Sunteți pe pagina 1din 20

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

NEUROLOGIE 24 Martie 2006

• Generalitati
• Cauze
• Factori de risc
• Simptome
• Consult de specialitate
• Medici specialisti recomandati
• Expectativa vigilenta
• Investigatii
• Tratament
• Evolutie
• Profilaxie

GENERALITATI

Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident
vascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin
catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau
totala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi
simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta este ca
fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet. Spre
deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral constituit
obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iar leziunile cerebrale care
apar sunt definitive.
Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet,
pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si
tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
cerebral constituit.
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea
unei consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe
baza relatarilor pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.

CAUZE

Cea mai frecventa cauza a accidentului ischemic tranzitor este reprezentata de


cheagurile sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier. Cheagurile
de sange se pot forma din diverse cauze.
Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt
susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de
arterioscleroza.
Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul
creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul
zaharat.
Un cheag sanguin se poate forma si intr-o alta parte a corpului (frecvent in cavitatile
inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere
cerebrale pe care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare:
- dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
- ca rezultat al altor afectiuni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul
inimii cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica),
afectiunile valvelor cardiace si insuficienta cardiaca.
In plus, o artera poate fi partial obstruata de o placa de aterom, care reduce fluxul
de sange catre creier pana la un nivel critic, ceea ce duce la aparitia simptomelor
accidentului ischemic tranzitor.

Cauze mai rare de producere a accidentului ischemic tranzitor prin formarea unor
cheaguri sanguine sunt:
- agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul
vaselor si perturba fluxul sanguin
- afectiuni ale celulelor sanguine cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui
numar mai mare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a
globulelor rosii cu forme anormale)
- inflamatii ale peretelui vascular care se pot datora unor afectiuni ca sifilis,
tuberculoza sau alte boli inflamatorii cronice.
Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor
sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident ischemic tranzitor.

FACTORI DE RISC

Factorii care cresc riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor si a unui
accident vascular cerebral sunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi
modificati prin tratament si schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi
modificati.

Factorii care pot fi modificati sunt:


- hipertensiunea arteriala
- fumatul si fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc
riscul de aparitie a accidentului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si
accidentului acut coronarian
- nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia)
- nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia)
- consumul excesiv de alcool
- utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au
avut anterior o afectiune produsa de cheaguri sanguine
- sedentarismul
- utilizarea cocainei.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:


- varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani
- istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un accident ischemic
tranzitor sau un accident vascular cerebral au un risc crescut
- antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut
un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de
a face iarasi una dintre aceste boli
- boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii cum sunt:
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana
(afecteaza arterele carotide care iriga creierul cu sange), fibrilatia atriala cronica,
boala ischemica coronariana, insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace
(valvulopatii)
- afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum
sunt policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel
normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).
Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infectiile sa declanseze aparitia unei
inflamatii la nivelul peretelui arterial, inflamatie care poate conduce la ateroscleroza
si consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau
accident vascular cerebral.

SIMPTOME

Manifestarile (simptomele) accidentului ischemic tranzitor apar brusc si sunt


totdeauna temporare. Ele dispar cel mai frecvent in 10-20 minute. Manifestarile
accidentului ischemic tranzitor sunt identice cu cele ale accidentului vascular cerebral
constituit. Ele depind de regiunea creierului care este afectata. Cele mai frecvente
manifestari ale accidentului ischemic tranzitor sunt:
- slabiciune musculara sau incapacitatea de a misca o regiune (mana, picior, fata)
sau intreaga jumatate afectata a corpului
- amorteli, furnicaturi, fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul
unei jumatati a corpului
- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul
priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor
culori care nu exista) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de vorbire, de intelegere sau de gasire a unor cuvinte
- vertij (ameteala) care poate fi atat de sever incat pacientul nu poate sta in picioare
- astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului, datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul
membrelor inferioare.
Accidentul ischemic tranzitor nu este totdeauna usor de recunoscut deoarece, uneori,
manifestarile pot fi puse pe seama altor afectiuni. Cu toate acestea este necesar ca
orice accident ischemic tranzitor sa fie recunoscut si tratat corespunzator pentru a
preveni aparitia unui accident vascular cerebral constituit.

CONSULT DE SPECIALITATE

Serviciul de ambulanta trebuie solicitat imediat in una dintre urmatoarele situatii:


- slabiciune musculara, amorteli, furnicaturi sau incapacitatea de a misca o regiune
(mana, picior, fata) sau intreaga jumatate afectata a corpului
- fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul unei jumatati a corpului

- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul


priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor
culori care nu exista) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de vorbire, de intelegere sau de gasire a unor cuvinte
- vertij (ameteala) care poate fi atat de sever incat pacientul nu poate sta in picioare,
astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul membrelor
inferioare.
Medicul curant trebuie solicitat imediat daca:
- pacientul a avut simptome de accident ischemic tranzitor, chiar daca acestea au
disparut complet
- pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular
cerebral si face tratament anticoagulant cu aspirina sau alt medicament, prezinta
semne de sangerare
- pacientul crede ca a avut un accident ischemic tranzitor dar nu a reusit inca sa
discute cu medicul sau curant despre acesta.

MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI

Medicii care pot diagnostica si trata un accident ischemic tranzitor sunt:


- medicul de familie
- medicul neurolog
- medicul de urgenta
- medicul internist.
Alti medici care pot fi consultati in aceste situatii sau daca este necesara o
interventie chirurgicala sunt:
- medicul neurochirurg
- medicul cardiolog
- medicul specialist in chirurgie vasculara.

EXPECTATIVA VIGILENTA

Atitudinea de expectativa vigilenta nu este indicata in cazul simptomelor care pot


sugera un accident ischemic tranzitor. Aparitia oricarui simptom sau semn de accident
ischemic tranzitor trebuie considerata o urgenta medicala si in consecinta trebuie
consultat imediat medicul

INVESTIGATII

Pacientul care are sau a avut un accident ischemic tranzitor trebuie evaluat imediat.
Scopul evaluarii este:
- depistarea altor cauze care pot produce aceste manifestari cum sunt: un accident
vascular cerebral, hipoglicemia (scaderea nivelului glucozei sanguine) in special la
diabetici sau paralizia Bell
- evidentierea unui cheag sanguin
- evaluarea necesitatii unei interventii chirurgicale pentru dezobstruarea
(desfundarea) arterei blocate, interventie numita endarterectomie carotidiana.
Daca simptomatologia a disparut complet in momentul consultatiei, este posibil ca
rezultatul examenului fizic sa fie normal, iar diagnosticul va fi pus pe baza anamnezei
(relatarea pacientului) si a investigatiilor specifice.
In cazul suspectarii unui accident ischemic tranzitor, pot fi necesare una sau mai
multe dintre urmatoarele investigatii:
- computer tomografie craniana, pentru a verifica daca exista semne de hemoragie
intracraniana, semne de accident vascular cerebral sau alte cauze care ar putea
explica un tremor
- rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala.

Alte investigatii pot fi necesare pentru identificarea unei cauze care ar putea produce
un accident ischemic tranzitor. Daca este suspectata obstructia unei artere carotide
pot fi necesare investigatii ca:
- ecografie Doppler
- angioRMN.
Un accident ischemic tranzitor poate fi produs de un cheag sanguin produs de o
afectiune cardiaca. In aceste cazuri pot fi necesare investigatii ca:
- radiografie toracica: pentru aprecierea marimii si formei cordului
- electrocardiograma sau monitorizare Holter (inregistrarea electrocardiogramei si a
valorilor tensiunii arteriale pe o perioada de 24 ore); aceste investigatii pot evidentia
foarte exact existenta tulburarilor de ritm cardiac
- ecocardiografia pentru examinarea cavitatilor cardiace si a fluxului de sange la
nivelul lor
- determinarea nivelului seric al colesterolului si trigliceridelor (valorile crescute ale
acestora pot creste riscul de aparitie a cheagurilor sanguine si a aterosclerozei).

TRATAMENT

Tratament - Generalitati
Pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor va avea nevoie, foarte probabil,
de un tratament pentru prevenirea formarii cheagurilor sanguine. Daca exista
obstructii semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi necesara o
interventie chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului obstruat.
Daca pacientul sufera de hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau
hipercolesterolemie, fiecare dintre aceste afectiuni va necesita tratamentul
corespunzator.
Tratament initial
Orice persoana care prezinta simptome sugestive pentru un accident ischemic
tranzitor va necesita imediat asistenta medicala. Chiar daca simptomatologia dispare
complet este necesara o consultatie medicala in cel mai scurt timp posibil. Un
accident ischemic tranzitor este un semn de alarma care poate anunta aparitia, in
curand, a unui accident vascular cerebral, iar instituirea precoce a tratamentului
corespunzator poate preveni aparitia accidentului vascular cerebral. 14% dintre
pacientii care au avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic
tranzitor, vor face in urmatorul an inca un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor.
Tratamentul va urmari sa previna formarea cheagurilor sanguine. Medicamentele
utilizate sunt: aspirina, clopidogrel, dipiridamol asociat cu aspirina, warfarina sau
acenocumarol.
Daca exista obstructii semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi
necesara o interventie chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului
obstruat (endarterectomie carotidiana). Endarterectomia carotidiana este indicata
pacientilor care nu au avut un accident ischemic tranzitor dar care au o stenoza
(ingustare a lumenului) semnificativa a arterei carotide. Alta posibilitate pentru
tratamentul stenozei carotidiene este angioplastia urmata de montarea unui stent.
Aceasta metoda este mai frecvent utilizata pentru repermeabilizarea arterelor care
iriga cordul (arterele carotide). Aceasta metoda de tratament se realizeaza prin
introducerea in interiorul arterei stenozate a unui tub subtire, numit cateter, care are
la capat un balonas; cand balonasul ajunge in zona arteriala stenozata este umflat si
astfel se produce largirea zonei ingustate. Ulterior in zona unde s-a facut dilatatia cu
balonas, medicul plaseaza, in interiorul arterei, un dispozitiv denumit stent care are
rolul de a mentine artera deschisa si a preveni restenozarea.
Tratament de intretinere
Tratamentul de intretinere urmareste prevenirea aparitiei unui alt accident ischemic
tranzitor sau unui accident vascular cerebral ca si reducerea factorilor de risc pentru
accidentul vascular cerebral.
Acest tratament are mai multe componente in functie de celelalte afectiuni pe care le
mai prezinta pacientul:
- mentinerea valorilor tensiunii arteriale in limite normale la pacientii hipertensivi,
prin administrarea de medicamente antihipertensive si regim alimentar hiposodat
- administrarea de aspirina sau alte antiagregante plachetare pentru a preveni un
accident vascular cerebral
Studiile au aratat ca tratamentul zilnic cu aspirina sau alte antiagregante plachetare,
ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident ischemic
tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate
preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
- tratamentul anticoagulant (cu warfarina sau acenocumarol) este indicat la pacientii
cu fibrilatie atriala
Pacientii cu fibrilatie atriala, care au avut un accident ischemic tranzitor, necesita
tratament anticoagulant pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident
vascular cerebral. Studiile recente au aratat ca, pentru acesti pacienti,
anticoagulantele sunt mai eficiente decat antiagregantele plachetare in prevenirea
aparitiei unui accident vascular cerebral.
- totusi, unii pacienti nu pot lua anticoagulante
In aceste cazuri, foarte probabil, este necesara administrarea altor medicamente
pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident vascular cerebral. In cazul
pacientilor cu hipercolesterolemie sunt indicate statinele (medicamente care reduc
nivelul seric al colesterolului). Multe studii au aratat ca statinele reduc semnificativ
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la pacientii care au avut un
accident ischemic tranzitor. Statinele protejaza impotriva aparitiei unui accident
vascular cerebral chiar la pacientii care nu au o boala cardiaca sau
hipercolesterolemie.
- controlul diabetului zaharat (valorile glicemiei trebuie mentinute in limite normale
sau foarte aproape de aceste valori; acest deziderat se obtine prin tratament cu
antidiabetice orale sau insulina, regim alimentar adecvat si exercitii fizice)
- pacientul trebuie sa isi schimbe stilul de viata.
Aceste schimbari vizeaza:
- intreruperea fumatului (fumatorii au un risc mult mai mare de a face un accident
vascular cerebral comparativ cu cei care au renuntat la fumat; pacientii care vor sa
renunte la fumat pot apela la programe specializate in acest domeniu, tratamente
medicamentoase si consiliere (sfatuire) de specialitate)
- mentinerea greutatii corporale in limite normale (supraponderalitatea sau
obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace sau
diabetului zaharat, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular
cerebral sau accidentul ischemic tranzitor)
- dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului
de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina
- exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral (cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos)
- consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin
blocarea unei artere cerebrale); consumul excesiv de alcool creste riscul de accident
vascular cerebral.
Este necesara urmarirea semnelor de sangerare in special la pacientii care fac
tratamente pentru prevenirea coagularii sangelui - care la randul sau impiedica
aparitia cheagurilor sanguine. Aceste medicamente pot fi: warfarina, acenocumarol,
ticlopidina, aspirina asociata sau nu cu dipiridamol, sau clopidogrel. Cand apar
sangerari frecvente si in cantitate mare la periajul dentar este necesara consultarea
medicului.

Tratament in cazul agravarii bolii


Daca pacientul a avut mai multe accidente ischemice tranzitorii succesive este
necesara spitalizarea, deoarece riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral
este foarte mare.
Tratamentul de urgenta pentru un accident vascular cerebral are eficienta maxima
daca este inceput in primele 3 ore de la debutul simptomelor.
Urmarirea pacientilor cu accident ischemic tranzitor
Dupa un accident ischemic tranzitor pacientul trebuie evaluat clinic si paraclinic si in
functie de rezultate, pacientul poate fi tratat si urmarit in ambulatoriu sau daca riscul
de aparitie a unui accident vascular cerebral este mare, necesita internare.
Internarea in spital este indicata in urmatoarele cazuri:
- pacienti care au avut accidente ischemice tranzitorii succesive
- pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor si prezinta si o afectiune
cardiaca (ex. fibrilatie atriala)
- pacienti la care simptomatologia arata ca este afectata o mare zona a creierului
- pacienti la care simptomele dureaza peste 1 ora
- pacienti batrani, care au factori de risc semnificativi ca: diabet zaharat sau afectiuni
cardiace decompensate.

Tratament ambulator (la domiciliu)


Tratamentul la domiciliu nu este adecvat in cazul unui accident ischemic tranzitor.
Persoana care crede ca are simptome sugestive pentru un accident ischemic tranzitor
nu trebuie sa incerce sa se trateze singura la domiciliu. Este necesar sa solicite
serviciul de urgenta (serviciul de ambulanta sau camera de garda de la spital) cand
apar primele simptome. Tratamentul inceput precoce poate preveni aparitia unui
accident vascular cerebral.
In cazul pacientilor care au avut un accident ischemic tranzitor este indicat:
- sa urmeze tratamentul prescris de medic pentru prevenirea aparitiei unui alt
accident ischemic tranzitor sau a unui accident vascular cerebral (acest tratament se
poate face cu medicamente care incetinesc coagularea sangelui cum sunt: warfarina,
acenocumarol, ticlopidina, clopidogrel, sau aspirina asociata cu dipiridamol;
administrarea acestora se va face in ritmul si dozele stabilite de medic, sub control
periodic)
- sa instiinteze medicul despre orice semn de sangerare care apare
- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris pentru controlul altor boli, ce
reprezinta factori de risc pentru aparitia accidentului ischemic tranzitor sau
accidentului vascular cerebral, cum sunt: hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala,
hipercolesterolemia sau diabetul zaharat
- sa aiba un regim alimentar echilibrat si sa evite excesul ponderal
- sa nu fumeze
- sa faca exercitii fizice regulat
- sa evite consumul excesiv de alcool.

Optiuni de medicamente
Dupa un accident ischemic tranzitor medicul ii va prescrie pacientului unele
medicamente. Frecvent sunt folosite medicamentele care previn formarea
cheagurilor sanguine deoarece acestea din urma pot produce accidente ischemice
tranzitorii sau accidente vasculare cerebrale. Exista doua tipuri de medicamente care
previn coagularea sangelui si consecutiv formarea cheagurilor: anticoagulantele si
antiagregantele plachetare.
Medicamentele hipocolesterolemiante si antihipertensive pot preveni aparitia unui
accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.
Medicamentele antiplachetare
Antiplachetarele (cum sunt aspirina, aspirina asociata cu dipiridamol sau clopidogrel)
mentin plachetele (plachetele sau trombocitele sunt unul dintre cele trei tipuri
principale de celule sanguine) in fluxul sanguin si impiedica agregarea lor si formarea
cheagurilor sanguine. Aspirina este utilizata cel mai des. Multe studii au aratat ca
aspirina ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral si reduce riscul de
aparitie a altui accident ischemic tranzitor la pacientii care au avut deja un accident
ischemic tranzitor.
Alte medicamente antiplachetare, cum este clopidogrelul, pot fi utilizate in cazurile in
care pacientul nu poate lua aspirina sau aceasta nu este eficienta.
Aggrenox, un medicament care asociaza aspirina cu dipiridamol, este eficient la unii
pacienti in prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular
cerebral. Totusi, pacientii care au angina pectorala stabila nu pot lua dipiridamol.

Anticoagulantele
Anticoagulantele previn producerea unor anumite proteine care sunt necesare in
coagularea sangelui si formarea cheagului. Daca pacientul are fibrilatie atriala,
probabil, va trebui sa ia un anticoagulant (acenocumarol sau warfarina). La acesti
pacienti anticoagulantele sunt mult mai eficiente decat antiagregantele in prevenirea
aparitiei unui accident vascular cerebral.
Atat anticoagulantele cat si antiagregantele cresc riscul de sangerari.
Acenocumarolul (Sintrom, Trombostop) si warfarina (Coumadin) au cel mai mare risc
de a produce sangerari, dar riscul poate fi scazut cand doza este monitorizata atent.

Hipocolesterolemiantele
Specialistii recomanda ca multi pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor,
chiar dintre cei cu nivel seric normal al colesterolului sa ia statine. Studiile au aratat
ca statinele scad semnificativ riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la
cei care au avut un accident ischemic tranzitor. Statinele protejaza impotriva unui
accident vascular cerebral chiar la persoanele care nu au o afectiune cardiaca sau
hipercolesterolemie.

Tratament chirurgical
Daca exista o stenoza carotidiana semnificativa, probabil, va fi necesara o
endarterectomie carotidiana. Aceasta consta in indepartarea, de catre chirurg, a
placii de aterom din interiorul arterei carotide pentru reducerea riscului de aparitie a
unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral. Riscurile si beneficiile
acestei operatii trebuie evaluate cu grija deoarece operatia in sine poate produce un
accident vascular cerebral.
Endarterectomia carotidiana este indicata daca exista o stenoza carotidiana
semnificativa (50%-70% sau mai mult) si daca pacientul a avut unul sau mai multe
accidente ischemice tranzitorii. Studiile arata ca unii pacienti care au stenoze mai
mici fata de valorile amintite pot beneficia de endarterectomie carotidiana. Totusi,
indicatia operatorie este controversata inca, la pacientii care au stenoze sub 60% si
nu au avut simptome de accident ischemic tranzitor.
O alta optiune pentru persoanele cu risc mare de accident vascular cerebral este o
procedura noua, numita stenting carotidian. Aceasta este asemanatoare cu
angioplastia coronariana, care este utilizata de rutina pentru dezobstruarea arterelor
de la nivelul inimii (artere coronare). Operatia consta in introducerea, de catre
chirurgul vascular, a unui tub metalic numit stent, in interiorul arterei carotide, in
zona obstruata de catre placa de aterom. Postoperator este necesar un tratament
medicamentos prentru prevenirea obstruarii stentului.
Fiecare pacient trebuie sa cantareasca bine riscurile si beneficiile operatiei comparativ
cu riscurile si beneficiile tratamentului medicamentos. Succesul oricaruia dintre cele
doua tratamente depinde de nivelul obstructiei si de medicamentele folosite. Riscul
operatiei este in functie de varsta, starea medicala a pacientului, experienta
chirurgului si experienta si dotarea spitalului unde se efectueaza operatia.
Endarterectomia carotidiana
Endarterectomia carotidiana are sanse mai mari de reusita daca este facuta de un
chirurg instruit special in acest domeniu si daca spitalul unde se desfasoara operatia
este echipat corespunzator pentru a putea rezolva complicatiile ce pot apare in
timpul si dupa operatie.
Daca pacientul opteaza pentru aceasta metoda de tratament, este indicat sa se
documenteze asupra spitalului unde se va desfasura operatia, medicii care pot face
operatia, numarul si gravitatea complicatiilor survenite.
In general endarterectomia carotidiana nu este facuta in primele cateva luni dupa un
accident ischemic tranzitor. Studiile au aratat ca beneficiul maxim se obtine daca
operatia este facuta in primele 2 saptamani dupa un accident ischemic tranzitor.
Intarzierea efectuarii operatiei peste 2 saptamani, creste riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral deoarece, dupa un accident ischemic tranzitor un accident
vascular cerebral poate apare, cel mai frecvent, in primele cateva zile. Acestea sunt
argumente in plus in sprijinul indicatiei de a consulta cat mai rapid un medic daca
pacientul a avut vreun semn de accident ischemic tranzitor.

Stentingul carotidian
Aceasta metoda este similara cu cea folosita frecvent pentru dezobstruarea arterelor
coronare. In prezent, angioplastia urmata de montarea unui stent este o alternativa
la metoda chirurgicala, pentru prevenirea unui accident ischemic tranzitor sau unui
accident vascular cerebral. Medicul introduce un tub subtire, numit cateter, in artera
carotida stenozata; apoi cu ajutorul unui balonas pozitionat la nivelul stenozei,
largeste zona ingustata prin umflarea balonasului; dupa aceasta in portiunea dilatata
se plaseaza un tubulet, denumit stent, care are rolul de a mentine deschisa artera.

EVOLUTIE

Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, de obicei, dispar in 10-20 minute, dar
unele pot persista si pana la 24 ore. Daca un simptom persista peste o ora, este
vorba, foarte probabil, de un accident vascular cerebral.
Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, produs de un cheag sanguin care
reduce temporar fluxul sanguin catre creier, dispar cand cheagul se dizolva si fluxul
de sange se restabileste.
Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma, care poate anunta aparitia,
in curand a unui accident vascular cerebral.
14% dintre pacientii care au avut un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor, vor face in urmatorul an inca un accident vascular cerebral sau un
accident ischemic tranzitor.
De asemenea, un accident ischemic tranzitor poate indica un risc crescut pentru
aparitia unui accident acut coronarian. Ateroscleroza, care este un fenomen
generalizat, afecteaza toate vasele sanguine inclusiv arterele care iriga creierul si
inima. Ateroscleroza care afecteaza vasele cardiace (arterele coronare) poate produce
durere cardiaca sau un accident acut coronarian.

PROFILAXIE
Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor
de risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala),
diabetului zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum
sunt policitemia si siclemia.
Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care
inhaleaza fumul de tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral.
Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente
hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte
antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au
avut un accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o
endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului, numite si
hipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu
hipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac.
Daca pacientul este hipertensiv si a avut deja un accident ischemic tranzitor,
medicamentele antihipertensive pot preveni aparitia altui accident ischemic tranzitor
sau unui accident vascular cerebral.
Este importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. Excesul ponderal sau
obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si
diabetului zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident
ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare,
scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe
care aduc un aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade
riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin
blocare unei artere cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident
vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral;
acestia sunt fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag
sanguin. In cazul acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva,
care nu creste riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident
vascular cerebral.
Deoarece fibrilatia atriala, care creste semnificativ riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral este, adesea, asimptomatica (nu produce nici un fel de manifestari)
si astfel pacientul nu stie de existenta sa, este recomandat ca toate persoanele peste
55 ani sa isi verifice pulsul o data pe luna. Daca pulsul nu are un ritm regulat trebuie
cerut sfatul medicului.

Rezultatele studiului clinic ONTARGET au demonstrata ca medicamentul cu denumirea comuna


internationala telmisartan, comparativ cu celelalte medicamente, protejeaza in reducerea riscului de deces
cardiovascular, de infarct de miocard, de accidente vasculare cerebrale si de spitalizare in caz de
insuficienta congestiva cardiaca, in situatia uni numar mare de pacienti cu risc crescut cardiovascular
asigurand o tolerabilitate superioara, a declarat intr-o conferinta de presa, luni, specialistul neurolog Dan
Ionescu, manager pentru Romania al Companiei Boehringer Ingelheim.
Bolile cardiovasculare sunt cauza principala a deceselor in intreaga lume, cauzand peste 17,5 milioane de
decese pe an. In fiecare an , 7,6 milioane de oameni mor din cauza atacurilor de cord si alte 5,7 milioane din
cauza unui accident vascular cerebral. Potrivit estimarilor, numarul deceselor cauzate de bolile
cardiovasculare la nivel global va atinge aproximativ 25 de milioane in 2020.
In prezent, bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, una din principalele cauze ale
handicapurilor si se preconizeaza ca vor fi cauza principala de handicap in intreaga lume, pana in 2020. Un
accident vascular cerebral major este privit de peste jumatate dintre cei aflati in pericol ca fiind mai rau decat
decesul.
In Romania, bolile cardiovasculare ocupa un loc fruntas.
Dr.Dan Ionescu a facut referire si la medicamente care administrate in primele ore de la producerea unui
accident vascular cerebral sau in primele sase ore dupa un infarct miocardic pot salva vieti. Este vorba de
Actylise, care folosit in primele trei ore de la un accident vascular cerebral poate dizolva cheagul de singe, si
de un alt medicament, Metalyse, care utilizat in infarctul de miocard in primele sase ore, fara sa fie necesar
un Computer Tomograf, ci numai o electrocardiograma, salveaza viata pacientului.
Dr. Dan Ionescu a spus ca aceste terapii sunt destul de scumpe, aproximativ 1000 de euro, pentru doua
flacoane.
Serviciile de Ambulanta din Bucuresti au beneficiat de Metalyse, dupa sommetul Francofoniei de la
Bucuresti din 2006, care nefiind utilizat pentru aceasta reuniune a ramas in dotarea ambulantelor.

Alimente permise in hipertensiune arteriala


» condimente: piper, plante aromatice
» otet balsamic
» supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate
» unt de arahide natural
» chips-uri fara sare
» branza nesarata, lapte, iaurt, smantana
» carne si peste, congelat sau proaspat
» legume proaspete
» suc de legume cu continut mic de sodiu
» prajituri preparate acasa
» apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)
Alimente interzise in HTA
» sare de masa
» mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert
» masline
» supe la plic, concentrat de supa (cuburi)
» chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare
» branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella
» mezeluri
» fructe de mare
» peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati continutul
de sodiu de pe ambalaj)
» conservele de carne, legume; sucul de rosii
» prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodiu
» apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala
Dieta vegetariana
Mai multe studii au incercat sa identifice componentele alimentare ale dietei
vegetariene, responsabile pentru scaderea tensiunii. Se pare ca absenta carnii si a
proteinelor din lapte este raspunsul. Beneficiile oferite de vegetarianism se pot
datora si aportului crescut de fibre alimentare, grasimi polinesaturate, proteine
vegetale, potasiu si/sau magneziu.

Alcoolul
Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare de zi) creste tensiunea
arteriala. Se recomanda deci limitarea consumului la doua pahare pe zi pentru
barbati si la un pahar pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa,
renuntarea completa la alcool este pe deplin justificata.

Excesul ponderal
Un obez, al carui indice de masa corporala (IMC) este de 40 va avea cu siguranta
o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in
conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare, se recomanda
atingerea si mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate
abdominala.

Fumatul
Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea
sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului.

Sodiul
Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este continuta
in mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de departe
reprezentata de produsele gata preparate din comert.
In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in
renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodiu si
alegerea atenta a apei imbuteliate (se prefera tipurile de apa care contin mai putin
de 23 mg de sodiu pe litru). In plus, untul de arahide, branza, sucul de rosii si
legumele obisnuite trebuie consumate cu moderatie.

Alimentele care contin mult sodiu sunt:


» supele din comert
» carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati afumati,
costita, salamuri
» peste sarat, afumat sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun
afumat, somon sau ton la conserva
» masline, alge marine, varza murata
» sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar
» produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti

Potasiul
Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin
favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte
si carne, dar si in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune
surse sunt fructele si legumele.

Calciul
Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu
alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5
g pe zi) are un efect benefic asupra presiunii sangvine.

Magneziul
Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu, se
observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce
creste contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de
magneziu este asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse
de magneziu sunt produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu,
fructele de mare, laptele, fructele si legumele, nucile.

Acizii grasi omega 3


Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect
antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine
efectele dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana,
sau sa se ia suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in
acizi grasi omega 3 ar antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale.

Cafeina
Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a
tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul
a 2-3 cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine
(14/10 mmHg) la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu
rapiditate si tensiunea arteriala revine la nivelul obisnuit.

Activitatea fizica
Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate
favorizeaza diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si
ciclismul sunt sporturi recomandate.

Regim hipercolesteromie si ateroscleroza


• Sfaturi generale
• Alimente recomandate
• Principii de baza ale regimului

Sfaturi generale
Starea de sanatate a populatiei ar putea fi ameliorata prin schimbarea stilului de
viata, in special a comportamentului alimentar, conform medicilor nutritionisti.
Mai putin de 10% din totalul de calorii ar trebui sa provina din acizii grasi saturati,
iar aportul de colesterol alimentar ar trebui sa fie sub 300 mg/ zi. Grasimile
saturate trebuie limitate la 10% din aportul energetic total.

Activitatea fizica, renuntarea sau diminuarea consumului de alcool si reducerea


greutatii atunci cand exista un exces ponderal sunt masuri care pot micsora nivelul
de trigliceride din sange. De asemenea, acizii grasi omega 3 reduc nivelul de
trigliceride si riscul de formare a placilor de aterom. Se pare ca un nivel ridicat de
trigliceride creste mai mult riscul unui infarct miocardic la femei decat la barbati.
Tratamentul hipercolesteromiei cuprinde doua faze, din care prima corespunde
regimului preventiv indicat populatiei in general pentru a reduce riscurile de boli
cardiovasculare.

Principii nutritive Recomandari


Etapa I Etapa II
Total lipide 30% din aportul total de calorii
Grasimi saturate 8 - 10% Sub 7%
Grasimi
Sub 10% din aportul total de calorii
polinesaturate
Grasimi
Sub 15% din aportul total de calorii
mononesaturate
Glucide Peste 55% din aportul total de calorii
Proteine Cca 15% din aportul caloric total
Colesterol Sub 300 mg/zi sub 200 mg/zi
Aportul energetic Adecvat pentru atingerea si mentinerea unei greutati
total asociate unei stari bune de sanatate

Este important de retinut ca regimul alimentar este intotdeauna un element


esential al tratamentului, chiar si atunci cand sunt utilizate medicamente. De fapt,
administrarea medicamentelor se face doar atunci cand in urma modificarilor din
regimul alimentar nu se observa niciun rezultat pozitiv in profilul lipidic al
pacientului dupa 6 luni. In schimb, tratamentul medicamentos incepe mai devreme
la pacientii cu un nivel de foarte ridicat de LDL-colesterol (peste 5,7 mmol/L), fara
a inlocui regimul dietetic.
Principii de baza ale regimului
Persoanele cu colesterol marit trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. alegerea produselor lactate fara grasimi (deoarece contin putin colesterol) si
sortimentelor de carne slaba
2. prepararea alimentelor fara materii grase
3. evitarea alimentelor care contin grasimi si uleiuri partial hidrogenate
4. inlocuirea grasimilor saturate cu cele polinesaturate sau mononesaturate,
utilizand uleiuri vegetale (de masline, rapita) cu moderatie
5. inlocuirea produselor animale cu produse vegetale - fructe, legume, cereale,
nuci si seminte- care nu contin colesterol
6. mentinerea unei greutati sanatoase
7. consumarea de alimente bogate in glucide complexe sau in fibre alimentare,
in special fibre solubile – recomandate pentru reducerea colesteromiei

Limitarea aporturilor de grasimi la 30% din totalul caloriilor si a acizilor grasi la


10% din energia totala inseamna:
- prepararea alimentelor prin fierbere sau coacere si nu prin prajire
- evitarea sortimentelor de carne grasa si mezelurile
- evitarea produselor din comert, preparate cu grasimi hidrogenate

Activitatea fizica – de intensitate medie, practicata cu regularitate, scade nivelul


de LDL- colesterol (“rau”) si creste nivelul de HDL-colesterol (“bun”). Exercitiile
cuprind mersul rapid, jogging, natatie, ciclism si tenis. Persoanele sedentare nu
ar trebui sa efectueze exercitii intense fara sa consulte in prealabil un medic
pentru a-si evalua conditia fizica. Medicul va fi in masura sa le recomande o
activitate adaptata starii de sanatate.

Alimente recomandate
» alimentele bogate in fibre – taratele de ovaz si leguminoasele, care
furnizeaza 12 – 30 g fibre/zi au capacitatea de a diminua nivelul de colesterol
din sange.
» alimentele bogate in vitamina E si beta-caroten. Vitaminele antioxidante -
vitamina E si beta-carotenul protejeaza inima, maresc nivelul de HDL colesterol
(“bun”).
Legumele bogate in beta-caroten sunt: varza verde creata, sfecla, ardei rosu,
brocoli, spanac, patate, porumb, conopida, vanata, morcovi, varza, dovlecei,
telina, castraveti.
Fructele care contin beta-caroten: zmeura, prune, portocale, piersici, nectarine,
pere, pepene galben. De fapt toate fructele si legumele galbene sau portocalii si
legumele verzi sunt surse bune de beta-caroten.
» nucile, migdalele si semintele – au drept efect scaderea nivelului de
colesterol
» suplimente de vitamina B6, B12 si acid folic – reduc si riscurile de boli
cardiace. Acestea se gasesc in stare naturala in fructe si legume
» sursele de magneziu – cereale integrale, legume verzi, banane, lapte, nuci si
fructe de mare
» sursele de seleniu – carne, fructe de mare, germeni de grau, galbenus de ou
si lapte
» sursele de vitamina C.
Vitamina C este implicata in sinteza bilei din colesterol, in distrugerea
trigliceridelor si in diminuarea agregarii plachetare, ducand astfel la regresul
procesului aterosclerotic.

De evitat

Tabagismul determina o modificare nefavorabila a bilantului lipidic – crestere a


colesterolului total, a LDL-colesterolului si a trigliceridelor, o diminuare a HDL-
colesterolului, avand si multiple efecte negative asupra sistemului
cardiovascular.
Excesul ponderal – obezitatea – are drept rezultat cresterea nivelului de
trigliceride si scaderea nivelului de HDL-colesterol. Masurarea circumferintei
taliei este cel mai bun indiciu al obezitatii abdominale (>90 la barbati si >80 la
femei).
Galbenusul de ou – desi bogate in vitamine, cel mult 4 galbenusuri de ou sunt
permise pe saptamana. Atunci cand nivelul de colesterol este ridicat, consumul
acestora poate fi interzis cu desavarsire.

DIETA SI BOLILE CARDIOVASCULARE


DIETE-NUTRITIE 30 Ianuarie 2008
• Generalitati
• Surse de alimente sanatoase
• Recomandarile specialistilor
• Sfaturi practice

GENERALITATI

Specialistii in nutritie si cardiologii au convenit ca o dieta sanatoasa si echilibrata in


nutrienti esentiali organismului poate influenta in mod benefic bolile de inima (poate
avea rol atat in prevenirea cat si in ameliorarea lor).
Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care exercitiile
fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie a bolilor
cardiace, coronariene, a infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale. Prin
scaderea nivelului de colesterol se scad si sansele de a dezvolta sindroame
metabolice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate sau sindroame
dislipidemice severe. De asemenea, o dieta corespunzatoare confera organismului
protectie impotriva osteoporozei si chiar impotriva unor forme de cancer (de
exemplu, cancerul de colon).
SURSE DE ALIMENTE SANATOASE

Adoptarea unui mod de viata sanatos, cu o dieta echilibrata, nu presupune realizarea


unor eforturi suplimentare sau eliminarea completa din alimentatie a unor anumite
produse, ci inseamna un consum alimentar echilibrat, in cantitati moderate si in
proportii adecvate mentinerii indelungate a unei stari bune de sanatate.
O dieta care influenteaza benefic activitatea sistemului cardiocirculator trebuie sa
respecte piramida alimentelor si sa fie bazata pe fibre, cereale, produse animale si
vegetale bogate in proteine, lactate. O dieta sanatoasa ar trebui sa fie cat mai saraca
in lipide (in special in cele saturate si colesterol). Colesterolul este unul din factorii
frecvent implicati in aparitia dislipidemiilor si a aterosclerozei.
Fructele si legumele sunt indicate din abundenta in astfel de regimuri, datorita
continutului bogat in fibre vegetale, vitamine si minerale. Majoritatea au un continut
scazut in lipide, calorii, sodiu si colesterol.
Laptele si produsele lactate sunt o sursa ideala de proteine, calciu vitamina A si D,
precum si de niacina, riboflavina (vitamine ce fac parte din complexul B). Specialistii
recomanda consumul produselor degresate sau semidegresate, deoarece lipidele
continute in laptele integral pot intretine un nivel crescut de colesterol, favorizand
aparitia placilor de aterom pe endoteliul vascular. Exista o multitudine de produse
degresate, incluzand laptele, iaurtul, branza si chiar deserturile pe baza de lapte, cum
este cazul inghetatei. Specialistii subliniaza faptul ca un produs degresat nu este si
un produs deficitar in calciu, ci dimpotriva, poate avea un continut mai ridicat in
acest mineral decat lactatele integrale.
Consumul cerealelor integrale, a fainii de grau integrala, a orezului (in special
decorticat), a pastelor fainoase, a produselor de panificatie ce au un continut ridicat
in tarate, sau a vegetalelor uscate (fasole uscata, porumb) este recomandata
deoarece contin fibre, fier, vitamine din complexul B, fiind in acelasi timp sarace in
grasimi si colesterol. Pacientii cu patologie cardiaca sau cu factori de risc pentru
aparitia bolilor de inima ar trebui sa evite produsele de patiserie precum croasantele,
rulourile cu unt, saratelele, ar trebui sa nu isi condimenteze salatele, sa evite pastele
cu sosuri pe baza de maioneza sau smantana (acestea au un continut foarte ridicat
in colesterol).
Proteinele de provenienta animala si vegetala trebuie sa fie nelipsite din dieta. Ele
sunt aduse in organism de catre alimente precum: carnea, fructele de mare, ouale,
fasolea uscata, lintea, alunele, nucile. Acestea reprezinta insa si sursa concomitenta
de fier, vitamina B si alte vitamine si minerale specifice fiecarui produs in parte.
Specialistii recomanda consumul de carne de vita, pui (fara piele pentru ca aceasta
este bogata in colesterol), oaie, insa si legume (in special boabe uscate, linte) si
albusuri de ou, si mai putin a carnii de rata, gasca, a viscerelor ( ficat, rinichi, creier),
produselor afumate, costitei, carnatilor, baconului si a altor alimente cu un procent
ridicat in lipide.
Uleiurile vegetale si grasimile saturate trebuie eliminate sau cel putin reduse din
dieta. Prin continutul bogat in trigliceride, acizi grasi si colesterol, aceste
componentele din alimentatie reprezinta un adevarat pericol pentru persoanele cu
boli cardiovasculare, deoarece sunt capabile sa intretina hipertrigliceridemiile si
procesul aterosclerotic. Exista unele tipuri de lipide, cum ar fi acizii grasi esentiali
(acidul linoleic, acidul linolenic) ce pot fi consumate in continuare de pacientii
cardiaci, insa cu limitari cantitative importante. Specialistii recomanda utilizarea
uleiurilor vegetale de soia, porumb, masline, avocado, susan, precum si a
margarinelor semisolide realizate din aceste tipuri particulare de ulei. De asemenea,
maionezele sau diferitele sosuri pentru salate ar trebui sa aiba la baza tot aceste
uleiuri. Semintele, nucile, alunele, untul de arahide sunt si ele acceptate in dieta
daca sunt consumate in cantitati moderate. Printre produsele ce trebuie evitate,
datorita continutului bogat in grasimi saturate, se numara untura de porc, untul,
smantana, laptele integral, uleiul de cocos, de palmier.
Dieta copiilor cu varsta peste 2 ani nu difera in mod esential de cea a adultilor.
Principiile de alcatuire fiind aceleasi, variind de fapt doar cantitatile. In cazul acestora
este esential si aportul caloric in sine, care trebuie sa fie mai crescut, pentru a
acoperi cheltuiala energetica a organismului. Daca dieta este restrictiva din punct de
vedere al caloriilor si procentului de lipide, copilul poate avea in final un deficit de
crestere si dezvoltare. Din acest motiv parintilor le este recomandat consultarea unui
specialist in vederea intocmirii unei diete perfect adaptata necesarului energetic al
copilului.
Consultarea unui dietetician este o recomandare utila si in ceea ce priveste alcatuirea
regimului alimentar al unui adult, medicul putand determina cu exactitate proportia
fiecarui nutrient necesar.
RECOMANDARILE SPECIALISTILOR

- Pacientii cu probleme cardiace sunt sfatuiti sa acorde o atentie speciala numarului


de calorii aduse prin dieta, care trebuie sa satisfaca mereu consumul zilnic al
organismului. In cazul unui aport ce depaseste necesarul, caloriile in plus vor fi
depozitate in tesutul adipos, ceea ce va contribui, pe termen lung, la sporirea
greutatii individului, acesta putand deveni obez si asociind toate riscurile ce deriva
din supraponderabilitate.
- Pacientii trebuie sa evite consumul de produse hipercalorice de natura glucidica (fie
ca sunt dulciuri sau bauturi carbogazoase dulci), acestea fiind de obicei sarace in
valori nutritive.
- Consumul de fructe si legume ar trebui situat intre 5-6 portii/zi (datorita
continutului bogat in vitamine si minerale). O portie poate contine: un mar, banana
sau portocala de dimensiuni medii, ½ de bol de fructe sau legume pasate, gatite sau
tocate si un pahar de suc de fructe (sau rosii, morcovi)
- Consumul a minim 6 portii/zilnic de produse pe baza de cereale, inclusiv cereale
integrale. Acestea au un rol important datorita procentului mare de fibre, vitamine si
carbohidrati cu structura complexa. Aportul caloric reprezentat de cereale trebuie se
fie adaptat necesarului si sa nu afecteze greutatea organismului
- Reducerea cantitatii de lipide din dieta prin limitarea produselor bogate in
colesterol, uleiurilor hidrogenate, grasimilor saturate, acizilor grasi in forma trans.
Intr-o dieta echilibrata, lipidele trebuie sa reprezinta aproximativ 30% din totalul de
calorii aduse in organism. Necesarul de lipide poate fi calculat prin raportare la
consumul energetic al organismului, astfel: la un necesar de 1600 calorii, lipidele
trebuie sa fie maxim 53 grame/zi; la un necesar de 2200 de calorii, sunt suficiente
73 de grame, iar in cazul unei cheltuieli de 2800 de calorii, lipidele nu trebuie sa
depaseasca 93 de grame/zi.
- Specialistii insista asupra unui consum de colesterol care sa nu depaseasca
300mg/zi, in special in cazul persoanelor cu dislipidemii. In vederea respectarii
acestor recomandari ar trebui cunoscut faptul ca un galbenus de ou mediu era
aproximativ 213 mg de colesterol
- In cazul in care pacientul are probleme cardiovasculare, este importanta instituirea
unei diete hiposodate, ce ar trebui sa contina maxim 2400 mg sare/zi
- Exercitiul fizic este important (in cazul in care nu exista o patologie care sa
impiedice sau sa contraindice realizarea activitatilor sportive, cum ar fi claudicatia
intermitenta, arteriopatii obstructive, insuficiente cardiace congestive grave).
Pacientul poate incepe programul de pregatire prin mars, timp de minim 30 de
minute pe zi.
- Limitarea consumului de alcool este foarte importanta in cazul pacientilor cardiaci.
Specialistii recomanda un consum de maxim un pahar de vin rosu/zi in cazul femeilor
si 2 in cazul barbatilor. Desi studiile au demonstrat ca exista o corelatie intre
consumul unui pahar de vin rosu si efectul protector cardiac al acestuia, excesul de
alcool are doar efecte negative asupra sanatatii.
SFATURI PRACTICE

- Pentru a reduce procentul de lipide si colesterol din alimentatie, specialistii sfatuiesc


pacientii sa consume maxim 200 grame/zi de carne de vita, pasare sau peste (o
portie ar trebui sa fie de dimensiunile unei palme). De asemenea, este recomandat
consumul de carne de pasare (in special pui si curcan) fara piele (astfel se reduce
cantitatea de grasimi saturate). Inainte de a gati carnea, in special cea de porc, ar
trebui indepartata toata grasimea de la suprafata ei. Prepararea acesteia se poate
face in principal prin fierbere, rotisare, coacere la cuptor, si mai putin prin prajire in
ulei sau untura. O dieta sanatoasa ar trebui sa contina carne de peste sau de pasare
si nu de porc, iar consumul acesteia trebuie limitata la doar cateva portii de-a lungul
unei saptamani, si nu consum zilnic.
- Cantitatea de ulei folosita la gatit sau la prepararea diferitelor salate, nu trebuie sa
depaseasca 5, maxim 8 linguri pe zi.
- Consumul oualor trebuie si el limitat la 3-4/saptamana, in aceasta cantitate fiind
incluse si cele care pot fi utilizate la gatitul diverselor prajituri.
- Pentru a limita aportul de sodiu (care in exces afecteaza tensiunea arteriala) se
recomanda reducerea consumului de sare de masa, a preparatelor conservate sau a
carnii congelate. Pentru a nu depasi doza zilnica recomandata de sodiu, este utila
consultarea etichetelor pentru a stabili cu exactitate continutul in sare al fiecarui
produs in parte.
- Nu este recomandat consumul exagerat de viscere (mai ales ficat) sau de creveti,
raci.
- Proteinele animale si vegetale pot fi aduse in cantitati satisfacatoare in dieta prin
consumul a 2-3 portii de carne gatita, peste sau pui. Fiecare portie poate avea intre
60 si maxim 100 de grame. Echivalentul a 30 de grame de carne este reprezentat de
1 ou, 2 linguri de unt de arahide, 100 grame de fasole uscata gatita si 75 grame de
nuci.

Regimurile alimentare in bolile cardio-vasculare si


hipertensiunea arteriala
In aceste afectiuni, regimul alimentar va fi sarac in sare (hiposodat), cu proteine limitate la 60-80 g/zi
si cu continut redus de glucide (fainoase, dulciuri) si grasimi, mai ales cele de origine animala.

Cardiologie
• Prevenire
• Afectiuni
• Alimentatie
• Exercitii fizice
• Remedii naturiste

Cauta in site mai multe informatii despre Colesterol


Ghid Adrese
· Cardiologie
· Oftalmologie
· Reumatologie
· Aerobic
· Sali de fitness
· Adauga cabinet
Top Sanatate iti recomanda
·Inima si rolul ei
Caldura in exces face ca inima sa fie suprasolicitata, astfel apar si emotiile negative, in special nerabdarea si ura.
Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese si se vor evita alimentele greu digerabile, ca si cele
care au fost supuse unei pregatiri prea laborioase.

Intrucat regimul hiposodat (1,5-3 g/zi) este greu de suportat, se va evita monotonia alimentatiei,
prezentandu-se o gama cat mai bogata de preparate, asezonate din plin cu condimentele permise, pentru a
evita sau masca lipsa sarii.

Sunt permise urmatoarele alimente:


• laptele degresat, branza de vaci, casul slab, nesarat, urda dulce, telemea de vaca desarata;
• carnea de vita, pui, gaina, curcan, in cantitate limitata (150-200 g/zi) si numai de 3-4 ori pe
saptamana. Carnea se va da fiarta, ca rasol, sau fripta;
• pestele slab de rau (lin, salau, stiuca, crap de primavara, etc.), fiert ca rasol, fript sau copt in
pergament;
• ouale se vor da in cantitate limitata, numai in preparate (4-5 oua/saptamana);
• grasimi: unt nesarat, smantana, frisca, ulei vegetal (floarea soarelui, soia, porumb), margarina
nesarata. Cantitatea totala de grasimi din alimentatie va reprezenta cel mult 1/2 din cea a individului
sanatos;
• painea alba sau intermediara, fara sare, sau cu sare redusa, de preferat veche de o zi;
• fainoasele, in cantitate limitata (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliguta pripita) fierte,
cu sarea mult redusa;
• fructele sunt permise toate si sub orice forma: crude, coapte, pireuri, compoturi, gelatine, rase pe
razatoare, sucuri de fructe;
• legumele permise vor fi cele sarace in sodiu si celuloza (morcovi, dovlecei, fasole verde, salata
verde, ardei, vinete), evitand varza, telina, spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla.
Legumele se vor da rase marunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte "a la grecque";
• dulciurile permise sunt numai cele preparate fara sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt. Sunt
permise: aluatul de tarta, de ecler, gelatine, miere, marmelade si gemuri preparate in casa (fara
conservant), peltea;
• bauturi: in limitele lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume,
lapte simplu, degresat, lapte amestecat cu ceai sau cafea de orz (malt), lapte batut, iaurt;
• condimentele permise sunt aromatele: patrunjelul, tarhonul, mararul, leusteanul, dafinul, cimbrul,
zeama de lamaie, sifonul;
• supe: supe din legumele permise, supe-creme ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de
fructe, dar in cantitati limitate;
• sosuri: cele preparate dietetic din legume, sos alb, sos de smantana, sos de caramel, etc.

Sunt interzise urmatoarele alimente:


• branzeturile grase, fermentate, sarate (cascaval, branzaturi topite, telemea nesarata);
• carnea grasa de porc, gasca, rata, vanat, organe, mezeluri, carne conservata cu sare,
conservele de carne, pestele sarat, afumat sau gras (de mare);
• painea neagra, cu sare, fainoasele preparate cu bicarbonat de sodiu sau sare;
• grasimi: slanina, untura, untul sarat, margarina sarata, grasimi prajite sau in cantitati mari;
• legumele bogate in sodiu sau celuloza ca: telina, spanacul, varza creata, sfecla, usturoiul,
redicile, gogosarii murati, varza murata cu sare, varza de Bruxelles, conopida, leguminoasele uscate;
• fructele oleaginoase: nuci, alune, migdale etc;
• dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt si cu galbenus de ou in cantitate
crescuta;
• bauturile alcoolice sub orice forma, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale, clorurosodice;
• supele de carne;
• sosurile preparate cu zeama de oase sau carne, cele cu rantasuri, cu usturoi, maioneza cu
mustar;
• condimentele iuti: boiaua, piperul, mustarul cu sare, ceapa, usturoiul, hreanul;
• se va interzice fumatul.

Nu se vor consuma lichide in timpul mesei si nu se vor bea bauturi prea reci.

Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.