Sunteți pe pagina 1din 3

1. Testul de bonitate evalueaa validitatea unor afirmatii ce exprima egalitati.

Identificati asemenea teste:


a) Hi-patrat
b) Levene
c) Bartlet
d) Student pereche
2. Statistica X2 introdusa de Karl Pearson:
a) Poate fi interpretata ca o distanta intre datele observate experimentale si cele teoretice
b) Este de fapt o distanta Euclidiana intre cele 2 puncte, unul reprezentand datele observate, celelalt reprezentand
datele experimentale
c) Are o distributie aproximativ de tip Hi-patrat
d) Are o distributie de tip Hi-patrat cu un nr precizat de grade de libertate
3. Confirmarea normalitatii populatiei in urma unor date observate se poate obtine prin:
a) Utilizarea unui test de bonitate
b) Utilizarea unui test de semnificatie statistica
c) Desenarea unei diagrame de tip quantile-qunatile-plot
d) Efectuarea unui test de ipoteza
4. Valoarea p a unei afirmatii facute despre normalitatea unui set de date numerice obtinute dintr-un esantion
reprezinta:
a) Riscul respingerii eronate a afimartiei, ca fiind falsa
b) Riscul acceptarii eronate, ca valida, a afirmatiei
c) Probabilitatea ca unele date sa fie eronate
d) Probabilitatea ca datele sa fie distribuite normal
e) increderea pe care o avem in prezcizia instrumentelor de masurare
5. “Valoarea P” in cazul unui test de bonitate (goodness-of-fit):
a) Este interpretata ca risc al obtinerii unor date teoretice necorespunzatoare
b) Trebuie sa fie “mica”, apropriata de 0, pentru a putea accepta ca datele observate (experimental) cu ochiul liber
sa confirme teoria formulata de catre expert.
c) Este un numar mai mare decat numarul gradelor de libertate in alegerea datelor prelucrate
d) Poate fi obtinuta in Excel cu functia Chites, dar dupa efectuarea unor calcule preliminare
6. Dispunem, in softul EpiInfo de niste date pentru care dorim sa aplicam testul hi-patrat. Vom putea face apel, in
modulul analysis, la:
a) Grupul de comenzi Read (input)
b) Comanda Means
c) Comanda CHI-square
d) Grupul de comenzi Table
e) Comanda Tables
7. Dispunem de o varianta a Excel in limba romana si de niste date, depuse intr-un domeniu, pentru care dorim sa
aplicam testul Hi-patrat, vom proceda astfel:
a) Vom face apel la comanda Paired Tests, inainte de a calcula datele observate
b) Von face apel la functia Chitest, dar dupa ce calculam datele asteptat
c) Vom face apel la functia Tdist dar dup agruparea datelor observate
d) Vom face apel la o comanda Chidist din meniul Teste
e) Vom exporta datele spre alt soft, deoarece in testul Excel nu este implementat
8. Confirmarea reprezentativitatii unui esantion se poate obtine prin:
a) Efectuarea unor investigatii bazate pe datele obtinute de la o parte mica din indivizii esantionului
b) Utilizarea unui test de bonitate, dispunand de un “standard” cunoscut
c) Utilizarea unui test de semnificatie statistica de tipul Student
d) Obtinerea unei valori “P” mari, apropriate de 1, date de destul Hi-patrat
9. Testarea semnificatiei statistice:
a) Este o metoda de confirmare a adevarului unor informatii particulare
b) Utilizeaza o procedura aplicata discriminatoriu indivizilor din esantionul considerat
c) Se bazeaza pe respingerea “ipotezei nule”
d) Consta in evaluarea subiectiva a indivizilor din esantionul ales
10. Testarea de semnificatie statistica, clasica:
a) Confirma adevarul oricarui tip de afirmatii, facute de catre oricine este un expert in domeniu
b) Presupune alegerea subiectiva initiala a unui nivel de semnificatie pe baza caruia se calculeaza pragul de
separare ce determina regiunea de respingere
c) Presupune precizarea initiala a ipotezei nule, cea care va fi acceptata ca adevarata
d) Presupune precizarea initiala a ipotezei alternative care nu poate exprima o egalitate
11. “Ipoteza nula” in testarea de semnificatie statistica:
a) Consta in evaluarea subiectiva a esantionului
b) Este afirmatia pe care o dorim confirmata (ca “adevarata”)
c) Se bazeaza pe respingerea categorica a “ipotezei alternative”
d) Este o egalitate exprimata in aceiasi termeni ca si ipoteza alternativa
12. “Ipoteza alternativa” in testarea de semnificatie statistica:
a) Nu poate exprima o egalitate intre parametrii a doua populatii
b) Este afirmatia, exprimata in termeni statistici, pe care o dorim confirmata
c) Validarea sa se bazeaza pe respingerea ca implauzaibila a “ipotezei nule”
d) Este o egalitate perfecta, exprimata in aceiasi termeni ca ipoteza nula
13. In testarea de semnificatie statistica, nivelul de semnificatie este probabilitatea:
a) Unei decizii corecte
b) De a nu respinge ipoteza nula
c) De a face o eroare de tipul al 2-lea
d) Unei decizii eronate in caz ca ipoteza nula este, totusi, adebarata
14. Testul hi-patrat se poate aplica pentru validarea informatiilor
a) Cauza lupusului eritematos sistemic este necunoscuta
b) Sindromul Sjogren este asociat cu scaderea secretiei salivare
c) Tratamentul sindromului de mai sus impune o igiena foarte riguroasa cu o alimentatie bogata in lichide
d) Debutul poliarticular inscris la circa 40% dintre bolnavii de poliartrita juvenila este asociata cu sexul feminin
15. Pentru validarea informatiei “Sindromul Sjogren este asociat cu scaderea secretiei salivare” se poate folosi:
a) Testul hi-patrat de bonitate
b) Testul Z
c) Metoda variantilor cumulate
d) Testul Hi-patrat de semnificatie statistica
16. Testul Hi-patrat de semnificatie statistica se poate aplica pentru validarea afirmatiilor:
a) Examenul radiologic in cazul sclerodermiei, arata semne de suferinta interstitiala
b) Manifestarile clinice ale lupusului indus medicamentos sunt asemenatoare cu cele ale lupii clasice
c) Afectarea renala, in cazul sclerodermiei se intalneste cu o frecenta de 30%
d) Terapia cu azatioprina a lupusului eritematos sistemic in doze moderate, are mai putine efecte secundare la
pacientii de sex masculin
17. Testul de semnificatie statistica se poate aplica pentru validarea informatiilor:
a) Silicoza este de patru ori mai frecventa in randul barbatilor
b) Terapia cu azatioprina a lipusului eritematos sistemic, in doze moderate, are mai putine efecte secundare la
pacientii de sex masculin
c) Alimentatia bogata in vitamine pastreaza sanatatea
d) Debutul poliarticular, inscris la circa 40% dintre bolnavii de poliartrita juvenila, este asociat cu sexul feminin
18. Pentru stabilirea “adevarului” a caror afirmatii se poate aplica testarea de semnificatie statistica
a) Boala artrozica afecteaza mai des femeile decat barbatii
b) La rudele de gradul 1 ale bolnavilor cu lupus se remarca o crestere a incifentei altei boli autoimune
c) In ultimul deceniu s-a observat o crestere a bolii lupice
d) Suferinta clinica cea mai frecventa este cea articulara intalnia la aproximativ 90% dintre bolnavi
19. Identificati afirmatii care Nu pot fi validate prin testare de semnificatie statistica:
a) Incidenta maladiei Alzheimer ramane aceeasi la persoanele in varsta de peste 70 de ani, indiferent de varsta
b) Proportia pacientilor suferinzi de boli autoimune si ameliorati cu medicamentul Prednison este mai mare decat
proportia celor vindecati spontan
c) Proportia pacientilor infecttaui cu Stafilococus si vindecati in urma unui tratament injectabil este astazi mai mica
decat era acum 10 ani
d) In cazul unei infectii bacteriene, starea medie de sanatate a pacientilor se imbunatateste in urma adminstrarii a
doar 2 doze de antibiotic
20. In urma unui experiment clinic cu un medicament hipotensiv nou efectuat asupra unui lot de 20 de voluntari, s-a
constatat ca media valorilor TAS inainte de administrarea medicamentului este mai mica decat media valorilor TAS
dupa administrarea medicamentului. Ce se poate afirma:
a) Testarea de bonitate efectuata in cadrul experimentului a esuat din cauze necunoscute
b) Nu dispunem de date suficient, lotul fiind prea mic, pentru a conclude asupra eficacitatii medicamentului
c) Ar trebui sa luam in considerare nu mediile valorilor TAS, ci proportiile in care valorile scad semnificativ
d) Nu putem folosi testarea de semnificatie statistica, datele expermentale nu sunt consistente cu scopul
medicamentului
e) Lotul de voluntari a fost ales respectandu-se regulile de selectie aleatoare impuse de studiu
21. Se doreste validarea afirmatiei privind eficacitatea unui medicament in urma efectuarii unui test clinic in care s-a
intrebuintat si o substanta placebo. Ce metoda se poate folosi:
a) Testul tnepereche
b) Testul de bonitate Hi-patrat
c) Testul neparametric Wilcoxon
d) Testul Bartlett de bonitate
22. Testele neparametrice evalueaza validitatea unor afirmatii ce exprima discrepante sau inegalitati. Identificati
asemenea teste:
a) Hi-patrat
b) Wilcoxon
c) Bartlett
d) Mann-Whitney
23. Testele neparametrice, care evalueaza validitatea unor afirnatii ce exprima dicrepante sau inegalitati:
a) Ofera ca rezultat interpretari obiective ale discrepantelor respectiv inegalitati
b) Presupun cunoscute proportiile cazurilor evaluate ca avand evolutie pozitiva
c) Necesita calculul preliminar al proportiei mediane
d) Se bazeaza pe rangurile valorilor extrase din esantioane

S-ar putea să vă placă și