P. 1
istotia romaniei

istotia romaniei

|Views: 541|Likes:
Published by Stan Pamfil

More info:

Published by: Stan Pamfil on May 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2013

pdf

text

original

Cronologie 271 Retragerea Aureliana.

Teritoriul Daciei este parasit de administratia romana, însa crestinismul începuse deja sa se raspândeasca, chiar daca era o religie persecutata 286 Prima împartire a Imperiului Roman între Diocletian si Galeriu 313 Edictul de la Milan, dat de împaratul Constantin, prin care religia crestina este permisa în imperiu 325, 381 Primele doua Sinoade Ecumenice ale Bisericii în care se compune Crezul 364 A doua împartire între Valentinian (Apusul) si Valens (Orientul) 379-395 Teodosie cel Mare este ultimul împarat al întregului Imperiu 395 Ultima împartire a Imperiului între Honorius si Arcadius 447, 589 Sinoadele de la Toledo, unde apare adaosul „Filioque“ în simbolul de credinta-Crezul 451 Sinodul IV Ecumenic (Calcedon) largeste jurisdictia Constantinopolului asupra Pontului si a Traciei 476 Imperiul Roman de Apus dispare 472-519 Schisma acachiana (prima ruptura a celor doua Biserici) 527-565 Împaratul Justinian recucereste o parte din vechiul Imperiu de Apus. Imperiul Bizantin e la apogeu 602 Marea invazie avaro-slava; structura populatiei din Balcani se modifica radical 610 Sunt chemati sârbii de împaratul Heraclie la granita de vest a Imperiului 672 Bulgarii hanului Asparuh trec Dunarea si supun triburile slave 692 Sinodul Trulan II stabileste egalitate onorifica si în drepturi între patriarhiile Roma si Constantinopol 731-732 Împaratul Leon III Isaurul trece Iliricum Oriental, Italia de Sud, Creta si Sicilia sub jurisdictia Constantinopolului, spre marea nemultumire a Romei 800 Papa Leon al III-lea încoroneaza un rege franc, pe Carol cel Mare, ca „împarat“ al Imperiului Roman de Apus, ceea ce era o jignire adusa împaratului din Constantinopol 860 Rusii din Kiev ataca Constantinopolul 861-863 Disputa dintre Patriarhul ecumenic Fotie si Papa Nicolae I în privinta dorintei de suprematie a Papei peste toata Biserica (primatul papal). Papa excomunica pe Patriarhul Fotie si clerul ortodox 863-886 Actiunea de misionarism ortodox întreprinsa de Kiril si Metodie în spatiul slav (sârbi, bulgari si slavi vestici). Cei doi compun alfabetul glagoritic si pe cel chiril, precum si Liturghia în slava 864 Crestinarea bulgarilor sub hanul Boris, devenit Mihail I 866 Conflictul Roma-Bizant pentru crestinarea bulgarilor (desi crestinati oficial de Constantinopol, Papa Nicolae I le trimite si el misionari). Actiunea Papei este condamnata de Patriarhul Fotie, care îl excomunica pe Nicolae I 893 Se reiau legaturile dintre cele doua scaune patriarhale 896 Ungurii ajung în Câmpia Panoniei si a Tisei 927-969 În timpul tarului Petru I, împaratul bizantin recunoaste un patriarh bulgar, dar acesta nu este validat de Biserica Constantinopolului 953 Gyula, al doilea demnitar al hanului maghiar, e crestinat la Constantinopol. El se întoarce în regiunea pe care o controleaza, Alba Iulia, cu un episcop ortodox – Ierotei. Fiica lui Gyula, Sarolta, se casatoreste cu Gheza si din casatoria lor se naste Vajk (Stefan cel Sfânt al Ungariei) 988 Cneazul Vladimir al Kievului, casatorit cu sora împaratului bizantin Vasile al II-lea, îi crestineaza pe rusi 997-1038 Stefan cel Sfânt al Ungariei introduce ritul latin 1025 Taratul bulgar dispare, cucerit de împaratul bizantin Vasile al II-lea 1054 Schisma cea Mare: Patriarh ecumenic era Mihail Cerularie, iar Papa, Leon IX. Anatema a fost data de Cardinalul Humbert de Silva Candida asupra Patriarhului ecumenic, asupra clericilor si credinciosilor ortodocsi. Câteva zile mai târziu, Cerularie a rostit o anatema similara împotriva

Bisericii Romane. Abia în 1965, printr-o declaratie comuna, Papa Paul al VI-lea si Patriarhul Atenagora I au ridicat blestemele rostite în urma cu 900 de ani 1071 Batalia de la Manzikert, în care armata bizantina e înfrânta zdrobitor de turcii selgiucizi. Acestia patrund în Asia Mica 1096 Încep cruciadele. Caderea locurilor sfinte sub controlul necrestinilor a tulburat lumea crestina, iar la initiativa împaratilor bizantini, sprijiniti de papa, cavalerii occidentali au început o serie de razboaie sfinte numite cruciade. Doar prima cruciada si-a atins tinta fiind recucerit pentru o vreme Ierusalimul 1186 Rascoala fratilor Petru si Asan în Balcani împotriva Imperiului Bizantin. Apare cel de-al doilea Tarat Bulgar 1191 Regele maghiar începe colonizarea sasilor în Transilvania 1187 Ierusalimul cade si în mâinile sultanului Saladin. Va urma cruciada a III-a 1197-1207 Ionita Caloian, ajungând la conducerea Taratului Bulgar si dorind titlul de împarat si un patriarh pentru vlaho-bulgari, încheie o unire cu Roma în 1204, revocata ulterior 1204 Cruciada a IV-a e deturnata catre Constantinopol. Apare Imperiul Latin (1204-1261), împaratul bizantin si patriarhul se retrag la Niceea 1234 Scrisoarea Papei Grigore IX catre regele maghiar Bela al IV-lea despre existenta în episcopia cumanilor a unor clerici greci care îl încurca pe episcopul catolic 1235 Este recunoscuta Patriarhia bulgara de la Târnovo de catre patriarhul ecumenic; aceasta patriarhie dispare în 1393, când e cucerita de turci 1241 Marea invazie tatarasca 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti, în care sunt mentionate formatiunile prestatale dintre Carpati si Dunare 1330 Batalia de la Posada. Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou câstigând independenta tarii sale 1347 Dragos e trimis sa înfiinteze o marca de aparare la est de Carpati. Aici e nucleul viitoarei Moldove 1359 Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru, muta mitropolia de la Vicina la Curtea de Arges, iar Iachint devine primul mitropolit al Tarii Românesti 1359 Bogdan I fuge din Maramures în Moldova, unde pune bazele statului medieval moldovean 1401 Dupa îndelungi tratative care au început cu Petru I Musat, Patriarhia de la Constantinopol recunoaste Mitropolia Moldovei în timpul lui Alexandru cel Bun.

Preview referat Istoria romanilor - cronologie 1.Civilizatia si istoria geto-dacilor -82-44 i.Hr.=Burebista -50-48 i.Hr.=razboiul civil dintre Cezar si Pompei -48=lupta de la Pharsalos -81-96 d.Hr.=Domitian -87=prima batalie de la Tapae;romanii il au in frunte pe Cornelius Fuscus -87-106=Decebal(Diurpaneus) -88=a doua batalie de la Tapae;romanii il au in frunte pe Tettiue Iulianus -89=pacea cu caracter de compromis si avantajoasa pentru daci -96=Domitian este asasinat de liberti -98-117= Marcus Ulpius Traian -25 martie101-102=primul razboi dacic -iarna dintre 101-102=diversiunea moesiana organizata de Decebal

-102=Decebal cere pacea dictata de romani -103-104=este ridicat podul de la Drobeta -105-106=al doilea razboi dacic 2.Etnogeneza romaneasca -sec.I i.Hr.-sec.I d.Hr.=etapa contactelor preliminare -106-271(276)=romanizarea propriu-zisa -271(276)-sec.VII=desavarsirea procesului de romanizare; =retragerea stapanirii romane din Dacia romana 3.Romanii intre sec.IX-XIII -sec.VII=tratatul militar bizantin Strategikon -sec.IX=geografia armeana a lui Moise Chorenoti =cronica turca Oguzname -sec.X=C-tin al VII-lea Porfirogenetul in Despre administrarea imperiului -sec.XI=Sfaturile si povestirile lui Kekaumenos =Podoaba istoriilor -sec.XII= istoricul bizantin Ioan Kynnamos -sec.XIII=in corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa =cronica notarului anonim al regelui Ungariei Bela al III-lea,Gesta Hungarorum(Faptele Ungurilor) -sec.IX-Xi=Gesta Hungarorum aminteste urmatoarele formatiuni: -voievodatul lui Glad,in Banat,cu centrul la Cuvin -voievidatul lui Gelu,in zona centrala a Transilvaniei-Dabaca -voievodatul lui Menumorut,in Crisana-Biharea -sec.XI=Legenda Sf. Gerard mentioneaza alte doua formatiuni: -voievodatul lui Gyla in centrul Transilvaniei-Balgrad -voievodatul lui Ahtum in Banat -1241-1242=marea invazie mongola Transilvania-1001=Vaik se crestineaza si isi ia numele de Stefan -1111 si 1113=mentionarea in documente a unui “Mercurius Princeps Ultrasilvanus” reflecta tendinta regalitatii maghiare de a inlocui structurile politice traditionale romanesti -1176=documentele il consemneaza pe Leustachiu -1211=regele Andrei al II-lea a instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei cu dublu scop: stavilirea invaziei cumanilor si crearea premiselor expansiunii maghiare in tinuturile extracarpatice -Tara Romaneasca-1247=Diploma cavalerilor Ioaniti aminteste cinci formatiuni: -cnezatul lui Farcas in Oltenia -cnezatul lui Ioan in Oltenia -voievodatul lui Seneslau intre Arges si Dambovita -cnezatul lui Litovoi intre Tismana ai Olt -Tara Severinului -1272-1279=Litovoi refuza suzeranitatea maghiara,se infrunta si moare in 1277.Fratele sau Barbat,se vede nevoit sa recunoasca din nou suzeranitatea Ungariei -1291=anihilarea autonomiei Fagarasului de catre regele Andrei al III-lea a coincis cu trecerea muntilor de catre Negru Voda,care intemeiaza statul Tara Romaneasca,avand capitala la Campulung -1310-1352=Basarab I uneste formatiunile statale,refuza sa recunoasca suzeranitatea regelui Ungariei -9-12 noiembrie 1930=Posada -1352-1364=Nicolae Alexandru -1359=Nicolae Alexandru isi ia titlul de domn autocrat si este recunoscuta Mitropolia Tarii Romanesti,dependenta de Patriarhia de la Constantinopol

-1364-1377=Vladislav Vlaicu -1370=Vladislav instituie al doilea scaun mitropolitan la Severin Moldova-1359-1365=Bogdan I -1352-1353=in timpul luptelor impotriva tatarilor cand regalitatea maghiara intemeiaza o marca cu centrul la Baia si inlatura urmasii lui Dragos -1359=Bogdan opune rezistenta lui Balc si inlatura urmasii lui Dragos -1365-1374=Latcu care stabileste raporturi cu papalitatea -1376-1391=Petru Musat bate moneda si infiinteaza Mitropolia Moldovei cu sediul la Suceava -26 septembrie 1387=Musat inaugureaza traditia depunerii juramantului cu credinta fata de regele Poloniei,Vladislav Jagello -1392-1394=Roman I 4.Biserica si Domnia -1222=Bula de Aur -1359=intemeierea mitropoliei de la Arges sub Nicolae Alexandru -1370=intemeierea mitropoliei de la Severin sub Vladislav Vlaicu -1401=recunoasterea Mitropoliei Moldovei sub Alexandru cel Bun 5.Mircea cel Batran(1386-1418) -1388=integreaza Dobrogea -1389=participa la batalia de la Kossovopolje -10 decembrie 1389=la Radom se semneaza un tratat cu regele Poloniei impotriva Ungariei -20 ianuarie1390=tratatul de la Radom este ratificat la Lublin -7 martie 1395=la Brasov se incheie un tratat intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg -17 mai 1395=lupta de la Rovine -1396=Mircea participa la o cruciada organizata de regele Ungariei -26 septembrie 1396=batalia de la Nicopole -20 iulie 1402=batalia de la Ankara -1413=Mehmed devine sultan -31 ianuarie 1418=Mircea cel Batran moare 6.Alexandru cel Bun(1400-1432) -12 martie 1402=recunoasterea suzeranitatii Poloniei -1410=lupta de la Grunwald -1422=lupta de la Marienburg -15 martie 1412=tratatul de la Lublau -31 decembrie 1432=Alexandru cel Bun moare 7.Iancu de Hunedoara (1441-1456) -18 martie 1442=batalia de la Santimbru -22 martie 1442=batalia de langa Sibiu -2 septembrie 1442=pe raul Ialomita are loc o noua victorie -1443-1444=campania cea lunga -iulie 1444=pacea de la Segedim -10 noiembrie 1444=batalia de la Varna -1445=organizeaza o noua campanie pe Dunare -1446-1453=guvernator al Ungariei -17-19 octombrie 1448=batalia de la Kossovopolje -1453=caderea Constantinopolului -4-21 iulie 1456=asedierea Belgradului -11 august 1456=rapus de ciuma la Zemun,moare

1456-1462.Hr. -in anul 514 i.1476) -1461-1462=campania de la Dunare.Hr. dovedita prin descoperirile constand in unelte.Hr. getii din Dobrogea au luptat. podoabe din aur si argint. impotriva lui Darius.. Coloniile grecesti devin puternice centre economice si culturale. a avut loc expeditia lui Alexandru Cel Mare la nordul Dunarii si confruntarea cu getii.. Callatis (Mamgalia). -in anul 335 i. Centrul statului dac se afla in zona Muntilor . getii sunt aliatii coloniilor grecesti in 339 i. Dispuneau de o forta militara remarcabila. Geto-dacii preiau de la greci noi tehnici metalurgice. Coloniile grecesti In secolele al VII lea.Hr) creaza regatul dac stapanind toate triburile geto-dace. asupra civilizatiei acestora. imparatul persilor.Hr.. Din punct de vedere politic si military. Geto-dacii sunt creatorii unei civilizatii infloritoare in nordul Dunarii. i. -in anul 339i. arme.fiind asasinat de boieri 9. – 44 i.Stefan cel Mare(1457-1504) -4 aprilie 1459=tratatul de la Overchelauti -1465=cucereste Chilia -noiembrie 1467=Matei Corvin trece Carpatii pe la Oituz -15-16 decembrie 1467=Baia este atacata -1475=turcii hotarasc sa transforme tara in pasalac -1475=turcii cuceresc cetatile Caffa si Mangop -12 iulie 1475=semneaza tratatul cu Matei Corvin -10 ianuarie 1475=batalia de la Podul Inalt (Vaslui) -26 iulie 1476=batalia de la Valea Alba (Razboieni) -14 iulie 1484=pierderea Chiliei -5 august 1484=pierderea Cetatii Albe -15 septembrie 1485=a depus omagiul de vasalitate regelui polon Cazimir. grecii intemeiaza [pe litoralul Marii Negre coloniile Histria.Hr.Hr.atacand cetatile si orasele turcesti -16-17 iunie 1462=atacu nocturn asupra taberei sultanului -1475=se indreapta catre Transilvania unde este arestat -noiembrie-decembrie 1476=obtine tronul pentru ultima oara. In plan military getii lupta alaturi de greci impotriva scitilor in anul 339 i. Au relatiii comerciale cu getii si exercita influente in plan economic si cultural. impotriva scitilor. In aceasta actiune a fost ajutat de mare preot Deceneu. monede. dar lupta impotriva lui Alexandru Cel Mare in 335 i..Hr. Burebista (82 i.. Tomis (Costanta). Contactele geto-dacilor cu lumea mediteraneana Getii intra in legatura cu lumea mediteraneana prin intermediul coloniilor grecesti. roata olarului si moneda. Resedinta fiecarui trib era reprezentata de o asezare ortificata.la Colomeea -16 noiembrie 1485=confruntarea cu turcii de la Catlabuga -6 martie 1486=confruntarea cu turcii de la Scheia -1487=accepta sa plateasca tribut de 2000 de galbeni turcilor -1497=Moldova este atacata de polonezi -26 octombrie 1497=batalia de la Codrii Cosminului -12 iulie 1499=tratatul de la Harlau -2 iulie 1504=Stefan moare bolnav Geto-dacii erau organizati in triburi conduse de sefi militari. Regalitate si religie/Dacia de la Burebista la Decebal In sec. getii din dobrogea au luptat. al VI lea i.Hr.Vlad Tepes(1448. alaturi de coloniile grecesti.8.Hr. “regi”. Se stabilesc relatii comerciala intense care determina progresul economic al geto-dacilor.

Hr.-dezastrul campaniei gubernatorului Traciei Zopirion in “Stepa getica’’.e.e. 326 i.n. Organizata ca provincie imperiala. recunoscand dependenta fata de Imperiul Roman in schimbul unor avantaje militare si economice. Confruntarile reincep in timpul imparatului Traian. Principalele divinitati erau Zamolxis/Zalmoxis.n-Regatul celtic de la Tylis din Tracia.e. 74 i. Dacia era condusa de un “legatus augusti” Capitala Daciei romane era Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Integrarea geto-dacilor in lumea romana Dacia devine romana. Regale dacilor. in timpul imparatului Domitian.n-Luptele uniunii lui Oroles din Moldova de nord si centrala contra bastarnilor.n. In Muntii Orastiei ( Sebesului) ramane centrul de putere al geto-dacilor. 341 i.n:Amestecul lui Burebista in conflictul intern roman dintre Caesar si Pompeius.e. 335 i.n. 44 i. 100 ien-106 e.e. 278-218i.n.Orastiei. In cadrul unei politici externe active. 72-71 i. stapanirea sa se destrama. In 101-102 are loc primul razboi daco-roman.n-Guvernarea lui Burebista.n. Terentius Varo Lucullus impune oraselor colonii grecesti tratate de alianta.n-Campaniile lui Burebista impotriva triburilor celtice ale boiilor si tauriscilor 55-52 i.n-rascoala coloniilor grecesti si a getilor din dobrogea 60 i. iar Decebal client al Romei. dar ulterior este infrant. regele Macedoniei. Gebeleizis si un zeu al razboiului. 514 i. 300(292)i.conflict in care au fost implicati si getii (Herodot).. invinge in 87 armata romana.n-Proconsulul Macedoniei C Scribonius Curio atinge linia Dunarii undeva in Banat. incheiat cu pacea din 102 in conditii foarete grele pentru daci.e. Burebista il invinge pe celti si cucereste apoi toate cetatile grecesti de pe litoralul pontic. Relatiile dacilor cu romanii se agraveaza in sec.e.e. Cca 200 i. provincie a imperiului Roman.e.e.. Decebal (87-106). Religia geto-dacilor Geto-dacii au avut o religie politeista (credeau in mai multi zei). reprezenta doar o parte din statul dac. 82(70)-44 i.n:Asasinarea lui Caesar. 61 i. In anii 105-106 are loc al doilea razboi daco-roman in urma caruia Dacia este cucerita si o parte a ei devine provincie romana. Remarcabile sunt sanctuarele (locuri de cult in care se desfasoara ritualurile) construite la Sarmezegetusa.e.n-Perioada clasica a societatii geto-dace.nCucerirea de catre burebista a oraselor-colonii grecesti de pe litoralul oraselor colonii grecesti de pe litoralul nord-vestic al Marii Negre.conflict armat intre uniunea de triburi geto-daca de sub conducerea lui Dromichaites si regele Traciei Lisimah. 48 I.e.e. asasinarea lui Burebista.cucerirea teritoriilor de la sud de Dunare de Filip al II-lea.e. .e.-Expeditia nereusita a regelui persan Darius impotriva scitilor. Dupa moartea lui Burebista. Romanizarea-procesul istoric prin care popoarele cucerite de Imperiul Roman au preluat civilizatia si limba Latina-incepe anterior formarii provinciei Dacia.. I d.n:Guvernatorul macedoniei M.-campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la sud de Dunare. Decebal incheie pacea cu Domitian si in urma ei Dacia devine regat clientar al Romei.

n.n. 100 ien-106 e.conflict armat intre uniunea de triburi geto-daca de sub conducerea lui Dromichaites si regele Traciei Lisimah..n.e.Dionisopolis.e.-Expeditia nereusita a regelui persan Darius impotriva scitilor. 1000 000 – 10 000 i.n Paleoliticul . 326 i.Phanagorea s.e. 72-71 i..e.dunarean 514 i..n-epoca fierului.n :crearea provinciei romane Moesia.e.Mesembria. Terentius Varo Lucullus impune oraselor colonii grecesti tratate de alianta. 341 i.n prima varsta a fierului(Hallstatt).e.e.n Mezoliticul . sec.Herakleia Pontica.n-Luptele uniunii lui Oroles din Moldova de nord si centrala contra bastarnilor. .Tomis .e. 15 e.n:Exilul poetului roman Ovidius la Tomis. 278-218i. 1200-1050 i.Guvernatorul Oppius Sabinus este infrant si ucis.Panticapeon.e. 74 i. 85/86 e.n. 88:Consulul Tettius Iulianus obtine victoria asupra dacilor in batalia de la Tapae. 335 i.vest:Apollonia.n Neoliticul .a.e.n.Tyras.e.Ofensiva triburilor marcomane in Pannonia 1000 000 – 4500 i. .n.n:cucerirea de catre proconsulul Macedoniei M.e.-dezastrul campaniei gubernatorului Traciei Zopirion in “Stepa getica’’.cucerirea teritoriilor de la sud de Dunare de Filip al II-lea. Cca 200 i.n Invazia dacilor si a aliatilor lor in Moesia. Divizarea Moesiei in Superior si Inferior.-campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la sud de Dunare.n-106 e. Histria.e.29-27 i. 87:Infrangerea expeditiei militare a generalului Cornelius Fuscus. regele Macedoniei.e.e.n epoca bronzului .n.e.Callatis .n-650/600 i. Licinius Crassus (sprijinit de regele get Roles ) a regatelor din Dobrogea. –106 e.n.n:Guvernatorul macedoniei M.e.n epoca pietrei . 10/8 000-7500/6500 i.e.e.e. sec6 i.n. a II-a varsta a fierului(La Tene). 1200/1250i.8-18 e. 87-106:Guvernarea lui Decebal.Deplasarea imparatului Domitian pe frontul din Moesia. -patrunderea influentelor scitice in spatiul carpato. 300(292)i.7-9 i. 2000/1800-1200/1050i.pe litoralul Marii negre se fondeaza orasele-colonii grecesti:sud:Trapezus. Odessos .n-Proconsulul Macedoniei C Scribonius Curio atinge linia Dunarii undeva in Banat.conflict in care au fost implicati si getii (Herodot).Bizantinion.nord:Olbia.n-Perioada clasica a societatii geto-dace.n-Regatul celtic de la Tylis din Tracia.e. 4500/4000-2000/1800i. 650/600 i. Sinope.

e. 15 e. 87:Infrangerea expeditiei militare a generalului Cornelius Fuscus.Batalia de la Adamclisi. asasinarea lui Burebista. 107.n-rascoala coloniilor grecesti si a getilor din dobrogea 60 i.Deplasarea imparatului Domitian pe frontul din Moesia.e.n:cucerirea de catre proconsulul Macedoniei M.n:Amestecul lui Burebista in conflictul intern roman dintre Caesar si Pompeius. 106-271:Stapanirea romana in Dacia. 105(primavara): Se incheie constructia podului de piatra peste Dunare la Drobeta condusa de arhitectul Appolondor din Damasc.Porolissensis) .n :crearea provinciei romane Moesia. 88:Consulul Tettius Iulianus obtine victoria asupra dacilor in batalia de la Tapae.nCucerirea de catre bur 353y244d ebista a oraselor-colonii grecesti de pe litoralul oraselor colonii grecesti de pe litoralul nord-vestic al Marii Negre. 85/86 e.Triumful de123 de zile a imparatului Traian la Roma. 48 I. 113.n-Campaniile lui Burebista impotriva triburilor celtice ale boiilor si tauriscilor 55-52 i.12 mai:La Roma este inaugurata columna lui Traian.e. 98-117:Guvernarea imparatului romanTraian. 11 august:Diploma militara de la Porolissum atesta pentru prima data constituirea provinciei romane Dacia. 89:Incheierea pacii intre Decebal si Domitian.e. Licinius Crassus (sprijinit de regele get Roles ) a regatelor din Dobrogea. 101-102:Primul razboi dacic al imparatului Traian. 105(iunie)-106(vara) Al doilea razboi dacic.Regele dac se recunoaste clientelar al Romei. 87-106:Guvernarea lui Decebal.Inferior. 117-118:Rascoala dacilor de curand supusi si invaziile dacilor liberi.e.Divizarea Moesiei in Superior si Inferior.8-18 e. 123-124:A doua impartire administrativa a Daciei(Superior. 102(vara/toamna):Reluarea ofensivei romane in Dacia . 109:Inaugurarea in Dobrogea la Adamclisi a monumentului Tropaeum Traiani.Guvernatorul Oppius Sabinus este infrant si ucis. 61 i. . 101(primavara):Ofensiva armatelor romane in Dacia si victoria lui Traian la Tapae.n:Asasinarea lui Caesar.n-Guvernarea lui Burebista.n:Exilul poetului roman Ovidius la Tomis. 106 . a iazygilor si a roxolanilor in Dacia 119:Dupa potolirea tulburarilor noul imparat roman Hadrianus (117-138) imparte Dacia in Superior si Inferior. 29-27 i.Ofensiva triburilor marcomane in Pannonia.e.e. 44 i.. 101/102 Atacul dacilor si al aliatilor lor in dobrogea.n Invazia dacilor si a aliatilor lor in Moesia.82(70)-44 i.

Malvensis.Munumorut impotriva expansiunii maghiare. 1241 Marea invazia tataro-mongola. 1222Regele Ungariei Andrei al III-lea acorda nobilimii Bula de Aur. Sec4:Raspandirea crestinismului in limba latina de factura populara pe teritoriile nord. SecVI(deceniileVI-VIII) Instaurarea unor triburi slave in spatiul Carpato-dunarean si invaziile lor impotriva Bizantului. 1111:Prima mentiune documentara a principelui transilvanean Mercurius ca reprezentant al regelui ungar. Sec8:putina populatie de origine slava de la nord de dunare este treptat asimilata de populatia protoromana.VI/secX:Lupta voievodatelor lui Glad . 375:Nimicirea regatului ostrogot si primele invazii ale hunilor.Ioan si Farcas. secVI(deceniileII-III) Primele incursiuni ale triburilor slavilor vechi(antii si sclavinii) cu aliatii lor protobulgari contra imperiului Romano-Bizantin. Sec. 1211:Invitarea in Tara Barsei a cavalerilor teutoni. Sec.avarilor si altor popoare migratoare. Sec. Seneslau . 271-275:Sub presiunea popoarelor migratoare imparatul Aurelianus (270-275) abandoneaza Dacia. 376-602:Continuitatea daco-romana in conditiile presiunilor popoarelor migratoare (huni. 602:frontiera bizantina pe Dunare se prabuseste sub presiunea slavilor.gepizi. 313:Prin edictul de la Milan imparatul Constantin cel Mare(306-337) recunoaste oficial religia crestina. 1310-1352:Domnia lui Basarab I. 1277/1279:conflictul dintre Litovoi si regele ungar Ladislau al4-lea.longobarzi). .Procesul de formarea poporului roman si a limbii sale intra in faza definitiva. 679-681:Infrangerea bizantinilor in razboiul cu protobulgarii de sub conducerea hanului Asparuh si recunoasterea primului tarat bulgar.12-13:Poemul medieval german pomeneste de ducele Ramuc din tara valaha.Gelu. Sec7:migratia triburilor slavilor vechi la sud de Dunare si colonizarea teritoriilor pana la Marea Egee.Porolissensis) 171:Invazia costobocilor in provinciile romane la sud de Dunare.dunarene. 271-376: Continuitatea daco-romana in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic in conditiile dominarii nominale a triburilor germanice ale ostrogotilor.11:Conflictele voievozilor transilvaneni Ahtum si Gyla cu regale ungar Stefan I. 1247:Diploma Ioanitilor confirma prezenta formatiunilor politice românesti la sud de Carpati in frunte cu Litovoi. 1234:Mentionarea romanilor in bula Papei de la Roma Grigore al 11-lea.550-551-ele pentru I oara ierneaza la sud de Dunare.168:A treia impartire administrativa a Daciei(Apulensis. 245/247:Cele mai puternice razboaie ale carpilor cu imparatul roman Filip Arab.avari..

1387.Bogdan. 1359-Voievodul din Maramures.9-12 noiembrie-batalia de la Posada. 1415:Mircea accepta plata tributului turcilor ca semn de rascumparare a pacii. Batalia de la Varna. trece in Moldova. 1386-1418:Domnia lui Mircea cel Batran.Infrangerea lui Iancu peste o saptamana este transformata in victorie.infrangerea despotului Serbiei Lazar. fiul lui Basarab I.1388:Petru I recunoaste suzeranitatea regelui polon Vladislav al III lea Jagello si-i acorda un imprumut de 3000 ruble. 1352-1364:Domnia lui Nicolae Alexandru. 1456:Victoria de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara. 1433-1457:Lupte interne intre pretendenti la tronul Moldovei. 1388:Prima mentiune a orasului cetate Suceava drept capitala a Moldovei.Semnarea tratatului de pace pe un termen de 10 ani. 1446:Iancu de Hunedoara devine guvernator al Transilvaniei. 1395:Tratatul antiotoman incheiat intre Mircea cel Batran si regele Sigismund.). 1412:Tratatul polono-ungar de la Lublin. 1394:Batalia de la Rovine. 1364-1377 Domnia lui VladislavI(Vlaicu-Voda. urmasul lui Bogdan ..Ostile lui Tamerlan il infrang pe Baiazid. 1365-1374:Domnia lui Latcu. 1451:Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea de catre fratele sau Petru Aron. 1402:Alexandru cel Bun recunoaste suzeranitatea regelui polon Vladislav al doilea Jagello. 1441:Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. 1437-1438:Rascoala taranilor din Transilvania(Bobalna). 1389:Batalia de la Cosovopolie. 1396:Cruciada de la Nicopole. 1375-1391:Domnia lui Petru I Musat. 1442:Batalia de la Santimbru.1330:Campania regelui ungar Carol Robert in Transilvania. 1426:Alexandru cel Bun reintoarce Chilia. 1420:Primul atac al turcilor asupra Moldovei. . 1359:recunoasterea Mitropoliei Tarii Romanesti. 1399-1432:Domnia lui Alexandru cel Bun. 1453:Cucerirea Constantinopolului de catre turci.il alunga pe Balc si este recunoscut de populatia locala ca domn si voievod/(1358-1365). 1410:Batalia de la Grunwald. 1443-1444:Campania cea lunga a lui Iancu de Hunedoara. 1401:Patriarhul de la Constantinopol recunoaste pe Iosif Mitropolit al Moldovei .Caderea Imperiului Bizantin. 1430-1431:Conflictul moldo-polon si aderarea lui Alexandru la ducele Lituaniei Svidrigiello. 1402:Batalia de la Ankara.

1495-1508:domnia lui Radu cel Mare in Tara Romaneasca. 1461-1462:Refuzul lui Tepes de a plati tribut si campania la sud de Dunare Invazia lui Mahomed in Tara Romaneasca 1462:Primul atac al lui Stefan cel Mare asupra Chiliei. 1475(10ian. 1470:Batalia de la Lipnic.regele polon. 1498:Campania lui Stefan cel Mare in Polonia.Inscaunarea lui Laiota Basarab. 1489:Tratatul de pace moldo-turc si plata tributului de 3000 galbeni.fiul lui Iancu.Victoria lui Stefan asupra tatarilor. 1457:Expeditiile lui Tepes in Ardeal. 1459:Stefan se recunoaste vasal al lui Cazimir al IV-lea. 1465:Stefan cucereste cetatea Chilia. 1471-1473:Luptele dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos. 1499 Tratatul de pace moldo-polon.1456-1462(1476):Domnia lui Vlad Tepes. Perioada antica • • • • • • • • Tracii Geto-dacii Cetatile geto-dace Regatele getilor Statul Dacia Influenta romana in spatiul Carpato-Nistrean Surse Cronologie .)Batalia de la Vaslui(Podul Inalt) 1475:Tratatul antiotoman moldo-ungar. 1457-1504:Domnia lui Stefan cel Mare 1458-1590:Guvernarea in Ungaria a lui Matei Corvin. 1484:Cucerirea de catre turci a Chiliei si Cetatii Albe.)Batalia de la Valea Alba(Razboieni). 1469:Pedepsirea lui Petru Aron. 1497: campania polona de sub conducerea lui Ioan Albert. 1467:Campania regelui ungar Matei Corvin in Moldova.Victoria lui Stefan cel Mare in batalia din Codrii Cosminului. 1463:Cetatea Hotin este reintoarsa Moldovei de catre polonezi.Batalia de la Baia. 1476:Reinscaunarea si uciderea lui Vlad Tepes. 1476(26 iul.

Chr. Conform datelor arheologice insa. Numele acestor doua triburi cu timpul au devenit generice pentru toti tracii de nord. Orlovca (reg.Chr. Rascov. care in final a fost invesnicit chiar de catre invingatori prin doua monumente impresionante ale antichitatii: Tropaeum Traini si Columna lui Traian. iubitori de libertate. civilizatia tracica este atestata incepand cu secolele XVIII-XVI a. Orhei. Stancesti (jud. Rom. In aceasta regiune sant cunoscute peste 160 cetati geto-dacice. Caterinovca.e.n. Soroca. Ucr. IV-III in luptele cu regele macedonean Lisimah. circa 1150 antroponime si 160 cuvinte folosite in vorbirea curenta. VI a. Denumirea de geti era folosita.n. Linos si Tamiris. Poezia traca. Sarmizegetusa si o serie de fortificatii.Chr. Conform "Istoriei" lui Herodot.n. care a fost cel mai mare stat al tracilor din toate vremurile. Geto-dacii din punct de vedere etno-lingvistic reprezentau un popor unitar. RM). II p. parintele istoriei Herodot i-a numit pe geti "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci".e. Mateuti. cu o deosebita putere s-au manifestat in diferite perioade ale istoriei getodace: in sec.Chr. a diferitor stiinte etc.) etc. Rom. Piatra-Rosie. Hansca (jud. Pe parcursul secolelor VII i. cele din urma fiind nominalizate de catre bastinasi DAVE. cetatile geto-dacice se concentreaza in muntii Carpati. Asezarile geto-dace erau de doua tipuri: asezari nefortificate si asezari fortificate . . in luptele cu regele Darius I al Persiei. de catre greci. Ei erau cinstiti. care ii considera drept intemeietori ai poeziei grecesti pe Musaios. formand statul Dacia. constituind. Pentru prima data.). Din timpurile stravechi ei erau slaviti drept oameni iubitori de poezie. . iar cea de daci de catre romani. Geto-dacii. Galati. Dubasari.sec. care vorbea aceeasi limba. Aceste caracteristici ale geto-dacilor erau cunoscute departe de hotarele Daciei. alcatuit din capitala Daciei. Butuceni. in luptele contra expansiunii romane cand geto-dacii au demonstrat un sacrificu enorm. Dintre tracii de nord cele mai dezvoltate sau dovedit a fi triburile getilor si dacilor. curajosi. Neamul tracilor era de origine indo-europeana si facea parte din sirul celor mai vechi popoare din Europa. toti de origine traca. Iasi. Limba geto-dacilor se deosebea de limba tracilor de sud.• Ilustratii Cele mai vechi triburi cunoscute dupa izvoarele scrise in spatiul Carpato-Nistrean sunt tracii . Reni. Banita. Blidaru. Aici se gasea un mare centru militaro-politic si religios. Cetatile geto-dace. Geto-dacii. Rom.Chr. un dialect aparte. RM). dupa cum remarcau insasi autorii antici. aceste semintii au reusit sa-i stranga in jurul lor pe toti tracii septentrionali. au avut-o cetatile din Carpatii de sud-vest.). O importanta deosebita in secolul I i. Rudi. Iorjnita (jud. Hunedoara). in sec. Saharna. inclusiv pe malul stang. In secolele VI-III i. cantec. O buna parte din aceste fortificatii se afla de-a lungul raului Nistru. inclusiv in Grecia si Roma.cetati.). tracii sunt mentionati de catre Homer in nemuritorul poem "Iliada" la sfarsitul mileniului II a. aceleasi obiceiuri si credea in aceleasi zeitati. cel putin. Influenta traca asupra civilizatiei grecesti este consemnata de mitologia antica. cum sunt cele de Costesti.e. Tracii erau un popor cu o cultura deosebita. cele mai multe cetati geto-dacice se aflau in partea centrala si de nord a spatiului Carpato-Nistrean. reprezentau un popor cu calitati morale inalte si virtuti deosebite. Incepand cu secolul II i. Cunicea. In acest context. din munti Orastiei (jud. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. I a. (jud.e. Lapusna. Trebujeni-Potarca (jud. Din limba geto-dacilor la etapa contemporana s-au pastrat cateva sute de denumiri de localitati (toponime). Bacau. Virtutile geto-dacilor. Brad. Aceste calitati. RM). avand drept axa centrala fluviul Dunarea. mai mult de 30 denumiri de rauri (hidronime). Orfeu. Tracii. de regula. dans. Mediul geografic a determinat impartirea lumii trace in doua grupari mari: tracii de sud si tracii de nord. Botosani. RM). in rand cu cantecul si dansul au influentat substantial inceputurile poeziei elene si au determinat aparitia teatrului. iar in sec. Rom. Cele mai cunoscute cetati geto-dacice din acest spatiu sunt: Cotnari-Catalina (jud.cei mai indepartati stramosi ai romanilor. Civilizatia tracilor ocupa spatiul carpato-balcano-ponic. Poiana (jud.). avea aceeasi provenienta.n. Racatau (jud.

In contextul acestor evenimente. este pomenit in contextul luptelor cu regele scitilor Ateas. numarul lor crescuse la cinci regate. apar formatiuni politice desemnate de catre autorii antici drept regate.Chr.Chr. I a. Datele arheologice demonstreaza. formand staul Dacia cu capitala la Sarmizegetusa. In lucrarile autorilor greci si romani au fost pomenite cateva zeci de cetati geto-dacice. la rasarit si la sud de Carpati existau un sir de formatiuni militaro-politice. Mettonium . de la Muntii Balcani pana la muntii Tatra gurile Bugului. II. din care cauza staul roman a fost obligat sasi schimbe prioritatile politicii externe si sa declanseze o expansiune deschisa contra dacilor.). I p. ca in sec.Chr. care ocupa spatii vaste la rasarit si sud de Carpati. Sucidava. iar celelalte doua de catre imparatul Traian in anii 101-102 si . Regatele geto-dace uneau unul sau cateva triburi conduse de un rege. Cea mai remarcabila formatiune getica din perioada elenistica a fost Regatul condus Dromichaites.in regiunea Nistrului superior.in Muntenia. care inglobau zeci de asezari fortificate. In perioada respectiva Dacia a atins o intindere maximala. Imperiul Roman. Regatele getilor. printre care: Clepidava. care pe la anul 514 a. numit de catre greci basileu. ingloband toate triburile geto-dace din nordul si sudul Dunarii. I a. triburile getodace au fost unificate sub o singura putere. transformandu-se in cel mai puternic oponent al Romei. care trecea prin zona spre Scitia din nordul Marii Negre. Pelendava.inceputul sec.Chr. Dacia s-a dezmembrat in cateva regate separate. au remarcat moralitatea inalta a lumii getice. Buridava. care in multe cazuri se caracterizeaza prin dimensiuni enorme si multiple valuri de aparare. La inceputul sec. etc.Chr. Drept rezultat al acestei politici sunt cele trei razboaie sangeroase de la sfarsitul sec. I . Dupa datele lui Starbon la inceput existau patru regate dacice.Chr. tinand cont de puterea crescanda a dacilor a fost nevoit sa-si schimbe politica fata de Dacia. In acest context.Chr. I p. Dromichaites ii invinge in doua razboaie consecutive pe macedoneni si il captureaza in prizonierat chiar pe regele Lisimah. Cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman.Chr. autorii antici Diodor din Sicilia.Chr.in bazinul Siretului. era marcat prin invadarea teritoriului unei formatiuni getice din stanga Dunarii. Pe la anul 327 a. Cumidava .in Carpati etc. iar spre sfarsitul aceluiasi secol atinge apogeul dezvoltarii sale.Chr.Capalna etc. Comosicus. Deosebit de impresionante sunt cetatile getice de la rasarit de Carpati. Acest centru la inceputul erei noastre a reprezentat inima Daciei unde au carmuit cei mai de seama regi. dorinta acestora de a duce un mod de viata pasnic si de a avea relatii bune cu vecinii. Cu concursul roman. era regatul din spatiul intracarpatic cu centru politic si religios la Sarmizegetusa.Chr. . dupa moartea lui Burebista. In a doua jumatate a sec. unde au carmuit ilustrii regi Deceneu. In perioada lui Burebista. Inceputul domniei lui Alexandru Macedon in anul 335 a. iar in timpul lui Octavian August.. Ramidava . IV-III a. In a doua jumatate a sec. Dacia a fost reunificata sub o singura autoritate. un puternic regat getic aflat la gurile Dunarii pe la anul 339 a. in sudul spatiului Pruto-Nistrean getii s-au remarcat prin distrugerea unei armate macedonene alcatuita din 10 mii de ostasi sub conducerea generalului Zopirion. pe timpul regelui Burebista (82-44 a. Petrodava. la triburile geto-dace. in urma procesului de descompunere a relatiilor gentilice. . In anii 300-292 a. Statul Dacia. Dacia devine un rival foarte serios al Romei. Piroboridava .sec. I p. a opus o rezistenta darza regelui Persiei Darius I.Chr.Chr. Incepand cu mijlocul mileniului I a. Cel mai vechi regat getic cunoscuta dupa surse scrise poate fi considerata formatiunea militaropolitica a getilor de la gurile Dunarii. Scorilo. ca sa imbine in continuare mecanismele diplomatice cu politica fortei. Ce-a mai importanta formatiune politica dacica in a doua jumatate a sec. Primul razboi a fost purtat de imparatul Domician in anii 85-89. Despre locul si rolul formatiunilor getice marturisesc unele informatii scrise parvenite de la autorii antici. Strabon. unul dintre cei mai puternici carmuitori ai lumii elenistice. Duras si Decebal.

21 A. abtinere de la vin si ascultare fata de porunci. Influenta romana in spatiul Carpato-Nistrean. Banatului. de la curbura de sud-est a Carpatilor spre raul Prut.105-106. adauga el. cu o lungime de 124-136 km. unul dintre medicii lui Zalmoxis. era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbinda. iar daca acestuia nu-i merge bine. alcatuite din valuri de pamant. (427-347 B. care e zeu. arata ca dupa cum nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul. istoric si geograf grec. filosof si poet helen.). In partea de sud a spatiului Carpato-Nistrean. 155-236 A. care era istovit de razboaie dese. Dio Cassius. romanii au construit un puternic sistem de fortificatii. Ce-a mai mare parte din teritoriul dacic a fost inclus in Imperiului Roman in componenta a doua provincii: Dacia (teritoriile Transilvaniei. in apropierea Dunarii de Jos. Printre aceste fortificatii se evidentiaza doua sisteme grandioase: Valul de Jos al lui Traian (vadul lui Isac-Bolgrad-lacul Catlabuga) si Valul de Sus al lui Traian (Leova-Tighina). Aceasta e pricina pentru care medicii helleni nu izbutesc sa vindece cele mai multe boli: ei nu se ridica pina la intregul de care ar trebui sa se ingrijeasca. pentru protejarea provinciei Moesia Inferior. Valurile lui Traian. (63 B. stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. nominalizate de catre populatia bastinasa drept Valurile lui Traian. numai ca Zalmoxis. din care cauza cultura materiala si spirituala din aceasta regiune practic a capatat un caracter provincial roman. Din aceasta pricina. L-am deprins acolo in tabara de la un thrac. a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. a scris despre geto-daci in lucrarea sa Geografia.C.). Aceste regiuni erau supravegheate de catre romani si incadrate efectiv in sistemul sau economic. incit. carmuite de catre sefi locali . (c."prieteni si ai aliati ai poporului roman". in citiva ani. in vremea aceea. tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet. scrie despre razboaiele daco-romane in lucrarea sa Istoria Romana in 80 de carti. II-III. Surse: • "… Tot asa e. • "… Lasind la o parte trecurul indepartat al getilor. . Strabon. care nu sunt altceva decat parti din asa-zisele "stipendii" romane platite conducatorilor locali pentru serviciile aduse Imperiului Roman. a scris despre gindirea getilor in lucrarea Charmides. Cronologie: . care in sec. care erau sustinute financiar de catre autoritatile romane. Olteniei) si Moesia Inferior (Dobrogea si sudul Moldovei).C. intimplarile din vremea noastra sunt urmatoarele: ajungind in fruntea neamului sau. III-IV era adoptata masiv de catre populatia locala din tinutul extracarpatic.D. • "… Cel mai insemnat razboi de atunci al romanilor a fost cel impotriva dacilor. Civilizatia romana a patruns adanc in mediul dacic liber. iar de aici spre raul Tiras si Marea Neagra. getul Burebista l-a inaltat atit de mult prin exercitii. Teritoriul de la est de Carpati a constituit in sec.D. Aceste sisteme fortificate au fost construite in regiunea de stepa. rgele nostru. domnea Decebal foarte priceput la planurile de razboi si iscusit la infaptuirea lor. Un indice serios care indica asupra prezentei romane in aceste tinuturi il reprezinta multiplele tezaure monetare romane din sec. Spatiul CarpatoNistrean era divizat in multiple formatiuni politice. Charmides. ori capul fara sa sinem seama de trup. si cu descintecul nostru. nici partea nu se poate insanptosi…". O importanta capitala pentru spatiile dacice libere in perspectiva unei incadrari reale in sistemul civilizatiei romane l-a constituit religia crestina. dar si sa iasa cu bine dintr-o infringere. Si spunea thracul acesta ca medicii helleni pe buna dreptate iau seama la cele pe care tocmai le pomeneam.). istoric grec si om politic roman. Apararea eroica a dacilor condusi de catre regele Decebal s-a finalizat cu infrangerea totala a dacilor si includerea Daciei in sistemul imperiului roman. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani…". multa vreme a fost un dusman de temut pentru romani…". Dibaci in a intinde curse. Platon. despre care se zice ca stapinesc mestesugul de a te face nemuritor. II-IV un spatiu intermediar dintre Imperiul Roman si restul lumii barbare. asupra carora.

etc.conflictul intre uniunea de triburi geto-dace conduse de Dromichaites si regele tra-ciei Lysimachos. impotriva Olbiei sufera esec undeva in "stepa getica" la nordul Dunarii • 300-292 B. consecrated by the marriage of Meda.• c. Generalitati La sfarsitul antichitatii. .C . Tomis and Callatis by the Greek on the western shores of the Black Sea.C. Gradual formation of the Geto-dacian tribes amongst the Tracians • 6th century . Poporul roman apartine de marele grup etnolingvistic indoeuropean. Romanii reprezinta un popor de origine daco-romana. Prut. fiind unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa. dat fiind ca au imprimat etnosului romanesc o coloratura specifica.perioada de maxima dezvoltare a culturii geto-dace. .an alliance is concluded between the Getae and the Macedonians to drive the Scythians from Dobrogea.the reign of King Decebal in Dacia Etnogeneza romanilor Autor: Gh. la elementele etnolingvistice de baza s-au adaugat si influente venite din partea unor neamuri migratoare.106 .patrunderea influentelor scitice in regiunile carpato-dunarene • c. .C. In cazul romanilor. Postica 1. 6. in connec-tion with the expedition of the Persian King Darius I (521-486 B. Nistru. din care invigator iese regele getilor • c. Generalitati Romanizarea geto-dacilor Formarea poporului roman si a limbii romane Societatea veche romaneasca Surse Cronologie Ilustratii I.C. 9-18 . Zopirion. . 450/350 .the reign of King Burebista who unites the Geto-Dacian tribes • A.poporul roman.106 A.campania guvernatorului Traciei.patrunderea bastarnilor. In perioada medievala timpurie.C. in Moldova de nord si centrala • c.C. care locuieste in spatiul sau de geneza de peste doua milenii. 200 B. in spatiul carpato-balcanic in rezultatul evolutiei istorice s-a format un etnos nou .the second Iron Age (Latene) • 7-6 centuries B. au jucat acelasi rol ca si germanii in cazul popoarelor romanice occidentale. . slavii.the Roman poet Ovidius is exiled to the city of Tomis on the Black Sea by the Roman Emperor Augustus • 87-106 .the Getae are mentioned for the first time in written sources by Herodotus.) north of the Danube • 340/339 B.C. perioada clasica a civilizatiei geto-dace • 82/70-44 B. Siret. . . .D. • 514 B. 3.the Getae are mentioned in connection with the campaign of Alexander the Great in the Danube region • 326 B. inceputul evului mediu. populatie de origine germanica. 800-450/350 B. 100 B. format in rezultatul simbiozei traco-geto-dacilor cu romanii. care isi trage originea din vechea latina. in special din partea slavilor vechi.C. 7. Marfurile si monedele grecesti patrund adinc in teritoriile geto-dace de-a lungul riurilor: Dunare. Fiind o .the first Iron Age (Hallstatt). .D. Limba romana reprezinta un idiom romanic. 4. 5.the establish of the colonies of Histria.C.C. the daughter of the Getic King Co-thelas. .C. 2. to Philip II of Macedon • 335 B.

in raport cu alte limbi neolatine. . In perioada medievala. In fine. strainii. IV p. care in opozitie cu migratorii se concepeau pe sine drept urmasi ai slavitei Rome si respectiv succesori a unei civilizatii stralucite. iau desemnat pe romani prin aloetnonimul (alt etnonim) Vlah (Blah. limba romana. unitatea si continuitatea lui in conditiile migratiunii popoarelor. limba si constiinta lui nationala.sec. etapa primara (sec. a conservat cele mai multe elemente arhaice. Spatiul de etnogeneza al romanilor avea drept axa centrala bazinul Dunarii de Mijloc si de Jos.Chr.II-I a.V p. spaniola si portugheza. Prin crestinism romanii au devenit un etnos profund spiritual. poporul roman a devenit un etnos romanofon. Civilizatia traco-geto-daca a constituit materialul primar al etnogenezei romanilor. care servit drept teren al etnogenezei romanilor. Olah. In acest context. . etapa finala (sec. Constiinta etnica a romanilor.limba romanica de rasarit. limba romana este unitara in tot spatiul etnic romanesc. Spatiul etnogenezei romanilor a cuprins teritorii intinse din Europa de sud-est. .Chr. Premisele etnogenezei reprezinta conditiile care au generat noul etnos. Numele etnic propriu al romanilor sau etnonimul (de la "etnos" . romanii reprezinta unicul popor neolatin care si-a pastrat numele de origine pana la etapa actuala.). apartine in acelasi timp de marele grup al limbilor neolatine din care mai fac parte italiana. In cazul etnogenezei romanilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natura spirituala: romanitatea si crestinismul. Etnonimul Roman reprezenta o forma lingvistica evoluata a etnonimului Romanus. In dependenta de conditiile istorice pot fi evidentiati diferiti factori ai etnogenezei. si limita superioara sec. din care cauza anume ea. lingvistice si spirituale. I a. Crestinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului romanesc. Dintre toate acestea. a pastrat in toate timpurile amintirea descendentei neamului de la vechii romani. datorita conditiilor specifice de evoluare. La baza procesului de etnogeneza a romanilor s-au aflat trei premise fundamentale. Timpul etnogenezei romanilor reprezinta o perioada indelungata de restructurari etnoculturale. care se intindea de la Campia panonica pana in Transnistria si de la Carpatii nordici pana in partea centrala a muntilor Balcani. desfasurate pe parcursul a circa 900 ani. calitati care in mare masura au contribuit la pastrarea fiintei romanice a neamului. in sistema valorilor antice grecesti. etc. includerea tracogeto-dacilor in sistema civilizatiei romane a creat cele mai favorabile conditii pentru desfasurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor si de constituire a unei noi etnii. VI-VIII) cand se constituie poporul roman propriu-zis.nume) se gaseste in legatura directa cu numele vechilor romani. franceza. VII-VIII p. limba romana.Chr. care corespundeau pamanturilor tracilor de nord (geto-dacilor) si partial ale tracilor de sud. Prin factorul roman. limitat de doua cetati naturale uriase formate din muntii Carpati si Balcani. Voloh. In acelasi timp.Chr. Factorii etnogenezei reprezinta elemente care determinata caracterul noului popor.Chr. fara a avea dialecte regionale. VII-II a. in cadrul civilizatiei antice de tip roman. se gaseste in cea mai apropiata relatie cu latina antica. avand drept limita inferioara sec. Procesul etnogenezei romanilor s-a inceput din momentul declansarii expansiunii civilizatiei romane in Dacia si s-a sfarsit odata cu consolidarea daco-romanilor pe o baza etnolingvistica calitativ noua. un etnos religios. II-I a. spiritualitatea. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului roman. Prima premisa a constituit-o civilizatia traco-geto-daca.sec.) cand se formeaza comunitatea romanica de rasarit (daco-romanii) 2. In epoca migratiunilor. care se gaseste in legatura stransa cu limba si numele etnic. Cea de-a treia premisa a etnogenezei romanilor a fost integrarea geto-dacilor in sec. In cadrul marelui ocean al neamurilor migratoare din Europa de sud-est romanii reprezentau unicul popor de origine romana. Etapele etnogenezei ilustreaza fazele de constituire a noului etnos Procesul etnogenezei romanilor cuprinde doua etape de baza: 1. spatiul etnogenezei poporului roman s-a restrans la teritoriul Carpato-DanubianoNistrean.Chr. spre deosebire de alte limbi romanice. A doua premisa a rezultat din incadrarea traco-geto-dacilor in sec. Influentele eline au format conditiile necesare pentru distantarea traco-getodacilor de lumea barbara si apropierea lor de valorile civilizatiei antice.popor si "nyme" .Chr.

gradul inalt de compatibilitate dintre civilizatia traco-geto-daca si cea romana. Napoca. Focarele romanizarii.) cat si regiunile dacilor liberi.Chr. si sec. care reprezentau nuclee de iradiere a civilizatiei romane: orase si targuri romane.. dreptul roman. printre care se evidentiaza: originea comuna. etc. Factorii hotaratori ai romanizarii au fost limba latina si crestinismul. Romanizarea geto-dacilor Esenta romanizarii. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a derulat concomitent prin intermediul mai multor focare din provinciile romane Dacia. au fost adusi in Dacia pentru "a popula orase si a cultiva ogoare". spatiu si alte conditii au contribuit la asimilarea relativ rapida a traco-getodacilor. Fenomenul romanizarii a decurs pe doua cai de baza: oficiala si populara. Colonistii. a traco-geto-dacilor si a romanilor.Chr. Romanizarea reprezenta procesul asimilarii de catre imperiul roman a unor popoare antice. includerea traco-geto-dacilor in sistema relatiilor de tip antic prin intermediul lumii grecesti. Moesia Inferior. economice. sistema administrativa provinciala.Chr. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un sir de premise favorabile. colonizarea romana. etc. indo-europeana. in sec. V. armata romana. Colonizarea provinciilor dunarene a reprezentat un factor esential al romanizarii geto-dacilor.. sistemele de aliante cu dacii liberi. Tropaeum Traiani. cultele religioase romane. etc.Chr.) erau cele mai efective nuclee de iradiere a romanizarii romane. asezarile rurale romane. Moesia Superior. limesul dacic. Timpul romanizarii cuprinde perioada dintre sec. preluarea de catre bastinasi a culturii de tip roman. Scithia Minor. Procesul romanizarii s-a desfasurat in trei etape de baza: etapa preliminara din sec. In procesul romanizarii a fost antrenat tot spatiul geto-dacic. asezari civile daco-romane. Caile romanizarii. inclusiv a limbii latine. etc. au adus aici limba latina si spiritualitatea romana. Romanizarea a cuprins doua faze consecutive: asimilarea economico-culturala si asimilarea lingvistico-spirituala.II-I a. in mediul traco-geto-dacic. s-au infiltrat in mediul autohton. Drobeta. scoli romane.Chr. educatia de tip roman. ramase in afara limesului roman.II. casatoriile mixte dacoromane. tabere militare romane. Calea oficiala a romanizarii reprezenta politica de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Dierna. institutia cetateniei romane. Premisele romanizarii. Orasele din provinciile dunarene (Ulpia Traiana. gradul relativ inalt de dezvoltare al civilizatiei traco-geto-dace. inclusiv regiunile dacilor liberi si jumatatea de nord a Traciei balcanice. Acest proces in Dacia s-a desfasurat oficial. Colonistii romani au creat in Dacia centre economice si religioase. dupa informatiile unor autori antici. centre administrative romane. si etapa finala din perioada antica tarzie. constituind retele inchegate si bine organizate. au contribuit direct la atragerea geto-dacilor in sistema de valori romane si in fine la romanizarea lor. centre religioase romane. a structurilor sociale. Printre factorii de baza ai romanizarii traco-geto-dacilor pot fi evidentiati urmatorii: limba latina. Noviodunum. Moesia Inferior. asezari rurale de tip roman. cu participarea intregului aparat de stat. spirituale romane si a limbii latine ca mijloc de comunicare. de la retragerea administratiei romane din provincia Dacia in anul 275 pana la definitivarea procesului de formare a comunitatii dacoromane. Romanizarea traco-geto-dacilor a insemnat imbinarea civilizatiei romane cu civilizatia autohtona din spatiul carpato-balcanic.. etapa decisiva din perioadei de existenta a provinciei Dacia intre anii 106-275 p. IV-V p. atat regiunile incluse in cadrul provinciilor romane (Dacia. inclusiv a traco-geto-dacilor. relatiile economico-comerciale. urbanizarea. Procesul romanizarii traco-geto-dacilor a avut o durata cronologica destul de mare si o raspandire teritoriala foarte larga. centre economice. II-I a. Procesul romanizarii geto-dacilor. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorita unor factori. Potaisa. Procesul colonizarii masive si organizate a Daciei a fost declansat de catre imparatul Traianus si continuat cu aceiasi ravna de urmasii sai. valorile culturale si morale romane.106 p. . Calea populara a romanizarii reprezenta procesul de implementare a civilizatiei romane. Etapele romanizarii. religia crestina. au creat familii mixte daco-romane. etc. Factorii romanizarii. iar spatiul romanizarii include intregul teritoriu al Daciei istorice. care in dependenta de timp. In cadrul oraselor romane erau concentrate . Apullum.

care au lasat amprente si asupra procesului etnogenezei romanilor. in relatiile comerciale. Unii dintre ei fiind executati au devenit martiri pentru crestini. economic. instantele judiciare. Teritoriile provinciilor Dacia si Scithiei Minor erau impanzite cu tabere militare romane de tip castrum si castella si asezari civile ale familiilor ostasilor romani de tip canabae. Raspandirea rapida a limbii latine printre daci s-a datorat faptului ca latina era unicul mijloc de comunicare in administratie. In sec. inclusiv a episcopilor Ulfila. Odata cu incheierea etnogenezei s-a finalizat si procesul formarii limbii romane. Martin. romanicii sud-dunareni se vor pierde in cea mai mare parte in masa slavilor si vor pastra doar unele insule izolate in diferite regiuni ale peninsulei Balcanice. in instante judiciare. Limba romana s-a format din latina populara (vulgara) raspandita in provinciile romane dunarene si preluata de catre traco-geto-daci. in educatie. Perindarea prin spatiul Carpato-Danubian a multiplelor popoare migratoare (sarmati. politic. In acest context se finalizeaza procesul etnogenezei si profilarii poporului roman. Finalizarea etnogenezei romanilor. dat fiind ca titlul de cetatean al Romei deschidea numeroase drepturi de ordin social. Populatia slava veche a migrat in spatiul CarpatoDunarean in sec. Rolul slavilor in etnogeneza romanilor. In acelasi timp. unguri.romana. Migratiunea popoarelor si etnogeneza romanilor au rprezentat fenomene paralele. marile centre religioase. Prin intermediul crestinismului din limba latina au patruns in limba romana principalii termeni crestini: Dumnezeu (Domine Deus). avari. duminica (Dies Dominica). Cruis). cruce (Crux. huni. fara insa ai schimba esenta.Chr. gepizi. teatre. in unitati militare. slavi. in centrele religioase. bulgari. care a parcurs practic aceleasi etape si a cuprins aceiasi durata de timp. Aparitia limbii romane. care reprezentau in acelasi timp factori fundamentali ai romanizarii: administratia. Procesul etnogenezei romanilor s-a desfasurat in conditiile Marii Migratii a Popoarelor. pastrand din fondul lingvistic traco-geto-dacic . etc. la nord de Dunare are loc un proces de generalizare etnoculturala si etnolingvistica a populatiei romanice. Dintre toate poarele migratore numai slavii au reusit sa influenteze partial procesul etnogenezei romanilor. Institutia cetateniei romane a reprezentat unul dintre cele mai efective instrumente ale romanizarii. Cel mai important factor a romanizarii geto-dacilor din perioada de dupa anul 275 a fost religia crestina. Limba romana dupa caracterul sau este o limba romanica sau neolatina. Formarea poporului roman si a limbii romane Impactul migratorilor asupra etnogenezei romanilor. In sec. goti. VII-VIII.a. uzi.majoritatea institutiilor purtatoare a procesului de romanizare. care patrunde la nordul Dunarii in mod sporadic inca in timpul stapanirii romane. Crestinarea masiva a daco-romanilor a sporit in secolele IV-V prin activitatea unor misionari. pacat (pecatum). in conditiile presiunii tot mai puternice din partea diferitor popoare migratore. etc. Audias. etc. III. cumani. a avut drept consecinta divizarea lumii romanice orientale in doua parti distincte: romanici nord-danubieni si romanici sud-dunareni. Extinderea acestor triburi in Balcani. care in spatiul Carpato-Danubian spre deosebire de alte regiuni ale Europei a durat o perioada de peste o mie de ani. pecenegi. ii vor asimila pe slavii ramasi in regiunea Carpato-Danubiano-Nistrean si vor sfarsi cu formarea unei etnii noi.) a generat interferente etnoculturale. popor nou cu trasaturi distincte si originale. scoli. inclusiv populatiei dacice a reprezentat un eveniment crucial pentru procesul de romanizare a populatiei autohtone din Dacia. IV-VI latina populara din regiunile dunarene a evoluat pe fundalul lingvistic autohton si s-a transformat in final intr-o limba romanica deosebita . etc. Dar pe o scara mai larga noua religie se raspandeste aici in prima jumatate a secolului al IV-lea d. Tabere militare romane au reprezentat un alt nucleu important al romanizarii. a poporului roman. etc. VI-VII. cu anumite tangente mai mult sau mai putin pronuntate. rugaciune (rogatio) s. congregatii mestesugaresti. Romanicii nord-dunareni (daco-romanii). in secolele urmatoare vor supravietui in valtoarea migratiunilor. crestin (Christianus). Semnarea de catre imparatul Caracala a decretului din anul 212 privind acordarea cetateniei romane tuturor oamenilor liberi din imperiul roman. Limba latina a reprezentat principalul factor al romanizarii.

D. In vremurile pasnice romanii se extindeau in largul stepei. VI-VIII p.cucerirea Dobrogiei de catre romani. civilizatia veche romaneasca s-a constituit ca o civilizatie pur agrara.Chr.Chr. . Miron Costin. Grigore Ureche.sec. II-I a. ce "stiiromaneste ?"…".Chr. citi se afla lacuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu. . de pre Italia. aceasta era de jur imprejur un million de pasi. care au format uniuni de obsti.circa 160 cuvinte. II-I a. • "Asa si neamul nostru.Chr. valascos. cum s-au mai pomenit. Poloni. volosin.106 p. Surse • "Traian i-a invins pe dacii lui Decebal si a transformat in provincie romana teritoriul Daciei de dincolo de Dunare. IV. IV-V p.Chr. Letopisetul Tarii Moldovei." Mentionarea romanilr in Cintecul nibelungilor sub denumirea de vlachi. olah.Chr. de mai multu-i tara latita de romani decitu de unguri… Romanii. care stapinea In tara vlachilor.etapa preliminara a romanizarii 106-275 p.Chr. de care scriem. V p. De neamul moldovenilor. au reprezentat factorii de baza in ocrotirea poporului roman. cu sapte sute ostasi. . . valios. al tarilor acestora. a creat doua dacii in regiunile Moesiei si Dardaniei …". .Chr. Ei locuiau in cadrul unor asezari rurale. numele vechiu si mai dreptu este ruman. care au constituit nucleele viitoarelor state medievale romanesti.inceputul expansiunii economice a romanilor in Dacia Sec.formarea provinciei romane Moesia .Chr. 4-12 p. In comparatie cu civilizatiile agrourbane din Europa Occidentala. duceau un mod de viata sedentar. . vlachi ca gindul de repede zburau Pe caii lor cei ageri. romanii. Cronologie: Sec.Chr. Rufius Festus a scris in anul 372 A.etapa decisiva a romanizarii 275 . iar in cele razboinice se concentrau in regiunile de deal. o civilizatie taraneasca. dar in timpul imparatului Gallienus ea a fost pierduta. de pe vloh. Erau buni calareti! Precum le era firea se se si purtau eroii indrazneti. includerea ei in componenta regatului Odris. de la un loc sintu cu moldovenii si toti de la Rim sa trag…".Chr. . de la Roma… Iara streinii si tarile imprejur le-au pus acestu nume vlah. Satul reprezenta locul unde se concentra viata romaneasca si se conservau traditiile etnolingvistice si etnoculturale.Chr. sau tari. Pe parcursul perioadei migartiilor. iar Aurelian. tot de la strein sintu puse aceste nume. de codru si la munte.etapa primara a etnogenezei romanilor Sec. . . Civilizatia veche romaneasca purta un caracter profund rural.etapa finala a romanizarii 74-72 a. o civilizatie a obstilor satesti alcatuite din tarani liberi. carora zic vloh… Cum vedem ca. Insusi Ramune hertegul.etapa finala a etnogenezei romanilor sec. dupa ce I-a mutat de acolo pe romani.sec. Societatea veche romaneasca In perioada medievala timpurie. padurile si muntii. Venea pe cai salbatici. ca si sasi peste sama de multi si romani peste tot locul. fiind legati puternic de pamantul stramosesc. .inceputul expansiunii militare a romanilor la Dunare 29-28 a.primele expeditii militare romane la nord de Dunare 15 p. . despre situatia din Dacia post-romana in lucrarea sa Scurta istorie a poporului roman • "In ceata cea pestrita rusi. . macara sa ne raspundem acum moldoveni iara nu intrebam : "stii moldoveneste? ". greci destui erau. adica rimlean. Sburau sirepii lor. • "In tara ardealului nu lacuiesc numai unguri. II-I a.

formatiunea militaro-politica din Dobrogea in frunte cu jupanul Dimitrie 1185 . .mentionarea romanilor in Transilvania de catre Cronica veche ungara 915 . El ii invata pe oameni ca nici ei si nici urmasii lor nu vor muri. Musteata Religia a constituit un element care a caracterizat sub mai multe aspecte originalitatea culturalspirituala a geto-dacilor. Lucian.46 p. VII .I razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 105-106 . daimon (intre zeu si om) si antropos ca muritor de rind. Moartea este doar un prilej de eliberare a sufletului. Enea din Gaza.migratia bulgarilor la Dunarea de Jos 681 . formarea statului ungar 898 .voievozii romani Ahtum si Gyla Sec. Hesychios s. Oridene. La acelasi autor remarcam sunt semnificative cele trei ipostaze sub care ne este prezentata zeitatea suprema a geto-dacilor: theos (zeu). deplasarea in masa a slavilor la sud de Dunare 562-796 .instaurarea dominatiei pecenegilor la est de Carpati sec.sec. . XI .caderea limesului bizantin la Dunare. Figuri notorii ale filozofiei antice cum ar fi Herodot. ci vor merge si vor trai vesnic.includerea Dobrogei in componenta provinciei Moesia 57-67 p. adica este vorba de credinta in imortalitatea sufletului. X . Diodor din Sicilia.formarea I Tarat Bulgar la sud de Dunare 971-1018 .stapanirea avariilor in Panonia 650 . Iordanes.al II-lea razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 106. Platon.prima mentiune scrisa despre episcopi romani de rit ortodox la sud-est de Carpati 1241 .formarea episcopiei catolice a cumanilor 1234 . Din surse putem observa doctrina pe care a promovat-o Zalmoxis.Formarea provinciilor romane Moesia Inferior si Moesia Superior 101-102 . . Conform acestei doctrine pe lumea cealalta pleaca sufletul si nu trupul. IX .stabilirea dominatiei mongole in spatiul romanesc Sec. Banat si Transilvania.cea mai veche atestare scrisa a limbii romane Sec. X .razboiul daco-roman dintre Decebal si Domitian 86 p. o fiinta divina (daimon.cele mai vechi atestari ale unor antroponime romanesti 602 .Stabilirea ungurilor in Panonia. Sestlav si Szata Religia geto-dacilor Autor: S. Hecateu.finalizarea etnogenezei romanilor Sec.formatiunea militaro-politica a tivertilor 943 .formatiunile din Dobrogea sub conducerea lui Tatos. Porphyrious.caderea I Tarat Bulgar.Chr. Arrian. VI-VIII . revenirea dominatiei bizantine la gurile Dunarii 896 . pe care unii il cred a fi acelasi cu Gebeleizis". VIII-XI . XI .dominatia uzilor in Bugeac 1067 . Cele mai relevante si cele mai multe date despre religia geto-dacilor insa le intilnim in Istoria lui Herodot care vorbeste despre credinta getilor in nemurire "ei se cred nemuritori".prima mentiune scrisa despre romani la sud de Dunare 1048-1065 .sec. intemeiata pe cultul lui Zalmoxis: "credinta lor este ca ei nu mor si ca cel care piere se duce la Zalmoxis.prima mentiune scrisa a unei Tari romanesti la Moisei Chorenati 976 . VII-VIII .formarea provinciei romane Dacia Sec. Iulian.individualizarea limbii romane Sec.Chr.voievodatele romanesti din Crisana.formarea unor formatiuni prestatale romanesti la est si sud de Carpati Sec.Migratia slavilor Sec. Glad si Gelu Sec. sub conducerea lui Menumorut. 11 august .Chr. . Strabon. VI-VII .a au dedicat capitole insemnate din operele lor acestui subiect. IX .stabilirea in spatiul nord-dunarean a dominatiei cumanilor 1228 . IX .Cucerirea de catre romani a teritoriului din sudul Moldovei si a orasului Tiras 85-89 .

al carui cult este atestat la traci inca din epoca bronzului. Aceasta conceptie. Proportia riturilor este reprezentata diferit. Sursele scrise indica prezenta la geto-daci a cultului izvoarelor. argint si bronz. precum si a unor culte publice. Pentru geto-daci era caracteristic ritul funerar care imbina incineratia cu inhumarea. consacrate zeilor. reflectand o notorietate a Antichitatii.Luind ca baza cele expuse de Herodot putem vorbi despre Zalmoxis mai degraba ca despre reformator al religiei geto-dace si ca intemeietorul unei doctrine noi. monoteist. aici aflindu-se dupa toate probabilitatile acel Munte-Sfint . iar Ovidiu ne vorbeste despre getii inchinatorii lui Mart. mentionind ca getii ii jertfeau prizonieri prinsi in razboi socotind ca zeul razboaielor trebuie impacat prin varsare de singe omenesc. Astfel. Recunoasterea contributiei aduse de Zalmoxis la tezaurul religios universal se concretizeaza in textul lui Diodor din Sicilia care citeaza trei mari profeti ai omenirii: pe Zarathrusta al persilor. Aceasta a dus la faptul ca astazi. marea majoritate a cercetatorilor s-au axat in jurul teoriei politeiste. insa predomina incineratia. Indirect. parintele Mart ar pazi ogoarele getilor. poate si ca zeita magiciana. henoteist. pe Columna lui Traian imaginea zeului Danubius are imprumuturi din iconografia Nilului si a lui Pater Tiberius. In concluzie putem rezuma ca Zalmoxis a fost un personaj real care mai apoi a fost divinizat/zeificat. Virgiliu ne spune ca. obiecte de aur. Pe linga aceste divinitati geto-dacii mai cinsteau pe zeita Atemis sub numele de Bendis.5 m pina la 4-5 m. pe Zamolxis al getilor si pe Moise al evreilor. Obiceiurile si practicile funerare reprezinta. in care Zalmoxis isi ocupa locul sau prioritar. care ar fi fost locul de retragere al lui Zalmoxis si despre care scrie Strabon.Kogaionon. O dovada in acest sens sunt constructiile descoperite la Sarmizegetusa si alte asezari care au o menire religioasa. o proiectie a credintelor si mentalitatii oamenilor despre "lumea de dincolo". in general. In legatura cu cultul marelui zeu al geto-dacilor sunt puse unele constructii de cult de la Sarmizegetusa. Viata religioasa a geto-dacilor a cunoscut diverse forme de organizare. padurilor si a farmecelor. O interpretare exigenta a surselor de care dispunem ne pune in drept sa afirmam ca Zalmoxis a fost o divinitate chtonian-agrara. eroilor. printre zeitatile geto-dacilor am mai putea mentiona si un zeu al soarelui. Necropolele geto-dace sunt de doua tipuri: plane si tumulare. o divinitate a naturii salbatice si a primaverii. capatind treptat si atribute uranianosolare. Ceea ce vine sa confirme caracterul politeist al religiei geto-dacilor este prezenta si a altor divinitati. Necropolele plane nu au nici un semn la suprafata solului spre deosebire de cele tumulare care pot fi observate cu ochiul liber datorita movilelor de pamint ce s-au pastrat pina astazi cu o inaltime de la 0. ca zeita a lunii. riurilor. care si-a avut propriul cult in Dacia Romana. divinitati cu siguranta de origine geto-daca din secolele II-IV d-Hr. sarbatorite de comunitati in sanctuare. La fel se atesta existenta unui cult al locurilor inalte a "muntelui sfint". Despre existenta lor putem judeca in baza anumitor reprezentari iconografice. Desi accente s-au pus si pe caracterul dualist. in marele dictionare de mitologie sa citim numele lui Zalmoxis. sustine existenta unui panteon religios geto-dacic. Iordanes ne vorbeste despre Zeul razboiului (echivalent lui Ares sau Marte). adica era caracteristic biritualismul. La acesta se mai adauga si cultul Cavalerului trac. fluviilor. asemanator celui grecesc sau roman. Unele descoperiri presupun existenta la geto-daci a cultelor familiale: cultul focului si cultul stramosilor. . vindecator si vraci. care actualmente este in preeminenta fata de cele expuse mai sus. Uneori zeita Bendis era identificata de romani cu Diana. un zeu al fertilitatii si vegetatiei. patronind in genere magia. protector al vegetatiei. Prezenta contradictorie a lui Zalmoxis in surse a suscitat discutii in ceea ce priveste definirea caracterului religiei geto-dacilor. si cel al Cavalerilor danubieni. religioase sau intemeietorul unui cult misteric. Despre Marele-Zeu si Marea-Zeita la geto-daci lipsesc informatii scrise.

Hr. 89 d.Hr.Hr. 105 d.Hr. Hr.Hr.Hr. 81 d. I d. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ Începe romanizarea propriu-zisă a teritoriilor nord-dunărene (stânga Dunării). spre ce virtuti au aspirat. ce credinte si prejudecati i-au dominat. Primul război daco-roman din timpul împăratului Traian. Moartea lui Burebista.Hr. Studierea fenomenelor legate de ritul si ritualul funerar ne ajuta. III Împăratul Aurelian retrage armata şi administraţia romană din Dacia. 271-275 Se încheie a doua etapă a romanizării. I î. mentionat de Herodot si ilustrat de descoperiri arheologice din sec. Cronologic sanctuarele geto-dace. V-III i. Pătrunderea primelor elemente de civilizaţie romană în spaţiul locuit de daco-geţi (spaţiul dacomoesian intră în orbita civilizaţiei romane). Domiţian iniţiază primul război daco-roman. Începe epoca clasică a civilizaţiei geto-dace. 275 Grupuri de daci liberi pătrund în Oltenia. La conducerea Imperiului Roman urmează Domiţian. 44 î. înălţată de Apollodor din Damasc. Decebal reuneşte formaţiunile neocupate de romani. 98 d. mijlocul sec. Micia şi Căşeiu. 101-102 d. 275 Începe ultima etapă a romanizării. Hr. in ce spatiu spiritual si afectiv si-au dus existenta. Începe etapa preliminară a romanizării. 106 Inaugurarea.I p. mijlocul sec. in majoritatea lor sunt incadrate intre sfirsitul secolului al II-lea i. a Columnei lui Traian. alaturi de alte marturii. IV-III i. insa unii specialisti considera ca. O mare parte a Daciei este transformată în provincie romană. CIVILIZAŢIA ŞI ISTORIA GETO-DACILOR. Apulum. cele mai vechi sanctuare sunt cele de la Butuceni si Dolineanu datate in sec.Hr. deci. Decebal acceptă statutul de rege clientelar Romei (Dacia devine regat clientelar).Hr. si epoca romana. Marcus Ulpius Traianus devine împăratul Romei.Hr. sa intelegem ce forte i-au influentat in activitatea lor. Izvoarele latine (Caesar) îi menţionează pentru prima dată pe daci. Zona istro-pontică (spaţiul danubiano-pontic) este inclusă în graniţele statului roman. „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”.Hr. mijlocul sec.Hr.Hr. Începutul celei de a doua faze a romanizării (romanizarea organizată). după 275 Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea.Hr.Hr. 87 d. I î.Hr. 303304 Domnia împăratului Constantin cel Mare. Cercetarile arheologice din ultimele decenii au imbogatit considerabil cunostintele despre dezvoltarea comunitatilor geto-dace. II-III Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa. 306-337 .Hr.Hr. 82 î. 46 d.Hr. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos. 106 d. . renunta la ritul inhumatiei. Traian declanşează un nou război daco-roman. in esenta.Hr. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării. a doua jumătate a secolului I î. I d. Prima unificare politică a geto-dacilor I î. II i. În fruntea geto-dacilor se afirmă Burebista. 117 Înflorirea vieţii urbane în provincia Dacia. în dreapta Dunării. II î.Cercetarile arheologice din ultimele decenii au evidentiat un numar 30 de sanctuare in cadrul a 20 de asezari din arealul de locuire geto-dacic. 113 Se încheie domnia lui Marcus Ulpius Traianus. Iorga „noua confederaţie dacă”).Hr. 284 Prin edictele emise de Diocleţian se atinge apogeul reprimării creştinismului în Imperiul Roman. 106 În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din întreaga lume romană. la Roma.Hr.Hr. In domeniul funerar schimbarile deosebite se petrec la intersectia secolelor III-II a. 87 d. Decebal preia tronul regatului dac (numit de N. aristocratia getica in sec. Astfel. atitudinea traco-geto-dacilor fata de univers a caror parte componenta erau. 87-89 d.

IX-X Se încheie asimilarea slavilor rămaşi în spaţiul carpato-danubiano-pontic.XIII În Gesta Hunnorum et Hungarorum.XI În cronica sa. la Sucidava. autorul bizantin Ioan Kynnamos confirmă originea latină a românilor.XIV-XV Poggio Bracciolini este unul dintre primii umanişti italieni care afirmă originea romană a românilor. Sec. mijlocul sec.X Informaţia despre originea latină a românilor se regăsesc în corespondenţa împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul. ungurii i-au găsit pe „blachi. VII-VIII Cultura Dridu evidenţiază încheierea.VII În tratatul militar Strategikon al împăratului bizantin Mauricius se regăseşte prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor. sec. a procesului de formare a poporului român (etnogeneza). 602 Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre. V Secolul din care datează piesele paleocreştine de la Biertan („Ego Zenovius votum posui”).XV-prima jumătate Flavio Biondo firmă despre români că „invocă cu mândrie originea lor romană”.XV Odată cu Enea Silvio Piccolomini. Sf.XV . VI În spaţiul extracarpatic şi intracarpatic pătrund slavii (migraţia slavilor).VII Geografia armeană a lui Moise Chorenati aminteşte „ţara Balak – Valahia”. împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul utilizează termenul de romani pentru autohtonii nord-dunăreni.XI În tratatul Podoaba istoriilor. în vremea lui Attila „vlahii. mijlocul sec. Sf.IX Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili). sec.Edictul de la Mediolanum (Milan) acordă libertate de cult creştinismului. notarul anonim al regelui Ungariei Bela afirmă că.XII În cronica sa Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor).XIII Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române. la sosirea lor în Pannonia. sec.XII În corespondenţa dintre Ioniţă cel Frumos şi Papa Inocenţiu al III-lea. sec. sec. IV Împăratul Theodosius interzice cultele păgâne (creştinismul devine religie de stat). V-VI În fruntea Imperiului Roman de Răsărit se afirmă Justinian. sec. după 602 Încheierea. creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor. începutul sec. adică păstorii romanilor”. devenit papă sub numele de Pius al II-lea.IX În Despre administrarea imperiului. V La Drobeta este atestată o nouă Basilică. sec. 565 În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche. IV Creştinarea masivă a daco-romanilor.sec. Începutul sec. care au fost păstorii şi agricultorii romanilor” au rămas de bunăvoie în Pannonia. IV-V Este atestată Basilica de la Slăveni.VII-XI Autohtonii nord-dunăreni încep să fie menţionaţi în izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit. în linii generale. a procesului de formare a limbii române. 527 Reinstaurarea temporară a autorităţii imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian. 560-570 Se încheie domnia lui Justinian. VI-VII Rupere romanităţii balcano-carpatice (prăbuşirea limesului danubian).X-XI În Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos sunt menţionaţi vlahii care trăiau în apropierea Dunării şi pe Sava (Saos). X ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR La Brateiu. Sec. în linii generale. ideea originii romane a românilor intră definitiv în circui¬tul ştiinţific european. prima jumătate a sec. Poian şi Alba Iulia sunt atestate obiecte aparţinând autohtonilor romanici nord-dunăreni. 391 Este construită o nouă Basilică. VIII-IX Formarea adstratului slav al limbii române.sec. cronicarul maghiar Simon de Keza nota că. ideea romanităţii românilor ocupă un loc central. geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”. 313 Reinstaurarea temporară a autorităţii imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. cumpăna sec.

Cea mai veche epocă. Epoca paleoliticului cuprinde trei subdiviziuni : Paleoliticul inferior (1. Paleoliticul.000 se naşte Pitecantropus erectus.000 – 40. Cultul zeilor părăseşte marile spaţii ale stepelor şi pădurilor. mijlocul sec.000 – 100. gintea pelasgilor ce stapaneste acest pamant" Eschil . Epoca Mezoliticului (10. diferitele grupări mişcându-se spre noi teritorii necunoscute până atunci. Omul primitiv foloseşte ca unealtă şi armă o combinaţie simplă între lemn şi piatră cioplită. în apropierea cursurilor de apă şi a zonelor bogate în hrană. perioadă zdruncinată de mari mutatii în viaţa omului primitiv. rudă mult inferioară fiziologic. 1514 I. domnul acestei tari. destinul omenirii va fi continuat de Homo sapiens.(Supplices) Descoperirile arheologice au dat posibilitatea istoricilor de a periodiza evoluţia omului. de tip gentilic. numindu-i „daci” pe cei din nordul Dunării şi „vlahi” pe cei din sudul fluviului. În jurul anilor 600. episcop de Gnezno. exprimându-şi totodată admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”. Uneltele şi armele sunt calitativ mai perfecţionate. practicându-se în altare şi sanctuare primitive.000. Organizaţi în cete de culegători – vânători – pescari se adăpostesc în peşteri sau refugii sub stânci. unde află despre „descendenţa româ¬nilor din colonişti romani”.000) se caracterizeaza prin apariţia primelor unelte şi descoperirea focului. Comunitaţile umane se dezvoltă pe baza extinderii agriculturii şi creşterii animalelor domestice. trăind la curtea regelui Ungariei. consilier la curtea iagellonă. şi primele aşezări – sate apărate de o reţea de garduri şi şanţuri. acordându-se o atenţie deosebită . Apare tribul ca o formă superioară de organizare. Sec.Laonic Chalcocondil. fiul lui Palaechtin (Marte). este perioada hotărâtoare a procesului de antropogeneză. Marile comunităţi gentilice se divizeaeză. Pentru a putea delimita momentele distincte în care se afla omul în cursulevuluţiei lui. semnalează originea romană a moldovenilor. cercetările au împărţit istoria străveche în mai multe epoci.XV Antonio Bonfini.000 – 5. Epocă de trecere. Sec.500) marchează sfârşitul perioadei glaciare şi îmblânzirea climei.000 – 10. mezoliticul face loc neoliticului (5500 – 2500) – epocă a pietrei şlefuite -. vorbind în Conciliul din Lateran despre Moldova. si dupa mine regele sau s-a numit cu drept cuvant. marcată de trecerea prehominizilor la Homo sapiens.000) marchează dispariţia omului de Neanderthal. în mod enigmatic. nascut din Terra (Gaea).000) este perioada culturii omului de Neanderthal şi al primelor comunităţi mai mari. preciza că „din legiunile şi din coloniile duse în Dacia de Traian şi ceilalţi împăraţi s-au tras românii”. Aceste activităţi obligă gintele la sedentarizare şi la amenajarea unor locuinţe durabile. numită şi epoca pietrei vechi. pe termen cât mai lung.XV-a doua jumătate Jan Laski. afirmă originea latină a românilor.XV-a doua jumătate Filippo Buonaccorsi. extins pe o perioadă cuprinsă între 1000000 – 10000. a călătorit în Moldova. VECHEA CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ PELASGII MOTO: "Eu sunt Pelasg. Paleoliticul superior (40. Paleoliticul mijlociu (100. grec stabilit în Italia. Caracterul şi numele acestor epoci este în directă legătură cu gradul de dezvoltare al omului în acea perioadă şi originea uneletelor folosite.

nu este chiar aşa! Dacă se aplică această schemă şablonizată ar rezulta că cei care au construit piramidele. totuşi foloseau SCRISUL ! Ridicându-se cu greu din starea de semisălbăticie constuiau totuşi sanctuare strict orientate după poziţia astrelor ! . dar 25 au fost scoase.000 de ani (!) s-au găsit obiecte din bronz. datâd numai … de acum 3. Şi.danubian. agrafe. totuşi . arsenicul. Epoca fierului. Expertize riguroase fac să urce construcţia sa la 5. iar cei care au sculptat dala de la Palenque şi poarta Soarelui din Bolivia nu cunoşteau fierul. Metalurgia fierului se consideră că ar fi apărut în Asia Mică. plumbul. încă aparţinea de imperiul sovietic – N. autentificate de Institutele stiinţifice din U. Acesta este schematic modelul folosit de către cercetători şi. cei care au tăiat pietrele de la Abydos.S. cade. din toate metalele cunoscute. cleşti de oţel. săgeţi. America. aur. cu două milenii mai înainte se topeau ustensile de oţel ! Este eretic cel ce susţine contrariul ! ‘’ (Robert Charroux) Oamenii mezoliticului trăiau rudimentar folosindu-se de unelte de lemn şi piatră cioplită pentru a supravieţui . de unde s-a răspândit. etc. În adevăr s-au găsit acolo.Hr. regatul Hitit.000 de ani ! Să ne amintim de crearea metalurgiei fierului pe teritoriul Asiei Mici şi atribuită hitiţilor.Hr.000 de ani ! Patruzeci de varietăţi de bronz erau topite în uzine şi destinate diferitelor industri. zincul. care era pe urmă prelucrat şi distribuit popoarelor din Orientul Apropiat. Transformările profunde din rândul comunităţilor umane sunt cauzate şi de schimburile culturale. bronzul sau arama ! Cum este posibil că în mormintele descoperite în Europa. fine şi încă strălucitoare. I d. aurul. manganul etc. ) aduce cu ea profunde modificări în cadrul comunităţilor umane ale acelor timpuri.) Dr. Astfel perioada anilor 2500 – 1800. rezulte in urma penetraţiei triburilor străine sau a mişcărilor de populaţii. Anglia şi Germania. zise în derâdere. suliţe. A. cu două – trei mii de ani înainte de bronzul şi arama preistoricilor ! S-a găsit la Medzamor vase şi obiecte metalice. platină şi oţel inoxidabil ! Iată cum apoca bronzului este împinsă înapoi cu numai 6. în jurul anilor 1500 î. În scurt timp uneltele şi armele din piatră vor fi înlocuite cu similare din bronz şi aramă.000 de ani. după anul 1200 î. bronzul. analoage cu pensetele noastre de depilat.S. Dar despre ce este vorba ? ‘’ La Medzamor în Armenia sovietică (în momentul descoperirii. cuţite. Armenia. este perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului (1800 – 800).Hr. periat. ferul. neolitică . brăţări. învăţat în şcoală de către copiii noştri.finisării şi diversificării lor.. se curăţa şi se îmbogăţea până la obţinerea metalului pur. fără drept de apel. aici se trata metalul de import. datate acum 10. Korioun Meguertchian a scos la lumină cea mai veche uzină metalurgică din lume. Medzamor era un centru industrial al epocii. inele. Metalurgia bronzului adusă din Orient (după unii istorici). spălat. Şi iată cum o dogmă susţinută cu dinţii. controlate de cele din Statele Unite. Topitoria avea o serie de cuve tăiate în stâncă unde minereul sfărâmat. Franţa. – sec. Asia..Hr. Ele aunt puţin mai recente. si spre spaţiul carpato. Karnas şi Luxor au lucrat cu ciocane de lemn şi piatră. epoca bronzului rămân ceea ce erau …chiar dacă. Se lucra aici arama. răsturnând întregul eşafodaj migălos construit de-a lundul timpului şi prezentat cu ’’precizie stiinţifică’’ în toate cărţile de specialitate. Epoca fierului (800 î. Si de asemenea oţelul. capătă amploare.R. Mai mult de 200 de cuptoare ar fi îngropate. Rolul revoluţionar în accelerarea dezvoltării societăţilor umane îi revine însă fierului. Aceste descoperiri verificarte. n-au modificat unghiul de vedere al preistoricilor. cositorul.

.000. au întemeiat sate şi oraşe au format cele dintâi state. Aceste date fac imposibilă ipoteza conform căreia civilizaţia războinică şi violentă a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob. şi la ora actuală studiate doar ca simple ciudăţenii şi nu omologate ca realităţi istorice. care . Şi urme ale ecestei civilizaţii sunt răspândite peste tot pe pământ. consacrate ale unor istorici şi . Trebuie să-i dăm dreptate lui Mircea Eliade când afirmă atât de tranşant că : ‘’ Sunt unele cărţi care necesită atât de lungă maturizare încât se învechesc şi sunt depăşite de ştiinţă înainte chiar de apariţie. Istoria începe aici în spaţiul Carpato – pontic. pelasgii erau ’’ cei mai vechi oameni de pe pământ ’’. Perioada de care ne vom ocupa mai în amănunţit este mai apropiată nouă. care nu intră oarecum în cuprinsul acestei lucrări. nu începe la Sumer. care prin prefaţa cărţii ei ne obligă la o gândire plină de respectă pioşenie: ’’ România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă. Absenţa reprezentărilor privind societatea războinică sau condusă de bărbaţi reflectă o structură socială în care femeile aveau rolul principal şi în care atât bărbaţii cât şi femeile activau în mod egal întru binele comun.În Vechea Europă nu existau fortificaţii elaborate şi nici arme de luptă. noile descoperiri arheologice ? Pentru că în general noi oamenii avem tendinţa de a fi dogmatici. eminentă profesoară a Universităţii California din Los Angeles.000 de ani(!). Trebuie ca de acum încolo să recunoaştem realităţile şi modul de viaţă al epocilor neolitică şia cuprului. limita paleoliticului este împinsă înapoi în timp DOAR cu aproximativ 800. mult prea comozi să încercăm să ne modificăm anumite mentalităţi. Au fost necesari ani ca ideile parţial uitate ale lui Densuşineanu. o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î. culesul.. cu crezul de o viaţă al marelui nostru mitologist şi istoric Nicolae Densuşianu legat de existenţa poporului pelasg: ’’ ( .). asociate datărilor cu radio – carbon. . măcinatul şi coacerea pâinii ori ridicarea caselor ( . aşa cum am învăţat până acum. Monumentala lui carte se cuvine a fi studiată pentru că este un izvor de informaţie nesecat şi nu putem şti că poate mâine printr-o mică descoperire documentară sau arheologică să se confirme multe alte prezumţii ale istoricului. (. Dar pentru a avea o mai multă înţelegere asupra acestei epoci ne vom folosi de scrierile doamnei Marija Gimbutas. mai bogată în date şi mărturii şi anume cea de acum 9000 de ani (adică 7000 î. Dar aceasta este cu totul altă poveste. ) Pentru poporul grec. caren însemnau mai mult decât semănatul. Rasa lor li se părea atât de arhaică. au dat supuşilor lor legi şi au introdus modul lor de viaţă mai blând.) ’’.Prin descoperirea fosilei umane se la Bugiuleşti. au făcut posibilă înţelegerea importanţei începuturilor culturii vechi europene. în parte şi argumentate. teocratică. şi nu pentru adevărurile sale. ale Marijei Gimbutas cu intuiţa genială a lui Nicolae Densuşineanu. . A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii. Vâlcea. Iată cum termenul general de Veche Civilizaţie Europeană îşi recapătă numele legitim cel de civilizaţie pelasgă. Refuzăm să credem că înaintea actualei civilizaţii a existat o altă civilizaţie care a putut să strălucească prin grandoarea şi cuceririle ei. dar. ce ei întru adevăr l-au meritat prin darurile lor fizice şi morale.000. prin munţi şi păduri. parţial luate în râs. . . în tara Geei (generatoare a matriarhatului ca formă de conducere)şi a lui Pelasgos cel născut din pământ negru. jud. Şi pentru a fi şi mai concret completăm cuvintele Marijei Gimbutas. care a precedat societăţile indo – europenizate patriarhale de luptători din epocile bronzului şi fierului ( . atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele graceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de – dioi – divini. Iată cum se leagă scrierile recente bazate pe multiple dovezi arheologice. ) Uluitoarele descoperiri făcute în România şi în alte ţări învecinate după cel de-al doilea război mondial. .Hr. Cam astfel a fost cazul Geticei lui Vasile Pârvan. paşnică. ) ( pelasgii )au fost cei dintâi care au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne.atât de superioară în concepţiuni. lucrare genială care se va citi pentru Pârvan.’’ De ce apar aceste discrepanţe uriaşe între cărţile actuale.Hr. iubitoare şi creatoare de artă. axată pe o societate matriarhală . A devenit de asemenea evidentă că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. puternică în voinţă şi în fapte. să poată fi verificate. . adevăruri an de an tot mai îndoielnice.’’ Şi iată că istoria. 1. . o cultură a unei societăţi de agricultori.

oaie – capră – vite – porc – câine şi ulterior şi cal.’’ Iar ca o completare folosim si afirmaţia lui Jaques de Launay : ‘’civilizaţia se dezvoltă în zonele temperate caracterizate prin ierni aspre şi veri cu căldură normală. ). Marile zone de păşune au împins omul spre ideea de a-şi asigura un trai mai sigur. În acest sens ne este uşor să argumentăm existenţa unei populaţii predacice – pelasgă – pe teritoriul României. opere de artă neegalate. a ploilor şi a căldurilor . obiecte de muncă şi de luptă. dar în cursul acestei lucrări voi încerca să argumentez cât mai precis această afirmaţie întradevăr riscantă la prima vedere. Ne folosim din nou de afirmaţiile unor iluştrii istorici. fructe sau diverse rădăcini. câmpii care l-au făcut să viseze la sedentarizare. Şi totoşi care ar fi putut fi motivele generatoare ale unei mari civilizaţii în această zonă. sub conducerea unor oameni dotaţi intelectual şi spiritual s-au extins paşnic şi spre alte zone ale Europei. Şi iată cum începe marea epocă a agricultorilor. ţinând cont de varietatea şi complexitatea formelor de relief existente. Şi totodată cum apar şi realţiile interumane dintre diversele comunităţi. Ungaria şi sudul Slovaciei. prin creşterea animalelor (iniţial oi apoi vite) obligându-l la mari deplasări. construcţii megalitice. N. Inventarele arheologice care relevă existenţa lor sunt imense. Dar aveau un ascendent moral. apă curată atât de vitală existenţei fiinţei umane. în primul rând prin necesitatea schimbului de produse specifice zonei de habitat (băştinaşii montani cu cei de la câmpie). . întreagă zona Balcanică inclusiv Grecia şi insulele limitrofe. modalitatea de formare a primelor comunităţi umane. factorii de mediu geografici şi climatic. sau la cel imediat următor.astăzi ar părea banale sau fantaste. Conducătorii acestor grupări formate ştiau că îşi asumă o responsabilitate enormă: viaţa şi existenţa semenilor săi şi prin aceasta propria lor existenţă. popor pastoral şi viteaz. Cultura chineză şi cea indiană au fost întemeiate de asemenea de triburi muntene. cetăţi şi ziduri de apărare. Italia şi Sudul Franţei. Extinderea pelasgilor nu s-a limitat la teritoriul României. piatră şi lemn ca material de construcţii pentru case şi sanctuare. acea limbă unică cu specific vechi european. le-a interzis să se mai nutrească şi mai departe cu frunze. ocazie cu care a descoperit marile câmpii sudice si estice. o limbă prelatină. Astfel cultura sumerienilor din Mesopotania a fost creată de oameni veniţi din ţinuturile muntoase. cu buruien i cu rădăcini ( . că el a învăţat pe oameni să-şi facă haine din piei de oaie . un bărbat. după ce a început să domnească a fost cel dintâi care a învăţat pe oameni să-şi construiască colibe.Jirov concluzionează în celebra sa carte ’’ Atlantida ’’ ca: ’’ Civilizaţiile primare au fost cele de munte. Cele mai dezvoltate culturi din ambele Americi au apărut în regiuni de munte ţşi pe platouri. coastele Mediteraniene ale Spaniei.J. care se distingea prin mărimea. prin legende.aşa-zisă protolatina ! Sunt convins că această afirmaţie va părea şocantă. rezultată din vânat şi pescuit. pentru a se apăra de incomodităţiile frigului. începând cu vestigii ale unor aşezări paşnice. sau vegetală din diferite plante. hrană suficientă şi bună sub formă animală. Dar cel mai important lucru rămas de la ei este limba.’’ Şi astfel se concretizează un sumum de factori determinanţi în geneza Vechii Civilizaţii Europene. căci cel dintâi om născut pe pământ a fost Pelasg. Acum mă voi referi la o afirmaţie foarte edificatoare care se găseşte în Vechiul Testament (geneza) legată de momentul construirii turnului Babel: ‘’ Tot pământul avea o singură . aşa dupăă cum ne este relatată de acelaşi Nicolae Densuşineanu: ’’Arcazii. . după cum ne spune Pausanias. care învaţă din instinc să supravieţuiască folosindu-se de un complex de plante şi animale: grâu – orez. Zonele montane şi înaltele platouri ofereau peşteri în care oamenii se puteau adăposti .’’ Iată cum este explicată de antici. că acest Pelasg. zonele de coastă ale Asiei Mici. sanctuare şi obiecte de cult. o experienţă asemănătoare a omului conducător – primar. Urme şi dovezi ale existenţei lor apar şi în Ucraina şi actuala Republică Moldovă. Dar eceste realţii nu se limitează doar cu atât ci ele converg spre forma mai complexă facilitând apariţia unor mari grupări umane care. prin frumuseţea şi puterea figurei sale şi care întrecea pe toţi ceilalţi muritori prin facultăţile spiritului său.

Chiar antropologic descendenţii grupului irano-indieni sunt total diferiti de cel european (arian). compusă din populaţii vorbind o limbă comunăla origini.C. această civilizaţie va fi invadată de un popor de rasă albă. vă voi prezenta şi originea numelui de arieni care desemnează de altfel aceeaşi populaţie. atât de diferită de dialectele locale ? Cercetătorii nu reuşşesc să se pună de acord pentru a soluţiona problema. având o pigmentaţie a pielii mai închisă (brună) şi o statură scundă. civilizaţia dravidiană de la Mohenjo-Daro.Crişan – Spiritualitatea geto–dacilor ). De altfel I. la un moment dat de în istorie. în ideea de a fi împăciuitor între partizanii teoriei populaţiilor indo-europene şi contedtatari propune şi susţine termenul de ’’ populatie euro-indiana’’ argumentând : ’’ Din această mare unitate euro-indiană. Aceste mici comunităţi mane ce supravieţuiesc timpului sunt organizate în triburi cu identitate proprie şi nume propriu : Santali. Impactul dintre cele două civilizaţii a creat actualul popor indian. habitaţi în zonele retrase ale Indiei. Teoria prin care se afirmă că Europa ar fi fost invadată. civilizaţia chino – mongolă născută pe platourile Tibetane s-au extins în întreaga Asie Centrală şi de Est. în primul rând gramatical. Invazia euro-indiană s-a extins până în Mesopotania prin Sumer şi până în Iran. Limba vorbită era o limbă semită din care s-au format ulterior limbile arabe şi ebraice actuale şi vechile limbi feniciene. Gonzi etc. mongolă. civilizaţia născută pe malurile Tigrului şi ale Eufratului. . şi răspândită în Asia Centrală şi de Vest prin mişcări succesive. Vechea civilizaţie a Indusului. De unde veneau aceşti arieni Ce limbă vorbeau ei. iar în india. prin puţinii aşa-zişi Brahmani (şef politici religioşi). de unde s-au extins circumferic : astfel în Asia. Chia dacă majoritatea istoricilor refuză să mai creadă în mitul ‘’ popoarelor indo-europene ’’ totuşi mai folosesc acest termen perimat şi greşit dintr-un automatism lingvistic. În jurul anilor 1500 î. abisiniene. teză susţinută şi argumentată de de numeroţi lingvişti precum : Boppe. s-au născut marile ramuri ale familiei europene străvechi. care nu se pot explica decât printr-o unitate lingvistică genuină. în adevărate focare. Limba folosită de această populaţie nu are legătură cu grupul de limbi ariene. Să încercăm să facem puţină ordine în gândirea noastră şi să încercăm să judecăm. coreană. La ora actuală exstă puţini descendenţi ai acestei mari civilizaţii.’’ După ce am prezentat termenii de indo-europeni şi de euro-indieni. ceea ce înseamnă ‘’străin’’. o limbă comuna.limbă şi aceleaşi cuvinte’’. Deci ele au fost generate de o limbă unică. populaţiile irano – indiene (dravidiană) formate pe podişurile munţilor Himalaia. E foarte simplu de observat că limbile chineză. Normal ca această populaţie să fi folosit iniţial aceeaşi limbă. Civilizaţiile umane vechi au apărut în diferite zone ale Pământului.Hr. arameice. nu poate fi nici dovedită şi nici argumentată. să-i confere o nouă identitate. motiv pentru care apare mai justificată expresia de euro-indieni în locul celei vechi de indo-europeni. Să încercăm să ne explicăm această afirmaţie simplu şi fără prea multe deducţii. de un popor de origine asiatică. Khonzi. Arianii din Europa s-au răspândit mai mult pe continent şi mai puţin în India. vorbind dialecte din aşa numitul grup Munda de limbi. pe care aveau să-l denumească Arya. asemănători rasiali cu noi Europenii şi total deosebiţi de Dravizii localnici. coboară dim marea familie a irano-indienilor formată pe platourile Himalaiei. Concluziile istoricilor în acest sens sunt unanime. Coeurdoux etc. fără dubiu : ’’ Limbile indo – europene evidenţiază numeroase apropieri. (!) ( I. egiptene. asiro – babiloniană a generat apariţia popoarelor din Orientul Mijlociu.Drăgan. în jungle inaccesibile. iar mai târziu ‘’om de origine nobilă sau stăpân’’. Nu a existat niciodată o limbă indo-europeană care să infuzeze spiritualitatea lingvistică a “neoliticului’’ şi. ce presupune o patrie comună şi un popor iniţial ’’. japoneză şi celelalte din zonă au un fond comun.H. s-au extins apoi în zona peninsulei indiene şi a Asiei de Vest.

Să ni-l reamintim pe Nicolae Densuşineanu al crez de o viaţă a fost că : ‘’Înainte de civilizaţiunea gracă şi egipteană. Pelasgii au fost adevăraţii fondatoriai stării noastre actuale ( . ) Pelasgii ne apar după vechile tradiţiuni istorice ca una şi aceeaşi populaţie cu neoliticii. nu putea să se afle în stadiul de neolitic. din bazinul carpatopontic. Ori un asemenea popor întins pe o suprafaţă atât de mare nu avea cum să dispară peste noapte. Ori un popr care în jurul anilor 6000 î. de condiţiile necesare desfăşurării funcţiilor fiziologice minimale ale organismului uman. Hr. o civilizaţiune mult mai veche se revarsă asupra Europei. deoarece civilizaţia indiană s-a format pe scheletul comunităţii irano-indiene . nasul drept (roman!). nu este corect. În mileniul VII î. iar spaţiile ocupate de ei să devină pusti. da . de către cercetători. ochi mari denotând vivacitate şi inteligenţă. care nu a existat niciodată. Prezenţa acestei civilizaţii pe teritoriul ţării este confirmată şi de existenţa marilor construcţii megalitice care păzesc Carpaţii. găsind din abundenţă hrană şi apa necesară organismului. Cum arătau aceşti pelasgi ne-o spun reprezentările de pe vase ceramice şi statuetele descoperite. existenţa în exces a sării. delicate. deosebit de . . Omul a trăit din cele mai vechi timpuri pe teritoriul carpatic. scria şi-şi contabiliza viaţa de zi cu zi. (!) pelasgii aveau o scriere proprie . de la începutul timpului istoric. Termenii de populaţie ‘’indo-europeana’’ si ‘’euro-indiana’’ sunt termeni moderni fără nici o legătură cu adevărul istoric. Un alt argument important.’’ Concluzie : Rasa albă s-a născut în spaţiul carpato-danubiano-pontic extins până în zona caucaziană. iar femeile mignone. Să rămânem mai bine la termenii folosiţi de antici. este un fapt istoric dovedit că Asia Mică. bărbia retrasă. E timpul să nu mai alăturăm doi termeni complet contrarii. cultura cerealelor şi o artă industrială mai prograsată.Să ne amintim de afirmaţiile Marijei Gimbutas în legătură cu Vechea Civilizaţie Europeană. de unde s-a răspândit apoi prin mişcări succesive în întreaga Europă. fruntea înaltă. Invers. Bărbaţii erau medii de înălţime. este. existenţa fizică a grupurilor de oameni depinde de factori sociali. arienii infuzând doar această civilizaţie. dar fără nici un support arheologic. substanţă fără de care nici un mamifer nu poate trăi. mai corect spus. pentru soarta muritorilor de pe acest pământ. fapt care le-a adus şi supranumele de ‘’popoare ale mării’’ Care sunt argumentele afirmaţiei de mai sus ? În primul rând. După cum ne spune Eschyl ginta pelasgilor a stăpânit iniţial acest pamânt. Dar nici termenul euro-indieni adoptat ad-hoc. animale domestice. Din puct de vedere antropologic pelasgii sunt diferiţi de greci şi egipteni : având chipul oval. carnaţie albă contrastând puternic cu părul bogat blond sau castaniu. . cari introduc în Europa cele dintâi elemente ale civilizaţiunii. Nu există nici o dovadă că rasa albă a venit ‘’de undeva. foarte agili. Vă veţi întreba de ce m-am oprit la termenul de ‘’ pelasgi’’ ? Pentru că mi se pare cel mai corect din punct de vedere istoric. Aceasta a fost civilizaţiunea morală şi materială a rasei pelasge şi care a deschis un vast câmp de activitate a genului omenesc. şi. pentru a crea o populaţie utopică. Orientul Apropiat şi India au fost invadate de triburi de Arieni care veneau din Europa. alungit. cercetătorii au îmbrăţişat cu frenezie noţiunea de indo-european dintr-o oarecare intuiţie. respectiv Europa. Influenţele acestor trei culturi pelasge au fost decisive. culturali şi mai ales geografici. au fost în directă legătură. indiferent dacă grecii şi egiptenii i-au numit ‘’pelasgi’’ iar dravidienii ‘’arieni’’. Deoarece atâta timp cât s-a pedalat pe teoria că Europa a fost invadată de un popor asiatic. pentru că ei i-au cunoscut. Hr. cea care va genera apoi alfabetele antice şi cele moderne. puternici. cândva’’din Asia şi a fost generatoarea popoarelor europene. cu preponderenţă în jurul bazinului mediteranian.

Care este caracterul acestei limbi ni-l comunică Quintilian afirmând că. se adaugă la cuvintele latine. Germania sau Tracia. Iată cum în sec. odată ce există 1. . apare curios dacă este comparat cu imaginea general admisă despre omul din neolitic şi chiar antic ( . Un alt argument important în susţinerea acestei afirmaţii este de ordin geografic. limba barbară avea caracterele unei limbi latine vulgare sau rustice. dacă.). mult diferită de a lor. . din Sud-Estul Europei (. argumente de ordin istoric şi cultural. în stadiul incipient. afirmând el însuşi că a devenit un poet get. Iar la rândul lor. vorbind despre cretani. precum nu au reuşit să romanizeze pe egipteni în 425 de ani (30 î. ori. societate. pe parcursul istoriei. Diferenţele lingvistice dintre ele au fost cauzate de aşezarea geografică şi influenţele produse de popoarele care au venit ulterior. unică. – 870 d. după cum este evident şi pe Columna lui Traian. specific. Ovidiu şi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbară a geţilor.Planeta Vieţii. fiind suportul pe care se vor construi limbile latine europeene. ‘’ Un asemenea tip uman. fără să-i amintească caracterul.)’’ ( Dan Apostol în Terra . unele litere sau silabe. pe greci în 641 de ani (146 î. fin. popor de origine pelasgă ).frumoase şi suple. Astfel după unii autori. pe evrei în 325 de ani (70 d. Cicero numeşte limba poporului lui ca o limbă barbară coruptă – Barbaries domestica. indiferent că erau din Spania. adică. Pe parcursul istoriei această limbă ‘’bătrână’’ îşi va păstra unitatea. religie etc. rezultate nu din romanizarea lor cu romanii. – 395 d. se obţinea vorbirea barbară. par să excludă Orientul Mijlociu. în deplină înţelegere. adică mai pe înţeles – spaţiul carpatopontic ! ! ! Şi această fantastică civilizaţie pelasgă s-a extins în întreaga Europă. Spaţiul sud-european de la vest la est este ocupat de popoare de limbă latină (cu mici enclave).500 de dialecte (!). deşi unele trăsături se întâlnesc şi la alte popoare mediteraneene.Hr. De altfel ei etichetau ca limbă barbară toate dialectele populaţiilor de rasă pelasgă.Hr. .Hr. Dacia. De altfel. sau altfel zis o latină vulgară.Hr. limba bătrână. Univers. Isidor din Sevilla ne spune că cea mai veche limbă latină a fost numită lingua prisca. Şi nu credem că dacii cei ’’ mândrii şi nemuritori’’ s-au servit de latine împăratului ! Putem afirma cu toată convingerea şi în conformitate cu concluziile trase de iluştri istorici. franceză. pe britanici în 400 de ani şi mai ales nu au reuşit să creeze o limbă unitară în propria lor Italie. rămânând deschise doar două posibilităţi : emigrarea unei populaţii necunoscute din Asia Mică. Oricum. zvelt.) . VII – VI î.Hr. – 395 d. .Hr. care a dat naştere ulterior la o mare parte a limbilor europene. că pelasgii vorbeau o limbă BARBARĂ . atât de apropiată de latina literară . Şi care era această limbă ? Grecii afirmă la venirea lor în Europa.Hr. primitiv şi sălbatic îşi afirmă prezenţa un tip antropologic deosebit. romanii erau consideraţi de graci vorbitori de limbă barbară. Astfel limbile : italiană.Hr). Romanii nu au reuşit să romanizeze limba dacă în 165 de ani. spaniolă şi portugheză au suferit influenţe germanice.) . – 395 d. se lăsau pe dinafară. viaţă. ) Locul de unde a venit populaţia respectivă (care a adus cu ea şi obişnuinţa folosirii metalelor neferoase) rămâne încă incert. iar printre popoarele din Orientul Mijlociu nu se numărau prea multe de navigatori în mileniul al III-lea î. Hr. Este normal ca un asemenea popor să aibă şi o limbă proprie. la care se adaugă diferenţele majore privind însăşi concepţiile despreom. ci. din originea lor comună pelasgă. Gallia. Caracteristicile antropologice elimină Africa. Asia Mică şi Africa circumediteraneană generând istoria preantică. pe maltezi în 1088 de ani (218 î. dialogul dintre solii daci şi împărat se face fără translatori. a cretanilor. că limba civilizaţiei pelasge a fost o PROTOLATINA. ori. Concluzie clară : Sud-Estul Europei. într-o Europă dominată de un Homo sapiens aflat în epoca pietrei (după cum afirmă marii cercetători ai istoriei). . Hr. Asia şi Grecia continentală. în contact.

stapanul sufletului sau si dragostea oamenilor. ocupând Asia Mică şi insulele Mării Egee (aşa se poate explica cum a ajuns alfabetul carpatic pelasg în Creta). Spre nordul Africii (cârja încârligată a păstorilor carpatici este prezentă în mâinile faraonilor ilustraţi pe pereţii piramidelor). Care a fost scopul acestei invazii ? Unul singur : reluarea în stăpânire a ceea ce le-a aparţinut mai înainte. împrejmuiri şi şanţuri de apărare. se răspândesc în Grecia insulară. Ori numele de Scitia era in antichitate denumirea unui spatiu care cuprindea o parte din Dacia (Doborgea) sub numele de Scitia Mica si stepele nord – pontice. În mileniul al III-lea î. în anul 1221 î. In urma unei revelatii divine Rama ajunge conducatorul spiritual al poporului sau. Celebra epopee sanscrita “ Ramayana “.000 de distihuri si care prezinta epopeea printului Rama descrie in mod clar si distinct aceaste masive miscari de populatii dinspre zona Carpatilor si a Caucazului catre alte spatii.Hr. triburi ilire. Istoria pelasgilor este puţin cunoscută din textele antice. Spre India. In urma unor divergente intre conducatorii pelasgi. Atacatorii vor fi repede înfrânţi şi alungaţi. dornic de expansiune ci ca si “conducator al poparelor. Începând cu anii 4400 î. Termenul Scitia defineste o provincie istorica si mai putin o regiune locuita de sciti. populaţii pelasge din nordul Balcanilor. Demn de remarcat in aceasta epopee ca printul Rama este identificat ca “preot scit”. Demn de amintit este numele printului si al poporului lui: RAMA. Iranul. organizează o campanie împotriva triburilor greceşti – aheene. sub numele de Scitia Mare. trace şi predacice. pomeniţi de cronicile Văii Indusului ca Arieni – Arya “strain !”.Hr. în jurul anilor 1500.Hr. poporul pelasg se va angrena în mari mişcări şi deplasări de populaţii : spre sud. spre noi teritorii. pelasgii cucerind Caucazul. provenite probabil din Asia.Schure – Marii Initiati) Iata cum a fost considerata chiar si in India influenta civilizatoare pelasga asupra populatiilor bastinase. Fenicia. pelasgii vor învăţa să-şi facă propriile lor arme. Rama este prezentat nu ca si un cuceritor. Rama isi va duce adeptii spre India. Se pare că multe informaţii despre ei se află în mitologia greacă şi egipteană ş informaţii care se cer a fi descriptate. culminând cu trecerea puterii decizionale în mâinile bărbaţilor. În faţa pericolului au loc profunde modificări de ordin social. tatal si mama supusilor sai. si alcatuita din 24. Obligaţi să facă faţă unui duşman crud. Gimbutas). spre sud-est în Sumer (ducând cu ei scrierea care va fi etichetată ca ’’sumeriana’’). determinate de sporul de populaţie şi necesitatea de noi spaţii.Hr. domnul lumii. permiţându-le să ocupe mare parte a Europei. (multe legături spirituale s-au descoperit între civilizaţiile europeene şi cea indiană).iar româna. se vede nevoită să se apere. Asiei Mici şi Orientale. trec în Asia Mică. parte din subcontinentul Indian şi Africa de Nord (Egiptul) . Miscarea este masiva. datorită faptului că-şi incinerau morţii (obicei arian indian). el a stiut sa uneasca toate fiintele intr-un lant unic al iubirii” ( E. distrug lumea aheeană (revanşa) din Grecia peninsulară. slavone. vor construi în jurul aşezărilor ziduri. Ne-au rămas puţine relicve de la ei pentru a putea cunoaşte această mare civilizaţie uitată. Nu . scrisa in secolul IV iHr. Ceea ce se cunoaşte este puţin şi trebuie să ne bazăm pe intuiţie pentru a putea discerne realitatea istorică. Angrenând în această mişcare şi treiburile doriene. RAMANI! In alt spatiu geografic în jurul anilor 1250 – 1100 î. puternic înarmat şi călare. regatul Hitit. să folosească calul ca mijloc de război. civilizaţia pelasgă se vede nevoită să-şi schimbe structura socială. India si Ceylonul. Aceste mişcări ale populaţiei pelasge au fost ciclice. Atacartă dinspre Est de valuri succesive de triburi nomade (numite Kurgan de M. Palestina şi ajung până în Egipt unde cu mare greutate sunt respinşi de către Merneptah. numite de către istorici ’’ triburile câmpurilor de urne ‘’. repetându-se la anumite intervale.

gali în Franţa. II. Vânturile contribuie şi ele la asprimea climei. De unde veneau aceste triburi seminomade de ahei şi ionieni ? După ultimele cercetări efectuate de arheologi şi istorici. Mileniul II î. iar coamele Parnasului sunt înzăpezite până în iunie. ) Iernile sunt aspre.) nu oferă un mediu complemetar propice vieţii omului :versantele. aduc asupra Vechii Civilizaţii Europene o nouă ameninţare : invazia grecilor. presiunea scăzută a Mediteranei aspiră aerul Balcanilor. Vara. această nenorocire funciară nu-i îngăduie să somnoleze într-o viaţă plină de înlesniri. Nu se cunosc motivele care au generat o migraţie de asemenea proporţii : posibil o presiune din partea altor popoare din zonă asupra lor. Bogăţii minerale nu se găsesc nici ele în prea mare măsură. sărăcăcioase intinderi acoperite cu tufe de pipernicite de fistic. Mai târziu va fi nevoie pentru a supravieţui. sau o creştere bruscă a numărului populaţiei.. cu crini şi zambile sălbatice iar ici acolo câte un stejar pietros : domeniu predilect al caprelor şi oilor. iar egiptenii nu uită să specifice că atacatorii au fost – ’’popoarele mării’’. va fi mileniul în care marele imperiu pelasg se destramă. roase de puhoaie. a doua cale a fost ocolirea Mării Negre pe la Est. se pare că originea lor este din stepele pontice ce mărginesc coastele de Nord – Est ale Mării Negre. un popor curajos găseşte o salutară constrângere . Câteva neînsemnate zăcăminte de fier şi cupru’’. CONFRUNTAREA Anii 2000 – 1950 î. nu oferă decât locuri pentru păşunatul din timpul verii. Pe solurile mai puţin sărăcăcioase se cultivă cereale (cu precădere orz în detrimentului grâului. arimani în Germania. Fixat pe un sol ingrat. să născocească alte expediente. numai munţii cei mai înalţi se bucură de precipitaţii mai bogate – Olimpul e acoperit de brazi şi castani. defrişând pădurea. dincolo de Peninsula Crimeia în sudul Rusiei. iar pe cele pietroase viţă de vie şi măslini. care necesita un spaţiu vital. Ce anume a determinat aşezarea lor în acestă zonă sudică a Balcanilor şi nu mai la nord ? Dar să dăm citire la ceea ce scrie un reputat elenist. temperatura variază în medie de o la 19 la maximum 38o.Hr. Muntele în mare parte despădurit încă din antichitate (. traversarea podişului anatolian şi trecerea Mării Egee. ( .degeaba cronicile greceşti numesc această campanie de recucerire -’’ întoarcerea Heraclizilor ’’. dând naştere vânturilor de nord care devastează lanurile. cu identitate diferită determinată de spaţiul geografic de habitat. etrusci şi latini în Italia . Iarna. . La Atena. Iată cum recunosc grecii că cel mai celebru erou al mitologiei ’’lor’’ a fost pelasg. gato-daci în Daci .. toţi vorbitori de latină barbară. Îngustimea câmpiilor. mătură Marea Egee şi alternează adesea cu răbufnirile arzătorului sirocco. munceşte din greu pentru a-l pune în valoare. verile călduroase. . Cert este că în migraţia lor au urmat două căi : prima care a traversat întregul nord al Mării Negre. ) La est de Pind. Tesalia şi Beoţia se prezintă vara. teritoriul ţării noastre de la Nord la Sud şi nu s-a oprit decât în partea de Sud a Peninsulei Balcanice . populaţia scindându-se în triburi. . caracterul excesiv al climei sunt prea puţin prielnice agriculturii. mai ales în Atica). Pierre Lévêque în cartea sa ‘’ Aventura greacă ‘’ despre condiţiile geografice şi climatice din sudul Balcanilor : ‘’ Dintre marile peninsule mediteraneene. (. De aici înainte izvoarele antice îi vor trata pe descendenţii poporului pelasg cu denumiri zonale : iberi în Spania . Dar în însăşi indigenţa aceasta. Grecia e cea mai săracă. căci din iunie până în septembrie nu plouă niciodată. capriciile climei sunt deosebit de neprielnice pentru agricultură baza celor dintâi aşezări umane. ca nişte stepe arzătoare peste care vântul ridică vârtejuri de praf.Hr. rafale violente de vânt răcesc brusc atmosfera. acoperind cu terase coastele dealurilor. Între câmpie şi munte. de mirt. cu feluriţi arbuşti. traci şi ilari în Balcani . Solul ei sterp. adică urmaşi ai lui Hercule. . dar regiunile joase cunosc o lungă şi neîndurătoare epocă de secetă. . dar. Se cuvine a face aici o mică paranteză legată de atributul acordat pelasgilor ’’heraclizi’’.

Primii invadatori au fost ionienii.zambila . par să fi existat chiar de la aşezarea lor în Grecia.smochina . colocyntha . Istoria trebuie înţeleasă şi judecată. Să remarcăm doar două lucruri care rezultă foarte simplu din acest text : atât troienii cât şi cretanii erau civilizaţii pelasgice care vorbeau aceeaşi limbă prelatină. sicyos . În al doilea rând artitudinea lor conciliatoare în momentul ocupării Greciei. Ne se poate să nu fi fost atraşi de clima blândă şi temperată propice activităţii umane. de la care îşi iau numele şi nu Zeus. el este de natură umană : grecii au fost alungaţi de pe aceste teritorii după care au jinduit. a fost teribilă. numai bune de cultivat. când în drumul lor au cunoscut bogăţia şi splendoarea arcului Carpatic.castravete . hyacinthos . Motivul este foarte simplu. pe care au subjugat-o un regim mai dur. de legături cultrale cu Asia Mică. specifică Greciei (măslin. resurse minerale la discreţie. Această mare comunitate minoică din Creta. Ne punem întrebarea de ce oare un popor războinic şi sălbatic cum erau grecii la acea oră. după toate aparenţele împrumutate din ‘’pelasga’’ (de la pelasgi. Confruntarea dintre cele două civilizaţii.Hr.trandafir .untdelemn . Prima invazie greacă are loc în jurul anilor 2000 – 1950 î. De ce au ales aceste zone sălbatice şi sărace. podişuri înalte ferite de eroziunea apelor de primăvară. de către populaţiie pelasge care trăiau paşnic în acele zone. denumire pe care grecii le-au dat-o celor dintai locuitori ai tarii lor). ne-am obişnuit cu toate aceste afirmaţii. . Ei au ocupat. întreaga Grecie continentală şi Peloponezul. aceeaşi ca şi dintre pelasgi şi vechile popoare kurgane. păşuni întinse şi grase adevărată mană pentru caii lor obosiţi.’’ Nu ni se mai pare şocant. pelasgii au creat aici bazele unei vieţi economice şi spitrituale infloritoare. Cuvintele acestea. Grecii distrug totul în drumul lor. Legat de aceasta să-l cităm din nou pe Pierre Leveque : ‘’ s-a observat că majoritatea cuvintelor graceşti care ţin de domeniul agriculturii nu se pot explica prin limba greaca (astfel spus nu au corespondente indo-europene). învăţând de la aceştia cultura pământului. viţă-devie. Ne stau mărturie construcţiile lor monumentale. Este şi normal ca o dată bătuţi şi izgoniţi din nord să se aşeze pentru a-şi trage sufletul într-o zonă aproape pustie. narcissor .’’ Se poate vedea foarte bine cine au fost primii invadatori de neam grecesc.dovleac . roditoare. este una din cele mai strălucite civilizaţii ale Europei mileniilor 3 şi 2 î. elaion . care recunoşteau drept stăbun eponim un zeu fluvial tămăduitor. Tovărăşia puţinilor locuitori ai acestei zone le va fi benefică. fără să impună populatiei preelene. Iată câteva exemple tipice: sitos – grau . Iată ce ne spune despre acestea Pierre Leveque : ‘’ Se impune totuşi o analiză mai nuanţată. olynthos . destul de laşi. într-un mod. Grecia şi Egipt. Şi subliniază cât se poate de bine tot ceea ce au învăţat grecii de la populaţiile pe care le-au subjugat. smochin) şi mai ales artă ceramică. Darurile solului şi subsolului nu se poate să nu le fi făcut cu ochiul : hrană din belşug. câmpiile Pontice întinse. pisos mazare . de la care ar fi păstrat temperamentul lor impetuos (cuvântul ionian ar fi avut semnificaţia de înflăcărat). insulă situată la jumătatea distanţei dintre Grecia peninsulară. triburi seminomade şi războinice. şi nu lăsată la discreţia tuturor prezumţiilor şi ipotezelor care mai de care fantastice. Beneficiind de condiţii pedoclimatice favorabile. Asia Mică şi Egipt. dar de data aceasta localnicii învăţaseră arta războiului şi o foloseau în beneficiul lor. limbă care trebuie să fi fost comună anatolienilor din Grecia şi Creta.Hr. un ţinut cu o populaţie mai rară datorită condiţiilor de mediu. Înfrânţi de populaţia pelasgă . rodon . dezvoltarea meşteşugurilor. Primii greci sunt ionienii.Un adevărat peisaj deyolant şi terifiant. pe teritoriul ţării noastre se retrafg spre sud. Ion. sunt. Şi dacă ne amintim şi acelaşi scris. materiale de construcţii nelimitate. localnica. fără îndoială. meşteşugărească şi artizanală. credinţa într-un zeu numit Ion. plecaţi în căutarea unui spaţiu vital nu au ocupat aceste zone bogate ale ţării noastre şi s-au mulţumit cu sărăcia din sudul Peninsulei Balcanice. Cadrele sociale – împărţite în patru triburi – care îi caracterizează în epocile următoare.narcisa . Şi totuşi grecii s-au aşezat aici după un drum chinuitor de lung pe care numai un popor hotărât şi curajos putea să-l facă. identic de pe tăbliţele din Tărtăria şi Creta.Ce putem înţelege din acest citat : în primul rând un fapt foarte important despre religia acestor triburi .

sub dominaţia lor. aheii greci. ’’Descoperirile aeheologice atestă un înalt nivel de civilizaţie materială si spirituală : oraşe şi sate prospere. mărfurile cretane vor fi descoperite şi în îndepărtata Mesopotamia. Apariţia în Europa a cestui popor se produce în jurul anilor 1580 î. Data distrugerii Troiei este incertă.Hr. care mai vorbeau şi în timpul lui August o limbă rustică latină : locuitorii din Bosporul cimeric. trecându-i pe verii lor. anii următori năvălirii triburilor aheene nu aduc pace populaţiilor pelasgice din nord. fie că au fost troieni. dar păstrând fondul original. Dar cel mai important lucru este că au luat de la pelasgi baza religiei şi mitologiei lor. Lovindu-se puternic de comunitatea care trăia în zona carpatică se retrag spre sud. latinii şi etruscii din peninsula Italică. Drumul lor spre Europa urmează cele două căi deja cunoscute. În magaziile palatelor erau adăpostite grâne.construcţiilor de nave care îi transformă în adevăraţi prim cuceritori ai mărilor. cretani. meşteşugăreşti şi de depozitare a mărfurilor. Corsica. cunoştinţe arhitectonice ilustrate de somtuozitatea palatelor. ulei. La începutul epocii (2000 – 1600) este iniţiată construcţia celebrelor palate din Cnossos. să ceară ajutor de la un neam şi de un sânge cu el. Este necesar să înţelegem comunitatea acestor limbi europene prin acest simplu mecanism care le-a creat şi nu invers. lemn. În jurul anului 1000 î. Dar tot acum comunităţile pelasgice din întreaga Europă îşi definesc identitatea ca popoare. Grecii au considerat din totdeauna această limbă. dar în drumul lor au făcut un popas de mai lungă durată la sud –vest de Dunăre (pe teritoriul actual al Serbiei). ’’ Dar toate acestea vor fi distuse de două cutremure survenite în jurul anilor 1700 şi apoi 1400. de cult. Povestea Troiei este cunoscută. nu va mai reconstrui vechile palate. alţi vorbitori de limbă barbară ca : ilirii şi macedonienii din zona Balcanică. reţea de drumuri şi poduri de piatră. ocupând mare parte din Grecia. Anii 1400 – 1200 î. Populaţia puternic lovită. fildeş. . hiperboreii. Alte triburi de ahei pătrund prin Anatolia ajungând la coastele asiatice ale Mării Egee. Egipt. ionienii. odată ce şi aceştia sub presiunile populaţiei pelasgice se retrag spre sud. Saturn. Zeus ) au fost zeii ocrotitori ai băştinaşilor. Siria . Este şi normal ca un conducător foarte inteligent şi conştient de soarta oamenilor lui. aduc asupra lor a nouă nenorocire : invazia unui popor războinic şi crud. sisteme de canalizare. Şi totuşi grecii le-au învăţat obiceiuile şi cunoştiinţele. Este suficient să dăm citire concluziilor lui Horia C. altă comunitate pelasgică.Informaţii despre aceasta ne dă chiar Homer în opera sa Iliada. a vilelor sau a caselor cu unul sau două etaje. galii. turdetanii din Spania. Completând tot el. tursenii din zona cuprinsă între Italia. de lângă Rhodan şi iberii din peninsula de apus ’’. Să-l cităm pe Densuşianu pentru a vedea că ‘’Zeii cei mari’’ (Uranus. produse meşteşugăreşti din ceramică. aur. precum Enea. Gaeea. Nu am putea afirma că relaţiile dintre dorieni şi băştinaşi au fost idilice. arimanii din Germania. Phaistos. cerând sprijinul şi ajutorul lui Latinus şi a latinilor. vin. getulii. Troia. textile destinate comerţului cu Grecia.Hr. Acum va avea loc distrugearea altei comunităti pelasge înfloritoare. remarcabil este faptul că după distrugerea cetăţii. Dar să revenim la cronologia istorică. dar totodată şi centre administrative. Cele trei grupări vor da naştere în timp poporului grec şi a unei civilizaţii antice strălucite. deplasând şi ocupând cele două populaţii –ionică şi aheeană. vulgară. Mallia ca reşedinţe principale. implicit acelor de pe teritoriul ţării noastre. port şi specific de limbă. împrumutând de la barbari chiar şi elemente de limbă. trece cel de-al treilea val al emigraţiei greceşti: dorienii care se deplasaseră din stepele asiatice odată cu aheii. dacii. iar pe vorbitorii ei barbari. grupul de supravieţuitori conduşi de Enea ajung în Italia. ligurii din Galia. traci sau romani. remarcabil progres în construcţia navală. dată pe care o propune Herodot. începând să se diferenţieze prin tradiţii. de aducţie a apei sau de desecari. Sardinia şi Sicilia. colchii. Să dăm citire uneia din concluziile lui Nicolae Densuşianu în a sa carte ’’Dacia preistorică’’ :’’Iata aici o listă de popare barbare. oscilând între 1183 după Eratostene şi 1280. Matei în caracterizarea acestei civilizaţii pentru a ne da seama de superioritatea spirituală a pelasgilor în ansamblu.Hr. devenind un micromozaic de culturi.

Începând din acest moment în istoria universală poporul de nord de Dunăre va purta numele de geţi în izvoarele greceşti şi de daci în izvoarele romane. mierea şi ceara. dupa aproape un sfert de veac. de data aceasta propunandu-si sa puna in lumina adevarata nationalitate a vlahilor:…”voi incerca sa dovedesc nationalitatea lor antica…oare se va recunoaste unitatea rasei. ca un mijloc de a-şi procura unele obiecte necesare sau a vinde din abundenţă produsele lor. lucrare ce venea sa completeze .cartea a VIIIa.85] fara a aprofunda . destul de cunoscuta istoricilor romani. o alta. Germani. afirmatiile istoricului francez.[lucrarea sa afost publicata in 1980]. In lucrarea sa din 1862 Felix Colson se simtea dator sa-si desavarseasca opera din tinerete. niciodata calcat de picior de soldat roman. panteonul zeiltăţilor a fost acelaşi. Odată cu ultimul val grec apare menţionată şi cea mai veche dată cunoscută din istoria poporului nostru. cerealele. Se pare că aceste aşezări greceşti de pe malul pontic au fost tolerate şi aprobate de către băştinaşi. se va observa vocatia unei natiuni[moldo-vlahe] printre tandarile coloniilor formate de Traian. Egipteni. in paragraful referitor la limba si scrierea geto-dacilor[pag. obiecte de lux şi podoabă. colonii populate de Latini. Felix Colson.Adriano] Oare nu ar trebui sa cautam in alta parte originea vlahilor din MoldoVlahia ?” Opera lui Felix Colson a fost.Hr. publicata in 1839. In “Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului roman” Mircea Musat il citeaza in capitolul v:Spiritualitatea geto-dacilor”. cunoscut istoric francez romanofil. Paranduni-se ca opera lui Felix Colson prezinta un interes cu totul special pentru istoria neamului nostru. Astfel Istros şi puţin mai târziu Callatis şi Tomis devin porturi comerciale importante în care vinul. când potrivit tradiţiei. Mauri. anul 657 î. fie că oficianţii lor s-au numit greci. publica la Paris. romani sau traci.De aceea pentru o jumătate de Europă. respectiv 14% din teritoriul Daciei. ceramica pictată. . piele şi blănuri devin mărfuri de schimb necesare atât coloniştilor cât şi băştinaşilor. din motive lesne de inteles . colonie care ca şi următoarele vor încerca să faciliteze comerţul şi schimbul cultural între cele două civilizaţii. Dorienii înfiinţează prima colonie greacă de pe litoralul Mării Negre cu numele de Istros.armele. Iberici? Traian a transportat in Dacia coloni “ex toto orbi romano”[Eutropius. O poveste inventata de istorici: cucerirea lingvistica a Daciei de catre romani In 1862. uleiul. cu jumătatea sudică. despre viitorul Principatelor Moldovei si Valahiei. Celti. ”Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”. la librarul –editor E. fara a mai lua in consideratie 86% din teritoriul ei. evident. ne permitem sa publicam traducera paginilor privitoare la mult discutata chestiune a preexistentei limbii dace pe teritoriul ce avea sa fie “cucerit” de romani. Dentu .

formeaza adevarata Italie. cu atat mai putin din slavii veneti sau venzi.II. notitia Romanae’[[Villejust. Pare sa se fi uitat ca mai multi autori i-au desemnat pe pelasgi sub numele de Italici. foarte putin timp dupa ce populatia acestui tinut a fost supusa de Roma. in Macedonia de sus. nici de la celtii cambrieni. Nu este decat o asertiune. Sub Augustus. al italietilor.care distingea elenii de pelasgi. al siculilor. putin fondata.In Peonia. cei care populeaza fosta Dacie. Grumentium. Totusi nu exista intre dialectul lor si limba greaca . italietii. numit latin? Niebuhr {vol. latina era deja raspandita printre ei . Malaventum . Mai avem si alte dovezi istorice de trecut in revista. Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor . romanii vorbeau limba pelsgilor.Herodot ii numea tesalieni si originari ai acestui tinut pe pelasgii care au colonizat Italia Este evident ca descendentii pelasgilor care locuiesc in numar de mai multe sute de mii. un singur popor .110]. dialectul vlah nu a fost imprumutat de la stapanii lumii. au adoptat cu indigenii din Latium. pe care Eschil o numeste Pelasgia. supusi de o natiune straina coborata din Abruzi . siculii. Tinutul care se intinde de la o mare la alta si pe care sunt imprastiate orasele. al sefului care i-a condus in Latium? Oare nu se numea el Italicus sau Italius? Pelasgii invinsi pe malurile Tibrului inferior.diferenta care separa limba lui Demostene de aceea a Iliriei si Traciei. cu invingatorii lor. in Pelasgonia. al regelui sub care ei s-au dedicat agriculturii. numele de locuri si a numeroase vestigii dovedesc prezenta natiunii pelasgice. a caror nume nu s-a pastrat. ocupate de pelasgi. tirenienii. Ei vorbeau o limba proprie . Sa ne amintim ca pelasgii. Argyppa. Telena. vorbesc inca limba nationala. si ca limba latina n-a incetat niciodata sa fie limba lor comuna. ca troienii lui Eneas. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor. in cantoanele din Epir si din Tesalia. formau natia italilor.I} adauga: in interiorul peninsulei. in muntii care au fost leaganul rasei lor antice.nu vor fi compus . nici macar din coloniile elenice . a caror consanghinitate cu pelasgii este atestata de toate istorisirile. Stim de la Herodot . numele comun de latini.’’in omnibus Pannoniis non disciplinae tantummodo sed quoquae linguae. Sipontium. Sa imprumutam un alt citat de la Jules Michelet. El a fost vorbit si in muntii Pindului. Civilizatia nu s-a nascut nici de la populatia iberiana a ligurilor. dupa cea mai mare semnificatie indigena a acestui cuvant.al printului care i-a facut sa renunte la starea de pastori. cu cateva secole inainte de . enotrienii . care in Italia a dat nastere limbii latine. ca acestia din urma formau o natiune diferita. care. Dimpotriva.care nu era greaca si pe care elenii o calificau drept barbara. Aceste vestigii se numesc Acherentia. el s-a format de treizeci de secole.…”Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca find importat de la romanii cuceritori. Niebuhr se mira de usurinta cu care pelasgii din Panonia se familiarizasera cu folosirea limbii latine. cu mai mult de o suta de ani inaintea cuceririi lui de catre soldatii lui Traian. ca siculii se numeau latini.

Suntem intru adevar avansand ideea ca a fost imposibil in saizeci de ani sa se distrga idiomul dacilor.El nu a fost importat nici de la legiunile romane.. Putem chiar avansa ideea ca in afara de cetati. Intorsi in Tesalia.ei sunt inca asa cum au fost reprezentati pe columna lui Traian. Presupunand.S-a stabilit prin date istorice ca saizeci de ani s-au scurs de la Caracalla la Aurelian.care au fost foarte atasati de traditiile lor nationale. Acestia au trait aproape un secol dincolo de Dunare. iar victima ei e mai vioaie ca oricand. Traian a supus intraga natie a dacilor? Vom incerca sa dovedim ca o mare parte dintre pelasgi s-au sustras dominatiei romane. ei au abandonat aceasta limba straina. mare si distincta originalitate a Italiei. odata cu lanturile. vorbeau greaca in Italia.el s-a revelat spontan in Dacia.care s-au numit brutieni.era crestina.prin insasi constitutia lor. Este incontestabil ca dialectul national era vorbit de aceste grupuri ramase independente. Un fapt ne-a frapat pe parcursul acestui studiu. sclavi.Ei au trait departe de taberele si coloniile ridicate de romani. in Panonia si pe Pind. aproape complet izolati. pe pamantul natal. A subzistat mai ales in toate partile tarii care nu au fost ocupate de cuceritori. reluand inca odata si pentu totdeauna dialectul pelasgic vlah. Imediat dupa cucerirea romana . nici de la colonii razboinici . transplantati pe punctele limite si fortificate ale regatului lui Decebal. De ce sa ne miram atunci ca un mare numar de autori. Sa chemam istoria in ajutorul nostru. Fideli .Este incontestabil ca pelasgii au contribuit la fondarea Romei. ca pelasgii panonieni. ceea ce nu se poate. ba chiar i-au mentinut folosinta.sora mai mare a rasei elenice.Totul concura spre a dovedi ca dialectul lor a devenit limba latina . Dialectul vlah preexista. ca pelasgii din Dacia au vorbit si pastrat dialectul lor national.ea pare sa aiba ca principal autor aceasta rasa de pelasgi. Persecutati de saptesprezece secole. Doar sub Caracalla masa natiunii a inceput sa se gaseasca in contact cu romanii. Pelasgii. ca Roma ar fi avut gandul de a extirpa idiomul lor. Nu am citit nici intr-o istorie ca dacii ar fi fost constransi de invingatori sa adopte limba latina. din Epir.s-au stabilit in sud .fundament al proprietatii. raporturile cu romanii s-au limitat la acelea pe care invinsii le-au avut cu publicanii.Plugarul moldo -valah a conservat in toata puritatea sa tipul invinsilor gravati in bronzul triumfal al romanilor. Se pare ca pelasgii au adus in Italia piatra caminului domestic [Hestia Vesta ] si piatra de hotar [Zeus Herkeios]. de masa natiunii dace. Ei erau invinsi si au trait ca toti invinsii imperiului. Nu ne mai este permis sa ne indoim ca natiunile pelasgice nu au fost poporul latin . Pe aceasta dubla baza s-a ridicat edificiul dreptului civil. care a purtat in Italia numele de latina A fost suficienta prezenta vulturilor romani pentru a revela lumii existenta dialectului pelasgic valah in Dacia. ar fi lipsit timpul pentru a desavarsi aceasta marsava opera . Nu putem admite ca denazalizarea se poate implini intr-un timp atat de scurt! S-a scurs un secol de cand Rusia loveste Polonia.pelasgica valaha.din Macedonia.niciodata aceste doua imperii nau fost mai aproape de ruina .acum cateva secole turcii si germanii din Austria decapitau tinutul Madjarelor si-i trageau in teapa pe crestini. ca pelasgii brutieni din Tesalia.

în spaţiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene. părinţii geto-dacilor Istoricul Anonim scrie " În perioada 2. dintre care amintim pe Homer. probabil cu precădere în Ardeal şi avea o vastă întindere: Europa. a primit replica următoare: Ba nu. unică. Doar cei eliberati isi puteau pune caciula in zilele de Saturnale. Densuşeanu afirmând că pe la anul 6. descendenţi din vechii atlanţi. diferită de a lor.. Pelasgii aveau o limbă comună. dorind să convingă un ţăran bătrân că svastica este un semn străin. ori. Acest mister nu a fost elucidat pâna acum şi bineînţeles că nu a fost dat publicităţii. populând Europa. ei purtau de asemenea vesta . Pausanias. având ca cei mai veritabili urmaşi în Occident pe bascii de astăzi. dacă se adaugă la cuvintele latine. Vasile Lovinescu redă o mărturie de o valoare excepţională în această direcţie: un domn educat din perioada interbelică. Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate şi propice dezvoltării şi sporului demografic. In acest scop scriitorii au inventat povestea sangeroasa a exterminarii natiunii dace de catre Traian! Civilizaţia dacică: Pelasgii. Eschil. În textele grecilor antici se vorbeşte despre titani sau uriaşi care trăiau în Ţara Zeilor (identificată cu ţinutul carpato-dunăran) şi. se lăsau pe dinafară unele litere sau silabe. limba barbară avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice.700-1. În plus. religios în regiunea Munţilor Carpaţi. A fi trebuit ca istoria sa inregistreze povestea despre colonii care au adus in Dacia limba latina. Poetul Ovidiu şi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbară a geţilor. atît de apropiată de latina literară şi a afirmat că el însuşi a devenit un poet get.000 î. Nu intrăm acum în amănunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmă istoricii oficiali (care ne „învaţă” că suntem în primul rând urmaşii romanilor.pantaloni si haina de piele de oaie . politic. ajungând în Nordul Africii. se obţinea vorbirea barbară.costum al invinsilor. Această populaţie autohtonă a rămas cunoscută în miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi. Nordul Africii şi o parte din Asia.pelasgii vlahi poarta sandale[opinci]. Miturile elene îi considerau pe aceşti pelasgi ca fiind „dioi” (divini) şi „primii locuitori ai pământului”. aparţinând rasei europene.moravurilor parintilor lor .700 î. o limbă prelatină. După unii autori. care aveau preocupări şi purtări înalte. în vestita sa lucrare Istorii. Erau veniţi din nordul Dunării. mai mult. Pentru toţi aceşti autori pelasgii erau un popor ales. Romanii înşişi erau etichetaţi de către greci ca vorbitori de limbă barbară. importat din afară (se ştie că nemţii l-au preluat în propoganda lor de la hinduşi). îl avem de pe vremea uriaşilor. spune că pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei şi Italiei. Felix Colson afirmă că: „toţi dacii erau pelasgi”. ca ne datorăm lor limba şi civilizaţia actuală) pentru că ne-am extinde prea mult. Hesiod.”invinsii purtau caciula de piele. H. Pelasgii sunt descrişi în lucrările a numeroşi autori antici.boneta de piele de miel [ caciula] ceea ce a facut sa fie numiti” Pileati domiti.umil vesmant secular . prin Rama.dispretuit de mandrii romani. Apollodor. Diodor din Sicilia. care şi-au tras rădăcinile din populaţia autohtonă. care era părintele eponim al pelasgilor se regăseşte numai la dacoromâni şi la basci. Quintilian aminteşte că. Herodot. stapanii lor. dialogul dintre solii daci şi . şi chiar numeroase. cercetătorii au descoperit în zilele noastre schelete de oameni care măsurau între 2 şi 4 metri. N. numele Ion. în Spania. la venirea lor în europa. Grecii afirmau. e de aici. Herodot. H. regii lor fiind consideraţi zei. Acest mare imperiu avea centrul administrativ. în Asia Mică şi chiar în India. dar există în această direcţie dovezi. Pe Columna lui Traian. Crearea Imperiului Pelasg a avut loc după glaciaţiunea Wurm. că pelasgii vorbeau o limbă barbară. aşa-zisa protolatina. unde a fost creată cetatea pelasgă Uxama.

după cum spun tradiţiile vechi. Nicolae Densuşianu remarcă faptul că majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europă au împrumutat în religa lor panteonul pelasgic. Toate limbile cu caracter latin rezultă din originea lor veche pelasgă şi nu din romanizare. le dă legi şi i-a învăţat agricultura. merite pentru care oamenii l-au divinizat. Uranus i-a învăţat pe oameni să construiască colibe din lut.2). Saturn este acela. După cum ne spune Diodor din Sicilia. întreaga regiune nordvestică era considerată ca imperiul religiei lui Saturn. în lucrarea sa Theogonia.c. După încetarea din viaţă a lui Uranus. Eruditul poet grec Pindar (c. pentru antici.împărat se face fără translatori.es Istron elaLnon" (Olymp VIII. cel de la munte.6. El afirmă că munţii Carpaţi era muntele cel sfânt al pelasgilor. cel mai important argument este acela că romanii nu au reuşit să-i romanizeze pe daci în 165 de ani. De altfel. Acest munte nu era altul decât lanţul Carpatic. numele lui Uranus a fost înlocuit cu Saturn. Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus). Strabon (c.. Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginţii pelasge. înainte de era creştină.63/58 î. muntele Olimp din mitologia greacă. Denumirea sa înseamnă Munteanul. care i-a determinat pe oameni să părăsească viaţa sălbatică.. numit şi Omul. îi adună în societate. Apollonius din Rhodos arătase în Argonautica că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. 47). expresie identică cu Megas Uranus întâlnit la Hesiod. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei. pe maltezi în 1000 de ani şi cum nu au reuşit să creeze o limbă unitară nici chiar în Italia. pe care egiptenii spun că nu le cunosc. Şi nu putem crede că „dacii cei mândri şi nemuritori” s-au servit de latina împăratului. Grecii personificau Cerul prin Uranus. omenirea face un progres enorm pe calea civilizaţiei. la hiperboreeni: "x nthon epeigen. Astfel în cadrul ritualurilor. pe evrei în 300.) consemna: "Primii care au descris diferitele părţi ale lumii spun că hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagră) şi a Istrului" (Geografia XI. După cum amintea Vasile Lovinescu. Herodot ne spune că grecii au primit numele divinităţilor. ci unul cu deosebite calităţi şi înzestrări divine. Saturn. Saturn era la geţi acelaşi cu Zamolxis. nenumărate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean. de la pelasgi. o legătură a omului cu Cerul. Sub domnia lui Saturn. El este începătorul şi propagatorul fericirii omeneşti. Denumirile din Bucegi: Caraiman şi Omul nu sunt altceva decât Cerus Manus al romanilor şi Saturn. şi câmpiile niciodată fără zăpadă. Originea acestei cosmogonii era considerată în epoca clasică a Greciei ca fiind barbară.438) afirmase că Apollo. după alte tradiţii al Istrului. Nicolae Densuşeanu consideră Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn. În secolul al treilea. După Hesiod. domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul său. cutreiera gheţurile hiperboreene şi Tanais (Donul) acoperit de gheţuri. sau Atlas.. în antichitate. unde se vorbesc 1500 de dialecte. dar poate şi cea mai înaltă şi profundă de până acum. la fel cum nu au reuşit să-i romanizeze nici pe greci în 600 de ani. iar Pământul prin Geea sau Gaia. s-a reîntors în patria sa de pe Istru (Dunăre). când pe pământ dominau justiţia şi buna-credinţă. Acesta nu era un om obişnuit. în jurul munţilor Riphei (Carpaţi). care erau aceleaşi. după zidirea Troiei. pe egipteni în 400. Uranus era fiul Geei sau. o reprezintă adorarea Cerului şi a Pământului. Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintă ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg. Vergilius Maro (70-19). Cerului i sau dedicat cele mai mari înălţimi muntoase şi pe teritoriul Daciei ne stau mărturie monumentele megalitice din Carpaţii Meridionali. cel dintâi om care a guvernat lumea. pe care l-au găsit la vechii locuitori. la nord de Istru.518-c. Cultul lui Saturn era răspândit în special în nordul Istrului şi în nordul Italiei.21/25 e. La romani. Cea mai arhaică religie.c. ţinutul zeilor era zona hiperboreeană. Dar. în deplină înţelegere. vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec.e. . acele secole pline de abundenţă.

sora sa. tradiţia lor fiind continuată de către geto-daci. odată cu domnia lui Typhon. Herodot. regii din Thracia îl venerau pe Hermes ca fiind strămoşul şi începătorul dinastiei lor. la egipteni Thot şi la fenicieni Taaut. 45).pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. arăta: "ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci" (Istorii IV. 93). Revenind. În tradiţiile istorice ale antichităţii. astăzi numită Insula Şerpilor. paloşul şi măciuca (buzduganul). pe care grecii îl numeau Ares. iar oamenii cei mai drepţi ai antichităţii au fost geţii. La Homer. politic şi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. întemeietorul dinastiei Scyţilor. Ca origine. transmiţându-se până la noi în colinde şi tradiţiile păstrate în teritoriile româneşti. Scriind despre geţi. imediat după Typhon şi Horus. Există în Dacia şi oraşul Apullum.. 50). Macrobiu (activ c. remarcându-se ulterior doar anumite tendinţe care amintesc de epoca decadenţei care va urma. Marcelline. închinat lui. Hermes era considerat ca întemeietorul tuturor ştiinţelor divine şi umane. Chiar Sarmisegetuza după unele opinii este reşedinţa lui Hermes. La Herodot. El era considerat ca un rege vechi naţional al geţilor şi dacilor. Hermes se spune că a domnit în acea perioadă de început al declinului. Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor.Intr-o frumoasă epigramă. După Herodot. În Dacia Hermes a rămas ca Armis sau Sarmis. tu pleci acum ca să iei pe umerii tăi cerul hiperborean şi astrele Polului getic": "Miles. Una dintre acestea unii cercetători consideră că era sacrificiul uman. având ca centru cultural. protectorul câmpiilor getice. el a refuzat triumful pe care-l merita şi n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII. la sciţi Armes. 213). Clement din Alexandria (mort în jurul anului 215) îi atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV. succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte. . el numeşte triumful lui Domiţian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII. ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naţionale ale dacilor cu numele Aplus şi Lucu. triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX. Apollo. Era privit ca izvorul cugetării. După Marte urmează la tron Hercule. de trei ori şi-a scăldat calul în zăpada geţilor. Martial (40-104) îi scria lui Marcellin: "soldat Marcellin. După Saturn. supranumit "părintele Istoriei". El a domnit. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se află în insula cea sfântă de la gurile Dunării. Apollo era adorat cu deosebită onoare în toate regiunile Pontului Euxin. ne spune poetul Pindar că petrecea în ţara de la Istru. Reşedinţa lui se află în munţii geţilor şi este. Apollo era hyperboreu de la nord de Istru şi Diana. Iată cum toate divinităţile găsite în mitologiile popoarelor antice îşi au originea în aceste meleaguri. care domnise peste ţinuturile de lângă Mureş şi a lui Scythes. că a înfiinţat oşti armate şi i-a învăţat tehnici de luptă. 78). conform lui Herodot şi peste Scyţia. Marte este numit „ducele oamenilor celor drepţi”. Hercule apare ca fiind părintele lui Agathyrsus. Armele sale obişnuite erau cele din vechea Dacie: arcul. conform lui Virgilius. După Hercule. Despre Marte se spune că i-a învăţat pe oameni să fabrice arme din metal. Iordanes scrie că geţii era aşa renumiţi încât se spune că Marte. comentând: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic. mereu modest. La geţi vom găsi o spiritualitate nealterată.400) amintea de "regiunile udate de Don şi Dunăre. Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt. După domnia lui Hermes.. hyperboreos modo. Leuce. În cele mai vechi texte egiptene. În epistole. zeul războiului se născuse la ei. introdus mai târziu în tradiţia geţilor. identificaţi cu hyperboreii. Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este considerată ca fiind de aproximativ 1500 de ani. marele imperiu începe să decadă şi să se destrame. fiind fiul lui Saturn. figurează în listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->