Efectele nulitatii actului juridic

Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Efectele

nulitatii pot fi mai restranse sau mai extinse,in functie de nulitatea partiala sau totala a
actului juridic.
Efectele nulitatii actului juridic in functie de urmatoarele ipoteze:
1.Actul juridic nu a fost executat inca.In aceasta situatie,aplicarea nulitatii inseamna k
acel act juridic nu va mai putea fi executat.
2.Actul juridic civil a fost executat total sau partial.In aceasta ipoteza,efectele nulitatii
constau in:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
3.Dibanditorul de drepturi in temeiul actului juridic anulat a transmis mai departe aceste
drepturi unor terti subdobanditori.
In aceasta situatie:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Repunerea partilor in situatia anterioara.
c.Desfintarea actului subsecvent.
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)
3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut accipientis)

I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil- nulitatea nu

produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru trecut (ex:
tunc).Actul juridic este considerat a fi nul(ca nu a existat niciodata) din chiar momentul
inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatarii nulitatii absolute.
Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc):
a.Situatia contractelor cu executare succesiva.
Ex:Contractul de locatiune,intretinere.
b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna credinta-
articolul 485.
 c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.

II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum).

Acest pricipiu este regula de drept potrivit cu care tot ceea ce s-a executat trebuie restituit
astfel incat partile actului juridic sa ajunga in situatia in baza unui act anulat care s-ar fi
aflat daca actul nu s-ar fin incheiat.
Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni:
1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil.
2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.Plata
nedatoarata-izvorul obligatiei.
Exceptii – acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea ce au primit in
temeiul actului anulat.
Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura imbogatirii sale (Art.
1164 Cod Civil)
Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem alegraris – nimeni nu
poate invoca propria culpa pentru apararea unui drept.
Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea donatorului, acesta nu
poate solicita si obtine restiruirea bunului donat.
partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa nu-si
retraga/depuna plangerea

III. Principiul anularii actului subsecvent.

Daca primele 2 puncte priveau rap. dintre parti acest principiu priveste lf. nulitatii
fata de terti. El este o consecinta a celorlalte doua principii precum si a altui principiu de
drept potrivit cu care nimeni nu poate transmite mai mult decat ceea ce are (memo plus
iuris ad alium transfere potest quam ipse habent)
In consecinta acest principiu este acea regula de drept potrivit cu care anularea
actului initial atrage anularea actului subsecvent.
Exceptii – acele situatii in care desi actul principal este anulat, actul subsecvent este
mentinut.

Motive :
1. Principiul ocrotirii bunei credinte
2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil
Exceptii :
1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna credinta
valoreaza proprietate – bunuri mobile doar art. 972
2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii hotararii
declerative de moarte, cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu
exceptia situatiei dobanditorului cu titlu oneros de buna credinta. -> situatia
subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui bun imobil.
Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit
efectum (ceea ce este nul, produce efecte nule)
Principiul conversiunii actului juridic – conversiunea inseamna inlocuirea unui act
juridic nul cu un alt act juridic valabil.
Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi este nul
ca si contract de vanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita a succesiunii.
Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza act de
contract de vanzare-cumparare.
Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare
a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiectul actului de instrainare.
Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) – principiul
validitatii aparentei de drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila
Principiul raspunderii civile delictuale – Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care
minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Potrivit art.
1162 Cod Civil minorul nu are actiune in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din
delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre principiul ocrotirii minorului si
principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al doilea in sensul ca cea
mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor este considerarea actului ca fiind
valabil.