STUDIU DE CAZ

Subiectul K.A născut în anul 1975, în com. S., jud. Dolj, divorţat,
fără ocupaţie, absolvent a 9 clase, recidivist, este condamnat definitiv,
pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Descrierea pe scurt a faptei

În noaptea de 22/23 02.2005 , a sustras dintr-un apartament mai

multe bunuri pe care ulterior a încercat să le comercializeze.

Mediul social de provenienţă. Antecedente comportamentale

Provine dintr-o familie organizată, în care mediul familial era stabil.

Este cel mai mic copil al familiei şi afirmă că a fost un copil nedorit şi acesta
este motivul pentru care a fost tratat cu indiferenţă, lipsă de căldură şi
afecţiune din partea mamei. Şi-a întemeiat cu greu o familie, iar relaţia cu
soţia a fost nestisfăcătoare (relaţia cu soţia mea “scârţâie”).

Profil psihocomportamental

Aparent este detaşat, distant, autosuficient, neinteresat. În ascuns este

deosebit de sensibil, cu mari nevoi emoţionale, creativ şi vulnerabil. Este
perceput de supraveghetori ca o persoană cu care se comunică greu, ciudat
şi neînţeles. Are o inteligenţă peste medie cu o dezvoltare emoţioală rămasă
în urmă. În pedeapsa anterioară a prezentat simptome delirante, halucinaţii
acute de foarte scurtă durată.
Limbajul acestuia este supraelaborat metaforic şi manifestă multă
grijă în elaborarea exprimării. Este deficitar în stabilirea relaţiilor
interpersonale atât cu colegi de cameră cât şi cu personalul unităţii.
Încăpăţânat şi refractar la orice sfat sau îndemn.
Manifestă bizarerii în planul gândirii, aspectului exterior şi a
comportamentului şi crede că este înzestrat cu „al şaselea simţ”. Susţine că
a iniţiat relaţii de colaborare cu diferite societăţi economice în domeniul
marketing-ului, iar unele din proiectele sale au fost acceptate şi i-au adus
câştiguri băneşti, totul datorându-se simţului său intuitiv foarte dezvoltat.
Chiar dacă domiciliu acestuia este în Arad, unde locuia împreună cu fosta
soţie a hotărât să se transfere la penitenciarul Timişoara invocând că poate
lua legătura mai uşor cu familia de origine, lucru care nu s-a întâmplat până
în prezent.
Prezintă manierisme în exprimarea verbală şi solilogvie. Nu are prieteni
în rândul persoanelor private de libertate şi nu ţine legătura cu familia sau
alţi prieteni. Introveritit, cu o lume interioară bogată se menţine într-un
anumit grad de detaşare faţă de lumea reală. Afectivitate restrânsă, acesta
apărând ca stupid, rece, distant, răspunzând rar la gesturi şi expresii mimice.
Este retras şi nu are iniţiative de comunicare.
Simte nevoia să facă ceva, trebuie să-şi umple timpul cu activităţi,
dacă nu are nimic de făcut pălăvrăgeşte. Idealist şi mai puţin practic,
conservator, detestă schimbările. Capacitate de a sublima şi a obţine plăcere
din valorile imateriale
A fost inclus în categoria persoanelor private de libertate cu grad sporit
de risc pentru că a aplicat mai multe lovituri cu cuţitul unui coleg de cameră,
fără să motiveze într-un anumit mod gestul său şi fără să se simtă vinovat.
Disconfortul său interuman, lipsa de legături ca şi suspiciozitatea acestuia l-
au făcut să trăiască apropierea altei persoane ca ameninţătoare. La acesta el
a răspuns prin angoasă urmată imediat de agresiune.Reacţionează cu panică
la încălcarea de către alţii a distanţei intime.
În prezent, solicită să fie singur în cameră pentru că numai aşa poate
să se dedice activităţilor sale creative, iar singurătatea reprezintă pentru el o
sursă de inspiraţie. De menţionat că mai are un singur coleg de cameră cu
care convieţuieşte de aproximativ trei luni.
Se găseşte în evidenţa cabinetului medical cu diagnosticul: tulburare
de personalitate mixtă (schizoid- schizotipal).
Din interpretarea testului Szondi a rezultat că acesta prezintă imaginea
Eu-lui autist care încearcă să se controleze, cu o personalitate diferenţiată
extrem de conştientă de ceea ce se întâmplă înlăuntrul ei şi de ceea ce se
petrece în exterior, dar care manifestă o rezervă în relaţiile interpersonale.
În prezent K.A. urmează un tratament medicamentos datorită faptului
că tulburarea de personalitate s-a complicat.

Recomandări:

Dezvoltarea unei ambianţe terapeutice trainice. Grijă şi discreţie în

ceea ce priveşte ideile şi credinţele pacientului, ca acestea să nu fie negate,
ridiculizate, judecate sau condamnate. Respectarea nevoii de singurătate.
Încurajarea acestuia pentru a-şi exprima sentimentele arătându-i că îl
ascultaţi. Respectarea momentelor de tăcere ale acestuia. Nu este indicat ca
acesta să fie lăsat să se izoleze complet.