIC si PROTEROZOIC cand se contura: .In aceasta prima faza. care a structurat primul sistem montan al Europei. . in Podisul Renan. aceste blocuri erau formate din sisturi cristaline necutate si din intruziuni vulcanice.a avut loc OROGENEZA HERCINICA.de retinut ca. • la SFARSITUL PROTEROZOICULUI : . reinglobat si recutat intr-o viitoare orogeneza.

se prezinta mai jos scara geocronologica. GORNOVITA (sau PREDEALULUI) la h 1000 m Cea mai importanta inaltare a avut loc la inceputul CUATERNARULUI si a afectat Carpatii Meridionali (cu cca. urmata de umplerea sa cu sedimente carpatice pana cand a devenit si el uscat (bazinul Transilvaniei). printr-o scufundare lenta. la sfarsitul Neozoicului au avut loc activitati vulcanice. Muntii Alpi si Alpii Dinarici.au avut loc succesive transgresiuni si regresiuni marine in cadrul geosinclinalului sud-european in urma carora s-au constituit noi depozite sedimentare. 8 .s-a definitivat NEOEUROPA. De precizat ca.1000m). identificate astazi prin cele trei « nivele de platforma » sau de eroziune. Campia de Vest si Campia Romana. RAU–SES la h 1200 – 1600 m 3. numite: 1. Podisul Getic. Ele au fost exondate in timpul OROGENEZEI ALPINE. Podisul Moldovei.in Cuaternar s-au succedat "glaciatiuni" si "interglaciatiuni". care a inceput in MEZOZOIC (cretacic) si s-a incheiat in CUATERNAR. BAZINUL TRANSILVANIEI : . de 1000m. Muntii Carpati si Balcanii. Caucazul si Himalaia.s-a format sincron cu ultima inaltare. ultima dintre ele numindu-se "POSTGLACIAR". a Carpatilor Meridionali. s-au edificat Carpatii si Subcarpatii si s-a intregit uscatul de azi cu portiuni din Podisul Dobrogei. Acestei orogeneze ii apartin : Muntii Pirinei.. . BORASCU la h 2000 m 2. De interes facultativ. • In CUATERNAR : . Muntii Carpati au cunoscut trei inaltari majore. etc. in Romania. Mentionam ca citirea se face din josul paginii spre partea ei de sus. in timpul orogenezei alpine. cu Dealurile Vestice. .In ROMANIA.

9 .

fig. a formelor majore de relief in spatiul tarii. dupa cum urmeaza: • 32% muntii si dealurile de pana la 700 m inaltime.1. ♦ proportionalitatea dintre principalele trepte de relief. 10 . • 35% campiile si luncile tarii. Caracterele generale ale reliefului Romaniei sunt urmatoarele.: ♦ imbinarea armonioasa. • 33% dealurile si podisurile cu inaltimi cuprinse intre 700 si 200 m. unica in Europa. 2.B.

Acest caracter unitar al teritoriului geografic al Romaniei a asigurat conditiile favorabile dezvoltarii poporului roman. ♦ dispunerea reliefului Romaniei este aproape concentrica. asezarile permanente desfasuranduse din Delta Dunarii pana la altitudini de 1000 . podisuri. etc. care reprezinta 80% din Carpatii de Sud-Est ai Europei. 2. drumul lemnului. toate oranduite de la mijloc catre margini. in trepte aproape concentrice. Podisul Getic. are o infatisare variata. 11 . pacurei. dar simetrica: munti. Toate comunica lesnicios intre ele prin intermediul unei retele hidrografice radiare. granelor.2. dupa cum urmeaza : • in centru se afla o unitate de podis cu inaltimea medie de 500 m. dar partial si spre Podisul Transilvaniei.). iar spre vest Dealurile Vestice. campii si lunci. cu izvoarele in Carpati si varsarea in Dunare sau in Tisa. fig. vinului. In concluzie: Relieful Romaniei. din ce in ce mai joase. • treapta cea mai joasa este alcatuita din Campia Romana si Campia de Vest a tarii carora li se adauga luncile Dunarii si Siretului si in final Delta Dunarii. spre exterior. (Cabanele depasesc aceasta limita). iar cele sezoniere chiar pana la 1800 m. • bordand Carpatii.1200 m in munti. • in jurul acesteia se inalta cununa carpatica formata din siruri de munti mijlocii ce numai local depasesc 2000 m. numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei.♦ complementaritatea ca trasatura ce decurge din diversitatea formelor de relief si implicit a resurselor naturale pe care oamenii le-au exploatat si pus in circulatie (cum ar fi: drumul sarii. iar in SE extrem Podisul Dobrogei ca element de asimetrie. ♦ gradul de locuire. Sunt Carpatii Romanesti. oierilor. de umanizare este maxim. dealuri. se afla dealurile Subcarpatice. • asternute la poalele arcului carpato-subcarpatic se afla marile podisuri: Podisul Moldovei.

Fig.2 Romania – Harta fizica 12 . 2.1 Romania – Harta Unitatilor de relief Fig. 2.

CARPATII ORIENTALI (I) I. Depresiunea Panonica si pe cea a Transilvaniei. ♦ latimea maxima a lantului este de 140 Km in Carpatii Orientali. dar este cu mult mai mica in unitatile numite Carpatii Mici sau Carpatii Albi si cu mult mai mare in masivul Tatra (Vf. • limita sudica : Valea Timokului care ii separa de Balcani. iar cea minima este de 27-30 Km in grupa sudica a acelorasi Carpati Orientali ai Romaniei. Moldoveanu 2544m). limite: ♦ Muntii Carpati apartin Europei Centrale.CURSUL 3 LANTUL MUNTILOR CARPATI IN EUROPA. Tatra. ♦ Cuprinde. din jur. fiind cel mai nordic lant european tanar. deci de orogeneza alpina. de forma unui semn de intrebare. pe o lungime de peste 1500Km. ♦ se desfasoara intre 45o si 50o lat. ♦ inaltimea sa medie nu depaseste 1500m. dominand relieful deluros de podis sau de campie. fiind amplasati intre Alpi si Balcani (fig. • limita vestica : Valea Dunarii (in dreptul bazinului Vienei) care ii separa de Alpi.1) . ♦ intre capete.N. ♦ intre aceste doua limite se desfasoara marele lant carpatic. in marea sa arcuire. CARPATII ROMANIEI SI SUBDIVIZIUNILE LOR. in afara Romaniei. lantul montan masoara 500Km. 2663m) si in Fagaras (Vf. Lantul muntilor Carpati in Europa 1) Asezare. grupa nordica. 13 .

cea mai intinsa fiind Depresiunea colinara a Transilvaniei . Balcani. 1963). este de 3000m altitudine. in Carpati acestea aparand numai la inaltimi mai mari de 2000m. 3) Trasaturi generale ale lantului carpatic european : ♦ sunt munti de talie si masivitate mijlocie. • roci sedimentare cretacico-paleogene pe rama externa • roci vulcanice neogene pe rama lor interna (vulcanii sunt insa stinsi). ♦ au numeroase depresiuni intra si submontane. dominati de masivul Tatra. Balcani. alaturi de Muntii Pirinei. intre Dunare la Viena si pasul Orlov sau Dukla la est (dupa V. etc. 4) Subdiviziunile lantului european al Carpatilor (fig.2) Geneza si structura petrografica: ♦ Carpatii apartin orogenezei alpine. ♦ extinderea nivelelor de platforma este aproximativ mare. sunt constituiti din roci flisoide si lipsiti de 14 . majoritatea pana la 1000m inaltime .. extinderea formelor de relief glaciar este redusa comparativ cu Alpii sau Caucazul. ♦ au un grad pronuntat de fragmentare. • Carpatii au acelasi sistem de cute rasturnate spre exterior ca si celelalte lanturi montane aparute in aceleasi faze de incretire ce tin din mezozoic pana in neozoic). Himalaia. ♦ au numeroase trecatori de vale si pasuri de culme accesibile. se afla intre pasul Orlov sau Dukla la vest si linia Rica-Swica la est – sud-est. . etc. ♦ nu au ghetari actuali deoarece nu ating limita zapezilor permanente. Caucaz.3. la latitudinile temperate. Alpi. Au 500 – 1500 m altitudine absoluta. Mihailescu. care. in schimb. ♦ Carpatii de Mijloc supranumiti si Muntii Beschizi. de aceea au aceeasi structura petrografica si anume : • sisturi cristaline in fundament. fata de Alpi si Caucaz .1) ♦ Carpatii de Nord-vest. fata de Alpi.

granita de stat a Romaniei 15 .1). in Carpatii de Curbura. in "Curbura beschido-maramuresana" si a doua oara in "Cotul Vrancei". A treia oara flexarea este in sens invers primelor si antreneaza Muntii Banatului. • Carpatii de sud-est au o forma dublu arcuita : prima data in nord.3) Carpatii Orientali sunt dispusi cvasimeridianal conform geologiei locului si se desfasoara intre : la ♦ nord . • constituie un obstacol real in calea maselor de aer in miscare in stratul atmosferic sol – 2500m.contraste hipsometrice. Latimea lor este de numai : 50-60Km. III. 80% din lungimea lor situandu-se in Romania. ♦ Carpatii de Sud-Est se afla intre linia Rica – Swica la nord-vest si Valea Timokului la sud de Dunare.3. 80% din Carpatii de Sud-est) . cu repercursiuni in mersul vremii si in nuantarea climei zonelor dominante de ei. II.fig.2. iar fragmentarea este maxima. (fig. precum si culmile ce se afla la sud de Dunare pana la racordarea cu Muntii Balcani. Aceasta a treia subdiviziune a lor se impune prin lungime.3. ♦ Carpatii Meridionali – intre Valea Prahovei si Culoarul Timis-CernaBistrita. Compartimente : Se subdivid in trei sectiuni si anume : ♦ Carpatii Orientali – intre granita de nord si Valea Prahovei. Carpatii Orientali – caracterizare fizico-geografica 1) Asezare. Carpatii Romanesti si subdiviziunile lor: Definire: Carpatii Romanesti reprezinta acea parte a grupei Carpatilor de Sud-Est ai Europei care se desfasoara intre limitele de stat ale Romaniei (si constituie aprox. masivitate si complexitate. in cadrul intregului lant carpatic. limite : (Fig. 3. ♦ Carpatii Occidentali – intre Culoarul Timis-Cerna si vaile Somesului si Barcaului.

pana la obarsia Trotusului • roci vulcanice – pe rama vestica • roci sedimentare cutate numite generic "flis" sau roci flisoide pe rama estica.Depresiunea Colinara a Transilvaniei . ♦ In Muntii Ciucasului si ai Baiului din sudul Carpatilor Orientali spre valea Prahovei inaltimea lor creste iar.30Km). ♦ Au un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE. 3. 16 . (Lantul vulcanilor stinsi. ♦ Sunt alcatuiti din (fig.♦ sud ♦ est . dar si in sectorul lor sudic. adica in a doua jumatate a Neogenului). ♦ Intre valea Bicazului si valea Trotusului exista o "lasare" altitudinala carpatica. unde orientarea este diversa.3. 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Orientali (fig.4) : • roci cristaline (sisturi) in zona axiala. cu exceptia sectiunii sudice. dar si cea mai mica. dar numai pana la 1895m sau 1954m in varful Ciucas. ♦ Au inaltimea medie de 1000 m. ♦ Au fost afectati de glaciatiunea cuaternara numai in masivele inalte din nord (Rodna).3) ♦ Au cea mai mare desfasurare in lungime si latime dintre toti Carpatii Romanesti (130 – 140Km latime in nord. la pasul Oituz. varfurile nedepasind aici decat rar 1600-1700m.Podisul Sucevei urmat de Subcarpatii Moldovei si de Subcarpatii Curburii 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format (ca intregul lant carpatic) in cadrul orogenezei alpine (care a tinut din Mezozoic – Cretacic pana in Neozoic – Cuaternar). din vestul Carpatilor Orientali a aparut recent.Valea Prahovei ♦ vest . 27 . 2279 m in Ineul Rodnei si 2100m in Pietrosul Calimanului (grupa nordica fiind ce mai inalta). spre exemplu. dar ating punctiform inaltimi absolute de 2303m in varful Pietrosul Rodnei.

morene si lacuri glaciare (Lala). etc. Dornelor. Muresul. Bistrita. 17 . Bratocea. Bilbor. fiecare cu numerosii sai afluenti. Predeal 1040m. Brasovului. de numeroase vai si depresiuni . vai glaciare. Oituz 866. Prislop 1416m. Suceava. Ciuc-Giurgeu. • depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) : Maramuresului. Casin. Borsec. Mestecanis 1096m. etc. circuri. Muntii Rodnei remarcanduse printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite. Oltul. partial sau total.♦ Au urme glaciare numai in grupa nordica. Viseul. • pasurile sunt : Setref 817m. • vaile sunt : Iza. Oas. Bucin 1273m. ♦ Sunt traversati sau strabatuti in lung. Sicas 1000m. Somesul Mare (curs superior). Raul Negru. Tihuta 1201m. Moldova. Putna. Buzau. Trotus. Intorsura Buzaului. Tusnad 1301m.

Mihailescu) I. IIIc-Carpatii Occidentali) 18 .Fig. 3.1 Marile diviziuni geografice ale Carpatilor (dupa V. II-Carpatii de mijloc.Carpatii de NV. III.Carpatii Orientali.Carpatii de SE (IIIa. IIIbCarpatii Mewridionali.

Fig. 3.2 Carpatii romanesti 19 .

Fig.3 Carpatii Orientali 20 . 3.

Fig. 3.4 Carpatii Orientali – Formatiunile geologice principale

21

CURSUL 4

SUBDIVIZIUNILE CARPATILOR ORIENTALI (II)
În funcţie de caracteristicile reliefului, de orientarea culmilor, etc., geografii disting trei subunităţi ale Carpaţilor Orientali si anume: Grupa Nordică, Grupa Centrală si Grupa Sudică sau a Curburii. A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali. Delimitare: ♦ la nord ♦ la sud - hotarul de stat al tarii cu Ucraina. - asa-numitul "Culoar al Bargaelor", sau, mai detaliat, aliniamentul : Pasul Tihuta – Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis - Depresiunea Campulung Moldovenesc şi Gura Humorului. - Depresiunea Colinara a Trasnilvaniei prin subunitatile sale: Campia Somesului (in nord) si Podisul Somesan (spre sudul grupei). - Podisul Sucevei, subdiviziunea de nord-vest a Podisului Moldovei.

♦ la vest

♦ la est

Prezentarea componentelor grupei: Intrucat relieful este complex, vom lua ca reper geografic Depresiunea intramontana a Maramuresului (D.M.) fata de care, culmile muntoase se dispun astfel (fig.4.1): ♦ la vest de Depresiunea Maramuresului (D.M.): • la vest de D.M. se dispun muntii vulcanici, cu forme conice (si bogatii de subsol): Oas, Gutai si Tibles, cu inaltimi cuprinse intre 825 si 1835m in Vf.Tibles. ♦ la sud de Depresiunea Maramuresului:
22

• in continuarea muntilor vulcanici, bordand la sud D.M., se află Muntii Rodnei formati din sisturi cristaline dure cu inaltimi mari ce ating 2303m in Varful Pietrosul Rodnei. • la sud de Muntii Rodnei se afla muntii mici ai Bargaului ce abia ating 1611m, dar cu o structura geologica complexa: marne şi gresii flisoide strapunse din loc in loc de iviri vulcanice (cum ar fi Varful Heniu, 1611m) cu aspect conic sau de claie de fan, data fiind provenienta lui vulcanica. ♦ la est de Depresiunea Maramuresului: • se afla Muntii Maramuresului constituiti, predominant, din sisturi cristaline dar prezentand si cu intruziuni vulcanice (Toroioaga 1930m) sau adaosuri sedimentare flisoide (Stogu 1657). • in continuarea Muntilor Maramuresului, spre sud, se afla culmea Suhardului constituita tot din sisturi cristaline in predominanta, la sud de Valea Bistritei Aurii. ♦ Obcinele Bucovinei flancheaza la est Muntii Maramuresului, fiind a treia mare subdiviziune a grupei nordice. Obcinele Bucovinei apar drept culmi domoale, prelungi, orientate NV-SE, impadurite, ca niste valuri impietrite, cu inaltimi cuprinse între 1200m şi 1483m. • Obcina Mestecanis, cea mai vestica si cea mai inalta, se afla intre Bistrita Aurie si apa Moldovei; este alcatuita din sisturi cristaline, dar si din depozite de flis. • Obcina Feredeului se afla intre apa Moldovei si Moldovita si este flisoida. • Obcina Mare este cea mai estica si cea mai marunta, constituita tot din roci flisoide (cca.1200m inaltime) . ♦ Zona de lasare Campulung – Dorna – Bargau este formata, pornind dinspre Moldova, din depresiunile intramontane Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Depresiunea Dornelor dar si din versantii muntilor marunti ai Bargaului conectati si traversati din toate partile prin pasuri de culme, satele urcand pe ei pana la inaltimi de peste 1000m si pastrand pana azi obiceiurile din vechime.
23

Dintre cele 7 cratere intregi numai unul. de fapt. Gurghiu (Saca 1776m) si Harghita (1800m) cu mai multe cratere vizibile. fanete si multe asezari umane noi. aici gasindu-se sate stravechi ce practica agricultura si cresterea animalelor: culturi de cartof. intens locuita si in care traditiile populare starnesc si astazi interesul lumii occidentale. Delimitare (fig. • cea inalta. B. De adaugat ca. 24 . scaldata de Iza. avand cca. muntii vulcanici Caliman (2100m in Pietrosu C. Aceasta depresiunea are doua trepte altitudinale si anume: • cea joasa. ovaz. Mara. porumb. de la nord la sud. o depresiune intramontană.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la est . 500m altitudine medie in centrul depresiunii.Gura Humorului ♦ la sud .♦ Depresiunea Maramuresului este cea mai intinsa depresiune intramontana complet inchisa de munti (in afara de Depresiunea Brasovului). intre muntii Oas si Gutai se afla celebra Tara a Oasului. Toate varfurile lor sunt cratere stinse cu latimi ce depasesc 10km. 800m altitudine medie. dupa cum urmeaza: ♦ la vest de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se dispun. avand cca. marginala.2): ♦ la nord .4. Masivele Muntoase Prezentarea lor se poate face clar numai raportand masivele muntoase la depresiunile intramontane longitudinale Ciuc-Giurgeu. pe rama vulcanica a Gupei Nordice.Depresiunea Brasovului ♦ la vest . Se numeste "Vatra Maramuresului".Campulung .depresiunile Dornelor .culoarul depresionar Bistrita Pasul Tihuta . Viseu si Tisa. este bogata in livezi.).Subcarpatii Moldovei Prezentarea componentelor grupei: I. Grupa centrala a Carpatilor Orientali.

Culmea Stanisoarei.Budacu. Toaca.Muntii Bistritei .numit Ciomatu (sau Ciumatu) poarta apele unicului lac vulcanic din Romania numit Sfanta Ana. paduri alternand cu fanete pana sus pe culmi. .Muntii Ciucului (flisuri) Acestia .Muntii Tarcaului – Vf. Acestia au structuri geologice diferite dar aspect asemanator. Grindus. 25 . . adica au culmi marunte. 1442m. Se disting totusi 3 siruri paralele orientate NV-SE dispuse in trei aliniamente: a) de vest: . semanand cu Obcinele Bucovinei. vai populate. 1662m ( sisturi cristaline) de est: alcatuit din culmi marunte. de 1200-1400m. 984m.Vf.Culmea Berzuntului.flancand la est depresiunea Comanesti Toti au structura flisului. ♦ la est de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla asa numitii "Munti ai Moldovei". constituiti din roci flisoide care patrund ca niste degete in Depresiunea Transilvaniei. • Mai la sud formatia vulcanica se separa in doua fasii pe care Oltul le sectioneaza in defileele de la Tusnad si Racos pierzandu-se apoi in adancime. NV-SE: .pana in Valea Bistritei Moldave .Muntii Nemira (flisuri) b) bordeaza la est Depresiunea Ciuc – Giurgeu central: . Baraolt si Bodoc.Muntii Hasmasu Mare (sisturi cristaline+calcare) . continuati de • Muntii Persani.Muntii Giurgeu (sisturi cristaline) . 1864m c) (sisturi cristaline + calcare) -Muntele Ceahlau cu Vf. 1531m. 1904m (sisturi cristaline + flisuri) .pana in nordul depresiunii Comanesti . .Culmea Gosmanului.

♦ Alte depresiuni inchise: • depresiunea Bilbor si depresiunea Borsec (intre muntii vulcanici si cristalini) • depresiunea Ghimes (in flis) • depresiunile Praid si Varsag (intre culmi vulcanice) • depresiunile Racos si Baraolt (intre depozite vulcanice si flisoide) 26 . • au o clima rece.♦ la sud de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla. de aceea.Muntii Bodoc dar din care apar iviri de sisturi cristaline si bazalte in Persani.Muntii Baraolt. ca Toplita – Deda sau prin pasuri . De retinut: Ceahlaul este cel mai iubit munte al Moldovei. II. sau de roci vulcanice in Baraolt si Bodoc. orientate N-S intre muntii vulcanici la vest si cei cristalini sau flisoizi la est: • au luat nastere ca depresiuni de baraj vulcanic.Tusnad. • sunt formate pe depozite sedimentare (aluviuni si pietrisuri carate de raurile muntilor din jur. dupa vulcanism. Alecu Russo l-a numit: "domn intre toate magurile ce alcatuiesc in juru-i o straja de onoare". rasfirati de la vest la est. sunt impadurite si intens locuite. urmatorii munti: a) la vest: . • au altitudini medii de 750m – Depresiunea Giurgeului si 600 – 700m – Depresiunea Ciuc. in Cuaternar. Unitatile depresionare din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali ♦ Depresiunile Giurgeului si Ciucului. predominant flisoizi c) la est : .Muntii Persani b) in centru: . se vede de la Iasi in zilele senine si reci. de sedimentare a aerului. deci dupa inaltarea lantului vulcanic din vest. poate. • comunica cu exteriorul numai prin defilee.

4.Subcarpatii Curburii Prezentarea componentelor grupei: I. pe Basca Mare 27 .Ciucas. Penteleu.extremitatile sudice ale muntilor Persani. pe rama sud-estica a grupei. cu Vf.Carpatii Meridionali la vest de Valea Prahovei .Subcarpatii Curburii . 1954m • Muntii Baiului sau Garbova intre Valea Doftanei si Valea Prahovei • Muntii Intorsurii sau ai Barsei spre Depresiunea Brasovului • Muntele Piatra Mare • Muntele Postavaru II. Depresiunile Grupei Sudice a Carpatilor Orientali ♦ depresiuni interne: • Comandau.• Depresiunea Comanesti si Casin in flis. cu Vf. cu Vf. intre Valea Oituzului si a Prahovei se dispun: • Muntii Casin intre Valea Oituz si Valea Putna • Muntii Vrancei intre Valea Putnei si Basca Mica. C. Bodoc si Nemira . Masivele Muntoase De la NE cate SE fata de Depresiunea Brasovului. 1785m • Muntii Buzaului intre Basca Mica si Teleajen. 1772m • Muntii Ciucas intre Teleajen si Valea Doftanei. Goru. Delimitare (fig.3): ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . Baraolt. Grupa sudica a Carpatilor Orientali.

pe Buzau ♦ Marea depresiune intracarpatica a Brasovului . 4.1 Carpatii Orientali – Grupa nordica (schita de lucru) 28 . Fig.situata in nordul grupei acesteia. De retinut: datorita contorsionarii componentelor sale montane (din cauze tectonice impuse de placile marginale) aceasta Grupa Sudica a Carpatilor Orientali se mai numeste si Grupa Carpatilor de Curbura sau "Cotul Vrancei" sau "Marea Curbura".• Intorsura Buzaului.

4.Fig.2 Carpatii Orientali – Grupa centrala (schita de lucru) 29 .

Fig.3 – Carpatii de Curbura (schita de lucru) 30 . 4.

♦ in depresiunile intramontane temperatura medie anuala este de +7.. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 4) Clima Carpatilor Orientali : ♦ este tipic montana. cu temperaturi medii anuale de +6oC la baza si 0o…-1oC pe varfurile muntilor. cu ierni foarte reci si precipitatii bogate. APE. ♦ influente climatice colaterale: • influente baltice – in Obcine. dar si in masivele Rarau – Giumalau. ♦ vanturi puternice de vest. desi mult mai blanda decat pe varfuri. desprinsa altitudinal din clima temperat continentala de tranzitie a tarii. de un climat al muntilor josi. foehn (vant cald de vest) . ♦ precipitatiile medii anuale sunt cuprinse : intre 800 si 1200mm dar ating si 1400m in grupa nordica.5oC in 25. VEGETATIE SI FAUNA.in Obcine. Nemira vant rece local de NE in Depresiunea Braşovului.+8oC. adeseori atinge valori termice concrete cu mult mai scazute decat pe varfuri.1942. Clima depresiunilor intramontane este asadar specifica. ZONE OCROTITE. de munti mijlocii.01.CURS 5 CARPATII ORIENTALI (III) (CLIMA. in Carpatii de 31 . • influente temperat oceanice – in muntii vulcanici ai grupei nordice unde climatul este intr-adevar moderat termic. ♦ este o clima racoroasa. dar aici au loc inversiuni termice (de sedimentare) care au condus la atingerea minimei absolute a tarii de -38. SOLURI. • In afara influentelor climatice colaterale se mai poate vorbi aici de o realitate unica. dar este foarte umed.

unde intervin multe modificari locale datorita rolului de ostacol fizic al acestora in calea maselor de aer. desi fara continuitate .afluent al Somesului langă Baia Mare. de exemplu : ♦ de pe rama vestica a Carpatilor Orientali izvorasc : Somesul Mare cu Salauta. fie prin saruri continute. Bistrita cu Bistricioara si Bicazul si Tarcaul. ♦ de pe rama nordica izvorasc Iza cu Mara. ♦ Multe au potential hidroenergetic valorificat: . 5) Apele Carpatilor Orientali I.Curbura. cu Ucraina).Buzau – Lacul Siriu 32 . Apele de adancime . Trotusul. ♦ de pe rama estica izvorasc : Suceava cu Sucevita. Apele de suprafata : 1. "Cotul" carpato-subcarpatic este o adevarata bariera terestra pentru aerul care vine din directia vest – nord-vestica.lipsesc. din directia lor predominanta. Oltul la Tusnad si Racos. Rauri . fie prin gaze (borvizurile de pe rama vestica). Milcovul. Apele freatice – exista. oprindu-i precipitatiile pe versantii expusi si favorizand foehnul pe versantii opusi directiei de miscare a aerului. Lapusul . cea vestica. Tarnava Mica si Tarnava Mare. Reprezinta o reala bogatie naturala care. Viseul care se varsa in Tisa (si face granita tarii pe cca. Muresul cu Nirajul.Bistrita de la Bicaz pana la varsare . II. Ramnicu Sarat si Buzaul – afluenti directi sau indirecti ai Siretului. in prezent.Doftana – Lacul Paltinu . Moldova cu Moldovita. adesea sunt mineralizate. etc. este chiar bine valorificata. etc. III.numeroase. ca in toti muntii. ♦ Unele rauri taie defilee ca: Muresul la Toplita – Deda. sau chei : Bicazul la cheile Bicazului. 60Km. Homorodul.

ce a aparut in 1837 prin prabusirea unui pinten muntos care a barat valea. cele mai cunoscute fiind: ♦ pe raul Bistrita cca. dupa origine.Costiui si Ocna Sugatag in Maramures b) Lacurile antropice – sunt numeroase.lacul Poiana Uzului (grupa centrala) 6) Vegetatia Carpatilor Orientali : . Se succed astfel: • Subetajul fagului. unicul lac de crater vulcanic din tara.2.este dispusa etajat. • Subetajul padurilor de conifere . 12 lacuri incepand cu Izvorul Muntelui (33Km2) ♦ pe Doftana ♦ pe Buzau ♦ pe Firiza ♦ pe Uz . conform conditiilor pedoclimatice si de relief oferite de Carpatii Orientali. ♦ Etajul padurii de munte incepe de la baza pantei si se termina unde isi face aparitia vegetatia subalpina. ♦ lacuri pe masive de sare: .lacul Paltinu . ♦ lacuri de baraj natural: . Lacurile Carpatilor Orientali: a) Lacurile naturale – sunt cu mult mai putine decat in Carpatii Meridionali si se impart.1200m.de la baza pantei pana la inaltimi de 1200m. in amonte de cheile Bicazului.lacul Firiza pentru apa potabila in Maramures . astfel: ♦ lacuri glaciare: .de la cca. pana la limita vegetatiei subalpine. Ana in masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghita. Sunt prezente doua etaje si anume: etajul padurii de munte si etajul alpin.Lacul Rosu de pe Valea Bicazului.lacul Siriu . iar in amestec si mai sus. 33 .in Muntii Rodnei ♦ lacuri vulcanice: .Sf.

cerb. Acest etaj este cel mai bine reprezentat in Muntii Rodnei. cocosul de mesteacan. dar realitatea actuala nu o certifica. ursul. dar si specii patrunse din etajul coniferelor. dar apare si bradul. ♦ pentru padurea de conifere sunt specifice: .caprioara. de mentionat si animale sau pasari de interes cinegetic: . etc. 7) Fauna Carpatilor Orientali : . ♦ Etajul vegetatiei alpine : are doua subetaje: cel subalpin (in care stepa rece este stropita cu jnepenisuri sau arbori pitici) si cel alpin cu vegetatia herbacee pitica. pinul sau zada si tisa. cocosul de munte.predomina molidul.vale din cauze climatice. in literatura se mentioneaza si acvila de munte.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera ii hrana si adapost. de unde si numele de "stepa rece de munte". ♦ Pentru padure in ansamblu.mistretul si viezurele.Cele doua etaje sufera interferente de tipul versant . ♦ In apele de munte traiesc: 34 . esentele termofile urcand pe pantele insorite. care este un relict glaciar. ras. . Siriu si Ciucas (este relict glaciar tarziu). veverita. iar cele de clima rece coborand pa vai umbrite.se adauga o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. vulpea. cocos de mesteacan (numai in Carpatii Orientali). cinteza. etc. pisica salbatica. jderul. .capra neagra. gainusa de mesteacan ♦ Pentru etajul alpin: . prin repopulare in Muntii Rodnei.. astfel: ♦ pentru padurea de fag si alte foioase asociate fagului ii sunt specifice: . lupul.urs.

8) Solurile Carpatilor Orientali : . • Soluri brune si brune acide numite cambisoluri (formate in conditii de precipitatii mai abundente si temperaturi mai scazute). toate insa ocrotesc cate ceva valoros din mediu.Pietrosu Mare din Muntii Rodna . • Soluri podzolice.. astfel: ♦ Etajul padurii are: • Soluri cenusii si brune argilo-iluviale in muntii nu prea inalti. coloanele de bazalt de la Racosu. fie alpina). mlastina de la Sancraieni. astfel: ♦ Rezervatii floristice: . fie impadurita. 35 ♦ Rezervatii de flora si fauna: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: .Pestera Izvorul Tausoarelor . numite argiloiluvisoluri.Codrul secular Slatioara si Muntele Ceahlau .Tinovu Mare de la Poiana Stampei.sunt numeroase si pentru considerente diferite. etc. 9) Zone ocrotite in Carpatii Orientali : .lostrita). Tinovu Gaina. Bilbor. cleanul. Lacul Rosu. cu vegetatie de pajiste.sunt cele specifice padurii si vegetatiei alpine. mreana. numite spodosoluri (acestea apar deci in zona montana inalta. lostrita (numai in Carpatii Orientali . Baile Tusnad. Tulghes . cele mai sarace in humus si care apar in etajul padurii din muntii moderat de inalti ai Carpatilor Orientali.Cheile Bicazului .Creasta Cocosului in grupa nordica. Pietrele Doamnei.pastravul. ♦ Etajul alpin are: • Soluri alpine brune acide de climat rece si umed. numite spodosoluri.

SangeorzBai. 36 .rezervatia de lostrita de pe Bistrita Aurie Obs.) • ape minerale carbogazoase: .Gutai .Caliman . Asau . etc. andezit.Cozla. Covasna.: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de "Arii protejate". etc. Bilbor.Ocna Sugatag . Ghelinta (singurul loc din din Carpatii Orientali) • roci de constructie . Tusnad.M-tii Maramures. Obcinele Bucovinei .Comanesti.Moinesti.(Gutai).langa V. etc.Racos. Dornei .♦ Rezervatii paleontologice: ♦ Rezervatii piscicole: . Carhaga. etc. Harghita. in trecut insa foarte bogate): • Minereuri neferoase • minereuri complexe • mangan • sulf • aur. Depresiunea Maramures . argint • sare • minereu de Fe • carbune brun • petrol . Borsec. (bazalt. Purcareni .la Lueta in M-tii Harghita . travertin. 10) Resurse naturale in Carpatii Orientali : ♦ Resurse de sol: • padurea 40% din fondul forestier romanesc • pasuni si fanete naturale • pajisti de munte obtinute prin defrisare • potentialul hidroenergetic al raurilor ♦ Resurse de subsol (astazi diminuate. Biborteni. Borsec.Vatra Dornei. caolin.

11) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Orientali fiind intens fragmentati si usor de strabatut au gazduit asezari omenesti inca din vechime. Resursele naturale variate au dat perenitate asezarilor chiar daca multe dintre ele au evoluat inchis dupa cum o dovedeste numele lor: „Tara Barsei”, „Tara Vrancei”, „Tara Dornelor”, „Tara Maramuresului”. ♦ Satele si orasele sunt numeroase in depresiuni unde densitatea este de 100-150 loc./Km2. Ele urca insa pana la inaltimi de 1200m, iar cele sezoniere si mai sus.

37

CURSUL 6 CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) : ♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre Valea Dambovitei si Valea Motrului. ♦ la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra ♦ la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ; delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi tectonice. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul Cuaternarului. ♦ Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si Occidentali). ♦ Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase. Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei). ♦ Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m. ♦ Nu exista ghetari actuali.

38

3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Meridionali ♦ Carpatii Meridionali au cea mai mare inaltime dintre toti Carpatii Romanesti (2544m in Vf. Moldoveanu si 2535m in Vf. Negoiu). ♦ Sunt cei mai putin fragmentati de vai, comparativ cu Orientalii si Occidentalii. ♦ Desi nu au decat maximum 70Km latime si ocupa o suprafata de trei ori si jumatate mai mica decat Carpatii Orientali, sunt cei mai unitari dintre toti Carpatii Romanesti. ♦ Sunt intens cutati (in panze de sariaj, adica cute de mari dimensiuni rasturnate unele peste altele). ♦ Au trei lasari axiale : in dreptul vaii transversale a Oltului, a Jiului si in lungul Culoarului Rucar-Bran, lasari care conduc la o impartire geografica anume pe grupe de munti, diferita in unele cazuri de cea geologica. ♦ Au bine evidentiate cele trei etaje de platforma, numite nivele de eroziune si anume: • Platforma Borascu – 2000m inaltime, cu pajisti alpine largi, folosite vara la pasunat. • Platforma Rau-Ses – 1200-1600m inaltime. • Platforma Gornovita – 1000m inaltime, cu fanete si asezari, cu Sarmizegetusa Regia in Muntii Orastiei din nord-vestul Muntilor Sureanu. ♦ Prezinta cel mai bogat relief glaciar, cu creste ascutite, vai si circuri glaciare, morene si majoritatea lacurilor glaciare din tara. ♦ Sunt traversati numai de valea transversala a Oltului, intre Turnu Rosu la nord si Cozia la sud. Jiul ii traverseaza partial, iar celelalte rauri care izvorasc din Carpatii Meridionali nu au reusit sa decupeze depresiuni sau vai largi, ca in Carpatii Orientali. ♦ Drept urmare, Carpatii Meridionali au putine depresiuni si anume : • „Tara Lovistei” • „Tara Hategului” - depresiune butoniera pe valea transversala a Oltului - in NV lantului, intre Retezat la
39

de asemenea. in schimb. se mai numeste si Alpii Transilvaniei (denumire data pentru prima data de Emmanuel de Martonne. putine pasuri dintre care citam : • pasul Predeal .309m .2): A. 4) Subdiviziunile Carpatilor Meridionali : . Strei si Culoarul Timis-Cerna-Bistra 40 . datorita semetiei lor. in Fagaras). Grupa Retezat-Godeanu .intre Dambovita si Valea Oltului C. Valcan si Parang ♦ Au. intre Valea Prahovei si a Dambovitei. Grupa Muntilor Bucegi . cel mai inalt din Carpatii Romanesti (se mai numeste si „Pasul Romanilor”) • Merisor • Domasnea • Turnu Rosu • Cozia (pe Olt) • Lainici (pe Jiu) . Strei D.2020m.540m . delimitate de raurile care le separa si anume (fig. ♦ Au.756m .1040m • pasul Giuvala (sau Bran) .in estul lantului. Muntii Orastiei la est si Poiana Rusca la vest (acest ultim masiv apartinand Carpatilor Occidentali) • Depresiunea Petrosani .400m . Grupa Parangului . B. cateva trecatori joase : Grupa Muntilor Fagaras. la inceputul secolului XX).450m Retezat.de la izvoarele Jiului este decupata intre masivele Sureanu.6. a aliniamentului de varfuri de peste 2000m altitudine (pana la 2544m in Moldoveanu si 2535m in Negoiu. Grupa Fagarasului .intre Olt si Jiu.sud.1240m • pasul Urdele (in Parang) .din punct de vedere geografic se disting patru grupe de munti.intre Jiu.

Zanoagei. „La Omu” . prelunga. peretii abrupti si incarcati de grohotisuri.6. ♦ Masivul Leaota apare ca un horst.Leaota) masoara 2133m. la inaltimi montane de 1200-1400m. ♦ Apartin grupei Bucegi si sunt situati intre Culoarul Branului la est si Valea Dambovitei la vest. fiind una dintre podoabele Carpatilor.Bucegii si Leaota au impreuna forma unei potcoave. din calcare jurasice. au abrupturi. b) Muntii Leaota: intre valea Ialomitei si a Dambovitei ♦ Sunt alcatuiti in mare pare din sisturi cristaline care dau forme greoaie. delimitata de falii laterale. care atinge 2239m in Vf. chei (Tatarului. aceasta creasta are spinarea ingusta cat o poteca. ♦ Reprezinta un paradis al ecologilor. etc. pesteri. 41 . c) Muntii Piatra Craiului ♦ Apar ca o creasta structurala.3) din : a) Muntii Bucegi intre valea Prahovei si valea Ialomitei ♦ Sunt alcatuiti predominant din conglomerate calcaroase.).3) d) Culoarul Rucar – Bran ♦ Poate fi considerat o asociere de interfluvii modelate in formatiuni geologice eterogene. ♦ Inaltimea maxima este de 2507m in Vf.6. Omu. ca dovada estica a ridicarii Carpatilor Meridionali cu 1000m la sfarsitul orogenezei alpine.(fig.A. . avand aspect de platforma din care tasnesc ici-colo varfuri calcaroase. Grupa Muntilor Bucegi : . ♦ Celebru este abruptul prahovean al Bucegilor. cum ar fi Babele si Sfinxul. Varful cu acelasi nume (Vf. fara pitorescul Bucegilor. sau forme ciudate ale eroziunii eoliene diferentiate.este eterogena din punct de vedere geologic si se compune (fig.

b) Culmi orientate N-S ♦ Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si se orienteaza spre sud culmile: • Papusa • Iezer • Ghitu • Frunti • Cozia ♦ „Tara Lovistei” . in secolul XIII. 42 Separate de numeroase vai afluente Argesului si Oltului c) Unitati depresionare: d) Particularitati geografice ale grupei: . orientata E-V pe cca. nestrapunsa de nici un rau.1668m . iar Negoiu 2535m. prezinta si o mare atractivitate turistica. B.se desfasoara intre (fig. . pe langa rolul de culoar de tranzit transcarpatic. Aceasta culme are 6 piscuri de peste 2500m.in estul grupei.3): Depresiunea Fagarasului la nord. Muntii Lotrului si Capatanii la vest.6.1622m . datorita cheilor (Dambovicioarei). urmata spre vest de: . Subcarpatii Sudici la sud. loc de trecere fiind si astazi intre centrul si sudul tarii.♦ Culoarul Rucar Bran este un mozaic morfologic umanizat. 60Km lungime. sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline.2462m .6. ♦ Astazi. pesterilor sale dar si peisajului sau variat si straniu.1534m .este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti .avand marginea vestica intre Culmea Fagarasului si Culmea Cozia la est. ♦ La Bran si Podu Dambovitei se gasesc dovezi ale scurtei sederi aici a Cavalerilor Teutoni. dintre care Moldoveanu atinge 2544m.1) ♦ Exista o culme nordica numita culmea Fagaras. a) Fagaras – culme nordica (fig. Grupa Fagarasului: . ♦ A fost loc de trecere intre Tara Barsei si Tara Romaneasca. Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est.

Raul Targului etc. Fig. ♦ Numeroase rauri izvorasc din aceasta grupa. Valsan. cu creste. ♦ Vidrarul (pe Arges) ♦ Transfagarasanul hidrocentrala si implicit lac de acumulare transporturi (aici se afla singurul sector transalpin al unei sosele nationale numit „Transfagarasan”.♦ Peisaj alpin tipic. 6.1 Carpatii Meridionali 43 . Sambata. Arpas. astfel: • in nord se afla afluenti ai Oltului: Cartisoara. Raul Doamnei. Podragul. etc.. iar • in sud: Topolog. Capra. circuri si numeroase vai glaciare ♦ Peste 25 de lacuri glaciare dintre care cele mai cunoscute sunt: Balea. Argesul si Argeselul.

Fig.2 Carpatii Meridionali – subdiviziuni 44 . 6.

3 a Grupa Muntilor Bucegi 45 .Fig. 6.

6.Fig.3 b Grupa Muntilor Fagaras 46 .

cu urmari in peisaj. ca si cum ar izvori dintr-un castel de ape.Valea Oltului 2.Depresiunea Colinara a Transilvaniei . se desfasoara intre: ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest .7.Muntii Lotrului (2142m) . morene la 1200-1600m inaltime. ♦ Nu sunt ghetari actuali.Muntii Capatanii (2124m) . din care se desprind: ♦ spre Olt ♦ spre Cibin . 47 .1) ♦ Masivul central PARANG (2519m).Valea Jiului si a Streiului ♦ la est . circuri si numeroase lacuri glaciare in Parang si izolat in Sureanu. Grupa Parangului: 1. se compune din: (fig. custuri.Muntii Sureanu (2130m) 3.Subcarpatii Getici . ♦ Numai rama sudica a Muntilor Capatanii este calcaroasa. 4. de aici linia domoala a culmilor. ♦ Urmele glaciatiunii cuaternare sunt spectaculoase: vai glaciare.CURSUL 7 CARPATII MERDIONALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II) C.Masivul Candrel (2244m) ♦ intre Sebes si Strei . Apele grupei: a) Raurile care izvorasc de aici: ♦ Alcatuiesc o retea circulara. din punct de vedere geologic sunt alcatuiti preponderent din: ♦ roci cristalino-mezozoice cu intruziuni granitice.

D. 48 2.Muntii Godeanu.Grupa Parangului (prin valea Jiului si a Streiului superior). cu 2291m in Vf. sud-vest si nord. se compune din : (fig7. . cu cele mai frumoase pajisti alpine din Carpati. foarte asemanatori cu masivul Retezat si prezentand acelasi interes ecologic. ♦ Culmile pornesc radiar din Parang orientandu-se spre est. ♦ Relieful domol a favorizat viata pastorala mai mult decat oriunde in Carpati: (in trecut oierii ridicau adevarate catune pastorale la limita pajistilor alpine). Cele mai cunoascute sunt: • Cibinul si Sadu. afluenti ai Oltului. Pasarea (din cele 20 existente aici) ♦ In Sureanu: Iezerul Mare si Mic 5.Podisul Mehedinti si depresiunile Subcarpatilor Getici . Aspectul general al grupei: ♦ Grupa muntilor Parang are aspectul unui nod orografic lat de cca.Godeanu: 1. au culmile tesite si foarte largi.♦ Sunt vijelioase si valoroase energetic. ca si Lotrul impreuna cu Latorita (in nordul si estul grupei) • Spre sud se afla Oltetul cu afluentii sai si Gilortul cu afluentii sai b) Lacurile glaciare: ♦ In Parang: Galcescu.2) ♦ la nord ♦ central . Gugu.Muntii Tarcu – Muntele Mic (1802m →2190m) . ♦ Muntii nu sunt semeti. Tauri. Grupa Retezat .Muntii Poiana Rusca (prin culoarul Bistritei) . se desfasoara intre: ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . 80Km.Culoarul Timis-Cerna .

.Muntii Cernei. unite la Petrosani.♦ la sud . . • Are o mare rezerva de carbuni (mai ales huila). : pinul negru de Banat. ceea ce se reflecta in vegetatia locului . Straja. mojdrean.Muntii Valcan (Vf.la S prin Pasul Lainici (450m) cu Subcarpatii Getici ♦ „Tara Hategului”: • Situata intre Muntii Retezat si Sureanu la sud si est si Muntii Poiana Rusca (a Carpatilor Occidentali) la vest. 2509m Vf.1) ♦ Depresiunea Petrosani : • de origine tectonica. ♦ la vest ♦ la est 3. dar plini de salbaticie prin relieful carstic renumit : Cheile Runcului si ale Corcoaiei. • este drenata de Jiul de Est si de Vest. scumpia si chiar liliacul salbatic.Masivul Retezat. Peleaga – este cel mai impozant masiv al grupei. lacul Zanoaga) • Ofera un peisaj unic prin maretie si salbaticie • Din 1930 este Parc National (Emil Racovita).la N prin Pasul Merisor (759m) cu Depresiunea Hateg . Ei se desprind din Masivul Godeanu. Cioaca cu brebenei. Unitatile depresionare componente : (fig 7. carpinita. • Cea mai larga depresiune din Carpatii Meridionali. sunt aproape impracticabili deoaece impaduriti si au versanti abrupti. Este un nod orografic. situati intre Cerna la sud si Raul Rece al Timisului la nord. Sunt atinsi de influente climatice mediteraneene. 1868m) si Mehedinti sunt cei mai marunti. Carbunii apartin sedimentarului vechi depus ulterior rupturii tectonice. ex. • Predomina sisturile cristaline • Prezinta numeroase urme glaciare (lacul Bucura. etc. 49 . cu o lungime de 45Km. • Comunica cu zonele vecine numai prin pasuri si anume: .

Numai in Retezat sunt 57 (dupa unii autori chiar 83). in Muntii Mehedinti si partial in Valcan apar calcarele care se impun printr-un relief carstic cautat: exista si urme ale glaciatiunii cuaternare in muntii mai inalti de 1800m.sunt discontinui si nu sunt intens valorificate energetic. • Este in istorie un model de economie rurala inchisa (15 sept. c) Apele de subsol: . afluent al Streiului ( Olt) ce curge spre nord • Motrul si alti afluenti pe dreapta ai Jiului ce curg spre sud • Jiul de Vest ce curge spre est b) Lacurile: ♦ Sunt foarte numeroase si mai ales glaciare. • Bucura. – targul Cailor) 4. Structura petrografica : ♦ Grupa Retezat –Godeanu are o structura petrografica complexa. masive. • Galesul situat la 2270m inaltime. ♦ Pe vai insa. 5. Taul Negru si Taul Mare la peste 2000m inaltime.• Este locuita din vechime (imperiul roman – vestigii). De aceea. pot fi: 50 . Apele grupei: a) Raurile: ♦ Au cursuri drepte. ♦ Mai exista lacuri glaciare in Muntii Godeanu si Tarcu. Raul Rece si Bistra ce curg spre vest • Raul Mare. ♦ De aici izvorasc: • Cerna. au forme greoaie. astfel: rocile cel mai des intalnite sunt sisturile cristaline si granitele. longitudinale si un regim de scurgere de tip mediteranean: cu un maxim de toamna tarzie (decembrie) si un altul de primavara tarzie (mai – iunie). Zanoaga.

cea mai vestica si cea mai complexa. • Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o.. 6. vegetatia si fauna (pct. procese actuale. ♦ Este fragmentat puternic de vai longitudinale.grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6 . etc. Aspectul general al grupei: ♦ Pare un triunghi cu un varf la Dunare. dar si marturii ale framantarilor geologice trecute.8oC). ♦ Desi nu este.grupa Retezat–Godeanu. ♦ Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice.Carpatilor Meridionali in general. aunei unitati de relief.grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6 .grupa Parangului prezentata in Cursul 7 .5).5oC). In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct. aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali. prezentata in Cursul 7. flora.7). dar si mai ridicata in depresiuni (7. Asadar! 5) Clima Carpatilor Meridionali: ♦ este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente. deci dispuse in lungul paralelelor. 51 . deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase. un altul la Caransebes si al treilea la Petrosani. apele (pct. • in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare. este mai scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2. iar la inaltimi de peste 2000m este clima alpina.6). ca si culmile pe care le delimiteaza. grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt: . ♦ Prezinta o mare diversitate de peisaj. fauna. Ele au fost prezentate la punctul 4) „Subdiviziuni” al schemei didactice clasice de tratare geografica generala.♦ freatice ♦ de adancime Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane. Sa recapitulam. conform aceleiasi scheme.

Dambovita. Oasa. Lotru. Cibin. cu ierni blande. dar discontinuu . Apele freatice – sunt prezente. ♦ Exista influente mediteraneene in sud-vestul lantului (in Mehedinti si Cernei). Podragul Mare.Oltul. Apele de adancime – lipsesc aproape complet. ca in toti muntii. Urlea. Parang. Balea. ♦ Sunt valorificate energetic: Ialomita. Sugag Petris (pe Sebes). ♦ Antropice:. b.Scropoasa (Ialomita). ♦ Taie defilee: . Capra. Apele de suprafata : a. la Turnu Rosu – Cozia . in Fagaras: Avrig. Raul Mare. Arges. etc.in Retezat (vezi Retezatul). Sadu. Olt.Jiul. III. Strei (+ Raul Mare). Sebes. II. Vidra (Lotru). exista putine izvoare minerale – Baile Herculane.♦ Precipitatiile medii multianuale totalizeaza 800mm in Retezat. Negovanu (pe Sadu). 52 . in Parang: Calcescu. Ages. Sadu (afluenti ai Oltului in Transilvania) . Oltet. la Lainici ♦ Taie chei: Ialomita. numit „Vantul Mare”– este specific Depresiunilor Fagaras si Sibiu. ♦ foehnul Carpatiilor Meridionali. Gura Apei (pe Rau Mare). Lacurile Carpatilor Meridionali: ♦ Naturale: glaciare . Raurile : Sunt numeroase rauri care izvorasc de aici : ♦ Ialomita. Jiu cu toti afluentii lor . etc. Dambovita. afluenti ai Muresului. cu ploi de toamna si de primavara. Vidraru (Arges). Lotru. Sebes. 6) Apele Carpatilor Meridionali (subterane si de suprafata) I.

jneapan. alun turcesc. vulturica.este dispusa in doua etaje biogeografice si anume: Padurile de munte Vegetatia etajului alpin ♦ Etajul padurilor de munte are : • Subetajul padurilor de fag . pin. lupul. carpinita si chiar liliacul salbatic. afin. capriorul. presarate in cadrul vegetatiei ierboase • Treapta alpina sau „stepa rece” cu plante herbacee ca: parusca. viezurele. salcie pitica. precum si inversarile de etaje din cauze climatice. pin negru de Banat. specifice sunt: . etc. zada .7) Vegetatia Carpatilor Meridionali : . 8) Fauna Carpatilor Meridionali : . • Intre ele exista padurea de amestec. • Exista elemente termofile (vezi grupa Retezat) ♦ Vegetatia pajistilor alpine are doua subdiviziuni: • Treapta subalpina cu tufisuri si arbusti pitici ca: ienupar. ♦ Pentru padure.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera hrana si adapost. • Subetajul padurilor de conifere . firuta. merisor.. Pentru pajistea alpina: 53 .intre 800m si 1200m altitudine.molid + brad.la peste 1800m. visin turcesc.mistretul. iarba vantului si numeroase iviri de stanci (stancarii) • Exista si elemente termofile in Muntii Mehedinti si Cernei: mojdrean. si numeroase pasari. veverita.

capra neagra (relict glaciar tarziu) prin repopulare . Cisnadioara..ursul. Domogled . dintre mamifere. etc. ♦ Elemente termofile – in sud-vestul Carpatilor Meridionali se intalnesc: . dintre pasari.Valea Balei .vezi solurile Carpatilor Orientali. vipera cu corn. Tecuri. gainusa de alun. Iezerul Sureanu .Piatra Craiului.Turnu Rosu . Sura Mare. . de mentionat animalele de interes cinegetic: . broasca testoasa de uscat. .scorpionul.Bahna. 11) Resurse naturale in Carpatii Meridionali : ♦ Resursele mai importante de sol sunt: • padurile • pasunile si fanetele de padure si depresionare • pajistile provenite din defrisare – foarte productive 54 . rasul.Pestera Ialomicioarei. Muntele Cozia. 9) Solurile . Parang . ♦ In apele de munte: .acvila de munte (rarissima). Pesterile: Muierii. 10) Zone ocrotite in Carpatii Meridinali : ♦ Masivul Retezat: unic Parc National din 1930 ♦ Rezervatii floristice: ♦ Rezervatii de flora si fauna: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: ♦ Rezervatii paleontologice: . cerbul. clean.Bucegi.cocosul de munte. Closani.Sinaia. mreana ♦ Pentru padure in ansamblu.pastrav. Valea Mare.

in depresiunile „Tara Lovistei” sau „Tara Hategului”. Sebes. . Sureanu) ♦ Omul s-a asezat acolo unde muntele i-a oferit nu numai adapost si hrana. Olt. iar catunele sezoniere chiar mai sus (in Candrel.in Muntii Valcan 55 . mica . asezarile umane sunt stravechi. In Depresiunea Petrosani densitatea depaseste 100 loc. ex.pe valea Lotrului • izvoare termale radioactive la Herculane • antracit 12) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Meridionali sunt cel mai putin locuiti dintre Carpatii Romanesti. Sadu ♦ Resurse subsolului sunt mult mai reduse decat in Carpatii Orientali.: • huila .in Hateg la Alun si Porumbacu (spre Depresiunea Fagaras)./Km2.• potential hidroenergetic insemnat al raurilor – folosit pe raurile: Ialomita. dar si resurse pentru activitatile sale economice. Lotru.in Valea Prahovei la Comarnic. Arges./Km2.se gaseste in Depresiunea Petrosani • roci de constructie: calcare . densitatea populatiei este sub 25 loc. ♦ Satele urca in unele grupe pana la 1000 – 1200m altitudine. Pe versantii montani ai Carpatilor Meridionali insa. in Valea Ialomitei la Lespezi. ♦ Totusi. marmura .

7.Fig.1 Grupa Muntilor Parang 56 .

2 Grupa Muntilor Retezat 57 . 7.Fig.

pe cand la nord de Mures se ramifica in toate directiile.8. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format in cadrul orogenezei alpine. de linii tectonice si de structuri diferite dau Carpatilor Occidentlai un relief variat intr-un perimetru geografic redus.Carpatii Meridionali grupa Retezat – Godeanu si Depresiunea Colinara a Transilvaniei (in continuare) pana in cotul Somesului. mai ales calcare. De aceea sisturile cristaline au o distributie insulara desi constituie baza petrografica a Carpatilor Occidentali.Valea Barcaului si Valea Somesului . astfel : in Banat ele au o arcuire spre SV. predomina sisturile cristaline rupte si prabusite.1) : ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . limite : Carpatii Occidentali sunt amplasati in vestul Romaniei avand ca limite (fig. Acestea au dat loc aparitiei rocilor vulcanice sau celor sedimentare.Dealurile si pe alocuri direct Campia de Vest a tarii . 58 .Dunarea (intre Bazias si varsarea Cernei) .CURSUL 8 CARPATII OCCIDENTALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare. ♦ Toata aceasta „impestritare” de roci. ♦ Orientarea cutarilor este la fel de diferita ca petrografia zonei. ♦ Nu exista ghetari actuali. ca toti Carpatii ♦ Au o mare varietate petrografica .

numeroase sunt si depresiunile.3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Occidentali : ♦ Reprezinta cel de-al treilea sector (cel vestic) al Carpatilor Romanesti . de la sud la nord: A. ♦ „golfuri” de campie ajunse direct la baza Muntilor Apuseni. B. dinter toti Carpatii Romanesti. ♦ Culoarele tectonice Timis-Cerna si Bistra precum si unele depresiuni de contact ii delimiteaza de unitatile natuarle din jur. Muntii Banatului. numite si „golfuri” avand deschidere spre Campia de Vest (a caror prelungire si sunt). multe culmi fiind sub 1000m. spre sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului. 1849m in Apuseni – Bihor). ♦ Exista totusi o mare varietate a formelor de relief: culmi largi pe sisturi cristaline unde satele urca la 1200-1400m. pe sectoare (ultima faza a orogenezei alpine). ♦ Datorita inaltimii lor reduse. chiar cu unele scufundari locale. Muntii Apuseni. dar si cu siluete conice izolate in zonele vulcanice. fie ele largi. culmile ultimei trepte montane. Muntii Poiana Rusca. vestice a Carpatilor Occidentali mai poarte numele de „Muncei” (situandu-se intre 500 si 800m). generata de : ♦ largi culoare despartitoare ca Valea Muresului sau culoarul Lugojului . pe alocuri cu povarnisuri stancoase si creste zimtate in calcare. ♦ Prezinta o evidenta discontinuitate intre grupele sale de munti. C. 4) Subdiviziunile Carpatilor Occidentali recunoscute atat de geografi cat si de geologi sunt urmatoarele. fie ele marunte si raspandite peste tot. drept prelungiri spre est ale Campiei Vestice a tarii (pe liniile de falie ce se intretaie rectangular cu limita muntilor). ♦ Sunt cel mai putin inalti (1446m in Semenic – Banat. ♦ Asadar fragmentarea lor se datoreaza inaltarii inegale. prezinta o cadere in trepte altitudinale spre vest si nord-vest. 59 .

Mai jos se intinde padurea de fag. Muntii Aninei central si Muntii Docnecei in nord-vestul grupei.8. Este vorba despre: ♦ Muntii calcarosi ai Aninei – langa Muntii Semenic. cum ar fi : Muntii Locvei la sud. mai cunoscuta dupa ultimul nume.2) : Sunt amplasati intre culoarul tectonic Timis-Cerna la est si Defileul Dunarii la sud. spre vest.„Muntii marunti” sau „Munceii” completeaza grupa Muntilor Banatului cu o treapta mai joasa. 1224m) si Muntii Semenicului (Vf. ♦ Muntii Docnecei cu minereu de fier exploatat din vechime. este inchisa aproape din toate partile. ♦ Depresiunea Caras – Ezeris intre Muntii Aninei la est si Docnecei la vest. ♦ Depresiunea Oravitei intre Muntii Locvei la sud si Aninei la est. cu nuante mediteraneene evidente. Groznei. ♦ Muntii Locvei intre Defileul Dunarii si Cheile Nerei. Sunt formati din doua culmi ceva mai inalte in rasaritul grupei si anume: Almajului -1224m si Semenicului -1446m. urmate de cativa „Muncei” spre vest. Svinecea Mare. Muntii Banatului (fig. 1445m) sunt formati din sisturi cristaline si fasii de calcare vechi orientate N-S .Depresiunea Bozovici. apoi cea de stejar alternand cu fanete deoarece povarnisurile sunt domoale. . .separati intre ei prin largi culoare. oamenii cresc aici vite de rasa si livezi de pomi fructiferi de calitate superioara. avand o limita foarte sinuoasa la vest. sunt despartiti de depresiunea locuita a Almajului sau Bozovici.Muntii Almajului (Vf. A. 60 . dintre cele doua culmi. Desi sunt putin inalti. Iata cateva trasaturi ale unor componente importante: . cu doar 500-700m altitudine. intre Bazias si Bocsa care separa muntii de Dealurile Vestice. Nera o strabate. Depresiunea are un climat de adapost. taindu-si cheile cu acelasi nume intre Muntii josi ai Locvei la sud si Aninei la nord. Este una dintre cele mai salbatice vai prin chei din Romania. Muntii Almajului si Semenicului au culmile golase cu pasuni montane asemanatoare celor alpine.

au in vest Campia Lugojului si in est Depresiunea Hategului. Este flancat de munti ce depasesc 2000m la est sau 1000m la vest. La cumpana de ape intre Cerna si Timis se afla „Poarta Orientala” sau pasul de vale Domasnea. Muntii Poiana Rusca: (fig. raurile sculptandu-l numai partial si radial. ca in cazul Muntilor Banatului.8. din amonte de Turnu Severin. fara a-l rupe. Padesu. Culoarul are asezari mari. cu fanete. Aspectul sau este colinar. 61 .Defileul Dunarii intre Bozovici si Valea Cernei (cu o lungime de cca.100Km) este : Cea mai lunga vale transversala din Europa Are ingustimi de numai 150-170m (intre peretii povarniti a caror inaltime este de 300-400m). In albia fluviului sunt praguri sau gropi adanci numite „Cazane”. Culoarul Timis-Cerna Este orientat N-S si aproape rectiliniu .2) Sunt amplasati intre Culoarul Bistritei la sud si al Muresului la nord. cu o altitudine de 540m (pe vremea romanilor se numea „Porta Orientalis”). bogate. Inaltimea maxima este de 1374m in Vf. pasuni. livezi . Se constituie intr-un singur masiv muntos bombat.Teliuc. astazi intrate in domeniul Lacului de Acumulare de la Portile de Fier I ale hidrocentralei de mare putere cu acelasi nume. coline domoale alternand cu lunci sau vai largi (Cernei. dar si largiri de cca. B. s-a format prin ruptura tectonica. Este strabatut de cale ferata si sosea moderna. monolit. Sunt formati din sisturi cristaline si numai partial din calcare vechi . fierul de la Ghelar . cresc liber specii mediteraneene. sau marmura si minereul de plumb de la Ruschita (in sud) sunt de interes national. Timis + afluenti). 2Km.

Se invecineaza cu : Vaile Barcaului si Somesului . • Muntele Gilau se prelungeste in directia nord-estica a Bihorului. chei.la nord.1) C.la sud. dupa cum urmeaza : I. Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii apelor curgatoare. Culoarul Muresului.Trascaului 62 . care ii separa de Muntii Poiana Rusca . apar frecvent calcarele. In cadrul sau se afla „Poarta de Fier a Transilvaniei”.Muntele Mare de 1826m • la nord . (fig. 1849m. Grupa Muntilor Metaliferi . cu celebrul „targ de fete”.Sunt locuiti si circulati pana pe culmi. (La Voislava se gaseste mica). Grupa Bihor ♦ Este grupa centrala a Apusenilor. astfel : • la est . Dealurile de Vest si izolat Campia de Vest a tarii – la vest si cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei . generand: pesteri. in cadrul careia.la est.Muntele Vladeasa de 1836m. Culmile Muntilor Apuseni se dispun in jurul unui masiv central. Bihorul.3) Reprezinta grupa Carpatilor Occidentali amplasata la nord de Mures. ♦ Muntii grupei se dispun in jurul masivului central. Muntii Apuseni: (fig 8. fiind un con vulcanic stins • Muntele Gaina de 1467m. un pas de 700m altitudine care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului. In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla : II. Este o zona foarte locuita si cu traditii populare. Este cea mai extinsa grupa din Carpatii Occidentali. alaturi de sisturi cristaline si granite. avenuri. desi nu au pasuri sau trecatori decat marginal.

• apar ca un abrupt impunator spre Campia de Vest • la poalele lor. • In Muntii Trascaului (dintre Ampoi si Aries) pitorescul este sporit de ivirile de calcare. stanca formata din coloane verticale de bazalt (monument al naturii). numai punctiform atingand 836m in Vf. • aici se afla celebrele pesteri : Meziad si Vadu Crisului. situati: • intre Mures la sud si Crisul Alb la nord. poarta pe povarnisurile lor foarte line ogoare si fanete accesibile. Muntii Metaliferi. Curiozitati : ”Tara Motilor” reprezinta : masivele muntoase ale grupei Bihor. ♦ Muntii Codru – Moma. la Moneasa si Vascan se exploateaza calcare ornamentale. la nord. • au forma de culme cu spinarea lata ca un pod la 400-600m altitudine. Au numeroase iviri vulcanice tertiare din cadrul formatiunilor sedimentare cutate. calcare la nord si roci vulcanice la sud). conici ca niste vulcani stinsi ce sunt. la sud si Crisul Repede. pe un tapsan ingust. Vulcanismul tertiar ofera tot aici Detunata. la sud si Crisul Negru. situati: • intre Crisul Alb. 63 • . • au inaltimi reduse si sunt sculptati de ape in depresiuni locuite. de aici bogatia in minereuri neferoase (auroargentifere). Drocea. Grupa Muntilor Crisurilor este formata din : ♦ Muntii Zarandului.v.p. atingand 1112m in Vf. la nord. III. • sunt eterogeni d. ♦ Muntii Padurea Craiului.♦ Muntii Metaliferi si ai Trascaului se afla la sud de grupa Bihor. dar si Muntii Metaliferi si ai Trascaului. • sunt cei mai inalti dintre toti „munceii” Crisurilor.d. geologic (sedimentar. se afla podgoria Aradului. situati : • intre Crisul Negru. Plesu. valea Ariesului fiind numai axa acestei „tari”.

spre nord.intre subunitatile Muntilor Crisurilor se afla urmatoarele depresiuni ”golf”. cu valea Ariesului si prin Pasul Valisoara. la nord.Depresiunea Vad comunica prin pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin . Ultimele subunitati ale Muntilor Apuseni.Depresiunile Beius si Zarand comunica cu Depresiunile Gurahont si Brad . cu Depresiunea Brad. prelungiri ale Campiei de Vest. ambele incluzand la nord si est Depresiunea Simleului. De retinut ca: .♦ Muntii Plopis.central : Depresiunea Beius.Culoarul Muresului comunica prin pasul Bucium. pe valea Crisului Negru . astfel: .la sud : Depresiunea Zarandului. de 725m inaltime. situati : • intre Crisul Repede. pe valea Crisului Repede Aceste depresiuni situate in vestul Muntilor Apuseni comunica prin pasuri cu depresiunile interioare de mici dimensiuni. pe valea Crisului Alb . • sisturi cristaline si netezimi de campie. dispuse astfel de la sud spre nord: . 64 . la sud si Valea Barcaului. Este vorba despre Magura Simleului de 597m inaltime si de Culmea Mezesului. de 461m inaltime. au aspect de maguri putin inalte pierdute parca in Podisul Somesan.la nord : Depresiunea Vad. doar geologia lor asigurandu-le apartenenta la orogen. sau Borod.

Fig.1 Carpatii Occidentali – Prezentare generala (schita de lucru) 65 . 8.

Fig. 8.2 Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca 66 .

3 Munti Apuseni 67 . 8.Fig.

Asadar. cuprinse intre 6 si 9oC si precipitatiile de 800 – 1200mm/an. III. SOLURI. Vladeasa si Muntele Mare temperaturile medii anuale sunt negative. VEGETATIE SI FAUNA. iernile lungi si verile scurte. ♦ Influente colaterale : • In Muntii Poiana Rusca si in Muntii Apuseni se resimte influenta vestica. de munte. dar si prin ierni blande. ca in toata zona de munte. Apele freatice – sunt prezente. oceanica. mai calda decat cea a Carpatilor Orientali sau Meridionali. • In Muntii Banatului sunt evidente influentele mediteraneene prin doua varfuri cantitative de precipitatii : toamna si primavara. Apele de adancime – lipsesc. ZONE OCROTITE. lacurile (sunt numeroase si au cursuri semipermanente. Numai pe varfurile masivelor Bihor. O dovedesc valorile termice medii anuale. este deci o clima de munte mai blanda. Apele de suprafata – raurile. Carpatii Occidentali au cea mai blanda clima montana din toti muntii Romaniei. 6) Apele Carpatilor Occidentali I. dar sunt lipsite de continuitate. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 5) Clima Carpatilor Occidentali: ♦ Desprinsa din clima generala a tarii (temperat-continental de tranzitie) este specifica muntilor josi. In depresiuni si vai se produc inversiuni termice. care asigura un climat umed.CURSUL 9 CARPATII OCCIDENTALI (II): (CLIMA. APE. II. moderat termic. 68 .

Rameti si Les.Somesul Mic prin ramurile sale Somesul Cald si Somesul Rece. b. Almasul. Lacurile Carpatilor Occidentali: ♦ Naturale: sunt putine si apar pe calcare. Somesului sau Crisurilor. care strabate strabate Depresiunea Tara Motilor.pe Barzava la Valiug si Secu .in bazinul superior al Somesului Mic la Tarnita. celebrul afluent afluent al Muresului.Barcaul.Timisul cu afluentul sau Barzava. fie Muresului. .a. Apuseni . ♦ Din Muntii Apuseni izvorasc : . .pe Dunare la Portile de Fier I . Negru si Alb). Fantanele si Gilau . Banatului ♦ Antropice: acestea sunt numeroase si constituite mai ales in scopuri energetice. . care se varsa direct in Dunare.Ighiu si Varasoaia – M.Lacul Dracului si Ochiul Beu – M. toate Crisurile (Repede. mai ales: . Raurile : ce izvorasc din Carpatii Occidentali sunt tributare fie Dunarii.Campia Turzii si Campia Rameti in Apuseni .pe Crisul Repede si afluentii sai la Astileu. ♦ Din Muntii Poiana Rusca izvoraste Bega ♦ Din Muntii Banatului izvorasc: .Campia Nerei si Campia Minisului in Muntii Banatului De retinut ca Vaile Muresului si Dunarii sunt de mentionat deoarece ele sunt limite naturale in cadrul Carpatilor Occidentali. Multe rauri taie chei: .Nera si Carasul. dar si .Ariesul. 69 .

viezurele. etc.Cincis (sau Teliuc). esentele termofile urcand pe versantii insoriti. astfel: • pentru etajul padurii de foioase sunt specifice: mistretul.ursul. • In apele de munte: pastrav.pe Timis .Carpatii Occidentali reprezinta un adevarat castel de ape asigurand raurilor un debit permanent si potential energetic. etc.pe Cerna.Apartine: Etajului fagului pana la 1200m Etajului fag + rasinoase la si peste 1200m Etajului rasinoaselor – cel mai putin dezvoltat din toti Carpatii. • Pentru etajul de conifere: caprioara. 8) Fauna Carpatilor Occidentali : ♦ se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ii asigura hrana si adapostul. functie de conditiile locale de biotip. 7) Vegetatia Carpatilor Occidentali : . De retinut ca aceste etaje de padure se interfereaza altitudinal. lupul . cinteza. ♦ Animale de interes cinegetic: . porcul salbatic. veverita. clean. mreana 70 . etc. vulpea. in timp ce esentele de clima mai rece coboara pe vaile umbrite sau in depresiuni. ba chiar se inverseaza in depresiuni. • Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. caprioara si veverita – din etajul de conifere. • Patrunse din alte etaje sunt: iepurele – din silvo-stepa. la poalele Muntilor Poiana Rusca .Exista si alcuri antropice pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a unor asezari: . datorita altitudinii lor modeste.Trei Ape . cerbul. In concluzie : .

prin defrisare • resurse hidorenergetice 71 . Vadu Crisului. lipsite de humus. 10) Zone ocrotite in Carpatii Occidentali : ♦ Rezervatii floristice: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: . Meziad. Pestera Comarnic in Muntii Banatului.Intregalde in Muntii Apuseni . Ighiu.Cazane in Muntii Banatului . amestec. Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului in Muntii Apuseni. adica soluri podzolice.Muntele Vulcan. ♦ In muntii si munceii Carpatilor Occidentali: cambisoluri (adica soluri brune si brune acide). Detunatele si Bratca.Dealul cu Melci ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: ♦ Rezervatii paleontologice: 11) Resurse naturale in Carpatii Occidentali : ♦ Resurse de sol: • padurile de foioase.Pestera Vantului.Cetatea Devei in Muntii Poiana Rusca . . pe culmi.Padurea Bejan in Muntii Poiana Rusca . alternand cu primele iar mai sus. conifere • pasunile • fanetele si pajistile de munte.9) Solurile Carpatilor Occidentali : ♦ In etajele padurii: argiluvisoluri (adica soluri cenusii si brun-roscate). in Muntii Apuseni . apar spodosolurile.Cheile Turzii in Muntii Apuseni .

Huedin. Vascau (in Muntii Apuseni) ♦ Orasele au mai ales functie miniera. 72 . (in Muntii Banat). iar pe muntii propriu-zisi este de 25 loc/Km2.Zlatna. Brad. forestiera sau mixta.♦ Resurse de subsol: • Minereuri de fier • Minereuri complexe • Mercur • Molibden si wolfram • Bazalt • Granit . Moneasa si Vascau • Andezit • Calcar 12) Gradul de umanizare : ♦ Sunt cei mai populati munti din Romania pentru ca: ♦ Sunt usor de strabatut ♦ Au spatii largi de locuit ♦ Au climat bland ♦ Au resurse bogate si variate de sol si subsol ♦ In depresiuni densitatea populatiei depaseste 100 loc/Km2. ♦ Asezarile permanente urca pana la 1500-1600m (in Apuseni.Ruschita.Baita . Beius.Ghelar si Teliucul Inferior . de tip risipit pe munte.Savarsin. sau de tip rasfirat pe vai si depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii) ♦ Orasele apar numai in depresiuni: Anina. Campeni. Rosia Poieni .Izvorul Ampoiului . Baia de Aries (auroargentifere). Abrud. Zam • Marmura si calcare metamorfozate .Branisca .Deva . fie miniera. unde se atinge recordul carpatic) .Sandulesti ♦ Satele sunt mici. Resita-100000loc. ♦ Asezarile rurale au fie functie agricola.

a CURS 10 DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (I) PUNEREA PROBLEMEI. ♦ Din suprafata de 238391Km2 a Romaniei. datand din Precambrian (adica din Arhaic si Proterozoic) in cazul Podisului Moldovei. deci alpin.10. ulterior. adica 42%. considerate ca apartinand treptei a doua de relief a Romaniei.1). sa urmarim acum: 73 .PARTEA a II. al Podisului Mehedinti dar si al Dealurilor Vestice apartine insa orogenului carpatic. ♦ Caracteristicile acestuia reprezinta rezultatul evolutiei pliocencuaternare a scoartei terestre anterior constituite in aceste locuri si iata cum: • Din punct de vedere structural in fiecare unitate deluroasa exista un fundament vechi peste care. mai ales granitele). iar cea de-a treia campiile(fig. 18% podisurile. ♦ Ambele forme de relief fac trecerea intre munte si campie apartinand reliefului de talie mijlocie (200 – 1000m) al tarii. s-a depus o suprastructura sedimentara de varste si grosimi diferite • Fundamentul amintit apartine unor unitati geostructurale de platforma stravechi. Fundamentul Subcarpatilor. prima fiind muntii. SUBCARPATII (prima parte) Punerea problemei ♦ Sub denumirea din titlul cursului sunt reunite toate formele de relief colinar cu altitudini cuprinse intre 200 si 900-1000m. in timp ce Dobrogea de Nord are in fundament orogen hercinic (predominand rocile metamorfice si de eruptiv vechi paleozoic. din care 24% dealurile. Atat despre fundamentul adanc. precum si in cazul Podisului Getic. dealurile si podisurile ocupa 100000 Km2. al Dobrogei Centrale si de Sud.

exista o singura “secventa” subcarpatica interna. fauna. simetrica subcarpatilor Moldovei (fata de axa carpatica).Miocen . corelatia cu treapta reliefului montan imediat superioara. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA 1) Asezare. argile. vegetatie.cel al sedimentelor neozoice care alterneaza ca momente geocronologice (revezi scara geocronologica din prima parte a cursului de fata). secventa spatio-temporala a Orogenezei Alpine. etc. ulterior. Pe rama interna a Carpatilor Orientali. Vom incepe cu: B. incepand din Valea Moldovei la nord si sfarsindu-se in Valea Motrului la sud-vest (fig. clima. vor fi prezentate in cadrul tratarii unitatilor componente de deal si podis deoarece sunt specifice acestora si nu pot fi generalizate multumitor. deci in interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.argile.gresii. dar care se va prezenta in cadrul unitatii naturale careia ii apartine in mod natural. ape. nisipuri. al doilea . Celelalte caracteristici de relief sau de .peste acestea exista un strat superficial format din depozite nisipoargiloase si loessoide depuse ulterior de agenti externi. intr-un ultim “val” al Orogenezei Carpatice. peste fundament. 74 . pietrisuri si tufuri vulcanice – Pliocen . calcare depuse in . DEALURILE SUBCARPATICE. prin ritmul lor.• Suprastructura sedimentara depusa. limite : Subcarpatii reprezinta o unitate de orogen situata pe flancul exterior al Muntilor Carpati. Seriile depozitelor sedimentare Neozoice evoca. ea are doua “nivele de timp geologic” diferit in care s-au depus si anume: primul al sedimentelor paleozioco – mezozoice care apar discontinuu.1). 2) Caractere generale ale reliefului : • Trasaturile de relief ale Subcarpatilor exprima bine apartenenta lor la o regiune de incretire atasata genetic Muntilor Carpati. marne. astfel: .10.

avand un “relief caracteristic conform”.10. Subcarpatii au altitudini mari : 1018m Magura Matau. dispuse in structuri cutate (anticlinale si sinclinale). spre exterior.• Astfel. gresiile. • Fiecare subdiviziune majora a Subcarpatilor are alte caracteristici distincte. astfel : 3) Subdiviziunile Subcarpatilor sunt (fig. Exemple: la Targu Ocna. culmile alterneaza cu depresiuni pe un singur aliniament in cazul Subcarpatilor Moldovei sau pe doua aliniamente in cazul Subcarpatilor Getici si ai Curburii. • Rocile predominante sunt: conglomeratele. pietrisurile. etc. incepand de la contactul cu muntele. 996m in Magura Odobesti sau 911m in Culmea Plesu. argilele nisipurile. • In general relieful subcarpatic este adaptat la structura geologica. Ocnele Mari. marnele. dealurile fiind dezvoltate deci pe anticlinale. Teleaga. ceea ce ii face comparabili cu muntii mijlocii. Slanic. iar depresiunile pe sinclinale (exista insa si exceptii !) • O alta trasatura caracteristica este aceea ca.2) : • Subcarpatii Moldovei intre valea Moldovei si a Trotusului • Subcarpatii Curburii inter valea Trotusului si a Dambovitei • Subcarpatii Getici intre valea Dambovitei si a Motrului 75 . Uneori anticlinalele sunt patrunse din adanc de samburi de sare formand ceea ce geologii numesc“cute diapire”.

in petice. 504m. Limitele : Valea Moldovei la nord si valea Trotusului la sud. este situata intre Valea Moldovei si Valea Ozanei. ♦ Aliniamentul depresiunilor subcarpatice. cele pliocene aparand. 740m. • Dealul Corni. prin vestul exterm al Luncii Siretului. dar si pe Valea Casinului (cea mai populata). Carpatii Orientali la vest si Podisul Moldovei la est. • Dealul Barboiu. 603m. intre Saua Girov si Valea Bistritei. • Dealul Bahna (sau Runcu). dar si ai altor afluenti mici pe dreapta ai Siretului. Aceasta deprsiune trebuie considerata de trecere intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii. a Cracaului si a Bicazului inferior. in aceeasi dispunere de la nord la sud : • Depresiunea Neamt pe Valea Ozanei sau a Neamtului. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului.10. Sunt alcatuiti cu precadere din roci miocene. deoarece limita ei sudica formata de Culmea Ousorul (783m) si Platforma Zabrant se afla in Subcarpatii Curburii. in dispunere nord-sud : • Culmea Plesului.10. Subcarpatii Moldovei (fig. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului unita cu a Trotusului. 515m. • Culmea Pietricica.4) 76 . ♦ Aliniamentul culmilor subcarpatice.3) Se caracterizeaza printr-un singur sir de culmi si o singura serie de depresiuni.A. B. intre Saua Baltatesti si Valea Cracaului. • Depresiunea Cracau Bistrita pe Valea Bistritei. • Depresiunea Tazlau – Casin pe Valea Tazlaului unit cu Trotusul. Subcarpatii Curburii (fig. 915m. numai in sud.

Blidisel. Depresiunea Niscov si Depresiunea Podeni. Bisoca. Lopatari. Contactul cu muntele este ezitant. caracterizat prin doua aliniamente de culmi si doua de depresiuni. urmat de Salcia si Ciolanu cu inaltimi in jur de 700m. .Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic. care apartine zonei de tranzitie la Subcarpatii Moldovei. Raiuti. etc. 800900m. Ele se dispun de la nord la sud astfel: . Rachitas.Depresiunea Soveja. etc. in domeniul subcarpatic. Depresiunea Mera. cu inaltimi de cca. creand aici o “interferenta” Carpati– Subcarpati. apoi de Depresiunile Neculele. Dealul Blajeni.Depresiunea Vidra. Dealul Deleanu. • Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea aliniament depresionar. urmata la sud de Depresiunea Vrancei. Depresiunea Dumitresti. Dealul Istrita (numit si Dealul Mare. 700m. ♦ Aliniamentul depresiunilor Subcarpatilor Curburii : De la vest la est se succed doua siruri de depresiuni si anume: • Depresiunile submontane (in vestul grupei. ♦ Aliniamentul culmilor Subcarpatilor Curburii : • Primul sir de culmi (V) interioare: Ousoru. Limitele : Valea Trotusului la nord si valea Dambovitei la sud-vest. numai intre culmile Subcarpatice. Patarlage si Chiojd (aceasta din urma fiind limitata la est de Pintenul Ivanetu).Aceste depresiunji sunt adapostite spre est de 77 . Depresiunea Policiori. Dealul Bucovel. numit Pintenul Ivanetu (de inaltime 1021m). Dilma. Muntii Carpati la vest si Campia Romana la est. edificatoare fiind in acest sens patrunderea pintenului muntos din roci flisoide. 749m). intre munte si primul aliniament de culmi subcarpatice): . urmand marea curbura carpatica in celebrul “Cot al Vrancei” (care se refera deci la deformarea globala a unitatii montane si submontane). • Al doilea sir de culmi (E) exterioare : Magura Odobesti (996m). Toate culmile si depresiunile Subcarpatilor de Curbura sunt deformate pe directia NE-SV. Gurbaneasa.

10. cunoscut fiind “Muntele de sare”de aici. pe valea Teleajenului. .Depresiunea Vrancei – apare ca o “cetate naturala”. etc).Magura Odobesti si Dealul Istrita (sau Dealul Mare) sunt cunoscute pentruu podgoriile si vinurile sale de calitate.cel de-al doilea sir de culmi subcarpatice (Magura Odobesti. 78 .Depresiunea Valenii de Munte are iviri diapire la Slanic Prahova.intre Teleajen si Dambovita depresiunile au un caracter intracolinar si se desfasoara astfel dinspre est spre vest: Depresiunea ampla Valenii de Munte. intre munte la vest si dealurile Raiutu si Rachitis la est. Zabala. Particularitati ale naturii locului in aceste depresiuni : . precum si datorita patrunderii in domeniul lor a Campiei Ploiestilor . . .la vest de Teleajen.In Depresiunea Policiori – apar celebrii vulcani noroiosi. succesiunea culmilor si a depresiunilor se simplifica datorita ingustarii Subcarpatilor. De retinut (fig. strabatuta de cursul Putnei si al afluentului sau. Depresiunea Campina pe valea Prahovei si Depresiunea Pucioasa pe valea Ialomitei. .4) ca: . Loc de rezonanta istorica.

1 Romania – Unitatile majore de relief (dupa M.Ielenicz) Fig.2 Subcarpatii romanesti – Harta hipsometrica (dupa M. 10.Fig.Ielenicz) 79 . 10.

10.1 Subcarpatii Moldovei (schita de lucru) 80 .Fig.

10.Fig.4 Subcarpatii curburii (schita de lucru) 81 .

CURSUL 11

DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (II) SUBCARPATII (continuare) C. Subcarpatii Getici (fig.11.1)
Reprezinta cea de a treia subdiviziune a Subcarpatilor Romaniei. Se caracterizeaza printr-o delimitare neta fata de Carpatii Meridionali, dar si printr-o adevarata “sudura” a lor la Podisul Getic (fig.1). De aceea, unele dealuri ca: Dealul Negru, Dealul Barzei, Dealul Bran reprezinta marginea sudica a Subcarpatilor si, totodata, inceputul Podisului Getic. Limitele: Valea Dmabovitei la est, Valea Motrului la vest, Carpatii Meridionali la nord si Podisul Getic la sud. Culmile si depresiunile se succed similar Subcarpatilor Curburii si anume doua siruri de dealuri si doua de depresiuni, dupa cum urmeaza (de la est la vest): ♦ Primul aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul “Dealurilor Subcarpatice Interioare” se remarca prin : • Magura Matau • Dealul Carlige • Magura Slatioarei - 1018m inaltime - 871m - 767m

• Dealurile Gorjului sau Subcarpatii Gorjului enumerate de la est spre vest. ♦ Al doilea aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul “Dealurilor Externe” are urmatorele culmi mai semete: • Dealul Negru de 581m (in apropierea orasului Rmnicu Valcea) • Dealul Barzei de 560m inaltime si
82

• Dealul Bran, desi are numai 333m, sare semet deoarece se afla in marginea de nord a Podisului Getic. ♦ Primul aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici – se consituie din depresiuni de separatie, adica depresiuni submontane fata de Carpatii Meridionali, si sunt foarte populate inca din vechime. De la est la vest, ele sunt : • Depresiunea Campulung Muscel • Depresiunea Arefu - pe Arges • Depresiunea Jiblea - pe stanga Oltului • Depresiunea Horezu – pe dreapta Oltului • Depresiunea Novaci – pe Oltet • Depresiunea Tismana – pe Motru ♦ Al doilea aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici este format numai din depresiuni intracolinare, situate intre dealurile subcarpatice, cele mai mari fiind cunoscute sub numele de: • Depresiunile intracolinare dintre Arges si Dambovita (la est de Olt) • Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare (pe Jiu si afluentii sai confluente in aceasta depresiune) De precizat: Doua sunt marile depresiuni ale Subcarpatilor Getici si sunt situate la extrermitatile acestora, astfel : - Depresiunea Campulung, pe raul Targului si pe raul Argesel, la adapostul Muntilor Iezer si avand la sud Magura Matau (1018m). Depresiunea este plana, are aspectul unui camp intins, lung, axat pe Raul Targului (Campulung Muscel a fost prima capitala a Tarii Romanesti). - Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare, dezvoltata pe Jiu si afluentii lui, se afla la adapostul Dealurile Subcarpatice ale Gorjului in nord, la sud fiind limitata de Dealul Bran, slab cutat. In vest ea se desfasoara pana aproape de Motru, iar in est pana aproape de Gilort. Are o planeitate
83

- pe vaile Argeselului si a Targului

remarcabila (vezi numele) ; este intens locuita, Targu Jiu fiind orasul ei cel mai important. Concluzii : Subcarpatii reprezinta cea mai diversa si cea mai fragmentata unitate de relief a Romaniei, dar si cea mai intens valorificata de catre om, dupa cum o dovedeste istoria tarii. 4) Clima Subcarpatilor (date generale) : • Desprinzandu-se din clima tarii (temperat continentala de tranzitie), clima subcarpatica este clima treptei mijlocii de relief, a dealurilor, dar cu o multitudine de nuantari locale ale acestuia. • Doua sunt nuantarile meteo-climatice cel mai des intalnite si anume: blandetea termica in unele locuri si prezenta unor vanturi specifice, mai des decat a celor generale in altele. Asadar, este vorba de “efectul de adapost” si de “efectul de canalizare” a aerului pe anumite directii impuse de vai sau culmi (vezi foehnul subcarpatic de la Clima Romaniei). • Mersul multianual temperaturii aerului se incadreaza intre 8oC in Subcarpatii Moldovei si 10oC in Subcarpatii Getici. • Iarna temperatura medie lunara este intotdeauna mai mare in Subcarpati decat in Campia Romana, datorita adapostirii lor de catre Carpati si inaltimii lor care-I fereste de inversiunile termice din Campia Romana. • Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 600 si 800-900 mm/an (Subcarpatii de Curbura se situeaza insa sub aceste valori medii). • Vanturile : - Crivatul este un vant rece de NE-E, care afecteaza uneori, iarna, Subcarpatii Moldovei. - Vanturile de Vest creaza foehnul Subcarpatilor Moldovei si de Curbura, iar cele de nord creaza foehnul Subcarpatilor Getici In concluzie, daca vom considera clima Subcarpatilor drept o clima de tranzitie intre cea a muntilor si cea a podisurilor, atunci vom distinge doua etaje climatice si anume:
84

Baile Govora si Baile Olanesti). 5) Apele Subcarpatilor : Subcarpatii dispun de cele trei surse naturale de apa: rauri. pana la Curtea de Arges si pe Olt – lacuri hidroenergetice. cele mai importante se varsa fie in Dunare (Jiu. Putna (cu Zabala.Ceauru (hidroamelioratii) . Olt. Milcov. uneori sulfuroase (Pucioasa). Raul Doamnei. Ocnele Mari) sau cu proprietati curative (Baltatesti. Buzaul (cu Slanicul si Basca).: Elementele climatice se modifica pe etaje dupa cum s-a precizat in cadrul cursului de « Meteorologie si Climatologie ». Ramnicul Sarat. Susita. Bistrita si Moldova). Argesel si Dambovita (la extremitatea estica a Subcarpatilor Getici). ♦ cele mai cunoscute rauri care traverseaza Subcarpatii sunt : Jiul cu Motru si Gilortul. Ramna). Susita. Obs.in masive de sare: Slanic. ♦ Sunt abundente. Trotus. ♦ dintre aceste rauri. majoritatea traverseaza Subcarpatii. Argesul cu afluentii sai Valsan. Lacurile: ♦ Naturale: . Trotus (cu Tazlau. Sarat. cu Oltetul si afluentul acestuia Cerna. Raurile : izvorand din Carpati. ape subterane. Apele subterane: ♦ Se impart in freatice si de adancime. Casin si Oituz). Rm. c. Arges si Ialomita). Bistrita (cu Cracaul) si Moldova (cu Ozana) ca limita nordica a Subcarpatilor. Teleajen si Cricovul Sarat). a. alteori sarate (Slanic.-etajul dealurilor inalte (> 500m) cu o clima mai racoroasa si -etajul dealurilor joase si a depresiunilor subcarpatice (<500m) cu o clima de adapost. b. Ocnele Mari. Raul Targului. ♦ Antropice: . Telega. de unde mai primesc numai afluenti minori. Oltul cu Topologul sau. lacuri. ♦ tot atat de cunoscute sunt: Ialomita (cu afluentii sai Cricovul Dulce si Prahova unita cu Doftana. 85 . fie in Siret (Buzau.Vidraru – pe Arges.

s-ar fi etajat dupa nevoile de caldura si umiditate.a fost aproape total inlocuit de culturi. de aceea nivelul sau poate avea fluctuatii mari (vezi Subcarpatii Curburii). ocupand totusi o fasie ingusta la contactul cu campia (unde este cazul) sau se dispune pe dealuri si in depresiuni. . permitand culturile de pomi fructiferi. clima si roca. vegetatie de lunca si elemente sudice: liliac slabatic. ♦ Etajul stejarului .apartine Subcarpatiilor de Curbura.pe vai. vita de vie. in mare masura. iar din padurea de conifere coboara caprioara. De retinut ca specii specifice foioaselor: mistretul. astfel: .. cartof.spre munte. ♦ Padurea de amestec (fag+stejar) – intre 400 si 600m. stejar balcanic. 8) Solurile Subcarpatilor In corelatie cu vegetatia. iar la vest de Olt sau enclavic in Subcarpatii Curburii. la fel ca mai sus. se disting: . vulpea. 7) Fauna Subcarpatilor ♦ In linii mari este fauna padurilor de foioase. mreana. din silvostepa apare iepurele. etc. lupul. etc. etc.urca din campie pana la inaltimi de 500m . urca gorunul in asociatie cu carpenul. pe substrat argilos si . teiul. ea este insa diminuata de interventia omului. 86 . etc. pe dealurile mai inalte si impadurite Aceste doua tipuri prezinta fertilitate medie. ♦ In rauri are conditii favorabile cleanul.argiluvisoluri: soluri brun roscate si cenusii. 6) Vegetatia Subcarpatilor Vegetatia naturala.spre sud.cambisoluri: soluri brune si brune acide. ulmul. migdalul. astfel: ♦ Etajul fagului . veverita. cerul si garnita (specii termofile) dar si stejar pedunculat . ♦ Vegetatia azonala. ♦ Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoare. daca nu ar fi fost anulata de om. cinteza. este discontinua. etc. dar apare si pe dealurile inalte ale celorlalti Subcarpati. viezurele. etc.♦ Acviferul freatic se alimenteaza preponderent din precipitatii. etc.

sau in zona Alunu.In Subcarpatii Curburii:. in unele depresiuni (cernoziom levigat). Beresti la limita cu Podisul Getic. de la Ticleni pana la Moinesti. Subcarpatii constituie un teritoriu de populare straveche.Tazlau • Ape minerale ♦ Resurse de suprafata: • Resurse forestiere. chiar si in conditiile actuale.molisolurile se intalnesc rar. • Sare . in care densitatea este de 100 – 150loc/Km. 9) Zone ocrotite ♦ Rezervatii de flora si fauna: .Slanic (carst in Muntele de Sare). fond funciar • Climat de crutare – deci potential climato-turistic • Obiective turistice – naturale si culturale 11) Gradul de umanizare Datorita conditiilor naturale foarte favorabile. • Gaze asociate . dar si datorita resurselor importante. Slanic. Targu Ocna. • Potasiu .in bazinul Arges – Buzau.. activitatea economica fiind vizibila .in toate unitatile • Lignit . Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Mici (jud. teritoriu in care astazi exista asezari omenesti de referinta.Ocnele Mari. Satele sunt de asemenea mari.in toate unitatile. cu functiuni mixte.. continua.In Subcarpatii Getici: .Buzau) ♦ Rezervatii geologice si paleontologice: ..In Subcarpatii Moldovei:. 87 .Pietricica si Cozla (paleontologice) ♦ Rezervatii geologice: . mari orase.Albesti (calcarele de Albesti) langa Campulung Muscel 10) Resurse naturale ♦ Resurse subterane: • Petrol .

11.1 Subcarpatii Getici (schita de lucru) 88 .Fig.

.ca o bordura deluroasa – in vestul Carpatilor Occidentali.granita tarii cu Yugoslavia : .Carpatii Occidentali 3) Geologia Dealurilor de Vest: 89 . de unde vine si discontinuitatea Dealurilor de Vest amintita anterior. cu altitudini de 150-300m. limite : Dealurile de Vest poarta acest nume datorita pozitiei geografice in cadrul tarii.Campia de Vest . aceasta din urma patrunzand uneori pana la poalele Carpatilor Occidentali. adica la poalele Muntilor Banatului si Muntilor Apuseni : ♦ limita nordica ♦ limita sudica ♦ limita vestica ♦ limita estica 2) Relieful Dealurilor de Vest: ♦ Dealurile de Vest prezinta un relief usor ondulat. cu dealuir domoale.Valea Somesului . precum si datorita genezei lor diferite de cea a Subcarpatilor (cu toate ca fac parte din aceeasi treapta de relief: dealurile). ♦ Dealurile de Vest constituie o unitate de tranzitie intre munte si campie. Apar ca o bordura deluroasa (a Carpatilor Occidentali) de latimi variabil si pe alocuri discontinua.CURSUL 12 DEALURILE DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. rar depasind ultima valoare. Sunt dispusi .

iar 90 . ♦ Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa pliocena) : argile.intre Somes si Crasna ♦ Dealurile Crasnei.intre Crisul Repede la nord si Crisul Negru la sud . dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite din straturi sedimentare recente . dar si ivirea unor roci vulcanice.♦ Din punct de vedere geologic. gresii. Dealurile Salajului . a unor “maguri ” de roci dure permo-mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin. ♦ Caracteristica este prezenta. pietrisuri. nisipuri. toamnele sunt ploioase. Iernile sunt blande.intre Mures la nord si raul Bega la sud ♦ Dealurile Buziasului (368m) si Dealurile Tirolului flancheaza la nord si vest Muntii Banatului 5) Clima Dealurilor de Vest: Desprinzandu-se din clima generala a tarii (care este temperat continentala de tranzitie). clima Dealurilor Vestice este tipica pentru treapta dealurilor. marne. ♦ Dealurile dintre Mures si granita sudica beneficiaza de influentele climatice mediteraneene si de aceea temperaturile sunt mai ridicate.intre Somes la nord si Crisul Repede la sud ♦ Dealurile Ghepisului . Dealurile Oradei. 4) Subdiviziunile Dealurilor de Vest: se pot urmari in fig. aduse de rauri din timpul Neogenului pana in timpuri recente. iar precipitatiile anuale altfel repartizate. din loc in loc. unele portiuni constituie depuneri piemontane.intre Crisul Negru la nord si Crisul Alb la sud . apar ca o treapta ingusta la poalele Muntilor Codru-Moma ♦ Dealurile Lipovei .12. apar ca o treapta larga la poalele Muntilor Padurea Craiului ♦ Piemontul Codrului . dar evident nuantata. avand un maxim de toamna tarzie si un altul de primavara.1 de la nord spre sud dupa cum urmeaza ♦ Dealurile Salajului (dupa unii autori) . dupa cum urmeaza : ♦ Dealurile dintre Somes si Mures resimt substantial influentele oceanice si de aceea au un climat umed si moderat termic.

apar in zona faliilor.primavara este cu 10-14 zile mai timpurie decat in Subcarpatii Moldovei. .Dintre lacuri. Raurile : ♦ Sunt numeroase si permanente raurile care. de langa Oradea. etc. cu un grad mare de fertilitate).soluri azonale . b.numai in depresiuni si pe treptele joase ale unitatii. 7) Solurile : In stransa corelatie cu roca. izvorand din Muntii Carpati. apele si clima locului.argiluvisoluri .Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9 si 10oC. ♦ Apele termale folosesc la terapie. dar si cu vegetatia care le-a creat. termoficare. Crisurile (Repede. adica la limita dintre Dealurile de Vest si Campia de Vest. sere. spre campie (cernoziom. 91 .predominante (brun roscate de padure pe dealuri). valorile crescand de la nord spre sud. ♦ Foarte cunoscute sunt cele bicarbonatat sulfurate de la Baile Felix si Baile 1 Mai. Timisul. Carasul.Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600 – 700 mm. . Lacurile: .Vanturile dominante sunt cele de vest – nord-vest. 6) Hidrografia in Dealurile de Vest: a.molisoluri . cernoziom levigat. Barzava. aducatoare de precipitatii in toata partea de vest a Romaniei. pe aliniamentul Timosoara – Oradea – Satu-Mare. spre exemplu. ♦ Cele mai cunoscute sunt : Somesul.de lunca. . Apele subterane: ♦ Cele cu caracter termal si mineral. . Barcaul. cel mai cunoscut este lacul termal Petea. Muresul. traverseaza de la est spre vest Dealurile Vestice. c. . solurile Dealurilor de Vest sunt de urmatoarele tipuri: . Negru si Alb). Bega.

in bazinul Barcaului (la Voivozi. cu 25 – 50 loc. vulpe. ea mai exista. padure. 10) Zone ocrotite . . • Lignit . ea. Borumlaca) • Bazalt . spre munte). initial. apartine padurii (de stejar. de tip rasfirat printre gradini si vii.Astazi. omul a populat Dealurile de Vest inca din trecutul indepartat. 500 – 1500 loc./Km2. 92 . cu >150000loc. decese si mai ales emigrari). Este cea a padurii de foioase acolo unde.in Dealurile Lipovei (la Lucaret).8) Vegetatia : Desi zona este aproape integral luata in folosinta.in Dealurile Oradei (la Suplacu de Barcau). densitatea medie in Dealurile Oradei este de 100 150 loc.rezervatia de flora si fauna de la Baile 1 Mai. 9) Fauna : respectiv: mistret. insular. Satele sunt mici si mijlocii (500 loc.Date fiind conditiile naturale foarte bune si resursele bogate.Nu exista insa orase (ele fiind marginale – vezi Baia Mare.)./Km2 (din natalitate scazuta.Buzias ♦ Resurse de suprafata: sol fertil.). . Din domeniul silvostepei mentionam iepurele si numeroase specii de pasari. • Ape minerale . lup. cu extindere mai mare spre est. viezure. 11) Resurse naturale ♦ Resurse de subsol: • Petrol .. dar numeroase. Varzari. dar si silvostepei care patrunde tentacular dinspre campie (vezi prezenta Stejarului pufos si a celui brumariu in silvostepa). spre exemplu. clima buna 12) Gradul de umanizare . Singura exceptie: Dealurile Banatului.

Fig. 12.1 Dealurile si Campia de Vest (schita de lucru) 93 .

in sud-estul exterm al Romaniei. inaltate ulterior si fragmentate.Fragmentarea reliefului actual este moderata (adica raportul intre suprafata podurilor interfluviale si culoarele vailor este in favoarea podurilor !). Singur Podisul Dobrogei nu se plaseaza ca treapta „imediata” de relief in jurul lantului amintit. PODISUL MEHEDINTI Punerea problemei : Cu exceptia Podisului Transilvaniei.Au versantii povarniti.CURSUL 13 UNITATEA DE PODIS EXTRA SI INTRACARPATIC PUNEREA PROBLEMEI. Astfel. Elemente definitorii pentru cele cinci unitati de podis: . atribuirea unor asemenea denumiri intervine numai prin extinderea de sens a unei notiuni de baza (cea de podis) deoarece nu ne vom apleca acum asupra tuturor acestor cazuri. iar energia majora de relief este > 100m. mai ales. Podisul Mehedinti si Podisul Getic se afla in sudul lantului CarpatoSubcarpatic. toate celelalte unitati de podis sunt extracarpatice (vezi figura cu relieful tarii). . iar Podisul Moldovei la est de acesta. ci se afla „peste Dunare”. desi aceasta apartin unitatilor de deal.Au interfluviile extinse si plate. . care este situat in centrul tarii (si ocupa 78% in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei careia ii apartine). etc.. 94 . monoclinate de eroziune veche sau pe vechi campii acumulative piemontane. De retinut : In denumirile geografice locale apare adesea numele de „podis” pentru unele mici suprafete plane.S-au constituit pe structuri geologice tabulare. comparativ cu unitatile de deal. . cum ar fi „Podisul Lipovei”.

A. de tipul: • vai cu chei : .Platforma Strehaia a Podisului Getic: ♦ la vest . PODISUL MEHEDINTI(fig.1).Ponoare • depresiuni carstice si sohodoluri (vai ale caror ape dispar in subteran) ♦ Podisul Mehedinti are un aspect de platou adanc fragmentat de ape. 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Podisul Mehedinti are un pitoresc unic prin formele de relief specific rocilor majoritare. Podisul Mehedinti dovedeste ca apartine unitatii de orogen a tarii.1) 1) Asezare. 800m.13. ♦ Geologia lui impune o geomorfologie unica. cu inaltimi de 500-600m. cu inaltimi de cca. din punct de vedere fizico-geografic.Topolnita (printre cele mai mari din Romania) • poduri naturale : . limite : Aceasta unitate geografica este bine individualizata in sud-vestul Romaniei. ♦ Mica depresiune a Severinului si Dealurile Cosustei despart Podisul Mehedinti de Platforma Strehaia (apartenenta la Podisul Getic) (fig. asadar este un produs al orogenezei alpine.Topolnita si Cosustea • pesteri : .13.Cursurile urmatoare vor trata.Valea Dunarii ♦ la est . toate cele cinci mari podisuri (cel de-al cincilea in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei).Valea Motrului su Subcarpatii Getici 2) Apartenenta geologica : ♦ Fiind constituit din sisturi cristaline si calcare. din care rasar numai cateva maguri calcaroase. avand ca limite : ♦ la nord .Muntii Mehedinti (printr-un abrupt de sute de metri) ♦ la sud . frecvente fiind formele carstice. 95 .

sau Cosustea (in Motru).) c. Asadar el nu furnizeaza alimentare unor rauri de suprafata. Podisul Mehedinti este strabatut de rauri mici : Topolnita. existand o alternanta a gorunetelor cu fagetele. carpinita. b. care izvorasc. etc. de regula. 7) Fauna: 96 . . fapt specific structurilor carstice sau cristaline. evidenta mai ales in regimul precipitatiilor. Raurile : Cu exceptia fluviului Dunarea (din limita vestica) si a raului Motru (din limita estica). dar cu o nuantare neta mediteraneana. blande iarna dar destul de indraznete vara. cu doua maxime : de toamna si de primavara. etc. Specificitati : cunosc o mare extindere tufarisurile. 6) Vegetatia: Podisul Mehedinti se inscrie in domeniul natural al padurii de foioase. alcatuite din elemente termofile : liliacul salbatic (apare ca o adevarata padure in apropierea podului natural de la Ponoare). in decembrie si mai. Apele subterane: ♦ Sunt discontinue. caracteristica treptei de relief a dealurilor inalte.Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm (descrescand valoric spre Podisul Getic) cu doua maxime.M. Lacurile: ♦ Naturale: de tip carstic cu caracter temporar: Zatonul ♦ Antropice: marginal Portile de Fier I (care nu apartine P. din Muntii Mehedinti. astfel : -Temperatura medie anuala este de 9 – 10oC.4) Clima: Este temperat continentala de tranzitie. dar si mai mare de 10oC in sudul Podisului Mehedinti. acesta inscriindu-se astfel in zonele cu cele mai mari temperaturi medii anuale din Romania. Bahna (in Dunare). mojdreanul. dupa cum s-a mentionat anterior. 5) Apele: a. Expresive sunt si valorile termice..

Punctul fosilifer de la Bahna 10) Grad de umanizare: Exista discrepante intre podisul propriu-zis.Pestera Topolnita ♦ rezervatie de peisaj si flora . etc. etc. 9) Zone ocrotite: In Podisul Mehedinti exista cateva rezervatii naturale. vulpea. broasca testoasa. 8) Solurile: Predomina argiluvisolurile./Km2. viezurele. respectiv solurile cenusii si brun roscate. vipera cu corn. numeroase pasari. deoarece interactiunea componentelor proprii de mediu este tributara influentelor meteoclimatice mediteraneene. cu o fertilitate mijlocie. mai pregnante aici decat oriunde. Zona de podis este in declin demografic de decenii. In loc de concluzii: Podisul Mehedinti este una dintre cele mai interesante unitati naturale din Romania.Podul natural de la Ponoare impreuna cu padurea de liliac din aceasta zona ♦ rezervatie paleontologica .Fauna naturala ar fi cea apartinand padurii de foioase: mistretul. lupul. necesitand ingrasaminte si agrotehnica speciala. Specificitati actuale : traiesc liber elemente termofile ca : scorpionul. unde densitatea este de 25-50 loc. unde densitatea este de 100-150loc.. intre care : ♦ rezervatie speologica . 97 ./Km2 si Depresiunile Bahna si Severin.

Fig.1 Podisul Mehedinti 98 . 13.

Valea Dunarii si Campia Romana intre Dr. fig.1. in continua retragere in acea perioada – este vorba de “pietrisuri de Candesti” 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Intregul podis are o inclinare lina pe directia nord-sud. PODISUL (PIEMONTUL) GETIC 1) Asezare. situat la sud de Subcarpatii Getici este strans legat de acestia. Tr. stratele de carbune) s-au depus in ultima parte a Pliocenului pe un fundament cristalin. Severin si Plenita (Campia Blahnitei) ♦ la est .Valea Dambovitei 2) Geologie : Stratele sedimentare de rezistenta diferita (argile. depuse de raurile care se varsau in lacul Campiei Romane. pietrisuri. ♦ Inaltimea lui medie este de 600-700m in nord si de 200-300m in sud. Toate aceste sedimente sunt acoperite cu pietrisuri. pe alocuri linia de demarcatie fiind greu de stabilit datorita continuitatii cuverturii pietrisurilor de Candesti (cuaternare) mai groase intre Dambovita si Oltet.Campia Romana de la Drobeta Turnu Severin-Craiova-SlatinaPitesti-Gaesti ♦ la vest . ∗ 99 . Limitele Podisului Getic sunt : ♦ la nord . limite : Podisul sau Piemontul∗ Getic. marne.Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (in sud-vestul extrem) ♦ la sud . denumirea mai recenta de “Piemont Getic” exprima direct anumite particularitati morfogenetice ale acestei unitati geografice de podis. gresii moi. nisipuri.CURSUL 14 B.14.

Gilortul) il divizeaza in dealuri alungite. cu spinari domoale.Platforma (Piemontul) Argesului (772m) intre raul Arges la vest si Argesel la est. avand valori termice anuale usor mai ridicate decat in Subcarpati. b) la vest de Olt : . . Jietul. precum si Jiul cu Motru. est si sud. astfel distingandu-se: Subdiviziunile : a) la est de Olt : . este situata intre Motru la est si Campia Blahnitei la vest (aceasta din urma fiind o subunitate a Campiei Romane). astfel dupa cum reiese din: temperatura medie anuala : 10 – 11oC precipitatiile medii anuale : 500 – 700 mm/an In vestul extrem se resimt influente climatice mediteraneene. 400m in nord) cu doua subunitati : platforma (Piemontul) Husnitei si al Balacitei . Raul Doamnei. iar precipitatii ceva mai scazute decat acestia. precipitatiile scazand de la vest la est. 5) Apele: 100 . (climat desprins din clima generala a tarii.Platforma (Piemontul) Jiului sau “Dealurile Jiului” (>417m in nord) intre raul Gilort la est si Motru la vest. Raul Targului. 4) Clima: Podisul (Piemontul) Getic se inscrie in domeniul climatului de dealuri.♦ Vaile care il strabat: Argesul cu Valsanul.Platforma (Piemontul) Candesti (745m) situata intre Dambovita la est si Arges la vest. . strabatuta median de raul Oltet. care este temperat continentala de tranzitie). prin ierni blande. In rest este evidenta interferenta circulatiiilor atmosferice de vest.Platforma (Piemontul) Strehaia (cea mai putin inalta subunitate avand cca.Platforma (Piemontul) Cotneana (657m) intre raul Arges la est si Olt la vest. .Platforma (Piemontul) Oltetului (>640m in nord) intre Olt la est si Gilort la vest. Argeselul. . prin ploi de toamna si de primavara.

iar la est de acesta si pana la Arges practic sa lipseasca. Raurile : Sunt numeroase raurile care traverseaza unitatea si anume : Dambovita in extremitatea estica . Pajistile silvostepei sunt alcatuite in special din graminee : colilia. 6) Vegetatia: Vegetatia este naturala. Teleorman. etc. in scopuri energetice sau de de folosinta locala c. vulpea . b. in mare parte tinand de padurea de foioase si de silvostepa si poate fi astfel caracterizata: in nord a fost domeniul padurii de foioase (amestec). mojdrean. etc.sunt numeroase. Luncavat. Apele freatice: Grosimea mare a depozitelor. din silvostepa : iepurele. Lacurile: ♦ Naturale: . Valsan. etc. 8) Solurile: 101 . in rest silvostepa cu palcuri de stajar pufos si brumariu.nu exista ♦ Antropice: . etc. Sunt frecvente elementele floristice termofile. . ca si in cazul Podisului Mehedinti (liliacul salbatic. care seaca vara. Raul Targului. Arges cu afluentii sai : Argesel. Bratia (cu o piata de adunare a apelor la Pitesti) . Desnatui. precum si permeabilitarea lor buna face ca apele freatice sa fie slab reprezentate (din lipsa unui strat continuu de argila) la vest de Olt. etc.a.. Exista unele rauri mici care izvorasc din Podisul Getic si anume : Cotmeana. 7) Fauna: Este cea care tine de domeniul padurii : mistretul. Jiul cu afluentii sai : Gilort. viezurele. Vedea. Tismana si Motru. Oltul cu afluentii sai : Topolog. Amaradia (pe stanga). Raul Doamnei. negara. Oltet si Cerna lui.). Sunt si numeroase pasari.

la contactul cu Campia Romana. adica cenusii. Pe interfluvii densitaeta este mai mica (sub 50 loc. Fig. cernoziomuri. brun roscate. 9) Grad de umanizare: Populatia are o densitate cuprinsa intre 75-150 loc./Km2).1 Podisul Getic 102 . cu totul accidental. 14.Predomina argiluvisolurile. caroara li se adauga solurile brune si./Km2 (mai mare la est de Jiu) concentrarile acestea valorice fiind pe vai.

15. avand urmatoarele limite : ♦ la nord .Grupa nordica a Carpatilor Orientali pana la Valea Moldovei. 103 .Valea Prutului (fig. limite : Podisul Moldovei se afla in estul tarii (fig.15. ceea ce explica si inclinarea tuturor stratelor neozoice superficiale ale Podisului Moldovei in aceeasi directie sudica.Campia Romana (prin subunitatile sale Campia Siretului Inferior si Campia Covurlui) ♦ la vest .CURSUL 15 C.1). peste care s-au depus straturi paleozoice si mezozoice. ♦ Fundamentul partii sudice este constituit dintr-o prelungire scufundata a ariei hercinice nord-dobrogene (datand din paleozoic). care s-a retras continuu spre sud. realizand impreuna o adevarata „stiva” de straturi orizontale. iar apoi de aici spre sud Subcarpatii Moldovei ♦ la est . 1) Asezare.granita de stat ♦ la sud . PODISUL MOLDOVEI Podisul Moldovei este cel mai intins podis al Romaniei. ♦ Peste aceste vechi structuri geologice profunde s-au depus sedimentele neogene ale Marii Sarmatice.1) 2) Geneza si petrografie : Peste un fundament stravechi si complex s-au depus starturi sedimenare neozoice : ♦ Fundamentul cel mai vechi se afla in nordul Podisului Moldovei. cu „scutul moldo-podolic” – format din cele mai vechi roci: in baza granite precambriene.

Intre aceste culmi deluroase se afla inseuari de relief. prezinta aspecte fizico-geografice diferite in cuprinsul sau. in legatura cu aceasta inclinare. succesiunea de cueste.♦ Rocile straturilor superficiale sunt: argile. dar in sudul Dealului Mare. de aceea ele pot fi prezentate numai separat.Harlau (593m) care apartin tot unitatii numite Podisul Sucevei. adica de povarnisuri in panta mare. depresiuni sau culoare largi de vai. ♦ Depresiuni : Depresiunea Radauti intre Dealul Zaranca si Podisul Sucevei. urmate de dealurile Podisului propriu-zis al Sucevei care atinge 688m in Dealul Ciungi. orientate invers inclinarii straturilor (vezi cursul de „Geomorfologie ”). dispuse de la nord spre sud astfel : ♦ Dealurile Zaranca sau Dragomirnei (522m) in nord. dupa cum urmeaza : ♦ Inseuari : Saua Bucecea pe stanga Siretului. ♦ Caracteristica este. marne. Are inaltimi cuprinse intre 450 si 600m. Vaile Sucevei si Siretului compartimenteaza acest podis in mai multe unitati deluroase care alterneaza cu depresiuni sau lunci largi. Pe partea stanga a Siretului se afla culmile Dealul Mare . ♦ Raurile mari ale Podisului Moldovei au o directie NV-SE si curg aproape paralel unele cu altele. pe subdiviziuni : a) Podisul Sucevei se afla intre Carpatii Orientali la vest. nisipuri. gresii. 104 . dar trece de valea Siretului la Est (fig. cel mai intins podis al tarii. 3) Caracterele generale ale reliefului: Podisul Moldovei. Aceasta a doua unitate deluroasa se afla intre apa Moldovei la nord si cea a Moldovei la sud. apa Moldovei la Sud.1). sunt roci moi care permit alunecari de teren si o eroziune de suprafata intensa. intre valea Siretului si valea Sucevei. la nord de Dealul Mare si Saua Ruginoasa tot pe stanga Siretului. calcare .15.

Campia Moldovei era o pasune uriasa pentru herghelii de cai imense. loc de iernat pentru oi. . . de aceea dealurile sunt tesite. b) Campia Moldovei (Jijiei) . . fata de restul Podisului Moldovei. aici existau codrii vestiti de fag.In sec. .Pe vremea lui Cantemir. .Podisul Sucevei. de unde si numele sau. . impropriu unei subdiviziuni de podis.Este formata din dealuri line.Implicit. odinioara. numai in Dealul Cozancea si in Dealul Ibanesti depasindu-se inaltimea campiei – de 200m.Reprezinta subunitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei. precum si culoarul Moldovei. Baseul. la Suceava se conserva ruinele unei cetati inaltate in secolul XIV. motiv pentru care locuitorii le-au stavilit din timpuri vechi. creand functionalele „iazuri” (Sitna. iar vaile largi.Are nisip cuartos la Miorcani. iar la sud trece de apa Bahluiului. solurile silvostepei sunt fertile. . . scunde.Apele care o strabat seaca vara.Este o zona agricola importanta pentru Moldova.Precumpanesc argilele si marnele.Vegetatia specifica naturala a fost cea a silvostepei. . .♦ Culoare de vai : Culoarul vaii Suceava si Culoarul Siretului intre componentele sale colinare. . de aceea. ca Siretul si Harlaul . dand impresia unei campii usor ondulate. XIX a fost luata in cultura. iar in timpul iernii.Clima este mult mai secetoasa decat in Podisul Sucevei. etc. Este leaganul vechii «Tari a Moldovei ». In afara acestora au fiintat cetati vechi si orase de resedinta.Este situata in estul Podisului Sucevei. .Este foarte bine populat si gospodarit de bucovineni. la nord avand limita Prutul. pe Prut si tot in malul Prutului are gips si calcar. oprindu-se in cuesta nordica a Podisului Barladului. 105 . aici fiind primele ei capitale : Baia si apoi Suceva. avand un climat local mai rece si mai umed dect restul unitatii si anume de nuanta scandinavo-baltica este favorabil fagului.) . astazi palcurile de padure fiind rare. la extermitatea sudica a Podisului Moldovei.

Astazi padurile se mai impun in peisaj numai in zona sa nordica numita si Podisul Central al Moldovei. De retinut : Toate cele trei subunitati tratate a.b. in continuarea Dealurilor Falciului si nu au decat inaltimi de 200-228m.In trecut Podisul Barladului era intens impadurit. in sud facandu-si aparitia din ce in ce mai mult nisipurile. Ulterior inaltimile descresc spre sud pana la 200m in Podisul Covurluiului (numit si Dealurile Berestilor).Este alcatuit din roci variate : calcare oolitice.Este situat in sudul primelor doua si este cel mai extins ca suprafata. situata intre Dealurile Falciului la vest si valea Prutului la est. se afla la sud de Beresti. . gresii si argile in partea sa nordica mai inalta.15. desi prezinta multe diferentieri de peisaj. numit si Dealurile Berestilor.c) Podisul Barladului (fig. ♦ Colinele Tutovei se afla intre valea Barladului la est si valea Siretului la vest.c sunt entitati fizico-geografice nete ale unei singure unitati mari de podis din Romania. cu urcusuri grele si o circulatie anevoioasa intre interfluviile sale inalte si vaile cu pereti abrupti. aici existand un aliniament de cueste. . la nord aflandu-se Podisul Central Moldovenesc. .Este mai inalt in nordul sau atingand 561m in Dealul Dorosan. .Subunitatile Podisului Barlad dispuse de la nord la sud sunt : ♦ Podisul Central Moldovenesc se desfasoara intre cuesta Iasului la nord si latitudinea Vasluiului in sud. . anume Podisul Moldovei. Aici predomina inaltimi de 400-500m datorita prezentei unor roci mai dure. ♦ Dealurile Falciului se afla intre valea Barladului la vest si Depresiunea Elanului la est. 4) Clima: 106 .Podisul Barladului este o regiune greu de taversat. ♦ Podisul Covurlui.1) . la nord fiind tot Podisul Central Moldovenesc. ♦ Depresiunea Elanului este urmatoarea subunitate spre sud.

Raurile tes aici o retea relativ bogata. ♦ Podisul Barladului este udat de apa Barladului si a afluentilor sai. astfel : Campia Jijiei (a Moldovei) are precipitatii de campie.lipsesc ♦ Antropice sunt constituite fie in scopuri energetice. de tip central european. de continentalism este evidenta). Lacurile: ♦ Naturale:. Temperatura medie anuala : 8 – 9oC Precipitatii medii anuale : 500 – 700 mm/an Exista nuantari evidente. In concluzie. deal. 107 . Zeletin. etc. scurti si semipermanenti ca: Vaslui. 222 m3/s. ca cele de pe Siret (Galbeni. de aceea temperatura sa medie multianuala este de 8.Podisul Moldovei are climatul treptei altitudinale a dealurilor joase (este deci un climat temperat de tranzitie. adunand afluenti ca Suceava cu Sucevita si Moldova cu Moldovita si alti mici afluenti. Crasna. partea nordica si de vest a Podisului Moldovei sunt mai umede si mai reci. b. Racaciuni. In schimb Podisul Sucevei are influente baltice. care se exprima specific pe fiecare treapta altitudinala de relief : munte. campie). Tutova. Beresti). Racova.5oC. afluent al Jijiei. care are o vale larga si un debit mare. cel mai cunoscut fiind iazul Dracsani. partea cea mai sudica a Podisului Barladului are caracteristici mai evidente ale unui climat de campie (adica nuanta de ariditate. afluent sudic al Prutului. si de paraul Elan. ele sunt foarte numeroase. fie pentru regularizare a debitului unor rauri: Bucecea (pe Siret) si Stanca Costesti (pe Prut). 5) Apele: a. culeasa de Siret sau de Prut ♦ Podisul Sucevei este taiat longitudinal de Siret. de Baseu si de Siha. fie pentru necesitatile comunitatilor – iazuri. in timp ce partea estica si de sud sunt mai uscate din punct de vedere climatic. sub 500mm/an . iar precipitatiile anuale sunt de 800 mm. de Bahlui. ♦ Campia Jijiei (Moldovei) este strabatuta de Jijia.

cele de suprafata fiind : intinse terenuri. . 9) Zone ocrotite: Padurea Frumoasa si Padurea Bosanci. 7) Fauna: . pe de alta parte. ca in toate unitatile de podis.Silvostepa este caracteristica Campiei Moldovei.In Campia Moldovei (Jijiei) si in sudul Podisului Barladului.Vegetatia forestiera este apartenenta etajului stejarului. dar si subunitatilor de sud si de est ale Podisului Barladului . . este formata din asociatii de graminee si palcuri de padure cu stejar pedunculat sau pufos. Vegetatia Vegetatia naturala (initiala deci) apartine silvostepei pe de o parte si padurii de foioase. de fertilitate mai redusa – soluri cenusii. in Podisul Barladului (paleontologice). propice pentru agricultura.specifica celor doua formatii vegetale (vezi alte podisuri). . 6. exceptand Podisul Sucevei.cernoziomuri levigate.Sunt bine reprezentate solurile de lunca dar si saraturile. .c. exista molisoluri . 10) Resurse naturale: Podisul Moldovei nu dispune de o gama bogata de resurse de subsol. Apele de adancime si freatice – sunt prezente. ambele fiind in mare parte inlocuite acum prin campuri de culturi sau prin fanete. 11) Grad de umanizare: 108 . fertile. din Podisul Sucevei (floristice) si Dealul Repedea si Malusteni.In rest predomina cambisolurile. 8) Solurile: . care are conditiile naturale necesare padurii de fag.

. 109 . atingand in zonele urbane 100-150 loc.. astazi numarandu-se printre regiunile bine populate ale tarii.Densitatea populatiei este maxima in Podisul Sucevei si in Culoarul Siretului./Km2.Podisul Moldovei este o zona de straveche locuire.

Fig.1 Podisul Moldovei (schita de lucru) 110 . 15.

CURSUL 16 D. inclusiv loess cuaternar. ♦ Numai in nord-vest are aspectul unor munti pitici.la nord si vest ♦ Bulgaria (prin granita trasata intre Ostrov si Vama Veche)-la sud ♦ Marea Neagra . 1) Asezare. toate acestea regasindu-se in varietatea formelor de relief.Masivul Dobrogei de nord .1) : . 111 .16. In structura sa petrografica exista sisturi verzi. ci pe subdiviziuni : . iar in sud neted ca un platou. intruziuni vulcanice. la mijloc este insa neted ca o campie. mai vechi.este situat in sudul extrem al tarii. 3) Caracterizarea generala a reliefului: ♦ In general. prin altitudine si aspect colinar apartine clasei podisurilor. inaltimea lui fiind de 100m in partea centrala si de maximum 467m in nord. ♦ Datorita marii sale diversitati structurale nu poate fi caracterizat unitar din punct de vedere geomorfologic. din punct de vedere geologic.la est 2) Alcatuire geologica : Este cel mai vechi pamant romanesc (care contine reminiscentele catenelor muntoase baikaliene si hercinice) este si cel mai complex ca alcatuire petrografica. PODISUL DOBROGEI Podisul Dobrogei este cel mai vechi pamant romanesc. mai complex ca alcatuire geologica. limite (fig. calcare vechi.mai inalt. intre : ♦ Dunare . dar si depuneri sedimentare noi.

aproximativ intre valea Taitei la nord si valea Slavei la sud. a) Masivul Dobrogei de nord: . ♦ Dealurile Tulcei : .Subunitatile componente sunt: ♦ Muntii Macinului : . cele mai vechi formatiuni geologice ce apar la suprafata in Romania si are un relief mai accentuat decat podisul Babadagului si se termina spre Lacul Razim prin Prispa Hamangia. . Este alcatuit din sisturi verzi. inaltimea minima este sub 200 m.Datorita structurii geologice dure si foarte vechi (de origine baikaliana sau hercinica). b) Podisul Dobrogei de sud : 112 . desi nu depasesc 467m. cu relief si alcatuire geologica mai simpla. ♦ Podisul Babadagului: .situati in nord-vestul extem. iar cea maxima este de 341m si are o inclinare evidenta dinspre vest spre est. respectiv depozite sedimentare depuse peste un sector al Platformei Moesice ca fundament. supus fiind unei eroziuni indelungate si fragmentat tectonic. Aspectul sau este colinar. paralele cu bratul Sf.Podisul Dobrogei de sud . terminandu-se ca o peninsula intervenita intre mlastinile Deltei la nord si laguna Razim.se afla la sud de Muntii Macinului si Dealurile Tulcei.cu altitudine mai mica.Intre Muntii Macinului si Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant bine populata si cu un climat de adapost fata de vanturile de nord – nord-est. . fostul masiv muntos are acum inaltimi de dealuri. se prezinta sub forma unei culmi inguste. fiind inconjurat din toate partile de ape prezinta o reala maretie montana. La sud spre aceasta din urma se identifica o ultima treapta numita Prispa Agighiol. ♦ Podisul Casimcei: . Cu toate acestea. prezinta doua culmi despartite de Valea Taitei si anume: Culmea Pricopanului (cu 467m in Varful Greci) si Culmea Niculitelului cu 363m inaltime maxima.este situat intre Valea Slava la nord si versantul sudic al raului Casimcea la sud (intre Harsova si Capul Midia).se afla la est de subunitatea Macin. aceasta culme este modelata in calcare si scade treptat in altitudine dinspre vest spre est. Gheorghe al Dunarii ..

Tarmul propriu-zis al Dobrogei de sud la Marea Neagra este de tip faleza adapostind plaje cu nisip fin. clima Podisului Doborgei este cea a dealurilor joase si a campiilor.In general Podisul Dobrogei de Sud nu depaseste decat pe alocuri 200m inaltime.. .Capul Midia.Subunitatile sale componente. . astazi parte a Canalului Dunare – Marea Neagra. pana la hotarul de sud al tarii. . si chiar peste 11oC (in sudul extrem) Precipitatiile medii anuale sunt usor sub 400 mm/an. .Pe alocuri din depozitele de loess ies calcarele. dispuse de la nord la sud. sunt : ♦ Podisul Medgidiei (numit in trecut Podisul Tortomanului).Se desfasoara la sud de aliniamentul : Harsova . 4) Clima: Desprinsa din clima temperat continentala de tranzitie a Romaniei. • Temperatura medie anuala este de 10 – 11oC. ♦ Fasia litorala cu inaltimi de 36 – 60m fata de nivelul marii. ♦ Podisul Negru Voda : cu 192m inaltime medie. determinand versanti abrupti sau chiar iviri de stanci. intre lacul Siutghiol si granita de sud a tarii. se afla in estul Dobrogei de sud. este fragmentat de afluentii Dunarii. Litoralul are climat specific : ierni mult mai blande si veri mai putin 113 .Are un fundament de calcare si gresii sarmatice. relieful Podisului Dobrogei de sud este usor ondulat.Partea sa cea mai joasa este Valea Carasu. de numai 109m inaltime. au un regim torential si ating maximul in iunie.In rest. . exceptand subunitatea Macin unde cad 400-500 mm/an si izolat chiar peste 500 mm/an. in sud-vest. . cu o nuantare aparte de accentuare a continentalismului. Ploile sunt rare. ♦ Podisul Oltinei cu inaltimiea maxima de 196m . peste care se afla o cuvertura groasa de loess. Procesele actuale de tarm sunt remarcabile si se studiaza la cursul de Geomorfologie. pe vremuri mlastinoasa.

Tasaul. c. 5) Apele: a. Casimcea in lacul Tasaul . Slava in lacul Golovita. cea a padurii de foioase. Lacurile: . lacul Mangalia (cu ape sulfuroase). Techirghiol (acesta din urma cu apa sarata si namoluri curative). Sinoe si lacul Siutghiol situat mai la sud. Marleanu. Zmeica. mai ales stejerete. 114 . Babadag. astfel :Telita si Taita se varsa in lacul Babadag. Raurile Peceneaga. etc.iazuri piscicole sau lacuri de agrement in preajma statiunilor litorale. iar iernile geroase si vantoase. conform pregnantei unei reale nuante de continentalism climatic. Agigea. cel mai mare lac natural romanesc. pe arii restranse.sunt numeroase ♦ Naturale: • Limanuri fluviatile: Oltina. Golovita. – reprezinta o mare bogatie cantonata.Topologul si Bugeacul se varsa in Dunare si curg de la E la V. • Lagune: se constituie intr-un intreg complex. Apele freatice si de adancime 6) Vegetatia: Pentru Dobrogea de Nord este specifica vegetatia de silvostepa si. • Limanuri fluvio-maritime. format din lacurile Razim (415Km2).. sursa de exploatat in viitor. au ape temporare si se varsa mai ales in lacuri. In restul Podisului Dobrogei verile sunt toride. b. ♦ Antropice: . aceste lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor parauri sau rauri de catre cordoane de nisip marin sau fluviomarin. aceste rauri curg de la V-NV catre E-SE.toride decat podisul propriu-zis. Vederoasa. formate prin bararea gurilor de varsare de catre aluviunile Dunarii. sau numai maritime: Agighiol. Raurile : sunt mici.

pufos. numai pe litoral sau in Tulcea si imprejurimi densitatea populatiei este de 100 . dunele marine de la Agigea (rezervatie de flora si fauna) si deschiderile : Seimenii Mari. potarnichea. paius.50loc. lupul. este protejata prin lege). soarecii de stepa. garnita. mistretul. etc./Km2 . ea este de numai 25 . Pestera Gura Dobrogei si muntele Macin – rezervatie geologica. invelisul de sol este eterogen.150loc. bogate in humus. In domeniul forestier se intalnesc speciile caracteristice padurii : caprioara. Pentru restul Podisului Dobrogei caracteristica a fost vegetatia de stepa pontica cu graminee (colilia. muflonul. Numai in nord apar solurile cenusii si brune roscate de padure. vulpea./Km2 . 115 ./Km2 . sau cele termofile mediteraneene (broasca testoasa a locului). inlocuita insa de mult cu plante de cultura. In rest.). etc. Valul lui Traian si Aliman (rezervatii paleontologice) 10) Grad de umanizare: Desi Podisul Dobrogei este o zona de veche locuire. dihorul. 8) Solurile: Datorita varietatii reliefului si rocilor. cu o fertilitate mai redusa (cambisoluri). deci fertile. dropia (care. astfel : predomina cernoziomurile si solurile balane dobrogene. veverita. popandaul. din grupa molisolurilor. daca mai exista. Pasari ca : prepelita. etc. iar in Podisul Casimcei chiar sub 25loc. iar in Dobrogea de sud : Basarabi (rezervatie floristica).Apar specii termofile in padurea Maciu si Babadag : stejar brumariu. si speciile colonizate : fazanul. 7) Fauna: Predomina cea de stepa cu specii adaptate peisajului modificat de agricultura : iepurele. etc. 9) Zone ocrotite: In Dobrogea de nord : Padurea Luncavita. cer..

1 Podisul Dobrogei 116 . 16.Fig.

17. marne. limitele sale exterioare fiind bine evidentiate de abrupturile celor trei ramuri muntoase. Dealul Prisnel. Numai pe margini si in unele depresiuni intramontane (Brasov. cand a inceput orogenenza alpina. astfel : ♦ Carpatii Orientali prin sirul muntilor sai vulcanici in est .2) : 117 . a bazinului Transilvaniei. resursa aflata astazi in exploatare (la Ocna Mures. limite (fig. in Cuaternarul inferior. nisipuri. Un mare avantaj al zonei este ca in formatiunile sedimentare amintite se gasesc intercalatii de carbuni. ♦ Carpatii Occidentali prin grupa Muntilor Apuseni si jugul intracarpatic (muntii Meses. calcare si gresii. care s-a prelungit pana la inceputul Cuaternarului. sare gema si gipsuri. In ultima faza. sisturi bituminoase. Ocna Dej. In pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit uscat. s-a pus in evidenta pe trei laturi ale depresiunii o fasie de cute diapire cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare. datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a produs o scufundare lenta de pana la 4500m adancime. mai ramasesera lacuri ce aveau sa fie drenate mai tarziu. Regiunea a fost invadata de ape si indelung sedimentata cu argile.CURS 17 DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. Giurgeu. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA Depresiunea Colinara a Transilvaniei este unitatea fizico-geografica centrala a tarii noastre. in paralel cu ridicarea Carpatilor. 3) Caracterizarea generala a reliefului si subdiviziuni (fig. etc). 17. Dealul Mare si Dealul Preluca) in vest .1) : Ocupa interiorul arcului carpatic. Ciuc). ♦ Carpatii Meridionali in sud . Praid. 2) Geneza si alcatuire geologica : Catre sfarsitul erei Mezozoice. 1) Asezare.

una din principalele bogatii ale tarii. iar la vest de inaltimile deluroase mentionate se afla o alta serie de depresiuni cu caracter intercolinar : Cristuru Secuiesc. Valenii de Mures. In centru este evidenta o zona de podis.. drenata de Olt si apoi Depresiunea Sibiu sau „Tara Cibinului”. Magura Rez. in cuprinsul carora s-a acumulat gazul metan. la marginea dinspre munte se afla depresiunile submontane Hoghiz. un afluent al Oltului. Sinioara. Becheci. unde apar o serie de depresiuni si dealuri submontane marginale.Depresiunea Colinara a Transilvaniei prezinta un relief mai proeminent pe latura sa estica. Odorhei. boltite pe alocuri sub forma de domuri. 118 . pe latura sudica la contactul cu Muntii Fagaras si Candrel si o treapta mai joasa cu aspect de campie. iar in marginile sale sudice si de vest se afla depresiuni submontane formate prin eroziune si acumulari piemontane. • Este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale. Praid. Homoroade. drenata de Cibin. • Are in general altitudini de 500-600m. cele doua fiind despartite prin cateva coline inalte. Atid si altele de peste 800m altitudine. se afla depresiunile : Almas si Iara (inchisa la est de Dealul Feleacului . Dealurile Siclodului. Dumitra. sau „Tara Fagarasului”. ♦ Pe latura vestica. 832m). unde s-a inaltat in Neogen sirul muntilor vulcanici (ce se termina printr-un platou vulcanic de o remarcabila netezime) s-au individualizat doua aliniamente depresionare despartite prin inaltimi asemanatoare celor subcarpatice : Nadascut. astfel : ♦ In sud se afla Depresiunea Fagaras. Magherani-Atid. Ambele depresiuni au o treapta de relief mai inalta (600-900m) cu aspect colinar. Bistrita. etc. ♦ In cadrul acestei structuri de tip subcarpatic. ♦ Pe latura rasariteana. desi se intalnesc si inaltimi de numai 300m sau de peste 700m. apoi depresiunile Alba Iulia – Turda si mai la sud Culoarul Muresului. care se apropie sau trec de 1000m altitudine. inchise de alte maguri ca Dealul Homat. ♦ Podisul Transilvaniei propriu-zis constituie zona din interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei limitata de depresiunile submontane amintite. Voivodeni. la contactul cu Muntii Apuseni. avand in jur de 600m.

Campia Transilvaniei la mijloc si Podisul Tarnavelor la sud. Datorita pantelor line pe care se intind ogoare precum si datorita absentei padurilor. astfel: Podisul Tarnavelor propriu-zis in nord.) c) Podisul Tarnavelor: constituie sectorul cel mai extins al Podisului Transilvaniei. In cadrul sau se individualizeaza trei subunitati denumite dupa raurile ce le strabat. cu aspect mult mai neted si Podisul Hartibaciului. Constituie o regiune mai joasa. b) Campia Transilvaniei : este situata intre cele doua Somese la nord si Valea Muresului la sud. mai inalt si mai impadurit. respectiv un climat umed si moderat termic. in mare parte acoperit de culturi agricole. Spre deosebire de Campia Transilvaniei. 4) Clima: Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase.• Vaile largi ale Muresului (intre Tg. avand in medie 500m inaltime. un substat argilo-marnos si este brazdata de vai largi. are in general relief colinar. este strabatut de Tarnava Mare si Tarnava Mica de unde-i vine si numele. aceasta regiune a fost denumita de localnici „campie”. Mures si confluenta Ariesului) si cele doua Somese (intre Cluj-Napoca. Are ca limite: in nord Valea Muresului. iar culmile cu versantii mai abrupti si acoperita cu paduri. 119 . formata din dealuri scunde. a) Podisul Someselor : aflat intre culoarul celor doua Somese (Mare si Mic) la sud si jugul intracarpatic la nord.. (In cuprinsul ei exista numeroase lacuri antropice. Dej si Nasaud) despart Podisul Transilvaniei in trei subdiviziuni si anume: Podisul Someselor la nord. Podisul Secaselor in sud-vest. in trecut chiar „Campia Painii” si reprezinta o importanta zona agricola. la sud. iazuri. aici dealurile sunt mai inalte (peste 600m). datorita pozitiei in interiorul arcului carpatic si totodata primind influente oceanice. dar si de dealuri inalte) avand iarna un climat de adapost. iar in sud depresiunile Sibiu si Fagaras.

fiind mai scazute (chiar sub 600 mm/an) in Campia Transilvaniei si in partea de vest. Iarna se acumuleaza pe fundul depresiunii mase de aer rece. adunand pe stanga toate raurile scurte ce coboara pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. 5) Apele: a. Lacurile: . 120 . Turda. Precipitatiile medii anuale insumeaza 600-800 mm/an. care vine din Muntii Apuseni. fiecare primind o serie de mici afluenti. spre Muntii Apuseni. Secasul.strabate Depresiunea Transilvaniei la sud. adica in Podisul Someselor. Raurile : In Depresiunea colinara a Transilvaniei exista o bogata retea de rauri. iar pe dreapta are ca afluenti mai importanti Homoroadele (Mare si Mic) si Cibin cu afluentul sau Hartibaciu. pe care o strabate din directia NE in directia SV. ceea ce determina inregistrarea unor temperaturi foarte scazute. ♦ Muresul . Ocna Dej. unde ating chiar 1000mm/an. atat cele naturale cat si cele antropice ♦ Naturale: sunt de origine salina. b. Sovata (Lacul Ursu). ♦ Somesul . fiind mai scazute in est si mai ridicate in vest. colectate de trei mari cursuri de apa : Somesul si Muresul care apartin grupei de vest si Oltul care apartine grupei de sud. Primeste afluenti mai importanti pe stanga: Tarnava (formata la Blaj.este principalul rau din Depresiunea Transilvaniei.sunt numeroase. Praid. prin unirea Tarnavei Mari cu Tarnava Mica). iar pe dreapta are ca principal afluent Ariesul. prin umirea Somesului Mic (cu izvoarele in Muntii Apuseni) cu Somesul Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei).Temperaturile medii anuale se mentin intre 7 si 9oC.se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei. Predomina vanturile de vest . in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantul Mare (de tip foehn). formate pe masivele de sare cum sunt cele de la: Ocna Sibiului (Lacl fara fund). Alti afluenti ai Muresului sunt Gurghiul si Nirajul. Sebesul. unde se manifesta fenomenul de foehn si sunt mai ridicate in est dar mai ales in nord. ♦ Oltul .

respectiv soluri cenusii. soluri brune si brune acide numite cambisoluri. apoi etajul padurii de amestec stejar si fag si chiar etajul padurii pure de fag. Densitatea populatiei este mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase. Apar. 121 . Rapa Rosie. fie in zonele defrisate pentru a fi luate in agricultura. iar la partea superioara din gorun. unde se inregistreaza si sub 25 loc/Km2. prezente in Campia Transilvaniei.♦ Antropice: cele mai numeroase sunt iazurile. 7) Fauna: Este cea specifica etajelor de vegetatie prezentate. 6) Vegetatia: Etajul de vegetatie naturala propriu acestei zone este cel al padurii de foioase si anume : etajul stejarului. etc. 8) Solurile: Cele mai raspandite sunt cernoziomurile levigate din categoria molisolurilor. inscriindu-se in regiunile intens populate ale tarii. bogate in humus si cu fertilitate ridicata. prezente indeosebi in Campia Transilvaniei: Ceaca. Lacul fara fund. Solurile sunt caracteristice etajului padurii. Zau. precum si soluri podzolice. din categoria celor argiloiluviale. mai sarace in humus si de fertilitate mai redusa (cele podzolice se intanesc sub padurile de fag si de rasinoase) . Padurea Mociar. din grupa spodosolurilor. 9) Zone ocrotite: Fanetele Clujului. Astazi padurea este redusa mult prin defrisari. Vulcanii noroiosi de la Hasag. Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului. de asemenea. Taga. 10) Gradul de umanizare: Depresiunea Colinara a Transilvaniei reprezinta o zona de straveche locuire. alcatuit la partea inferioara din specii termofile. Catina. dar este redusa in Podisul Hartibaciului si in Podisul Secaselor. apar in restul Depresiunii Colinare a Transilvaniei fie sub vegetatia de padure.

Fig.1 Depresiunea colinara a Transilvaniei (schita de lucru) 122 . 17.

17.Fig.2 Depresiunea colinara a Transilvaniei (harta de atlas) 123 .

18.PARTEA a III – a CURSUL 18 A. reprezentate prin calcare. care exista aici si care s-a retras treptat spre est. ea formandu-se prin acumulare de sedimente (pietrisuri. subsidente. cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului inferior. In fundament se afla trei sectoare ale Platformei Moesice. peste aceste depozite sedimentare s-a depus ulterior loessul. disparnd la sfarsitul Cuaternarului . 2) Alcatuire geologica. situata in sudul tarii. limite (fig. in contrast cu inaltarea produsa la un moment dat in Carpati si Subcarpati. CAMPIA ROMANA CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. argile) in marele lac. Specifica pentru aceasta unitate a tarii este cuvertura de loess care acopera interfluviile. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Intre aceste limite Campia Romana apare ca o mare depresiune. marne. in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente. nisipuri. puternic sedimentata.1): Campia Romana este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra. Stratele sedimentare de deasupra calcarelor ating grosimi de pana la 3000 – 4000m. avand ca limite : ♦ Podisul Moldovei. Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si ♦ Lunca Dunarii la Sud si Est. ajungand in partea de est la grosimi considerabile. Din punct de vedere tectonic. care continua si in timpurile noastre (cunoascuta si sub numele de zona de lasare de la Namoloasa. 124 .

• La margine sudica se afla Lunca Dunarii. Sunt cele mai inalte unitati ale Campiei Romane. ♦ Subdiviziuni : cea mai cunoscuta subdiviziune geografica este urmatoarea: • O fasie de campii piemontane la nord. spre care se recurbeaza raurile.18. in estul Campiei Romane sub forma unor fasii de-a lungul Ialomitei si Calmatuiului si in zona de confluenta a Barladului cu Siretul (dunele de la Hanul Conachi). • Partea ce mai joasa de 10-20m altitudine se afla pe Siretul inferior. Netezimea acestora este intrerupta numai de mici denivelari circulare sau ovale numite „crovuri”. unde s-a format o mare zona de confluenta. asadar in zona in care intre Subcarpati si Campia Romana nu se interpune altceva. joasa si umeda mai tot timpul anului. a) Campiile piemontane au intindere mica. Campia Romana are urmatoarele caracteristici : • 600Km lungime pe directia est-vest si 140Km latime pe directia nord-sud. Exista urmatoarele campii piemontane : 125 . • Relieful Campiei Romane se carcaterizeaza prin vai largi si interfluvii. cu largi si netede interfluvii intre vai . ca niste platouri netede.1).18. in evantai. • O zona de subsidenta aproape continua intre Arges si Siretul inferior cu rauri divagante . pe stanga Jiului in Campia Romanatilor.1): evaluata dimensional. Toate dunele au fost fixate prin culturi sau plantatii forestiere. are inaltimi cuprinse intre peste 300m in nord-vest si 10-20m in extermitatea nord-estica. • O alta nota specifica o constituie prezenta nisipurilor cu microrelief de dune. viticultura. • Are o inclinare de la nord la sud – sud-est. formate prin tasare. cum ar fi Podisul Getic mai la vest. avand o cuvertura subtire de pietrisuri . de catre apele stagnante. aparand ca un brau ingust la poalele Subcarpatilor Curburii. numite „campuri”. • O zona intinsa a campiilor tabulare.♦ Caracterizarea generala a reliefului (fig. pe un teritoriu de lenta scufundare. cele mai multe aflandu-se in sudul Olteniei: de-a lungul Dunarii. etc. precum si de la vest la est (dupa cum sau retras apele lacului cuaternar). (fig. de regula cu peste 300m si au deasupra o cuvertura subtire de pietrisuri. in zona sa centrala .

iar la sud Campia Burnazului. Campurile acestea sunt mai inalte la vest de Arges si mai joase la est de acesta. Buzau si Siret . separate de Jiu. drenata de Dambovita si Colentina.18. c) Campiile tabulare. care reprezinta partea cea mai inalta si ingusta a Campiei Romane si coboara in trepte de la nord la sud. alcatuite din largi interfluvii („campuri”). 126 . celebrii Codri ai Vlasiei. separate de raul Vedea. Campia Gherghitei. Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului . indeosebi in jurul capitalei. campuri care sunt separate prin vai rare si putin adanci. orasul Bucuresti. fixate cu plantatii de vita de vie si pomi fructiferi sau numai salcami. in trecut acoperita de paduri. Aceasta campie a constituit cu veacuri in urma o zona de adapost in care au aparut asezari si s-au dezvoltat. ca un platou. caracterizata prin scufundari lente. care si-au scimbat albiile in timpuri recente. mai larga si are siruri de dune depuse pe dreapta raurilor Ialomita. Campia Targovistei. Partea estica a Campiei Romane este. Campia tabulara are urmatoarele subimpartiri : In partea de vest se afla : Campia Olteniei (la vest de Olt) (fig.1). care au fost insa defrisate.Campia Pitestilor. cuprinde campii joase cu rauri divagante. deosebit de neteda. mai joasa. marginita la nord-est de valea longitudinala a paraului Calnistea. b) Zona subsidenta a Campiei Romane. Intre Olt si Arges se afla Campia Boianului si Campia Gavanu-Burdea (ambele in nord). Campia Buzaului. acoperite de straturi de loess tot mai groase de la vest catre est. iar de-a lungul Dunarii si Jiului are siruri de dune. in ansamblu. Calmatui. Cuprinde doua subunitati : Campia Bailestilor si Campia Romanatilor. are de asemenea lacuri sarate. la o mare rascruce de drumuri. Campia Siretului inferior. Se disting urmatoarele subunitati : Campia Vlasiei la est de Arges. Ea se continua cu Campia Mostistei pana la meridianul confluentei Mostistei cu Dunarea. ramanand numai unele petice. Exista urmatoarele astfel de campii : Campia Titu.

La nord de Baragan se afla Campia Tecuciului.campie. Lunca Dunarii este cea mai sudica unitate a Campiei Romane. care inchid baltile candva inundabile. aluvionara. cu medii termice anuale ridicate. cele mai ridicate valori din tara. clima Campiei Romane este cea a treptei de relief .1 are o prezenare aparent diferita de Baragane). vizibil mai ales in domeniul precipitatiilor. 3) Clima: Desprinzandu-se din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. de unde Dunarea se desparte in doua brate principale. intre luna cea mi calda si cea mi rece fiind cea mai mare amplitudine din cadrul unitatilor geografice ale tarii.Bogdan [1]) si Campia Brailei care se mai numeste Baraganul brailean (pe harta nr. indeosebi in partea de nord. 1983) . Ea reprezinta portiunea cea mai joasa. Interfluviile Baraganelor sunt largi si netede. de 10o – 11oC. temperatura medie anuala este de 22o – 23oC. vaile care le delimiteaza sau le strabat creand abrupturi de 10-30m. adeseori cu ape sarate. in care s-au instalat lacuri. Se constata o accentuare a tendintei de continentalism climatic dinspre vest spre est. cu ploi de toamna si ierni blande (vezi Ecaterina Ioan Bordei. dar cu precipitatii reduse . largindu-se din ce in ce mai mult spre est. subdiviziunile acesteia sunt : Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului care poate include (conform O. care scad de la 600mm in vest la mai putin de 500mm in Baragan. a vaii Dunarii care sta sub actiunea directa actuala a fluviului sau a bratelor acestuia. 127 .400-600mm/an si secete frecvente. de interferenta intre influentele vestice oceanice. sudice mediteraneene si cele estice – nord-estice respectiv continentale. In cadrul Campiei Romane se manifesta trei influente climatice colaterale: mediteraneene – in Campia Olteniei.Campia Baraganului se afla la est de Campia Vlasiei si a Mostistei. Pe aceste intinse campuri se intalnesc crovuri. indeosbi in aval de Calarasi. In iulie. acum indiguite si desecate. devenita astazi Insula Mare a Brailei. luna cea mai calda din an. Prezinta aspecte diferite pe parcursul ei.

de interes energetic: pe Olt. Plopul. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (si in foarte mica masura nivala sau subterana). prezente mai ales in Baragan si in Campia Brailei: Amara. Lacurile: . in lungul Ialomitei (Snagov). Movila Miresii. Cernica. Tei. sunt : Jiul. acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit. consecinte ale continentalismului climatic. iar iarna temperaturile usor mai ridicate decat in est. Oltul cu afluentul sau Oltet. dintre cursurile interioare) primeste Buzaul. lacuri de crov. etc. Milcovul cu Putna. etc. 128 .). Strulesti. 4) Apele: a. in capitala si in imprejurimi: Mogosoaia. Baneasa. culese de Dunare sau de Siret si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati .Zona de interferente climatice se afla intre Olt la vest si Mostistea la est (vezi Nicolae Ion Bordei. La ploi torentiale se produc inundatii. de la vest la est. Raurile : Campia Romana este strabatuta de raurile grupei sudice si de cateva din grupa estica. Din grupa estica Siretul (raul cu cel mai mare debit – 222m3/s. Dambovita (impreuna cu afluentul sau Colentina. unele chiar secand vara (Calmatuiurile. b. Ianca. Lacul Sarat de langa Braila. Aici precipitatiile sunt mai mari decat in estul Campiei Romane. Herastrau. Arges cu afluentii Neajlov. in aval de Slatina. Vedea. in lungul Buzaului (Balta Alba). Floreasca. • ♦ Lacuri antropice: numeroase lacuri de agrement amenajate pe Colentina. numai cateva parauri scurte de campie ca : Desnatuiul. dar si lacuri de acumulare. apoi Ialomita cu afluentul Prahova si Calmatuiul brailean. Ramnicul.). 1988).in Campia Romana exista numeroase lacuri naturale: ♦ Lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii): • • mai cunoscute – Lacul Brates de langa Galati (amenajat). limanuri fluviatile: in lungul Dunarii (Mostistea). Principalele rauri. Vedea sau Calmatuiul teleormanean izvorasc din Podisul Getic. Sabar. Vedea.

) . in cea mai mare parte inlocuita de culturi. Are o larga dezvoltare vegetatia de lunca. etc. cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu. 6) Fauna: Se refera la speciile caracterisitice stepei si silvostepei. pirul. prepelita. caracteristice stepei. harciogul. dand nastere la saraturi. etc. atat stepa cat si silvostepa s-au transformat. cuprinde pajisti stepice cu graminee (paiusul. datorita evaporatiei intense de vara. iar dintre pasari. 7) Solurile: Predomina cernoziomurile. Apele de adancime exista si au adeseori caracter ascensional sau artezian. orbetele. Ialomitei. plopi. astfel ca azi nu mai cuprind decat resturi ale formatiunilor initiale impestritate cu alte ierburi (stepa secundara). silvostepa si padurea de stejar. 5) Vegetatia: Vegetatia naturala. indeosebi in luncile Dunarii.stepa. ce urca si in etajul forestier.Padurea de stejar. .c. in unele locuri cu valoare terapeutica. devenite importante zone agricole. Ulterior. din stejar pedunculat. In zonele bantuite de secete. colilia. ulm. apele freatice se afla la adancimi relativ mari (20-25m). atat de intens transformata astazi. potarnichea (tot mai rare) : dropia fiind ocrotita de lege. . iar in partea superioara din gorun. speciile sunt rozatoarele : iepurele. Se adauga si alte specii de foioase : carpen. avand o mare raspandire in Campia Vlasiei . cum este Baraganul. tei. caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan). Siretului. negara. etc.silvostepa. apartine la trei mari formatiuni : stepa. popandaul. aceste ape antreneaza in miscarea lor ascensionala sarurile din stratele sedimentare.. si cernoziomurile levigate tipice pentru silvostepa. Apele subterane : Sub depozitele de loess sau aluvionare ale „campurilor”. cu zavoaie de salcii. dropia. ambele tipuri 129 . alcatuita la partea inferioara din specii de stejar termofil (cerul si garnita).

(mai frecvente in Baragan) si lacovisti (soluri hidromorfe) indeosebi in luncile Dunarii. sunt bogate in humus. De mentionat ca pe campurile interfluviale densitatea este si mai mica. 130 . Ploiesti. Pitesti. Baraganul si Campia Burnazului au cele mai mici densitati medii. care au o fertilitate mai redusa si care necesita ingrasaminte pentru a fi cultivate. Padurea Izvoru (fauna). se intalnesc soluri saraturate (halmorfe). Dunele Hanul lui Conachi. au rams putine zone naturale ocrotite : padurile Comana si Snagov. Exista insa areale intinse cu soluri brun roscate de padure (formate sub celebrii Codrii ai Vlasiei). De asemenea. 25 loc/Km2. dar sunt de bun randament agricol. Tiglina (geologice). Craiova. 8) Zone ocrotite: Datorita introducerii masive sub cultura a terenurilor. Padurile Spataru si Ciornuleasa (forestiere). 9) Grad de umanizare: Campia Romana are o densitate medie mica sub 50 loc/Km2 . Focsani si orasele din Lunca Dunarii unde densitatea se situeaza intre 100 si 150 loc/Km2. cca. au deci o mare fertilitate. Siretului si Buzaului. Exceptie fac numai zonele de urbanizare Bucuresti.fac parte din categoria molisolurilor. Buzau. Lacul Sarat de langa Braila (flora si fauna).

18.Fig.1 Campia Romana (schita de lucru) 131 .

la poalele Carpatilor Occidentali si a Dealurilor de Vest ca trepte majore de relief. acolo unde patrunde la ei prin depresiunile „golf”. din nisipuri. dupa cum o arata si numele. CAMPIA DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. ♦ in vest . pietrisuri. ♦ la sud . relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Este alcatuita. loess si aluviuni recente.marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas. Are ca limite : ♦ la nord . Ea a devenit uscat treptat si succesiv respectiv in pleistocen campiile inalte. 19. 2) Alcatuire geologica. se afla in vestul exterm al Romaniei. cea maxima fiind de 174m in Campia Vingai. In mod direct se margineste pe o mica portiune cu Carpatii Occidentali. • Are o latime variabila : 20-60-80Km. trasata.granita de vest. ♦ la est .varsarea Nerei in Dunare . Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri in timpul Neogenului si pana in timpurile recente. in dreptul Muntilor Zarandului. sau cu Muntii Apuseni direct. iar cea minima de 80m pe cursul inferior al Timisului. Gutai). ♦ Caracterizarea generala a reliefului : • Altitudinea medie a Campiei de Vest este de aproximativ 100m. iar in holocen campiile joase si luncile.CURS 19 B.se margineste cu Dealurile de Vest. in functie de patrunderea ei in zona dealurilor. limite (fig.1) : Campia de Vest a tarii. la suprafata. a tarii . 132 .

formand chiar sectoare mai 133 . • Campia Cermeiului – in continuarea a Piemontului Codrului. . • Pentru o retinere mai usoara le putem imparti in campii inalte si joase. la contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului . consituindu-se in urmatoarele subdiviziuni: a) Campiile inalte : formate din acumulari de loess. • Exista si aici. se continua dincolo de granita.campii de subsidenta: Campia Somesului. in Banat • Campia Lugojului – care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca. din care cauza raurile au cursuri meandrate. b) Campiile joase : au fost zone mlastinoase. indeosebi in nordul Campiei Crasna. Ier). • Campia Gataiei – in continuarea Dealurilor Tirolului. cu ape ratacitoare. divagante. • Campia Miersigului – dispusa in prelungirea Dealurilor Ghepisului.campii piemontane: Campia Vingai. Campia Careilor. cu relief de dune. de asemenea inalta (112m) are un relief aparent neted. asemanator Campiei Romane: . divagante. piemontan. • Campia Vingai are un aspect colinar aparand ca o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei. datorita fenomenului de subsidenta (coborare) pe care il suporta suprafata terenului (raurile isi schimbau succesiv directiile. . dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a depus loess . • Campia Aradului. de unde caracterul usor inclinat.campii tabulare: Campia Aradului. Campia Miersigului).• Are o inclinare foarte redusa. pietris si nisip. Campia Crisurilor si Campia Timisului. cu frecvente iesiri din albie. sunt neinundabile : • Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip. in prezent cu plantatii viticole . Campia Cermeiului.

iar a celei mai reci este de -1oC in sud si de -2oC in nord .Temperatura medie anuala este de 11oC la sud si 9oC la nord. mai insemnate decat in zonele similare din tara. Crisul Alb. Raurile : Principalele rauri sunt : Somes. . Bega. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC in sud si de 21oC in nord. Campiile joase erau supuse la inmlastinari si saraturi. datorita pozitiei campiei in calea maselor de aer venite dinspre vest. . Crisul Negru. La precipitatii mari. Crisul Repede. mai redusa decat in Campia Romana. 3) Clima: Desprinsa din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. ceea ce arata o nuanta mai oceanica. Timis. . pe fondul climatului temperat de campie. rezulta de aici o diferenta (amplitudine) de 22 – 23oC. aceste campii sunt inundabile.Predomina vanturile de vest. in incinte piscicole (de exemplu lacul Cefa) inca din secolul XVIII. Aceste campii sunt : • in nord . pe alocuri. 134 . clima Campiei de Vest este cea a treptei de relief careia ii apartine . Mures. Campia Ierului). de legatura intre bazine hidrografice (de exemplu. o nuantare oceanica in nord si centru si una mediteraneana in sudul Campiei de Vest. • in centru .joase. Exista.Campia Timisului (pe Timis si Bega).Precipitatiile medii anuale sunt de 630mm/an.Campia Somesului. Barcau.Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Alb) • in sud . iar in sud bate Austrul. datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice. Au fost indiguite. desecate. moderata termic si care resimte influente oceanice (pe cea mai mare intindere) sau influente submediteraneene (la sud de Bega). transformate in terenuri agricole sau. 4) Apele: a. o componenta mediteraneana. a climatului (fara maxime sahariene vara si minime siberiene iarna). Crasna. este deci o clima de campie. sub raport termic.

Lacurile: sunt relativ putine: exista lacuri cu apa dulce sau sarata in Campia Careilor si Campia Timisului si amenajari piscicole in Campia Crisurilor (Cefa). • Crisurile au debite relativ egale intre ele . 5) Vegetatia: naturala apartine stepei pe o mica intindere. • Muresul are un debit (179 m3/s) sensibil egal cu al Oltului . cernoziom levigat). iar in Campia Careilor plantatii de salcam. pasari. 135 . • Bega este canalizat si permite circulatia unor nave mici . lacovisti (soluri hidromorfe).• Somesul este al patrulea rau ca debit . silvostepei si padurilor de stejar : rozatoare. apele termale au utilizari variate : terapeutic. Apele de adancime sunt prezente aproape pe intreaga intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara. In lungul luncilor este o vegetatie specifica. 7) Solurile: predominante sunt molisolurile (cernoziom. unele fiind bicarbonatate-sulfurate ca la Felix sau 1 Mai si Tinca. pentru termoficare si incalzitul serelor. c. 6) Fauna: este cea caracterisitica stepei. in extermitatea vestica a campiei. Apele subterane : Sunt bogate si continue. etc. Local apar soluri saraturoase (halomorfe). Arad la Oradea si Satu Mare). Timisul primeste in campie ca afluenti pe Poganis si Barzava Toate aceste rauri au fost vulnerabile in primavara anului 2005 pe fondul unor precipitatii mari. b. Campia de Vest este puternic transformata antropic. apa industriala. au un caracter termal. cu humus si fertilitate ridicata. silvostepei si etajului padurii de stejar pe campiile inalte. la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari (jumatate din debitul Dunarii la Bazias). soluri de lunca si soluri nisipoase (Campia Careilor).

Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de straveche si continua populare umana. unde se inregistreaza valorile cele mai scazute din tara (sub 1%) si ceva mai ridicat in nord (judetele Bihor. propice locuirii umane si agriculturii. fauna piscicola). 10) Grad de umanizare: Datorita conditiilor naturale favorabile.8) Zone ocrotite: cea mai cunoascuta : Baile 1 Mai (flora si Fauna) si Satchinez (fauna). Timis. In prezent. ape geotermale. Satu Mare). densitatea medie este de 75-100loc/Km2. resurse de apa dulce (pentru irigatii). pasuni. elemente de fauna (fauna cinegetica. Caras Severin). mai ridicata (peste 150loc/Km2) in jurul oraselor mari. resurse funciare (soluri. Lucrarile de amenajari funciare in zone mlastinoase sunt cunoscute din secolul 18. Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad. 136 . paduri). 9) Resurse naturale: ale Campiei de Vest sunt : resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate).

1 Campia de Vest (schita de lucru) 137 .Fig. 19.

20. Caraorman. la Patlageanca. se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe. dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest ♦ Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest ♦ Marea Neagra la Est. Saraturile.CURSUL 20 DELTA DUNARII CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. la est de Tulcea. aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care. ♦ Bratul Chilia – situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie. limite (fig.1): Delta Dunarii. este situata in partea de est a tarii.20. sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea. astfel (fig. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen. la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: ♦ Campia Buceagului.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea. .In Delta este inclus si complexul lagunar Razim – Sinoe. 2) Geneza : Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim – Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul 138 . care se edifica continuu si sub ochii nostri. 3) Bratele Deltei : Dunarea se desparte in cele trei brate principale.

insulele Sacalin. ♦ Bratul Sfantul Gheorghe. lacuri (Isac. pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km. prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an. Cernovca). cu directia dominanta nord-vest . Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat. Matita.cuprinde. cum ar fi ostroavele Cernovca. in regim natural. este foarte meandrat. de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave. 4) Relieful Deltei: . Cernovca) . Exista grinduri longitudinale (fluviale). etc. dar pe teritoriul Ucrainei.sud-est. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor. la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii. ♦ Bratul Sulina – este cel mai scurt. sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. intre grinduri . Din bratul Sf. Tataru si Babina. deoarece este aproape rectiliniu. in general grinduri. care indeparteaza spre larg aluviunile aduse. ostroave (Tataru. terenuri joase si terenuri inalte : ♦ Terenurile joase cuprind mlastini. Merhei. Obretin. transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). brate secundare (Tataru. ♦ Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape). garle (de exemplu : Litcov. de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). Babina.). 139 .grindurilor Stipoc. formandu-se o bara de aluviunipe brat. „Delta secundara a Chiliei”. Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare). „bara de la Sulina”. care are tendinta de a bloca gura de varsare. La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara. Dranov. Dunavat). La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule.

formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara. Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. • Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre . ♦ Temperatura medie anuala este de 10o-11oC. Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare – Letea. cu cel mai fin nisip.5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului.• Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. • Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc. cu un relief de dune . ocrotita prin lege. Grindul Chilia (cu altitudinea de 6. ♦ Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne. aceste grinduri sunt Letea. ♦ Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual). Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip. 140 . Grindul Saraturile. dispus in fasii aproape paralele.interdune. sub forma unui evantai. Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Caraorman. 5) Clima: Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii. unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente. Saraturile. situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Ivancea si Crasnicol. temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC. de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess.

8 m). garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). Sulina 18. E format din lacurile Razim (415 Km2). Bogdaproste. cega. Matita. egrete. Puiulet. etc. Printre arbori predomina esentele moi (plop. Are ape salmastre. crap. fiind mai inalta. vulpe. mistret. Sinoe. pastruga. Isac. la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. garlite. Fortuna.t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare. caras. cormorani.la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). nisetru). adancimi mici (pana la 2. Debitul solid este de 58. baltile si mlastinile.2%. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim – Sinoe. vidra). ♦ Dunarea : .8% si Sfantu Gheorghe 21. Smeica. este rezervatie de fauna). 7) Vegetatia: Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca. cainele enot. Merhei. cel mai mare complex lacustru (700 Km2). cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. etc. asa numitii „ pesti fara oase ” mentionati in antichitate de Herodot. Gorgova. mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. Suprafetele de balti. Puiu. platica. Golovita. 141 .6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului. mamifere de apa (bizamul. 8) Fauna: Cuprinde animale tereste (iepure. Rosu. cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa).) si sturioni (morun. etc). doua insule (Popina. stiuca. pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani.7 mil.) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn. Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%. ♦ Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre . salcie).

cernoziom. solurile hidromorfe (lacovisti). Sfantu Gheorghe. Populatia este concentrata in asezarile rurale. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse.) . Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc. are fertilitate redusa si este partial inundabil. situate in lungul bratelor fluviului. Chilia Veche (1200 loc. Maliuc. Caraorman. Invelisul de soluri este sarac. numeroase particularitati.). cum ar fi satul Crisan sau. Orasul Tulcea nu este situat in Delta.9) Solurile: Predomina solurile aluviale. nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune. cu aspect linear. Mila 23./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc. datorita conditiilor fizico-geografice. pe grindul Chilia. fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. satele Letea./Km2 in est. pe grinduri. dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei. fiind de 25-50 loc. 142 . Alte localitati sunt Patlageanca. 11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au.

20.1 Delta Dunarii (harta de atlas) 143 .Fig.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->