Sunteți pe pagina 1din 9

c    

  

  c    

 c 

 c 

 

 c 

c     (AD) reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii ceruta pe piata de
catre menaje, firme, sectorul guvernamental si sectorul extern într-o anumita perioada de
timp. Componentele cererii agregate sunt:

a  
  (C), include cheltuielile menajelor legate de procurarea bunurilor de
consum curent alimentare si nealimentare, pen 12112e412m tru bunurile de folosinta
îndelungata, pentru servicii comunale si culturale;

   
  
  - reprezinta cheltuielile firmelor efectuate în urmatoarele
directii:

investiti în masini si echipament;

investitii în constructii;

investitii în stocuri.

Ib = Inete + A, 

Unde,

A ²deprecierea capitalului investit în perioada anterioara,

Inete - investitii curente efectuate în anul dat. 

Inete>A => economia se afla în perioada de crestere; 

Inete=A u stagnare; 

Inete <A => descrestere economica.

j    
     pentru procurarea de bunuri si servicii include
cheltuielile statului legate de procurarea bunurilor si serviciilor necesare pentru
întretinerea aparatului administrativ al armatei si politiei;
÷ 
    - diferenta dintre cheltuielile straine pentru bunurile nationale si
cheltuielile interne pentru bunurile straine.

Ecuatia cererii agregate este: AD=C+Ib+G +Xn

AD=C+I - economia simpla, cînd nu exista interventia statului în economie si


nu exista legatura cu strainatatea;

AD=C+I+G - economie închisa, nu exista export si import;

AD=C+Ib+G+Xn - reprezinta cererea agregata în economia deschisa.

 c   

Curba AD determina cantitatea de marfuri si servicii pe care cumparatorii sint dispusi sa


o procure la orice nivel dat al preturilor. Ea reflecta combinatiile volumului productiei si
nivelului preturilor la care piata de bunuri si cea monetara se afla in echilibru.

!

Curba AD poate fi construita in baza ecuatiei teoriei cantitative a banilor care are
urmatoarea forma:

M*V=P*Y unde M-masa monetara 

V-viteza de rotatie a capitalului

P-pretul

Y-volumul real al productiei

Ecuatia data stabileste ca masa monetara (M)determina valoarea nominala a


productiei (Y) care la rindul ei depinde de nivelul preturilor(P) si volumul productiei.
Pentru orice volum fixat al ofertei de bani ecuatia stabileste dependenta invers
proportionala dintre nivelul preturilor si volumul marfurilor si serviciilor, iar ca
urmare curba AD are inclinatie negativa.

Deplasarea de-a lungul curbei AD denota faptul ca modificarea AD este in functie de


dinamica nivelului pretului.

!

Conform efectelor cererii agregate:

a)efectul ratei dobinzii-cresterea preturilor duce la micsorarea ofertei reale de bani, la


micsorarea cererii de bani, respectiv la crestera ratei dobinzii pe piata monetara, ca
urmare investitiile scad si cererea agregata scade:

b)efectul bogatiei-care arata ca daca preturile cresc,ca urmare valoarea bogatiei


acumulate de populatie se reduce, ca urmare se micsoreaza cererea din partea
menajelor,ceea ce duce la micsorarea cererii agregate;

c)efectul importului-cresterea preturilor marfurilor interne duce la majorarea cererii


populatiei pentru bunurile importate, care duce la micsorarea exportului net si ca
urmare la reducerea cererii agregate.

Orice modificare a nivelului pretului va determina o deplasare de-a lungul curbei


cererii agregate. Orice modificare a componentelor cererii agregate, la acelasi nivel al
preturilor, va determina o deplasare in spatiu a curbei cererii agregate.

Curba AD se construieste pentru o valoare fixata a masei monetare(M). Modificarea


acesteia va cauza deplasarea curbei AD 

1) MĹ; ADĹ 2) MĻ; ADĻ




Fluctuatiile masei monetare(M) nu sunt unicul factor ce determina fluctuatiile AD si


ca urmare deplasarea curbei AD. Aceleasi consecinte le vor avea modificarea in viteza
de rotatie a banilor cind masa monetara(M) este constanta precum si alti factori.

Curba cererii se poate clasifica în curba pe termen lung si pe termen scurt.

 

Politica statului influienteaza cererea agregata prin intermediul instrumentelor fiscale,


monetare si comerciale.
Politica bugetar-fiscala expansionista(stimulatoare)-cind cresc cheltuielile
guvernamentale sau se reduc taxele. Poate determina cresterea cererii agregate si pe
grafic se arata astfel:

Ca urmare pretul creste si volumul productiei creste

"  creditara expansionista- crestera masei monetare va duce la cresterea


cererii agregate si pe grafic se reprezinta la fel. Daca creste masa monetara cresc
consumul si investitiile. Daca masa monetara creste rata dobinzii scade si,
respectiv,cresc investitiile si cererea agregata.

" a statului influienteaza asupra modificarii exportului net, adica daca
scade cursul valutar, atunci exportul net creste si cererea agregata creste.

TEMA 4.2 OFERTA AGREGATĂ

 c#$%& 
  

 c'#$%& 

m   (AS) reprezinta totalitatea de marfuri si servicii oferite pe piata


nationala de catre toti agentii economici.

Cantitatea de bunuri pe care firmele sunt dispuse sa o ofere spre vinzare, adica oferta
globala, depinde de mai multi factori:

1.nivelul mediu al pretului pe economie.

2.modificarea preturilor factorilor de productie,(a muncii, a materiei prime, a


utilajului, a informatiei).

3 volumul resurselor eonomice

4.modificarea productivitatii muncii in urma folosirii unor tehnologii mai avansate,


îmbunatatirii managementului

5 timpul 

Functionarea economiei în perioada lunga de timp este descrisa în teoria clasica, pe


perioada scurta de timp de teoria keynesiana

Modelul clasic Modelul Keynesian


1.Examineaza comportamentul economic intr-o 1.Examineaza comportamentul
perioada lunga de timp. economic intr-o perioada scurta de timp.

2.Presupune flexibilitatea preturilor. 2.Preturile sunt constante.


3.Reese din egalitatea ca nivelul de productie cu 3.Afirma ca productia se modifica drept
cel potential, iar cresterea acestuia este raspuns la modificarea nivelului cererii
determinat de cresterea capitalului, muncii si agregate.
tehnologiei.
Y=f(AD)
4.Reese din stabilitatea marimilor reale(a 4.Reese din stabilitatea marimii
salariului real W»P) nominale-W
Reese din lipsa somajului iar inflatia este cauzata 5.Admite existenta somajului,
doar de crestera ofertei de bani. argumenteaza rolul stimulator al
acestuia in cresterea productiei.


Curba ofertei agregate AS reprezinta cantitatea de bunuri si servicii oferite pe piata
la un anumit nivel al preturilor.

*Cind se modifica pretul(creste) are loc deplasare de-a lungul a curbei AS; 

*Cind are loc modificarea cantitatii oferite indiferent de nivelul preturilor are loc
deplasarea curbei AS in stinga sau dreapta, in cazul dat nivelul productiei se modifica,
iar pretul ramine constant;

În conceptul teoriei clasice, nivelul productiei nu depinde de nivelul preturilor graficul


modelului clasic al ofertei agregate(AS)este:

!

!

r

Deplasarea curbei este posibila doar în cazurile modificarii cantitatii disponibile ale
fortei de munca si a tehnologiei de fabricatie. Orice modificare in factorii de productie
va deplasa curba LRAS(oferta agregata pe termen lung).Orice modificare a nivelului
preturilor este influientata de modificarea AD. Daca AD se mareste , curba AD se ridica
în sus, pretul de echilibru se mareste dar productia ramâne constanta. Daca AD ramine
constant, atunci nivelul productiei potentiale (Y*) creste, iar nivelul pretului se
micsoreaza.

În perioada scurta de timp oferta aregata se bazeaza pe premizele :

economia functioneaza în conditiile utilizarii incomplete a factorilor de productie;

preturile sunt rigide la factorii de productie

volumul productiei , ocuparea, salariile reactioneaza rapid la fluctuatiile pietii.

Modelul ofertei agregate(AS) in perioada scurta(modelul keynisian) poate avea doua


situatii:

1. curba SRAS este o dreapta orizontala, în cazul când preturile si salariile nominale
sunt rigide

2. în cazul când preturile sunt relativ flexibile AS are o înclinatie pozitiva, adica o data
cu cresterea preturilor are loc o crestere a cantitatii oferite.

  

În teoria macroeconomica mai ramâne discutabila problema formarii ofertei agregate.


În conditiile contemporane duc la diferentierea situatiilor ce nu sunt prevazute de
modelele initiale. Au loc socurile care necesita interventia decidentilor politici. socurile
în cazul ofertei pot fi favorabile si nefavorabile. socurile nefavorabile includ o crestere
exogena a factorilor de productie sau dezastrele naturale (recolte slabe, cutremure). Ele
mai caracterizeaza si transformarile tarilor din Europa Centrala si Est de la
planificarea centralizata la economia de piata. socurile favorabile ale ofertei rezulta de
exemplu din progresele tehnologiei sau din descoperirea de noi resurse naturale. 
La interactiunea socurilor, curba ofertei agregate pe termen scurt se modifica. De
exemplu la cresterea a preturilor la materie prima mai rapid decât cele ale bunurilor,
producatorii sunt confruntati cu costuri de productie crescute. Atunci când acestia
transfera preturile ridicate a bunurilor intermediare asupra propriilor preturi, curba
ofertei agregate se va deplasa în sus, ceea ce determina stagflatie, o combinare de
crestere reala aflata în declin si de inflatie aflata în crestere. Aceasta creeaza o dilema
pentru guvernanti. O solutie ar fi sa se încerce atenuarea impactului asupra productiei
si somaj prin adoptarea unei politici expansioniste fiscale, cresterea cheltuielilor
guvernamentale sau reducerea impozitelor si taxelor. Dorind sa revina la punctul initial
ei grabesc revenirea la tendinta de crestere dar cu o rata mai radicala a inflatiei, firmele
nu vor modifica nivelul preturilor, dorind sa pastreze nivelul productiei. Singurul efect
a expansiunii fiscale este cresterea productiei si utilizarea mai completa a fortei de
munca.

În cazul expansiunii monetare (adica a cresterii cantitatii nominale de bani), în


conditiile curbei orizontale nu va influenta preturile dar va avea loc expansiunea
productiei.

Cresterea cheltuielilor guvernamentale, în conditiile ofertei clasice, si a cresterii


preturilor, va duce la cresterea ratei dobânzii si ca efect la scaderea cheltuielilor în
sectorul privat. În conditiile excesului de cerere firmele vor dori sa creasca preturile
decât productia.

În conditiile politicii expansioniste monetare în cazul ofertei clasice va afecta nu


productia ci preturile. Ar trebui sa revina curba, dar angajatii, urmeaza, pretind la
majorari de salarii, ceea ce va cauza ne revenirea curbei la pozitia initiala, deoarece
includerea unor cheltuieli suplimentare genereaza cresterea ulterioara a preturilor.

Firmele vor fi nevoite sa liciteze salariile si costurile, preturile vor creste în aceiasi
proportie ca si cantitatea nominala de bani., astfel se mentine nivelul ratei profiturilor.

Deci un management al socurilor determina o alegere fie mentinerea inflatiei fie


micsorarea ofertei si o crestere a somajului