Există vreo corelaţie între asigurări şi creşterea economică?

Studiu statistic în România

Florea Dorian1
Fira Claudia

Rezumat
Acestă lucrare urmărește stabilirea corelației dintre domeniul asigurărilor și creșterea economică în
România. Întrucât în prezent nu se poate vorbi de o educație a populației în acest domeniu, iar oferta este limitată şi
mai puţin adaptată la nevoile pieţei, metodologia cercetării noastre se bazează pe dimensiunea pieței asigurărilor –
care este reflectată prin intermediul în principal a trei indicatori: valoarea anuală a primelor de asigurare, cota
primelor brute subscrise din PIB –gradul de penetrare al asigurărilor, și valoarea medie a primelor de asigurare
plătite de către un locuitor de-a lungul unui an – gradul de densitate al asigurărilor. Pentru aplicarea acestei
metodologii utilizăm acești indicatori în corelație cu principalul indicator macroeconomic, PIB pe locuitor.
Totodată, extindem analiza și asupra influenței creditului privat asupra pieței asigurărilor prin analiza dintre
ponderea creditului privat în PIB și ponderea primelor brute subscrise în PIB. În vederea realizării unei evaluări
sistematice a impactului activității de asigurare (per total, dar și în structură, pe asigurări de viață și asigurări de non-
viață) asupra creșterii economice am folosit metodele statistice puse la dispoziție de instrumentele software Matlab
7.6. și SPSS 16.0 pe o serie de date de 11 ani. Rezultatele pun în lumină faptul că piața asigurărilor a avut o pondere
nesemnificativă în intervalul de timp anterior anului 2000. Ulterior acestui an, când s-a înființat și noul organism de
supraveghere a asigurărilor, CSA (iunie 2001), creșterea ponderii asigurărilor este semnificativă, piața s-a consolidat
și a căpătat o anumită maturitate, creșterea consumului corelată cu dezvoltarea instrumentelor de creditare
contribuind la o pondere sporită, semnificativă în ceea ce privește asigurările de non-viață. Concluzia pune în lumină
faptul că atât asigurările de viață, cât și cele de non-viață au un efect cauzal pozitiv și însemnat asupra creșterii
economice.

Cuvinte cheie: asigurări, creștere economică, corelații statistice.

1. Introducere

Apariția și evoluția asigurărilor la nivel internațional relevă faptul că nevoia de protecție

a oamenilor a existat încă din timpurile străvechi, fiindu-le acestora indispensabilă. Cu toate
acestea, nivelele de dezvoltare ale domeniului asigurărilor diferă de la o țară la alta, nivelul
creșterii economice fiind un factor important în ceea ce privește extinderea asigurărilor. În
prezent, domeniul asigurărilor devine o ramură importantă a economiei naționale, înregistrând o
cifră de afaceri în continuă creștere. Dimensiunea asigurărilor în cadrul PIB al fiecărei țări este
din ce în ce mai ridicată, ajungând la 18% în cazul unor țări (precum Marea Britanie), și este cu
atât mai ridicată cu cât statul respectiv înregistrează o creștere economică mai puternică. Putem
afirma că ponderea asigurărilor în PIB al unei țări constituie măsura nivelului de dezvoltare al
acelui stat.
Importanța asigurărilor într-o societate rezidă, în principal, din rolul economic pe care
acestea îl îndeplinesc. Acest rol se manifestă în orice stat cel puțin prin următoarele aspecte: ca
orice ramură economică, domeniul asigurărilor contribuie la crearea de produs intern brut prin
valoarea adăugată adusă de societăţile de asigurări; asigurările apar pe piaţa muncii cu un număr
semnificativ de locuri de muncă; asigurările participă la investiţiile pe piaţa financiară prin
fructificarea rezervelor pe care le constituie sub forma investirii lor în depozite bancare, bonuri
de tezaur, acţiuni, obligaţiuni, acordarea de împrumuturi asiguraţilor în contul sumelor asigurate
la asigurările de viaţă şi sub alte forme de plasament. Plasarea acestor rezerve se face în funcţie
de posibilităţile de fructificare, de prevederile legale privind nivelul lichidităţilor ce trebuie
asigurate şi proporţiile investiţiilor în diverse tipuri de active; asigurările îndeplinesc şi un rol de
intermediar între asiguraţii care deţin resurse temporar disponibile prin plata primelor de
1
Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
asigurare şi beneficiarii despăgubirilor sau a sumelor asigurate; atunci când se efectuează şi
operaţii de reasigurare (cedări de prime sau plăţi de indemnizaţii de asigurare în afara ţării),
societăţile de asigurări influenţează şi balanţa de plăţi a ţării; asigurările asigură şi garanţia
investiţiilor prin faptul că orice proiect modern de investiţie, de dezvoltare necesită participarea
asigurărilor, fără garanţia cărora antreprenorul şi, mai ales, bancherul nu şi-ar risca fondurile
necesare pentru proiectul respectiv.
Într-un studiu realizat de către Comitetul European de Asigurări (CEA) despre contribuția
asigurărilor la creșterea economică, se apreciază că industria asigurărilor promovează creșterea
economică și dezvoltarea structurală prin intermediul următoarelor canale2:
1. Pune direct la dispoziția firmelor o mai largă acoperire a asigurării, îmbunătățindu-le
sănătatea financiară (Asigurările permit firmelor să se extindă și să-și asume riscuri economice
fără a fi nevoite să-și păstreze capital în fonduri cât mai lichide în eventualitatea producerii unui
eveniment neprevăzut. Pentru a fi protejată împotriva rezultatelor negative, o întreprindere va
solicta capital în funcție de nivelul de risc asumat. Cu cât o firmă își asumă un risc mai ridicat, cu
atât va fi mai ridicat nivelul de capital necesar. Prin punerea în comun a riscurilor alături de mai
mulți participanți, asigurarea diminuează riscul de a plăti o sumă mare de bani. Asigurarea le
permite agenților economici să-și reducă nevoia de capital și să investească mai eficient în
activitatea lor de bază);
2. Dezvoltă atitudinea antreprenorială, încurajează investiția, inovația, dinamismul pieței
și competiția. (Chiar dacă industria asigurărilor nu poate modifica nivelul general al dorinței
actorilor dintr-o economie de a-și asuma riscuri - aversiunea față de risc nu se schimbă prin
asigurare, poate totuși juca un rol esențial în eliberarea spiritului antreprenorial. Asigurările
micșorează riscul suportat de întreprinzători prin procedurile de atenuare și mutualitate și le
permite acestora să-și asume un risc adițional);
3. Îmbunătățește intermedierea financiară, creând lichiditate și mobilizând economiile.
Asigurătorii, precum investitori instituționali, adună resurse financiare dispersate și le
canalizează către oportunități de investiții, facilitând astfel accesul agenților economici la capital.
4. Promovează un managment rațional al riscului pentru gospodării și întreprideri,
contribuind astfel la o dezvoltare sustenabilă și responsabilă a acestora. În acest sens, asigurarea
poate fi percepută ca un furnizor al măsurilor de precauție.
5. Sporește consumul stabil în viață. Consumul reprezintă aproape 80% din PIB și
constituie unul dintre principalii factori de impulsionare ai creșterii economice și ai bunăstării
cetățenilor. Prin faptul că oferă protecție financiară pe parcursul vieții, asigurarea acționează
precum o măsură permanentă de protecție permițând consumul stabil pe parcursul întregii vieți a
individului.
Având în vedere toate aceste aspecte, acestă lucrare își propune să stabilească corelația
dintre domeniul asigurărilor și creșterea economică în România, pornind de la concluziile primei
conferințe a UNCTAD din 1964, care considera „dezvoltarea piețelor naționale ale asigurărilor și
reasigurărilor ca aspecte esențiale ale creșterii economice” (Kugler, Ofoghi, 2005). Avem în
vedere că în ţările dezvoltate asigurările reprezintă o parte a educaţiei, a tradiţiei, a vieţii, în timp
ce în România, în perioada actuală, suntem departe de a vorbi de o educaţie la nivelul întregii
populaţii în acest domeniu. La condiţiile ţării noastre se adaugă şi factorii financiari, oferta fiind
limitată şi mai puţin adaptată la nevoile pieţei, cu o flexibilitate redusă.

2. Fundamente teoretice

Majoritatea lucrărilor empirice au apreciat impactul sectorului bancar și al dezvoltării

pieței de capital asupra creșterii economice (Levine, 2004). „Deși contribuția potențială a

2
CEA, Asigurătorii din Europa, The Contribution of the Insurance Sector to Economic Growth and Employment in the EU,
Brussels, 2006, p. 8-16

2
activității pieței asigurărilor asupra creșterii economice a fost recunoscută, evaluarea unei
potențiale relații cauzale între activitatea pieței asigurărilor și creșterea economică nu a fost
amplu detaliată ca aceea a băncilor. Aceasta reflectă atât disponibilitatea datelor, cât și reputația
relativ ascunsă a sectorului în economie” (Arena, 2006).
Încă din anul 1964, în cadrul conferinței UNCTAD, importanța asigurărilor în procesul
dezvoltării economice al unui stat a fost pe deplin recunoscută având în vedere că „un sector
național sănătos al asigurărilor reprezintă o trăsătură esențială a unui sistem economic adecvat,
contribuind la creșterea economică și dezvoltarea locurilor de muncă” (UNCTAD, 1964).
Așadar, în literatura de specialitate există o serie de studii și analize alocate relației dintre
asigurări și creșterea economică. Astfel, se consideră că „sectorul asigurărilor deține un rol
fundamental în economie. O lume fără asigurări ar fi mult mai puțin dezvoltată din punct de
vedere economic și mult mai puțin stabilă”. Totodată se consideră că „există o literatură empirică
în plină ascensiune, ce caută să evalueze relația cauzală dintre performanța macroeconomică și
mărimea sectorului asigurărilor” (CEA, The Contribution of the Insurance Sector to Economic
Growth and Employment in the EU, 2006).
Ian Webb (Fundația Internațională de Asigurări), Martin Grace și Harold Skipper
(Universitatea din Georgia, 2001) au realizat o analiză empirică elaborată și au ajuns la concluzia
că dezvoltarea sectoarelor de asigurări și de intermediere financiară duce la creșterea factorului
total al productivității prin facilitarea alocării eficiente a capitalului.
Maurice Kugler și Reza Ofoghi (Universitatea din Southampton, 2005) utilizează analiza
de cointegrare pentru a demonstra că o creștere a mărimii pieței diferitelor categorii de asigurări
de proprietate și răspundere civilă are un efect pozitiv și, totodată, semnificativ din punct de
vedere statistic asupra creșterii economice. Efectul s-a dovedit a fi mai relevant în direcția ce
stabilește mărimea pieței asigurărilor drept cauză a creșterii economice, decât invers, ceea ce
indică prevalența unui efect pozitiv pe termen lung, față de unul ciclic.
Francois Outrevillle (UNCTAD, 1990) a fost inițiatorul analizei relației dintre
dezvoltarea domeniului asigurărilor și creșterea economică pentru țările în curs de dezvoltare.
Rezultatele obținute de el au pus în lumină faptul că atât asigurările de viață, cât și cele de non-
viață generează creștere economică.
Cercetătorii în domeniu au găsit „o dovadă solidă a relației cauzale a activității pieței
asigurărilor asupra creșterii economice. Atât primele pentru asigurările de viață, cât și cele pentru
asigurările de non-viață au un efect pozitiv, relevant asupra creșterii economice. De asemenea,
am demonstrat că în cazul asigurărilor de viață impactul asupra creșterii economice este
determinant numai în cazul țărilor dezvoltate. Pe de altă parte, în cazul asigurărilor de non-viață,
impactul este semnificativ atât în țările dezvoltate, cât și in cele în curs de dezvoltare (cu venituri
medii și scăzute). Cu toate acestea, rezultatele pun în valoare faptul că efectul asigurărilor de
non-viață este mai relevant în cazul statelor dezvoltate (Arena, 2006).
Mai mult, este posibil ca efectele asupra creșterii economice să difere în funcție de tipul
asigurării - de viață sau de non-viață, având în vedere că aceste două tipuri de asigurări
protejează gospodăriile și corporațiile împotriva unor riscuri diverse care afectează activitatea
economică în diferite feluri și, de asemenea, deoarece companiile de asigurări de viață facilitează
mai degrabă investițiile pe termen lung decât cele pe termen scurt așa cum se întâmplă în cazul
companiilor de asigurări de non-viață.
Activitatea pieței de asigurări poate contribui la creșterea economică nu numai prin ea
însăși, ci și prin complementaritatea cu sectorul bancar și piața de capital. În primul caz, efectul
comun obținut alături de sectorul bancar face ca dezvoltarea activității de asigurări să încurajeze
împrumutul bancar prin reducerea costului de piață al capitalului pentru întreprinderi - ceea ce
influențează dezvoltarea economică prin creșterea cererii de servicii financiare (Grace and
Rebello, 1993).
În ceea ce privește efectul cumulativ creat alături de piața de capital, dezvoltarea
activității asigurărilor, și îndeosebi a companiilor de asigurări de viață, poate promova

3
dezvoltarea pieței de capital prin fondurile de investiții (economii) plasate prin intermediul
produselor contractuale de economisire în acțiuni și alte titluri (Impavido, et al. 2003; USAID,
2006).
Adâncirea asigurărilor și a sistemului bancar par să joace roluri complementare în
procesul de creștere. Cu toate că asigurările și domeniul bancar aduc separat contribuții pozitive
la dezvoltarea economică, contribuțiile lor individuale sunt mai semnificative în situația în care
sunt ambele prezente (Brainard, 2008).
Astfel, asigurările nu numai că facilitează tranzacțiile economice prin transferarea riscului
și despăgubire, dar promovează și intermedierea financiară (Ward and Zurbruegg, 2000). Cu alte
cuvinte, asigurările pot avea efecte precum promovarea stabilității financiare, mobilizarea
economiilor, facilitarea comerțului; ele permit o mai eficientă manevrare a riscului, încurajează
reducerea pierderilor, sporesc alocarea eficientă a capitalului și, totodată, pot fi un bun substitut
sau pot complementa programele guvernamentale de securitate socială (Skipper, 2001).
Ward and Zurbruegg (2000) analizează o potențială relație cauzală între creșterea
economică și activitatea pieței de asigurări pentru nouă dintre țările OCDE pentru perioada 1961-
1996, utilizând PIB real anual ca măsură a activității economice și totalul anual real al primelor
de asigurare subscrise ca măsură a activității asigurărilor.
În aceste condiții, metodologia cercetării noastre se bazează pe dimensiunea pieței
asigurărilor – care este reflectată prin intermediul unor indicatori. Cei mai utilizați indicatori din
literatura de specialitate și din practica statistică internațională sunt valoarea anuală a primelor de
asigurare, cota primelor brute subscrise din PIB – cunoscută sub numele de gradul de penetrare
al asigurărilor, și valoarea medie a primelor de asigurare plătite de către un locuitor de-a lungul
unui an – cunoscută drept gradul de densitate al asigurărilor. Pentru a prezenta corelația dintre
asigurări și creșterea economică în România, am testat mai multe metode referitoare la analiza
dintre PIB și indicatorii asigurărilor. Concluzia va pune în lumină faptul că atât asigurările de
viață, cât și cele de non-viață au un efect cauzal pozitiv și însemnat asupra creșterii economice.

3. Metodologia de cercetare

3.1. Descrierea metodologiei de cercetare

Analiza se bazează pe utilizarea a două instrumente software complexe: Matlab 7.6. și

SPSS 16.0. În timp ce SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este un program
computerizat utilizat pentru analiză statistică, Matlab (Matrix Laboratory) constituie un pachet
software ce conține o serie numeroasă de module, fiecare dintre acestea având o utilitate
specifică. Unul dintre aceste module poartă denumirea de Statistical Toolbox. El ajută
utilizatorul la realizarea de analize statistice.
Cu ajutorul metodelor corespunzătoare puse la dispoziție de aceste programe, în vederea
obținerii rezultatelor adecvate am selectat instrumentele Matlab pentru reprezentarea grafică a
corelațiilor survenite între datele disponibile deținute. Matlab oferă o abordare flexibilă în ceea
ce privește reprezentarea grafică. Pe de altă parte, SPSS este potrivit în cazul în care este necesar
să realizăm o analiză statistică numerică. În timp ce Matlab folosește vectori ce conțin datele,
SPSS întrebuințează o structură tabelară.
Matlab funcționează prin utilizarea unor comenzi în funcție de rezultatul urmărit. În
reprezentarea grafică există comenzi specifice care pun în lumină modul în care variabilele sunt
reprezentate. Aceasta prezintă structura de programare din cadrul pachetului Matlab.

3.2. Date utile metodologiei de cercetare

Pentru aplicarea metodologiei de cercetare descrisă mai sus, utilizăm indicatori ce

caracterizează piața asigurărilor în România în corelație cu principalul indicator macroeconomic,

4
PIB pe locuitor. Totodată, extindem analiza și asupra influenței creditului privat asupra pieței
asigurărilor prin analiza dintre ponderea creditului privat în PIB și ponderea primelor brute
subscrise în PIB.
Dimensiunea pieţei asigurărilor este relevată de o serie de indicatori ce o
caracterizează. Așa cum am menționat anterior, cei mai importanţi indicatori sunt: ponderea
primelor brute încasate sau subscrise în PIB - denumit grad de penetrare și valoarea medie a
primelor de asigurare plătite de un locuitor pe parcursul unui an de zile - denumit grad de
densitate.
Statistica internaţională cu privire la principalii indicatori înregistraţi pe piaţa de asigurări
reliefează nivelul activităţii de asigurare pe pieţele de profil şi capacitatea de absorbţie a acestora
(Anexă – Tabelul nr. 1).
Astfel, principalii indicatori ce caracterizează piaţa asigurărilor la nivel european, respectiv
primele brute încasate, densitatea asigurării şi gradul de penetrare se prezintă astfel:
- primele brute încasate - pe primele trei locuri se situează Marea Britanie, Franţa şi
Germania;
- după gradul de densitate, ierarhia este ocupată de Marea Britanie, Olanda și Elveția cu
peste 6.300 USD/locuitor;
- gradul de penetrare al asigurărilor în PIB - pe primele trei locuri se situează tot Marea
Britanie (aproape 16% prime brute în PIB), Olanda (cu aproape 13% din PIB) și Elveția
(10% prime brute în PIB).
România înregistrează rezultate destul de scăzute ale indicatorilor ce caracterizează piaţa
asigurărilor, astfel că se situează pe ultimele locuri în Europa, înainte de Serbia, Turcia, şi
Ucraina – considerând gradul de densitate, şi Turcia şi Liechtenstein – având în vedere gradul de
penetrare.
Pe perioada 1997-20083 ponderea asigurărilor de viaţă pe total piaţă a crescut de la 7% la
21%, aşa cum reiese din Anexă - figura nr. 1.
În ţările din Uniunea Europeană, nivelul cel mai ridicat al primelor brute de asigurare este
deţinut de către asigurările de viaţă în detrimentul celor de non-viaţă, de 66% din total piaţă de
asigurări.
Pentru economia fiecărei ţări se urmăreşte ca ponderea asigurărilor de viaţă să fie mai
mare faţă de cea a asigurărilor de non-viaţă, întrucât acestea participă la oferta de împrumut pe
piaţa financiară prin fructificarea rezervelor pe care le constituie sub forma investirii lor în
depozite bancare, bonuri de tezaur, acţiuni, obligaţiuni, acordarea de împrumuturi asiguraţilor în
contul sumelor asigurate la asigurările de viaţă şi sub alte forme de plasament. Plasarea acestor
rezerve se face în funcţie de posibilităţile de fructificare, de prevederile legale privind nivelul
lichidităţilor ce trebuie asigurate şi proporţiile investiţiilor în diverse tipuri de active.
La data de 31.12.2008, în evidenţa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor erau
înregistrate 44 societăţi de asigurare. Dintre acestea, 12 societăţi au practicat şi asigurări generale
şi asigurări de viaţă, 21 de societăţi au practicat numai asigurări generale şi 11 societăţi au
practicat numai asigurări de viaţă4.
Gradul de penetrare a asigurărilor - exprimat ca raport între primele brute subscrise
(prescurtat PBS) şi Produsul Intern Brut - a atins nivelul de 1,77% la finele anului 2008,
rămânând la același nivel față de anul anterior. În domeniul asigurărilor de viaţă, gradul de
penetrare a asigurărilor a fost de 0,37% în 2008, iar în domeniul asigurărilor generale (non-
viață), de 1,40% (a se vedea tabelul nr. 2 din Anexă).
Grafic, evoluția gradului de penetrare a asigurărilor în România pe perioada analizată
reiese din figura nr. 2 prezentată în Anexă.

3
Întrucât pe perioada anterioară anului 1997 nu există date oficiale cu privire la piața asigurărilor în România, utilizăm în analiză
perioada 1997-2008
4
Raport asupra pieței de asigurări și a activității desfășurate în anul 2008, CSA, București, iunie, 2009, p. 8.

5
 Un alt indicator reprezentativ pe piaţa internaţională de asigurări este densitatea
asigurărilor - calculat ca raport între primele brute subscrise şi numărul populaţiei. Densitatea
asigurărilor în România la finele anului 2008 a fost de 415,62 lei/locuitor, în creştere cu 83,17
lei/locuitor față de anul anterior. Densitatea asigurărilor de viaţă a fost de 86,88 lei/locuitor, iar
cea a asigurărilor generale de 328,74 lei/locuitor. Pentru o analiză unitară a acestui indicator în
corelație cu PIB deflatat, determinăm gradul de densitate exprimat în USD/locuitor, ajustat la
inflație, aplicând deflatorul pe perioada analizată (a se vedea tabelul nr. 3 din Anexă).
Pentru înțelegerea corelațiilor desprinse în urma aplicării programelor statistice,
prezentăm și structura pe clase a primelor brute subscrise pe perioada 2001-2008 (date oficiale
disponibile odată cu înființarea CSA în anul 2001) pentru asigurările generale, observând că
cele mai mari ponderi au fost înregistrate de următoarele clase: clasa III - Asigurări de mijloace
de transport terestru, altele decât cele feroviare; clasa X – Asigurări de răspundere civilă a
autovehiculelor şi clasa VIII - Asigurări de incendiu și calamități naturale (Anexă - Tabelul nr.
4). Ponderea cumulată a indemnizaţiilor plătite la aceste trei clase a reprezentat între 80-90% din
totalul primelor brute încasate pe cele 18 clase de asigurări5.
În ce privește asigurările de viață, stabilirea claselor de asigurări nu a fost unitară pe
perioada analizată (a se vedea Anexă - tabelul nr. 5). Astfel, în perioada 2001-2004, ponderile
cele mai mari ale primelor brute subscrise au fost înregistrate de către asigurările de viață legate
de investiții și asigurările mixte de viață (împreună reprezentând 70% din totalul primelor brute
încasate), iar pe perioada 2005-2008, au fost stabilite alte clase de asigurări6, ponderile cele mai
mari ale primelor brute încasate fiind aduse de către clasa I - asigurări de viaţă, anuităţi şi
asigurări de viaţă suplimentare (în prezent, 70% din total piață asigurări viață) și clasa III –
asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiţii (în prezent, 28% din totalul
asigurărilor de viață).
Pentru a vedea care este influența creditării private asupra creșterii economice, vom
analiza corelația dintre ponderea creditului privat în PIB (Anexă - tabelul nr. 6) și valorile PIB pe
locuitor ajustate la inflație (figura nr. 12), dar și intercondiționările cu indicatorii pieței de
asigurări.
Dimensiunea nivelului de dezvoltare economică este reliefată de principalul indicator
macroeconomic, PIB. Astfel, vom utiliza PIB pe locuitor exprimat în Paritatea Puterii de
Cumpărare (engl. Purchasing Power Parity - PPP7) (Anexă - tabelul nr. 7).
Valoarea PIB pe locuitor (PPP) pentru România în anul 2008 (12.579,71 Dolari SUA)
poziționează România pe locul 70 în lume considerând acest indicator8.

5
Potrivit reglementărilor CSA, asigurările de non-viață în România cuprind 18 clase de asigurări, numerotate astfel: Clasa I.
Asigurări de accidente şi boală, inclusiv de muncă şi boli profesionale; Clasa II. Asigurări de sănătate; Clasa III. Asigurări de
mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare; Clasa IV. Asigurări de mijloace de transport feroviar; Clasa V.
Asigurări de mijloace de transport aeriene; Clasa VI. Asigurări de mijloace de transport navale: maritime, fluviale, lacustre,
canale navigabile; Clasa VII. Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri; Clasa VIII.
Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale; Clasa IX. Asigurări de daune la proprietăţi; Clasa X. Asigurări de răspundere civilă a
autovehiculelor (răspundere civilă auto obligatorie şi carte verde); Clasa XI. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de
transport aerian; Clasa XII. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval; Clasa XIII. Asigurări de răspundere
civilă generală; Clasa XIV. Asigurări de credite; Clasa XV. Asigurări de garanţii; Clasa XVI. Asigurări de pierderi financiare;
Clasa XVII. Asigurări de protecţie juridică; Clasa XVIII. Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate.
6
După anul 2005, asigurările de viață prezintă următoarea structură a claselor de asigurare: Clasa I - asigurări de viaţă, anuităţi şi
asigurări de viaţă suplimentare; Clasa II - asigurări de căsătorie şi naştere; Clasa III – asigurări de viață și anuități care sunt legate
de fonduri de investiţii; Clasa IV - asigurări permanente de sănătate. La aceste 4 clase s-au adaugat alte două clase suplimentare
ca poliţe ataşate asigurărilor de viaţă, ce reprezintă clasele I şi II ale asigurărilor generale, astfel: Clasa B1 – asigurări de
accidente și de boală; Clasa B2 – asigurări de sănătate.
7
PPP ține seama de costul relativ al vieții și ratele inflației
8
http://www.economywatch.com/economic-statistics/Romania/

6
 4. Rezultate și discuții

Datele au fost introduse în programele Matlab 7.6. și SPSS 16.0. Pentru început este
înfățișată reprezentarea grafică obținută în Matlab - ce permite analiza corelațiilor dintre date. În
continuare vor fi prezentate rezultatele obtinute în SPSS.
Aplicând metodologia de cercetare descrisă anterior asupra indicatorilor ce caracterizează
piața asigurărilor în corelație cu principalul indicator macroeconomic, PIB/locuitor ajustat la
inflație, desprindem rezultatele prezentate în continuare.
Astfel, corelația dintre gradul de penetrare pe total piață de asigurări și PIB pe locuitor
(Anexă - tabelul nr. 2 și tabelul nr. 7) reiese din Anexă - figura nr. 3.
Reprezentarea grafică prezintă creșterea dimensiunii primelor brute încasate în corelație
cu creșterea PIB. Se observă că ponderea acestora a crescut în mod constant de-a lungul anilor
alături de PIB, cu excepția unui an (1998). În 2001, 2002 și 2003, ponderea primelor brute a
înregistrat o creștere semnificativă. Per total, reprezentarea grafică prezintă un anume grad de
liniaritate, mai ales începând cu anul 2003.
Mai mult, putem observa evoluția în structură a asigurărilor în raport cu PIB, analizând
corelația dintre primele brute încasate pentru asigurările de viață și evoluția PIB/locuitor
(Anexă - figura nr. 4).
În anul 2002, spre deosebire de ponderea primele brute total încasate care a înregistrat o
creștere semnificativă, ponderea primele pentru asigurarea de viață s-a confruntat cu o scădere
semnificativă. Trebuie să avem în vedere că, în anul 2002, ponderea cea mai mare deținută în
cadrul claselor de asigurări de viață era înregistrată de asigurările de viață legate de investiții
(46,4% din total – a se vedea Anexa - tabelul nr. 5), asigurări care nu aduceau câștiguri
importante în acea perioadă, piața de capital fiind, de asemenea, în proces de consolidare. Per
total, reprezentarea grafică a ponderii primelor brute încasate în cazul asigurărilor de viață este
similară cu cea a primelor totale prin aceea că prezintă, începând cu 2003, un grad de liniaritate.
Asemănător, vom analiza corelația dintre primele brute încasate pentru asigurările de
non-viață și evoluția PIB/locuitor (Anexă - figura nr. 5). Evoluția ponderii primelor brute
încasate pentru asigurările de non-viață este similară cu aceea a primelor totale în 2002, după
cum, începând cu 2003, prezintă aceeași caracteristică observată și în cazurile anterioare:
reprezentarea grafică are un anume grad de liniaritate.
Astfel, este pus în lumină faptul că dimensiunea primelor brute încasate (totale, pentru
asigurările de viață, pentru asigurările de non-viață) înregistrează începând cu anul 2003 o
evoluție evident mult mai stabilă. Creșterea sugerează un nivel mai ridicat al maturității pieței
asigurărilor.
O altă modalitate de a observa evoluția este prin valoarea primelor de asigurare
subscrise pe locuitor la nivelul unui an de zile, cu ajutorul indicatorului grad de densitate.
Valoarea acestuia, ajustată la inflație cu ajutorul deflatorului (Anexă - tabelul nr. 3), se corelează
cu evoluția PIB/locuitor exprimat în PPP (Anexă - tabel nr. 7).
Din figura nr. 6 se observă clar cum această evoluție are un grad semnificativ de
liniaritate. Pentru o mai bună demonstrare a acestui fapt, am generat tendința seriei de date cu
ajutorul instrumentelor Matlab, după cum se observă în Anexă - figura nr. 7, ce prezintă
polinomul de gradul 4 care arată coeficienții seriei de date.
Întrucât asigurările se intercondiționează cu domeniul bancar prin relația de parteneriat de
tip bancassurance, vom urmări care a fost corelația dintre primele de asigurare în PIB (totale,
pentru asigurările de viață și pentru asigurările de non-viață) și dimensiunea creditului privat
în PIB.
Corelația pune în vedere faptul că în 1999 și 2000 existau anumite restricții cu privire la
credit, dar în următorii ani volumul creditului a înregistrat o creștere semnificativă.
Comparând figurile 9 și 10, se constată anumite diferențe în evoluțiile celor două serii de
date. Asemănarea se întâlnește, după cum a fost observat și în cazul ponderii primelor de

7
asigurare totale (Anexă - figura 8), în ultimii anii ai deceniului trecut (1999 și 2000), în
conformitate cu restricțiile din acei ani.
Gradul de liniaritate este mai semnificativ în cazul asigurărilor de non-viață. După cum
indică și figurile anterioare, cât și corelațiile dintre dimensiunea primelor de asigurare și evoluția
PIB, începând cu anul 2003 evoluția este clar mai stabilă, iar creșterea sugerează un nivel mai
ridicat al maturității pieței de asigurări.
O analiză grafică rămâne însă intuitivă. Astfel, pentru a întări cele prezentate se va realiza
și o analiză numerică.
În cadrul analizei numerice, se va folosi SPSS și seriile de date ale ponderilor primelor de
asigurare pentru asigurarea de viață, respectiv asigurarea de non-viață, deoarece aceste serii
statistice sunt singurele din studiu ce pot fi în totalitate comparate.
Primul test statistic ce va fi folosit este testul T. Testul T se utilizează pentru a testa
ipotezele despre μ atunci când abaterea standard a populației este necunoscută.
Deoarece sunt întrebuințate eșantioane statistice, devine necesară îndepărtarea erorii de
eșantion. Metoda pentru îndepărtarea acesteia vizează utilizarea așa numitelor grade de libertate.
Gradele de libertate (gl) se definesc ca numărul de valori din eșantion care sunt libere să varieze
(gl=n-1, unde n numărul de valori din eșantion).
Compararea rezultatelor obținute pune în valoare diferențele dintre cele două serii de
date. Ponderea primelor pentru asigurări de viață înregistrează o variație mai scăzută față de
dimensiunea primelor pentru asigurări de non-viață. Așadar evoluțiile acestor serii de date nu
sunt identice. Acest lucru a fost observat de asemenea și cu ajutorul reprezentării grafice cu
ajutorul SPSS. Mai mult, asigurarea de viață poate avea o creștere mai constantă datorită
dispersiei mai scăzute a seriei statistice.
În Anexă - tabelul 9, intervalul de încredere de 95% indică faptul că media adevărată se
găsește între 0,1419 și 0,3065 pentru asigurarea de viață, și 0,762 și 1,1863, pentru asigurările de
non-viață.
Pentru un alt punct de vedere, a fost utilizat testul unidirecțional ANOVA (Analyze of
Variation - Analiza Variației) (Anexă - tabelul nr. 10).
Pentru a vedea evoluţia seriilor statistice dintr-un alt punct de vedere, a fost utilizat un
instrument disponibil în SPSS, numit Control Chart. Control Charts, de asemenea cunoscute ca
Shewhart Charts sau process-behaviour charts, în procesul statistic de control sunt instrumente
utilizate pentru a determina dacă un set de date este într-o stare de control statistic sau nu. Dacă
graficul indică faptul că setul de date este sub control atunci poate fi folosit cu încredere pentru a
anticipa evoluţia viitoare. Dacă graficul arată că setul de date nu este în control, modelul pe care
îl relevă poate ajuta să se determine (la determinarea sursei) sursa de variaţie. Un tabel de control
este un tip special de Run Chart care permite deosebirea variaţiilor semnificative de
variabilitatea naturală a setului de date. Nivelul Sigma arată gradul de precizie al calculelor,
practic măsura în care o informație calculată statistic variază aleator; nivelul 3 Sigma denotă o
precizie de aproximativ 99,8%.
Figura 11 precizează că ponderea referitoare la asigurările de viaţă este în limita calculată
pentru acest set de date. Doar în anul 2008 se observă o oarecare variaţie exterioară slabă, adică
un factor extern care a determinat aceasta mică variație.
În cazul ponderii asigurărilor de non-viaţă, se observă că în ultimii 3 ani studiaţi (2006,
2007, 2008), a apărut o cauză - o variație externă a parametrilor setului de date, care a determinat
valorile să depăşească limitele calculate pentru acest set de date (figura nr.12). Vorbind despre
asigurările de non-viaţă, această evoluţie poate fi explicată prin creşterea parcului auto în
România începând cu aceşti ani și implicit a ratei daunalității mari pentru această clasă de
asigurări, deținând ponderea cea mai mare în structura claselor asigurărilor de non-viață (a se
vedea Anexă - tabelul nr. 4).
De asemenea, în cazul ponderii creditului privat, în ultimii doi ani ai studiului (2007 şi
2008) a apărut o cauză care a determinat valorile să depăşească limitele calculate (Anexă - figura

8
nr.13). Vorbind despre creditul privat, această evoluţie poate fi explicată prin volumul de bani
obţinuţi prin credit şi facilităţile excesive cu privire la sistemul de creditare.

5. Concluzii

Obiectivul acestei lucrări este de a oferi o evaluare sistematică, bazată pe metode

statistice și pe o serie de date de 11 ani, a impactului activității de asigurare (per total, dar și în
structură, pe asigurări de viață și asigurări de non-viață) asupra creșterii economice. Astfel, am
stabilit că există o strânsă corelație bazată pe o relație de cauzalitate între piața asigurărilor și
creșterea economică.
Instrumentele statistice folosite au permis puncte de vedere fundamentate de rezultatele
obținute. Astfel, piața asigurărilor s-a dovedit a avea o pondere nesemnificativă în intervalul de
timp anterior anului 2000. Ulterior anului 2000, când s-a înființat și noul organism de
supraveghere a asigurărilor, CSA (iunie 2001), creșterea ponderii asigurărilor este semnificativă,
piața s-a consolidat și a căpătat o anumită maturitate, creșterea consumului corelată cu
dezvoltarea instrumentelor de creditare contribuind la o pondere sporită, semnificativă în ceea ce
privește asigurările de non-viață.
Corelațiile însă pot fi explicate și prin natura altor elemente ce pot fi sintetizate ca și
efecte directe. Ulterior anului 2000, o anumită dezvoltare a pieței forței de muncă, creșterea
veniturilor corelată cu promovarea diverselor instrumente financiare specifice în rândul
populației au determinat o altă atitudine în ceea ce privește optarea pentru asigurările de viață. În
acest context, prin prisma celor expuse mai sus, reglementările cu privire la asigurări au
fundamentat dezvoltarea pieței de asigurări.
În evoluția pieței de asigurări din România din anii 2008-2009, s-au evidențiat două
perioade distincte: a doua parte a anului 2008, când asigurările de viață erau pe un puternic trend
ascendent, ca efect al creșterii nivelului de informare financiară datorită lansării pensiilor private;
și prima jumatate din 2009, când au fost înregistrate primele scăderi din piața asigurărilor de
viață, ca urmare a restrângerii consumului și a veniturilor populației.
Analiștii prevăd pentru anul 2010 revenirea pe plus a dinamicii PIB, ce va stimula și piața
asigurărilor, fiind momentul când consumatorii își vor relua comportamentul normal, atât de
consum, cât și de economisire.
În ce privește piața asigurărilor în România, aceasta trebuie să-și ia toate măsurile pentru
a rezolva probleme mai vechi: daunalitate, adaptare la cerinţele Uniunii Europene, dar si cele noi
generate de criza cum sunt reducerea finanţelor, clienţi în imposibilitate de plată, o nouă
escaladare a daunalităţii, presiunea reducerii costurilor și altele.
În aceste condiții, există premisele de a ne întoarce la elaborarea de noi modele în
sistemul bancă-asigurări. Aceasta reîntoarcere va fi generată atât de reglementări legislative mai
stricte, cât şi de nevoia instituţiilor financiare de a se adapta la noile cerinţe de capital, iar
rezultatul va fi un sistem financiar bazat pe guvernanţe mai stricte, în care riscurile şi
randamentele vor fi mai mici.
În mod cert, structura portofoliului de produse de asigurare de viaţă (tradiţionale vs Unit-
Linked, protecţie versus economisire sau investiţie) şi, nu în ultimul rând, diferenţele în regimul
fiscal aplicat asigurărilor de viaţă sau prin comparaţie cu restul produselor financiare pot aduce
diferenţieri importante în evoluţia pieţelor de asigurări de viaţă.
Cu toate ca specialiştii estimează o revenire a pieţei în prima parte a anului 2010,
societățile ce încheie asigurări de viaţă se confruntă cu două categorii de probleme: fenomenul
rezilierilor, din cauza scăderii veniturilor populaţiei sau a nevoii urgente de bani şi vanzări noi
mai scăzute.
O evoluţie superioară a asigurărilor de viaţă comparativ cu cele de non-viață este o
situaţie normală pe care ar trebui sa o vedem de îndată ce va creste gradul de conştientizare a
importanţei acestor produse.

9
 Din acest motiv, companiile de asigurări din România ar trebui să-şi asume rolul de
informare şi educare a populaţiei pentru a conştientiza importanţa produselor financiare cu
componenta de protecţie sau de economisire, în special în contextual actual. Pe măsură ce clienţii
conştientizează importanţa acestor produse şi economia ţării se dezvoltă, piaţa asigurărilor de
viaţă o depăşeşte pe cea a asigurărilor de non-viață, vânzările celei din urmă fiind ridicate mai
mult de obligativitatea asigurărilor auto de tip CASCO sau RCA.
Găsirea canalelor directe de abordare, apropierea faţă de acestea, politicile de fidelizare și
introducerea deductibilităţii fiscale pentru produsele de asigurări de viață (introducerea
tratamentului fiscal egal al asigurărilor de viață cu cel al pensiilor facultative) ar putea sa fie
căile de succes pentru redresarea domeniului asigurărilor.

Bibliografie

1. CEA, Insurers of Europe, The Contribution of the Insurance Sector to Economic

Growth and Employment in the EU, Brussels, 2006
2. Cohen, J., Statistical Power Analysis for the Behavioral Sciences, 2nd ed., Hillsdale,
NJ: Erlbaum, 1988, p. 567
3. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, CSA, Raport privind activitatea desfășurată
și evoluția pieței de asigurări, București, 2001-2008
4. Lael Brainard, What is the role of insurance in economic development?, Zurich,
http://zdownload.zurich.com/main/reports/What_is_the_role_of_economic_developement.pdf20
08
5.Levine, Ross, Finance and Growth: Theory and Evidence, Forthcoming Handbook of
Economic Growth, Sept. 2004
6. Marco Arena, Does Insurance Market Activity Promote Economic Growth? A Cross-
Country Study for Industrialized and Developing Countries, World Bank Policy Research
Working Paper 4098, December 2006, http://www-
wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/IW3P/IB/2006/12/14/000016406_2006
1214120343/Rendered/PDF/wps4098.pdf
7. Martin F. Grace & Michael J. Rebello, Financing and the Demand for Corporate
Insurance, The Geneva Risk and Insurance Review, Palgrave Macmillan Journals, vol. 18(2),
pages 147-171, 1993, http://ideas.repec.org/a/pal/genrir/v18y1993i2p147-171.html
8. Maurice Kugler and Reza Ofoghi, Does Insurance Promote Economic Growth?
Evidence from the UK, 2005, http://ideas.repec.org/p/mmf/mmfc05/8.html
9. Mendes, M., The comparison of some parametric alternative tests to one-way Analysis
of Variance in terms of Type I error rates and power of test under non-normality and
heterogeneity of variance, PhD. Thesis, Ankara University Natural and Applied Sciences
Department of Animal Science (unpublished), 2002
10. Outreville, J.F, The Economic Significance of Insurance Markets in Developing
Countries, The Journal of Risk and Insurance, Vol. 57, No. 3, p. 487-498, 1990
11. Revista Sigma, Nr 3/2009, World insurance in 2008: life premiums fall in the
industrialised countries – strong growth in the emerging economies, Swiss Re,
http://www.swissre.com/resources/61f16c004ef019799162db2def752255-
sigma3_2009_e_rev3.pdf
12. Skipper, H.D., Insurance in the general agreement on trade in services, American
Enterprise Institute, Washington, D.C, 2001, http://www.aei.org/docLib/20040218_book140.pdf;
13. USAID, United States Agency International Development, Assessment on how
strengthening the insurance industry in developing countries contributes to economic growth, 15
Febr. 2006
14. Ward, D., and R. Zurburegg, Does Insurance Promote Economic Growth? Evidence
form OECD Countries, Journal of Risk and Insurance, Vol. 67, No. 4, p. 489-506, 2003

10
 ANEXE

Figura nr. 1. Structura primelor brute de asigurare în România, pe perioada 1997-

2008

100
80
75 77 78 76,5
60
93 92 88 84,00 79 80 79,81 79
Asigurari ge ne rale
40
Asigurari de viata
20
25 23 22 23,5
7 8 12 16,00 21 20 20,19 21
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: Date extrase din raportările anuale ale OSAAR9 şi CSA

Figura nr. 2. Evoluția gradului de penetrare a asigurărilor în România pe perioada

1997-2008

Grad penetrare asigurări

Grad penetrare asigurări

de viață

Grad penetrare asigurări

de non-viață

9
OSAAR – Oficiul de Supraveghere a Activității de Asigurare Reasigurare - reprezenta organismul de supraveghere a
asigurărilor în România, înființat în anul 1991, ce a activat până în anul 2001, odată cu înființarea Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor (CSA)

11
Figura nr. 3. Corelația dintre PIB pe locuitor (PPP) și gradul de penetrare al asigurărilor
pe perioada 1997-2008

Figura nr. 4. Corelația dintre PIB pe locuitor (PPP) și gradul de penetrare al asigurărilor
de viață pe perioada 1997-2008

12
Figura nr. 5. Corelația dintre PIB pe locuitor (PPP) și gradul de penetrare al asigurărilor
de non-viață pe perioada 1997-2008

Figura nr. 6. Valoarea primelor brute subscrise pe locuitor (gradul de densitate)

în corelație cu PIB pe locuitor

Figura nr. 7. Valoarea și tendința statistică ale gradului de densitate

13
 Figura nr. 8. Corelația dintre gradul de penetrare și ponderea creditului privat în PIB

Figura nr. 9. Corelația dintre gradul de penetrare al asigurărilor de viață și ponderea

creditului privat în PIB

Figura nr. 10. Corelația dintre gradul de penetrare al asigurărilor de non-viață și ponderea
creditului privat în PIB

14
 Figura nr. 11. Control chart pentru gradul de penetrare al asigurărilor de viață

Figura nr. 12. Control chart pentru gradul de penetrare al asigurărilor de non-viață

15
 Figura nr. 13. Control chart pentru creditul privat

Piaţa asigurărilor din România comparativ cu rezultatele înregistrate de ţările din

Europa, la nivelul anului 2008
Tabel nr. 1.
Ţara Cota asig. de viaţă Grad de densitate Grad de penetrare
pe total piaţă de asig. (USD/loc.) (Prime brute subscrise/PIB, %)
(%)
Marea Britanie 79 6.857,8 15,7
Malta 33 1.126,8 5,4
Franţa 70 4.131 9,2
Germania 46 2.919,2 6,6
Italia 62 2.263,7 5,9
Olanda 35 6.849,5 12,9
Spania 42 1.909,1 5,4
Elveţia 55 6.379,4 9,9
Belgia 68 4.298,8 9,1
Irlanda 84 4.914,5 7,9
Suedia 71 3.996,2 7,6
România 20 165 1,8
Europa 66 2.043,9 7,5
Nivel Mondial 60 633,9 7,1
Sursa: Prelucrare din revista Sigma, Nr 3/2009, World insurance in 2008: life premiums fall in the
industrialised countries – strong growth in the emerging economies, Swiss Re,
http://www.swissre.com/resources/61f16c004ef019799162db2def752255-sigma3_2009_e_rev3.pdf

16
 Gradul de penetrare a asigurărilor în România pe perioada 1997-2008
u.m. %
Tabel nr. 2
Anul PBS total act PBS asig. PBS asig. non-
asigurări/PIB viață/PIB viață/PIB
2008 1.77 0.37 1.40
2007 1.77 0.36 1.41
2006 1.67 0.33 1.34
2005 1.54 0.36 1.18
2004 1.46 0.31 1.15
2003 1.41 0.32 1.09
2002 1.09 0.11 0.98
2001 0.87 0.19 0.68
2000 0.85 0.15 0.70
1999 0.78 0.09 0.69
1998 0.65 0.06 0.59
1997 0.52 0.04 0.48
Sursa: Date extrase și prelucrate din raportările anuale ale OSAAR şi CSA, http://csa-isc.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=70&Itemid=77

Gradul de densitate în România pe perioada 1997-2008

Tabel nr. 3
Valori obținute cu ajutorul
Grad de
Grad de densitate Curs mediu deflatorului
Anul densitate Deflator
leu/dolar Grad densitate
RON/loc USD/loc RON/loc USD/loc
2008 415,62 2,5189 165 1,079 385,19 152,92
2007 332,4 2,4383 136,33 1,08 307,78 126,23
2006 265,7 2,809 94,59 1,082 245,56 87,42
2005 204 2,8137 72,5 1,114 183,12 65,08
2004 160,4 3,2637 49,15 1,158 138,51 42,44
2003 123 3,3234 37,01 1,194 103,02 31,00
2002 75,86 3,306 22,95 1,234 61,47 18,60
2001 44,68 2,906 15,37 1,374 32,52 11,19
2000 30,08 2,1692 13,87 1,443 20,85 9,61
1999 19,03 1,5332 12,41 1,478 12,88 8,40
1998 10,73 0,8875 12,09 1,552 6,91 7,79
1997 5,78 0,7167 8,06 2,473 2,34 3,26
Sursa: Prelucrat în baza raportărilor anuale CSA, 2001-2008, http://csa-isc.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=70&Itemid=77 și
http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

17
 Structura claselor la asigurările de non-viață după primele brute subscrise (%)
Tabel nr. 4
Anul Ponderea claselor de asigurări (%)
Clasa III Clasa X Clasa VIII Alte clase
2001 37,82 28,59 14,01 19,58
2002 35,17 28,14 15,33 21,36
2003 39 27 15 19
2004 38,7 28,1 13,8 19,4
2005 39,7 28,6 12,9 18,8
2006 40,6 26,8 11,6 21
2007 45,75 26,2 11,32 16,73
2008 50,32 26,09 12,02 11,57
Clasa III Asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare
Clasa X Asigurari de raspundere civila a autovehiculelor
Clasa VIII Asigurari de incendiu si calamitati naturale
Sursa: Prelucrat în baza Raportului privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de
asigurări, în anii 2001-2008, CSA, București

Structura claselor la asigurările de viață după primele brute subscrise (%)

Tabel nr. 5
Anul Ponderea claselor de asigurări (%)

Asig mixte de viață Asig de viata legate de Alte clase

investitii
2002 33,4 46,4 12,6
2003 31,2 38.08 17,1
2004 33,2 33,99 18,38
Clasa I Clasa III Alte clase
2005 63,7 34,9 1,4
2006 61,5 36,6 1,9
2007 64,09 33,66 2,25
2008 70,39 27,93 1,68
Clasa I - asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare;
Clasa III – asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiţii
Sursa: Prelucrat în baza Raportului privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări, în anii 2001-
2008, CSA, București

Ponderea creditului privat in PIB (%)

Tabel nr. 6
Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ponderea 12 15 10,7 9,3 10,1 11.8 15,3 17 21,1 27,2 34,3 39,3
creditului
privat in
PIB(%)
Sursa: Extras din Rapoarte anuale BNR,
http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043

18
 PIB pe locuitor în România pentru perioada 1997-2008,
u.m. PPP Dolari SUA
Tabel nr. 7
Anul PIB pe locuitor(PPP)
2008 12,579,71
2007 11.455,89
2006 10.467,80
2005 9.364,01
2004 8.707,88
2003 7.763,76
2002 7.196,47
2001 6.708,66
2000 6.180,77
1999 5.850,87
1998 5.806,86
1997 6.003,62
Sursa:http://www.economywatch.com/economic-statistics/Romania/
Dataset updated: 14 July 2009, Datasource: International Monetary Fund (IMF)

Distribuţia standard normală

Tabel nr. 8

Eroarea medie
N Mediana Deviația Standard standard
Grad de penetrare asigurări de
12 0,2242 0,12951 0,03739
viață (%)
Grad de penetrare asigurări de
12 0,9742 0,33386 0,09638
non-viață (%)

T-Test
Tabel nr. 9
Valoarea testului = 0

Gradul 95% intervalul de incredere

de Sig. (2- Diferenţa al diferenţei
t libertate tailed) medie minim maxim
Grad de penetrare
5,996 11 0,000 0,22417 0,1419 0,3065
asigurări de viață (%)
Grad de penetrare
asigurări de non-viață 10,108 11 0,000 0,97417 0,7620 1,1863
(%)

19
 Testul ANOVA
Tabel nr. 10
Gradul
Suma de Media
pătratelor libertate pătrată F Sig.
Grad de penetrare Între grupe 0,184 10 0,018 368,883 0,040
asigurări de viață (%) În grupe 0,000 1 0,000
Total 0,184 11
Grad de penetrare Între grupe 1,226 10 0,123 2452,083 0,016
asigurări de non-viață În grupe 0,000 1 0,000
(%)
Total 1,226 11

20