Sunteți pe pagina 1din 9

Stabilirea numarului optim de depozite

In sistemul logistic al firmei, depozitare marfurilor include un ansamblu de


activitati de sustinere, care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a
clientilor.Perspectiva asupra rolului si functiilor depozitului a inregistrat mutatii
considerabile in ultimele decenii. Gama deciziilor adoptate de logisticieni in privinta
depozitelor de marfuri include stabilirea numarului de depozitelor, determinarea
amplasamentului, dimensiunea depozitelor si configurarea interna a depozitului.
Prezenta depozitelor in sistemul logistic este considerata o necesitate de
numeroase firme. Definirea tipica asociata conceptului de depozit subliniaza ca, in esenta,
acesta este un spatiu de pastrare a stocurilor de marfuri. Depozitul a fost frecvent definit
in literatura de specialitate ca un loc special destinat pentru adapostirea marfurilor
depuse spre pastrare, prin consimtamantul reciproc al deponentului si depozitarului.(1)
El poate apartine producatorului(magaziile de produse finite, depozitele de
materii prime), unui angrosist(depozite internediare din care se fac repartitii), unui
detailist(un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului) sau unui agent
comercial.(2)
Depozitarea a fost considerata o activitate necesara, dar generatoare de costuri,
in procesul distributiei.In prima jumatate a secolului XX,perspectiva asupra depozitarii,
in domeniul conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte:
- caracterul static. Rolul depozitului consta in pastrarea marfurilor.Materiile prime,
materialele si produsele finite erau mentionate o durata indelungata , pana cand erau
solicitate de clienti. Functia depozitului era de a asigura concordanta, sub aspect
temporal, dintre cerere si oferta.
- necorelarea cu alte activitati logistice. Atentia utilizatorilor de spatii de depozitare
era focalizata numai asupra costurilor generate de acest domeniu de activitate. In
absenta unei viziuni integratoare asupra logisticii marfurilor, nu era urmarit impactul
depozitarii in privinta costurilor altor activitati.
- preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii. Eforturile de imbunatatire a
eficacitatii activitatilor erau orientate prioritar spre productie. Crearea depozitelor
conditiona succesul firmei pe piata, dar amelioarea operatiunilor din interiorul
depozitului nu era privita ca o necesitate. Interesul manifestat pentru noi proceduri
de pastrare si manipulare, pentru mai buna utilizare a spatiilor era limitat.
- accentul pe resursele umane. Intrucat forta de munca rea o resursa necostisitoare,
depozitare presupunea realizarea manuala a majoritatii covarsitoare a activitatilor.
Incarcare si desfacerea marfurilor, manipularea lor in interiorul depozitelor erau
realizate manual.(1)
Depozitul are un rol cheie in strategia logistica a unei firme. Acesta este, de obicei,
punctul unde o firma reuseste sau nu sa-si respecte promisiunile de vanzare sau de
marketing. Daca este proiectat, planificat, organizat si condus in mod corespunzator, un
depozit poate imbunatatii nivelul de servire reducand in acelasi timp costurile si stocurile
necesare. In felul acesta, sporesc nu numai profitabilitate si competitivitatea firmei, dar
creste si cota de piata a firmei,datorita unui nivel superior de servire.
Acest loc strategic al depozitului in realizarea performantelor logistice si a celor de
ansamblu ale firmei arata cat de importanta este proiectarea celui mai bun sistem, care sa
fie cel mai eficient si din punc de vedere ai costorilor.Proiectare eficienta a unui depozit
este o notiune relativa dotorita diverentelor de costuri pentru terenuri, cladiri,forta de
munca si transport in timp si in spatiu. De asemenea, numarul liniilor de produse, viteza
de deplasare a produselor, metoda de aprovizionare si de livrare pot schimba substantial
proiectare unui depozit.Proiectare corespunzatoare presupune existenta unor cunostinte si
date din mai multe domenii de activitate.
Scopul initial al depozitarii era acela de a depozita marfuri sau bunuri.In prezent,
depozitul indeplineste si ale functii datorita aparitiei tehnicilor de timp ,,Just in
Time,,.Din acest motiv in unele lucrari de specialitate mai este utilizat si termenul de
centru de distibutie, in locul celui de depozit.
Obiectivul ideal in privinta depozitarii il reprezinta reducere neincetata a stocurilor
de marfuri care nu se afla in miscare, pana se va realiza o miscare cvasi-continua. Scopul
final va fi inlaturarea necesitatii de a depozita, in orice punt al relatiei,inclusiv intre
unitatile de poductie, intre acestia si clienti.Pana la diparitia nevoii de pozitare, managerii
sistemelor logistice trebuie sa urmareasca reducerea permanenta a stocurilor, comparativ
cu nivelurile actuale.
Depozitare marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in
spatiu.Necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt determinate de o seri de conditii
naturale, de considerente economice si alte considerente.
Conditiile naturale sunt obiective,iar consecintele acestora vizeaza urmatoarele aspecte:
a.Natura a determinat o anumita periodicitate in agricultura, recoltarea produselor
facandu-se in anumite periode ale anului.Produsele agricole,fiind necesare in tot cursul
anului, cea mai mare parte a acestora trebuie depozitata, inainte ca ele sa fie supuse
prelucarii sau destinate consumului.
b. Conditiile climaterice deosebite(inzapezirile,inundatiile, inghetul) afecteaza de
regula transportirile, mergand pana la sistarea acestora in anumite periode, sau
determinad reducera volumului de marfuri tranportate. Da marferile se bucura de o cerere
permanenta, este necesara crearea uniu stoc pentru iarna.
c. Consunul anumitor produse cu precadere in anotimpul rece: consumul de produse
petroliere, carbuni, lemne de foc creste in timpul iernii fata de restul anului.
Considerente economice care impun depozitare marfurilor vizeaza urmatoarele aspecte:
a. Sezonalitate vanzarii unor produse( calendarele, globuletele, artificii).
Producerea exclusiva a acestora numai in perioada de vanzare a lor (in timpul
iernii) ar necesita capacitati mari de productie, care ar fi subutilizate in restul
anului.Se inpune, deci, organizarea unei productii permanente, dar la scara
redusa si depozitare celei mai mari pari, pentru a putea acoperi cererea de varf
din perioda iernii;
b. Pentru procesele de productie cu caracter continuu(in industria metalurgica de
exemplu)este necesara crearea unui stoc de siguranta pentru productie, in cazul
in care are loc intreruperea ritmicitatii aprovizionarii;
c. Realizarea transporturilor de marfuri in partizi mari conduce la costuri mai
reduse pe tona de marfa transportata in comparatie cu transportul marfurilor in
partizi mici. In aceste conditii, adeseori, apare mai convenabila depozitarea
temporara in vederea realizarii unor partizi de marfuri care sa permita folosirea
mijlocului de transport la capacitatea lui, decat transportul in partizi mici;
d. Marfurile pot fi acumulate ,prin depozitare, in scopuri financiare. Prin
depozitarea marfurilor in depozite independente, proprietarii pot obtine
imprumuturi bancare in schimbul gajului asupra marfurilor depozitate;
e. Marfurile ce urmeaza a fi vandute trebuie expuse la vederea viitorilor
cumparatori. Depozitele de vanzare in consignatie, shop-uri, expozitiile cu
vanzare si altele, sunt forme de depozitare, verigi ale distributie marfurilor.(2)
Utilitatea depozitarii
Existenta depozitelor in sistemul logistic este o realitate pentru numeroase firme
din domeniul productiei si distributiei. Apelarea la spatii de depozitare proprii, inchiriate
sau special dedicate pe baze contractuale este justificata de rolul si functiile pe care
acestea le indeplinesc.
Rolul depozitelor
Utilitate depozitelor nu trebuie sa fie redusa, in mod simplist, la pastrarea unor
cantitati de marfuri.Rolul depozitelor consta in:
a. coordonarea ofertei cu cererea. Aceasta fateta a rolului depozitelor este legata de
asigurarea cantitatilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in situatiile
caracterizate de:
- incertitidini referitoare la cerere;
- incertitudini privind ciclul de performanta;
- cerere sezoniera;
- productie sezoniera.
b. obtinerea de economii de costuri.Depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii
ale firmei. Poate detemina obtinerea unor economii de costuri in urmatoarele domenii:
- cumparare;
- productie;
- transport;
c. continuarea sau amanarea productiei/ prelucrarii. Procesul de productie/ prelucrare
poate continua in spatiile de depozitare. In cazul anumitor marfuri alimentare, de
exemplu vinuri branzeturi si fructe, pastrarea in depozit, in conditii speciale, are scopul
de a asigura invechirea/ coacerea produselor. Coceptia moderna asupra depozitarii sustine
si amanarea finalizarii procesului de prelucrare pana in momentul in care sunt cunoscute
caracteristicile cererii.
d. indeplinirea unor obiective de marketing. Legatura dintre depozitare si marketing
este determinata de rolul spatiilor de depozitare in satisfacerea cererii clientilor.Cotributia
la realizarea obictivelor de marketing se concretizeaza in urmatoarele aspecte:
- reducerea timpului de livrare;
- adaugarea de valoare;
- cresterea prezentei pe piata.(1)
Functiile depozitelor
In proiectarea tehnologiei amenajarii unui depozit trebuie sa se aiba in vedere ca
diferitele operatiunii si procese de baza, necesare indeplinirii scopului puntru care a fost
creat, sa se deruleze intr-o inlantuire logica in spatiu si timp. Depozitul asigura
infaptuirea acestei cerinte, prin indeplinirea urmatoarelor functii:
a. Depozitarea si pastrarea marfurilor, este o functie traditionala, care asigura
continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si industriali, in conditiile
existente unor diferente temporare, sezoniere sau mai lungi intre productie si
consum.In cadrul sistemelor logistice,depozitele pot indeplini urmatoarele functii
principale:
- depozitare temporara, realizata de catre centrele de distributie, pe perioda dintre
producerea marfurilor si ridicarea lor de catre client;(2)
- depozitare sezoniera. In cazul unei cereri sezoniere, este adesea mult mai profitabila
apelarea la depozite apropiate de pietele stategice, care sunt aprovizionate de la
depozitul centra al firmei, cu putin timp inainte de inceperea sezonului. Dupa
terminarea sezonului, marfurile ramase sunt returnate le depozitul central;(1)
- depozitare pe termen lung ( alimentele, bauturile alcolice supuse unui proces de
invechire, de exemplu).
b. Consolidarea livrarilor se realizeaza in vederea livrarii catre client a unor produse
primite din mai multe serse (acelasi producator sau firme producatoare diferite)
prin intermediul unui singur transport ( fig 1). Avantajele consolidarii sunt:
- reducerea costurilor de distributie la producatori;
- reducerea cheltuielilor cu transportul;
- descongestiunarea platformei de descarcare a clientului;(2)

Sursa A

Sursa B Depozitul Clientul

Sursa C

Fig 1. Consolidarea livrarilor(1)

c. Conditionare si portionarea ( lotizarea) marfurilor, in vederea constituirii unor


oferte adaptate diferitelor categorii de clienti. Depozitul primeste de la firma
producaroare comenzi de la diferiti clienti pe care le onoreaza fara a pastra prea
multe produse in depozit. La depozit marfurile sunt primite dintr-o singura sursa
(un singur punct de productie al unui singur producator ), ceea ce detrmina
reducerea cheltuielilor de tranport(fig 2).(2)

Clientul X

Sursa Depozit Clientul Y

Clientul Z

Fig 2. In cazul centrelor de distributie, depozitele intrunesc ambele functii enumerate


mai sus.(1)
d. Formare sortimentului comercial. Fig 3. Aceasta functie este intalnita sub doua
variante, in functie de sursa de provenienta a produselor:
- unitati de productie ale aceleiasi firme. Depozitul primeste marfurile de la mai
multe fabrici ale producatorului si livreaza clientilor o combinatie de produse .
Marfurile sunt sortate, pentru a indeplini solicitarile liecarui client sau piete tinta, in
privinta structurii sortimenta.
- firme diferite . Depozitul creeaza combinatii de produse in mod anticipat fata de
comenzile clientilor. Sortimentul include mai multe linii de produse de la diversi
furnizori.

Sursa A Clientul X

Sursa B Depozitul Clientul Y

Sursa C Clientul Z

Fig 3. Consolidarea sortimentului si lotizarea intr-un centru de distributie.(1)

e.Transportarea si ambalarea marfurilor, fara de care nu este posibila participarea la


intregul lant de distributie , deplasarea bunurilor in interiorul depozitului.
f. Prestare de servicii materiale pentru detailoisti, cum ar fi etichetarea , impachetarea
marfurilor.
Din perspectiva celor sase functii, un proces tehnologic complet, la nivelul unui depozit,
prezinta urmatoarele trasaturi :
- este un proces de productie care a fost ,,impins’’ in sfera comertului ;
- este caracterizat printr-un grad inalt de concentrare, care asigura posibilitati
fovorabile rationalizarii prin mecanizarea si eventual , automatizarea
activitatilor(operatiilor);
- presupune inzestrarea locurilor de munca cu echipamente tehnic adecvate acelor
operatiuni care se apropie de unele procese industriale( ambalare, sortare, instalati de
frig).
Tipologia depozitelor

Depozitele pot fi grupate, avand in vedere o serie de criterii, in mai multe categorii:
1. Dupa forma de prorietate:
-depozit privat;
-depozit public;
-depozit contractual;
-depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata.
2. Dupa destinatie , se deosebesc:
-depozite de colectare;
- depozite de trazit si transbordare;
- depozite de pastrare sezoniera si de lunga durata.
3. Dupa caracteristicile constructive:
a. In raport de forma constructiei pot fi:
- constructii deschise;
- constructii semideschise;
- constructii inchise.
b. In functie de procedeele tehnologice folosite la construire depozitele pot fi :
- constructii din prefabricate ;
- constructii monolit ;
- constructii in sistem combinat.
c. Natura materialelor folosite ca structura de baza grupeaza depozitele in :
- constructii din fir beton;
- constructii din caramida;
- constructii din otel usor;
- constructii din materiale metalice si usoare;
- constructii din lemn;
- constructii din alte materiale.
d. In raport de inaltime se disting:
- depozite intinse( platforma cu inaltime maxima de 3-4 metri);
- depozite inalte( cu mai multe niveluri sau cu un singur nivel,dar cu o inaltime de
peste 4 metri).
e. In functie de natura si conditiile necesare pentru pastrarea marfurilor ,
depozitele pot fi:
- neclimatizate;
- partial climatizate;
- climatizate.
f. In functie de pozitia fata de nivelul solului pot fi:
- depozite deasupra pamantului( pe sol);
- depozite sub pamant.
4. Dupa gradul de specializare:
- depozite stric specializate;
- depozite specializate;
- depozite combinate;
- depozite generale;
- depozite mixte.
5. In functie de orientarea lor , depozite pot fi:
- depozite orientate spre productie;
- depozite orientate catre clienti.
6. Dupa sectorul deservit de depozit:
- depozite care deservesc direc productia;
- depozite care deservec circulatia.
7. Dupa modul de folosinta, se cunosc:
- depozite de folosinta singulara;
- depozite de folosinta comuna.
8. Dupa felul constructiilor pot fi:
- depozite pe terenuri deschise;
- depozite semi- deschise;
- depozite inchise sau acoperite
9. Dupa rezistenta la foc a cladirilor depozitele,pot fi:
- depozite rezistente la foc;
- depozite mai putin rezistente la foc;
- depozite usor inflamabile.(2)

Pozitia si numarul centrelor de distributie

Si in abordare acestei probleme rebuie rezolvate o serie de solicitari contradictorii. Vor


exista avantaje evidente daca vom infiinta centre de distributie adiacente feicarei piete
principale; totusi costul de aprovizionare si de livrare ar putea fi mult mai mic decat
aceste centre de distributie vor fi pozitionate in apropierea sursei sau surselor furnizoare .
In cazul firmelor producatoare, centrul de distributie este de obicei adiacent celui de
productie.
Pe masura ce numarul decentre de distributie necesare pentru servirea pietelor va creste
acelasi lucru se va intampla si cu costul stocurilor ; in consecinta , costul total al centrelor
de distributie se va mari .
Din pacate, nivelul general de servire , din punc de vedere ai numarului de produse
disponibile, va scadea pe masura ce numarul cenrele de distributie va creste, intrucat este
dificil sa pastram un stoc suficient din fiecare produs in cadrul fiecarui centru de
distributie.
Pe de alta parte, existenta unor unitati mai mici, adiacenta pietei, va permite adesea o
livrare mai rapida si cu un cost total mai mic pe incarcarea expediata.
Masurarea si rezolvarea acestor probleme nu se poate face decat bazandu-ne pe
insrumente stiintifice. In ultimi ani s-a inregistrat o tendinta pronuntata de a folosi
centrele de distributie mai putine, mai bine conduse, mai bine organizate si mai
mecanizate.
Existenta unui numar mai mic de centre de distributie va permite o gestionare mai
buna, folosirea de echipamente electronice mai sofisticate si de servicii administrative
mai complexe, un nivel mai ridicat de mecanizare si investitii totale mai mici, toate
acestea concretizandu-se intr-un cost total mai mic si intr-un nivel de servire mai mare.
Imbunatatirile importante aduse de servirea in regim de urgenta, impreuna cu nivelul inalt
de macanizare al acestor servicii, omogenizarea incarcaturilorsi un control compelx au
intarit aceasta tentinta.