Sunteți pe pagina 1din 21

Belea Eugen Andrei

XC
Colegiul Naţional “George Bariţiu”

[CAFEAUA PE
GLOB]
La început era cunoscută sub denumirea de “Vinul Arabiei”, deoarece musulmanii care
nu aveau voie să consume vin foloseau cafeaua ca şi substitut datorită efectului ei stimulator.
Obiceiul de a bea cafea s-a răspândit rapid şi în 1615 ajungea în Veneţia primul transport pe
mare din Turcia. În secolul al 17-lea, existau deja în Europa numeroase cafenele. Din Marea
Britanie şi alte ţări europene, cafeaua a fost dusă în Virginia, America.
CUPRINS:
CUPRINS:....................................................................................................................................................................................................2
Cafeaua pe glob..........................................................................................................................................................................................2
ARBORELE DE CAFEA............................................................................................................................................................................3
Arborele..................................................................................................................................................................................................3
Frunzele..................................................................................................................................................................................................4
Florile......................................................................................................................................................................................................4
Fructele..................................................................................................................................................................................................4
TIPURI DE CAFEA.....................................................................................................................................................................................5
Cafeaua Arabica....................................................................................................................................................................................5
Cafeaua Robusta...................................................................................................................................................................................5
Cafeaua Liberica....................................................................................................................................................................................6
Cafeaua Maragogype............................................................................................................................................................................6
Alte tipuri de cafea................................................................................................................................................................................6
ISTORIE CU PARFUM DE CAFEA..........................................................................................................................................................6
EFECTELE CAUZATE DE CAFEA...........................................................................................................................................................9
Efectele pozitive....................................................................................................................................................................................9
Efectele negative.................................................................................................................................................................................10
IMPORTANŢA ECONOMICĂ...................................................................................................................................................................10
Consumul de cafea în România.........................................................................................................................................................11
PREGĂTIREA CAFELEI...........................................................................................................................................................................12
REŢETE DE CAFEA................................................................................................................................................................................13
Cafeaua filtru.......................................................................................................................................................................................13
Cafeaua turcească...............................................................................................................................................................................13
Cafeaua fiartă.......................................................................................................................................................................................14
Cafeaua espresso pregătită în vas....................................................................................................................................................14
Cafeaua espresso pregătită cu maşina.............................................................................................................................................14
Cafea cu cognac..................................................................................................................................................................................14
Cafea glace..........................................................................................................................................................................................15
Cafea la rece........................................................................................................................................................................................15
Cafeaua mexicană...............................................................................................................................................................................16
Cappucino Fiorentino.........................................................................................................................................................................16
Cocktailuri cu cafea.............................................................................................................................................................................17
CURIOZITĂŢI DESPRE CAFEA..............................................................................................................................................................17
Citate despre cafea.............................................................................................................................................................................17
Ştiaţi că...?...........................................................................................................................................................................................18
Cafeaua potrivită în funcţie de zodie.................................................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE:.........................................................................................................................................................................................20

Cafeaua pe glob

2
Cafeaua [ˈkafe, kaˈfeː] este o băutură de culoare neagră ce conţine cofeină care se
obţine din boabe de cafea prăjite şi măcinate conţinând vitamina PP (acid nicotinic sau
niacina). Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăţi
mai importante Coffea arabica şi Coffea canephora dintre cele două prima are boabe de
calitate superioară.
Calitatea cafelei e influenţată şi de locul de cultivare, depozitare şi prăjire a boabelor
de cafea. Cafeaua este produsă în peste 50 de ţări de pe glob.

ARBORELE DE CAFEA
Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea);
în general, acesta nu creşte decât în regiunile tropicale şi subtropicale, cu ploi abundente, zona
principală de cultură fiind situată între 22 şi 24° latitudine nordică şi sudică (de o parte şi de
alta a Ecuatorului). Acest arbust creşte la altitudini care se situează între 200 şi 1200 m.
Arborele de cafea se cultivă totuşi şi în zonele mai înalte (2000 m), cafeaua recoltată aici fiind
denumită "High Grown" (cafea de altitudine), a cărei calitate este foarte bună, cu aromă
puternică şi extrem de apreciată de cultivatori.
Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de îndelungat, de la semănatul în
pepiniere, la repicatul plantelor şi apoi la sădirea acestora în plantaţii, când ating înălţimea
minimă de 30 - 50 cm.
Arborele de cafea se dezvoltă normal, în soluri bine lucrate, aerisite şi bine tratate cu
diverse îngrăşăminte artificiale, în zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vânturi
şi ploi, şi din acest motiv se aplică culturi intercalate cu banani, porumb şi ricin. Aceste plante
le oferă, pe lângă protecţie la intemperii, şi umbra de care au nevoie în zilele când soarele este
prea torid. În regiunile subtropicale, în care condiţiile climaterice sunt mai blânde, plantaţiile
de cafea se fac sub cer deschis.

Arborele
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la vârsta de 6 ani
o înălţime de circa 5-6 m, iar cel din specia Robusta ajunge până la 10-15 m
înălţime. Totuşi, culturile se menţin prin tăieri la o înălţime de 2,5-3 m,
pentru creşterea randamentului în fructe şi uşurarea culesului. Arborele de
cafea pretinde o temperatură medie de circa 18-22°C, cele inferioare
temperaturii de 11°C putând avea un efect negativ asupra recoltelor.

3
Specia Robusta înfloreşte începând din anul al doilea, iar Arabica înfloreşte în mod
curent în al treilea an de la plantare. De regulă, primele recolte se obţin începând cu anul al
patrulea sau chiar cu al cincilea, când plantaţiile pot fi considerate "pe rod" şi randamentul
poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru
specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tânăr poate furniza la recoltare până
la 2,5 kg de "cireşe", fructe din care se pot obţine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea
curate sau 400 g cafea prăjită.

Frunzele
Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma
unui con, cu ramuri flexibile şi rădăcini superficiale. Frunzele
sunt verzi - lucioase şi ating o lungime de maximum 20 cm,
asemănătoare cu cele de laur, dispuse opus două câte două, de-a
lungul ramurilor, în funcţie de altitudine şi climat, arborele de
cafea este în măsură să înflorească (la fel ca şi portocalul) tot timpul anului, înfloritul
principal se desfăşoară pe o perioadă de mai multe luni, deşi florile sale se ofilesc deja după
câteva ore.

Florile
Florile sunt albe, cresc sub formă de ciorchine şi emană un
miros puternic, asemănător celui de iasomie sau de portocal,
iar perioada de înflorire variază de la o zonă la alta . Ceea ce
este caracteristic la arborele de cafea este faptul că în toate
sezoanele se găsesc în acelaşi arbore ramuri cu flori, cu fructe
verzi, în pârg sau coapte, culoarea acestora trecând de la verde, la galben, apoi la roşu deschis
şi în sfărşit la roşu-purpuriu, când fructele ajung la maturitate completă.

Fructele
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamănă cu cireşele
şi conţin circa 68% pulpă, 6% tegument şi circa 26% bob curat.
Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupă
falsă, acoperită de un tegument membranos, care îşi schimbă
culoarea de la verde la roşu-purpuriu, în funcţie de stadiul de
dezvoltare a fructului.
Sub acest înveliş se găseşte o pulpă cărnoasă, în interiorul căreia se află bobul de
cafea. Acesta este format din două părţi aplatizate pe o parte şi despărţite de o adâncitură

4
longitudinală. Bobul de cafea este de culoare verde în interior, acoperit de o peliculă subţire
argintie, peste care se află un înveliş pergamentos de culoare galbenă spre brună.
Există însă fructe în interiorul cărora se găseşte un singur bob de cafea de
formă rotundă şi care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de
cafea provin din fructele arbuştilor de cafea îmbătrâniţi, care cresc pe ramurile
lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul că aroma lor este mai
pronunţată decât a celor de formă normală, motiv pentru care boabele de cafea
Caracoli sunt atent selecţionate de cultivatori şi mult apreciate pentru aroma şi savoarea lor.

TIPURI DE CAFEA
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri indrustiale
următoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica şi
cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica
Cafeaua arabica, originară din Africa, mai precis din
Abisinia, este cea mai apreciată şi mai răspândită specie
de cafea. Se cultivă mai ales în America Latină, dar şi în
Africa, de fapt ea este cea mai cultivată specie şi este
deosebit de preţuită pentru cireşele sale de calitate
superioară, de formă alungită şi culoare verzuie -
albăstruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate în minerale şi o temperatură constantă de
aprox. 20°C şi creşte la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma şi gustul mult mai
rafinate decât alte specii.
Cafeaua cu tărie medie este obţinută în exclusivitate din varietaţi ale soiului arabica,
provenite din America Centrala şi de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepţie face Brazilia,
întrucât varietăţile de arabica braziliene au o aromă mai puţin rafinată.

Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, creşte mai rapid şi este mult rezistentă
acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultivă intens în Africa, India şi
Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretenţioasă la condiţiile
climatice, se adaptează uşor climatului sever, este rezistentă la boli şi dăunători.

5
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată şi culoare maroniu - gălbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai puţin aromată decât arabica şi este foarte
apreciată în gama de cafea solubilă.

Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creştere rapidă şi o
rezistenţă bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii şi Americii de
Sud, unde umiditatea este foarte mare şi temperatura este cuprinsă între 20 şi 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie şi culoare de la brună la galbenă.
Calitatea acestei specii de cafea este mediocră.

Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea oraşului Maragogype, statul
Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucişarea dintre speciile arabica şi liberica,
exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui
arbust este totusi inferior şi cultura sa este extrem de împrăştiată (Brazilia, Guatemala,
Nicaragua, Mexic, Columbia şi chiar Java), la o altitudine variind între 600 şi 1000m. Boabele
de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie.

Alte tipuri de cafea


• Cafeaua americană – boabele se prăjesc mediu, rezultând o fiertură echilibrată, nici
prea săracă, nici prea bogată în arome.
• Cafeaua franţuzească – boabele sunt foarte bine prăjite şi capătă o culoare ciocolatie
profundă şi întunecată. Din ele se face o cafea tare
• Cafeaua italiană – boabe lucioase, maroniu-negre, folosite pentru espresso.
• Cafeaua europeană – doua treimi boabe bine prăjite amestecate cu o treime boabe
prăjite normal. Cafeaua vieneză are proporţii inverse.
• Cafeaua instant – o pudra facuta din cafea proaspat făcută, deshidratată la căldură.

ISTORIE CU PARFUM DE CAFEA


Istoria cafelei este la fel de bogată ca însăşi cafeaua, datând de mai mult de 1000 de
ani.
În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este
consumată de toate păturile sociale încă din vechime.

6
Prima referintă la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu
multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă şi amară cu
puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa. La început
cafeaua era considerată aliment şi nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de
cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o modelau sub formă
de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în
timpul luptelor.
Începând cu anul 1000 e.n., renumitul tamăduitor Avicenna, administra cafeaua în
chip de medicament. Etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea
în apă a boabelor uscate. Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei si din secolul
II aici cafeaua a fost preparată ca băutura caldă.
Aşa-numitele proprietăţi stimulative ale cafelei au
fost considerate de mulţi în acele timpuri străvechi,
generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca
băutură şi-a câştigat o reputaţie mistică, învăluită în mister şi
asociată cu preoţii şi doctorii. De aceea nu este surprinzător
că două legende puternice au apărut pentru a explica
descoperirea acestei boabe magice.
O istorie apocrifă datând de pe la 1400, povesteşte
despre un păzitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a
observat cum caprele sale deveneau neastâmpărate şi
energice după ce mâncau fructele roşii care creşteau în
tufişurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus
fructe la o mănăstire din apropiere, unde stareţul a fiert fructele în apă. Acesta a obţinut un
lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala şi somnolenţa.
Cealaltă poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de duşmanii
lui să rătăcească prin deşert şi astfel să moară de foame. În delirul său, tânărul a auzit o voce
care îi spunea să mănânce fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a încercat
să înmoaie fructele în apă şi când nu a reuşit, pur şi simplu a băut lichidul acela. Interpretând
supravieţuirea şi energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a întors la ai săi şi a răspândit
credinţa şi reţeta acestei băuturi.
Asemenea legende sunt bineânteles neconfirmate, dar există anumite fapte referitoare
la răspândirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare că originea cafelei se

7
află pe continentul african, într-o zonă a Etiopiei cunoscută sub numele de "Kaffa". De acolo
ea se răspândeşte în Yemen, apoi în Arabia şi Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate
aceste ţări şi servitul cafelei a devenit un obicei zilnic plăcut. Spre sfărşitul sec. al XIV-lea,
societăţile care practicau comerţul au început să-şi dea seama de marele poteţial pe care îl
reprezintă cafeaua şi au lansat-o cu succes în Europa.

Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de


mare şi toate transporturile de cafea care părăseau Yemenul cu
destinaţia Alexandria şi Constantinopol erau foarte bine
controlate şi păzite pentru ca nici o plantă să nu iasă din ţară. În
ciuda acestor restricţii, musulmanii în timpul pelerinajului lor
la Mecca, au reuşit să ascundă şi să ia cu ei plante de cafea şi să le cultive în ţările lor. Astfel,
a început cultivarea cafelei în India.
Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneţia, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obişnuita în rândul populaţiei în
momentul în care vânzătorii ambulanţi de limonadă au inclus-o în oferta lor ca alternativă la
băuturile reci. De asemenea, mulţi dintre negustorii europeni au început să bea cafea în
călătoriile lor şi au adus acest obicei în Europa.
Asemănările fonetice dintre cuvântul "cafea" şi echivalenţii săi europeni (în italiană
"caffe", în francezî "caffé" şi "kaffee" în germană, de exemplu), i-au determinat pe oameni să
creadă că numele provine din "Kaffa", provincia etiopiană de unde cafeaua îşi trage obârşia.
Dar o altă ipoteză a sugerat că acest cuvânt povine din arabescul "quahwek", care înseamnă
"stimulant".
Pe la mijlocul secolului XVII, olandezii dominau
comerţul naval şi au introdus cultivarea la scară mare a cafelei
în coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra,
Sulawesi şi Bali. Cafeaua a ajuns în America Latina câteva

8
decenii mai târziu când francezii au adus o plantă de cafea în Martinica. La jumătatea
secolului XIX, o boală rară a plantelor s-a răspândit prin plantaţiile de cafea din Asia de sud-
est şi culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producătoare de
cafea, onoare pe care o deţine şi astăzi.
Este interesant că, deşi cafeaua este originară din Africa, cultivarea arborelui în
această parte a lumii este relativ recentă. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au
reintrodus creşterea cafelei în Africa, chiar după Primul Război Mondial, înfiinţând plantaţii
în zone care ofereau un climat şi un sol propice înfloririi arborelui.
Cafeaua praf datează din secolul XVIII, dar nu a devenit populară decât în 1901, când
cafeaua instant a fost prezentată de Satorie Kato la expoziţia Buffalo Pan American. Acest tip
de cafea a fost marketată sub denumirea de Nescafé în 1939.
Procesul de decofeinizare a fost dezvoltat de doctorul Dr. Ludwig Roselius din
Bremen. Cofeina este ănlăturată prin intermediul apei sau a unor solvenţi cum ar fi acetatul de
etil.
Ca şi vinul, cafeaua are degustătorii ei, specialişti care pot detecta multe nuanţe şi
arome, care trec de obicei neobservate de oamenii obişnuiţi.

EFECTELE CAUZATE DE CAFEA


Folosită pentru prima dată în mănăstirile Etiopiei de la începutul creştinismului, pentru
diminuarea oboselii în timpul ceremoniilor religioase de lungă durată, cafeaua este în
momentul de faţă unul din cele mai consumate produse care conţin cofeină, alături de băuturi
răcoritoare şi ceai.

Efectele pozitive
După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia din 100 000 de persoane care
consumă cafea, 214 s-au îmbolnăvit şi au murit de cancer renal, în comparaţie cu
neconsumătorii de cafea unde au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia că
substanţele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen.
In comparaţie cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect. Rezultate asemănătoare
s-au obţinut în Otawa la cei cu tendenţă de cancer de sân. Un alt studiu National Health and
Nutrition Examination Survey a publicat în anul 2005 că la cei care consumă cel puţin două
căni de ceai sau cafea zilnic se reduce incidenţa bolillor cronice de ficat, care este frecventă la
alcoolici sau persoane supraponderale (grase), prin efectul cofeinei incidenţa bolii se reduce,
la fel se presupune un efect pozitiv în boala Parkinson sau Alzheimer.

9
Efectele negative
La un consum abuziv, exagerat de cafea sau alte băuturi care conţin cofeină pot să apară
următoarele efecte negative:
• Tahicardie , (ritm accelerat cardiac)
• ,
Nelinişte Tremor (tremuături), Nervozitate, Stări de panică
• Insomnie

• Convulsii

• stare uşoară de dependenţă, în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap Migrenă

IMPORTANŢA ECONOMICĂ
După petrol cafeaua este pe locul doi în privinţa importanţei economice.

10 state produc 78,4% din producţia mondială de cafea

Brazilia a fost producătorul cel mai mare cu 2,179 Mil. To. boabe de cafea verde, ce
reprezintă ca. 28,2 % din producţia mondială, care în 2005 era 7,72 Mil. To/an pro , o treime
din producţia braziliană a fost consumat pe continentul Americii de Sud.
Primii 10 producători de cafea pr glob în 2005
Land To.Cafea Land To.Cafea
Brazilia 2.179.270 India 275.400
Vietnam 990.000 Etiopia 260.000
Indonezia 762.006 Guatemala 216.000
Columbia 682.580 Honduras 190.640
Mexic 310.861 Uganda 186.000

(Sursa: FAOSTAT 2006)

10
Consumatorii cei mai importanţi sunt USA, Germania, Franţa, Japonia şi Italia.
Elemente ce compun costul cafelei:

44,9% Impozit, Vămi, Costuri de transport


23,7% costuri la vânzare
17,8% comerciant colector şi prăjirea boabelor
8,5% Proprietarul plantaţiei
5,1% Salariul muncitorilor

Consumul de cafea în România


Cu un consum de doar 2,34 kg/locuitor, România ocupă penultima poziţie, înaintea
Ungariei, în clasamentul ţărilor europene.
Pe piaţa din România activează aproximativ 10 producători şi importatori importanţi.
Dintre aceştia, Elite România, Kraft Foods România, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co şi
Panfoods deţin împreună aproximativ 90% din piaţa locală oficială a cafelei de marcă. Elite
România este lider pe piaţă detaşat, cu o cotă totală de aproximativ 50% din piaţă. La mare
distanţă se plasează Kraft Foods, cu aproape 25% din piaţă, podiumul fiind completat de
Tchibo România, filială a grupului german Tchibo, cu o cotă de piaţă de 10%.
La nivel naţional, piaţa cafelei a avut o valoare de aproximativ 543 milioane lei (169
milioane euro) în 2006, a crescut la 749 milioane lei în 2007 (235 milioane euro) şi va atinge
936 milioane lei în 2008 (292 milioane euro) dacă tendinţa de creştere se va menţine în
aceleaşi cote raportate în 2006 şi 2007, respectiv 25%. Fără să fi ajuns la maturitate, piaţa
cafelei este într-o continuă mişcare, gusturile şi preferinţele consumatorilor români evoluând
odată cu piaţa. Această schimbare este subliniată de creşterile unor segmente în detrimentul
altora, exemplu fiind creşterile înregistrate la vânzările mărcilor de cafea din segmentul
premium, care încep să erodeze poziţiile ocupate de mărcile lowstream. Dacă privim piaţa
cafelei din perspectiva tuturor varietăţilor de cafea prezente la vânzare, atunci observăm că
peste trei sferturi din piaţă este acoperită de cafeaua naturală ambalată, cu o deţinere de
77,2%, restul pieţei fiind împarţit de cafeaua solubilă, preferată de 15% din consumatori,
cappuccino completând cu restul de 8,7% din piaţă.

11
PREGĂTIREA CAFELEI
Pentru a obţine o cafea extraordinară este important să se ţină seama de patru paşi:
măcinare, dozare, apă şi prospeţime.
Măcinarea cafelei
Pentru fiecare metodă de preparare este necesar
un grad diferit de măcinare, întrucât gustul final al
cafelei este influenţat de timpul în care apa şi cafeaua
sunt în contact direct. De exemplu în cazul în care se
pregăteşte cafeaua cu o cafetieră, aceasta trebuie
măcinată mai mare, deoarece timpul de contact dintre
apă şi cafea este de aproximativ patru minute, în timp
ce cafeaua pregătită pentru cu un expresor trebuie să fie
mai fin măcinată, întrucât prepararea ei durează în jur
de 20 secunde.
Cu cât timpul de pregătire al cafelei este mai mic cu atât cafeaua trebuie să fie mai fin
măcinată.
Dozarea cafelei
Unul dintre paşi cei mai importanţi în prepararea unei cafele bune este folosirea
proporţiei potrivite de cafea şi apă. Această propoţie diferă în funcţie de reţeta folosită.
Cele mai bune dozări se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite
părţi ale lumii. Proprietăţile şi caracteristicile lor variate se combină pentru a asigura un
echilibru de buchet şi aromă.
Amestecurile de varietăţi Arabica pura tind spre o cafea mai moderată şi mai aromată,
in timp ce amestecurile de Arabica şi Robusta au o pulpă mai bogată şi o aromă mai
puternică.
Apa
O ceaşca cu cafea conţine 98% apă, din această cauză apa folosită la prepararea cafelei
trebuie să fie curată. Pentru a obtine gustul şi aroma cafelei apa trebuie incalzită pană aproape
de punctul de fierbere , 96°C.
Prospeţimea cafelei
Ca în cazul oricarui produs alimentar, şi în cazul cafelei este de preferat să se consume
prospată. Oxigenul, căldura, lumina şi umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea
calitaţii cafelei.

12
Pentru a păstra prospeţimea cafelei, aceasta trebuie ţinută într-un recipient, opac,
închis ermetic şi la temperatura camerei.
Nu este indicat, în cazul cafelei folosite zilnic, păstrarea acesteea în frigider sau
congelator, întrucât aerul cald pătruns în recipient la fiecare utilizare condensează.
Cafeaua boabe se pătrează proaspată mai mult timp decat cea macinată, deoarece
suprafaţa de contact cu oxigenul este mult mai mică. De aceea pentru rezultate cât mai bune
cafeaua trebuie macinată înainte de utilizare.

REŢETE DE CAFEA
Există multe moduri de pregătire a unei ceşti bune cu cafea, fiecare metodă bazându-se
pe folosirea apei fierbinţi pentru a extrage mirosul placut si aroma din băutură.

Cafeaua filtru
Apa în clocot se toarnă peste cafeaua grosier macinată, aflată întru-un filtru de hărtie,
prin care trece datorită forţei gravitaţionale. Apa extrage 16 -
18% din substantţ cafelei.
Proprietăţile organoleptice ale cafelei filtrate
compromit puţin pulpa cafelei şi delicateţea buchetului şi a
aromei. Cafeaua obţinută astfel se prepară de obicei înainte de
a fi consumată şi se menţine fierbinte într-o oală, ceea ce
înseamnă că de timpul scurs între momentul când ea este
pregătită şi băută, depinde mult calitatea sa.
Această metodă este mult folosită în nordul Americii, unde la o ceaşcă se folosesc 5-6
grame de cafea prăjită deschis, şi în nordul Europei şi în Franţa, unde la o ceaşcă se folosesc
aproximativ 10 grame de cafea. (Ceaşca contine aproximativ 150 - 190 ml.)

Cafeaua turcească
Apa, care ocupă circa 2/3 din ibricul de cupru, se aduce la fierbere;
pentru cei care preferă cafeaua turcească dulce se adaugă zahăr după gust,
iar cafeaua fin măcinată se adaugă în timp ce fierbe apa.
Atunci când cafeaua este gata se toarnă în ceşti mici, unde zaţul se
depune la fund, înainte de consumarea cafelei. Cantitatea folosită la o
ceaşcă este de aproximativ 5 grame cafea prăjită mediu sau închis, iar
ceaşca are aproximativ 40-60 ml.
Metoda se foloseşte mai ales în Grecia, Turcia şi Orientul Mijlociu.

13
Cafeaua fiartă
Se foloseşte cafea prăjită deschis, măcinată
grosier; aceasta se fierbe în apă timp de 10 minute şi zaţul
este lăsat să se sedimenteze înainte de consum. Metoda se
foloseşte în principal în nordul Norvegiei şi nordul
Peninsulei Scandinavice. La o ceaşcă de 150-190 ml se
foloseşte aproximativ 1 gram de cafea.

Cafeaua espresso pregătită în vas


Vasul espresso obişnuit este format din trei părţi:
• partea de jos, în care fierbe apa;
• partea din mijloc care ţine cafeaua măcinată (mai grosiera decât cafeaua tucească);
• partea de sus.
Presiunea generată de aburul produs de apa în fierbere din partea de jos forţează
vaporii de apă prin cafeaua din secţiunea de mijloc. Apa vine în contact cu cafeaua
aproximativ un minut şi rata de extracţie este de aproximativ 22%.
La o ceaşcă de 40-50 ml se folosesc aproximativ 6 grame de cafea prăjită mediu până
la închis.
Cafeaua obţinută astfel are un miros distinctiv, pulpă medie şi o aromă bună,
puternică.

Cafeaua espresso pregătită cu maşina


Astfel se obţine o băutură concentrată, cu buchet bogat şi aroma puternică.
Apa, aflată la o temperatură de 90-95°C, este forţată să treacă prin cafeaua special
prăjită şi măcinată, cu o presiune mare (aproximativ 9 atm). Timpul de contact dintre apă şi
cafea variază între 25 şi 35 de secunde. Cantitatea de cafea pentru o ceaşcă de 40-50 ml este
6,5-7 grame.
Cafeaua trebuie prăjită mediu până la închis şi apoi râşnita fin/grosier.

Cafea cu cognac
Dacă cafeaua de dimineaţă te trezeşte, în combinaţie cu
cagnacul ea devine mai aromată şi mai apetisantă şi se poate
consuma (mai ales) seara.
Pentru a prepara cafea cu cognac, ai nevoie de:

14
• 60 ml de cognac de calitate
• 1 linguriţă de zahăr
• 250 ml cafea fierbinte
• 250 ml de ciocolată fierbinte
• 6 linguriţe cu friscă
• ciocolată pisată
Amestecaţi cogncul cu zahărul şi cu cafeaua fierbinte, apoi adăugaţi ciocolata. Încălziţi
compoziţia la un foc mic, însa fără a o lăsa să fiarbă. Se toarnă amestecul în două pahare de
cognac, apoi se decorează cu frişcă şi ciocolată pisată.

Cafea glace
Ingrediente: 3/4 l lapte, 3 dl cafea concentrată, 300 g.
zahăr, 300 g friscă, vanilie.
Mod de preparare: Spre deosebire de îngheţata de cafea,
aceasta nu este decât o cafea cu lapte obişnuită, pusă în vas să
îngheţe şi servita mult mai moale decat celelalte îngheţate.
Se fac la filtru trei decilitri de cafea concentrată. Se fierbe
laptele cu puţină vanilie (dupa dorinţă). Se dă la o parte. Se
adaugă cafeaua şi zahărul şi se amestecă până ce se topeşte
zahărul. După ce s-a răcit bine, se adaugă frişca proaspătă, nebătută. Se pune compoziţia în
vas şi se amestecă. Se serveşte îndată ce este gata, în ceşti sau în pahare, punând deasupra
puţină frişcă bătută cu zahăr.

Cafea la rece
Degustarea unei cafele fierbinţi este un deliciu, dar pentru cine nu ştie, cafeaua rece
este de asemenea o delicatesă ce îţi răsfaţă papilele gustative într-un mod unic.
Ingrediente:
• 1 jumătate de ceaşcă cu gheaţă pisată
• 2 ceşcuţe espresso
• 4 linguriţe de ciocolată fierbinte
• 3 linguriţe ulei de măsline
• 3 linguriţe zahăr
• Frişcă
• 2 ceşcuţe lapte
• 1 linguriţă vanilie

15
Mod de preparare
Mai întâi, amestecaţi cele 2 ceşcuţe de espresso cu laptele. Când formaţi un amestec
uniform, adăugaţi zahărul şi ciocolata praf şi dizolvaţi-le în compoziţie. Adăugaţi linguriţa de
vanilie şi o ceşcuţa frişcă, apoi gheaţa pisată. Amestecaţi pentru cca 30 de secunde, apoi
turnaţi băutura în pahare mari, lăsând loc şi pentru frişca cu care se va orna.

Cafeaua mexicană
Mexicanii adoră cafeaua condimentată, îndulcită, aromată şi cu parfum de vanilie. Se
poate consuma dimineaţa, pentru a îndulci ziua şi este şi o splendidă companie pentru desert.
Pentru a prepara 6 căni, aveţi nevoie de:
• 125 ml cafea instant
• 80 ml de sirop de ciocolată
• 250 ml lapte
• 1 linguriţă de vanilie
• 1 linguriţă de chimen
• 1 l de apă
• 60 ml zahăr brun
• friscă şi chimen pentru ornare
Puneţi cafeaua şi chimenul într-un filtru de cafea şi puneţi apa în dispozitivul special
(al filtrului). Într-un vas mic, combinaţi zahărul brun cu siropul de ciocolată şi laptele. Puneţi
amestecul la foc până se dizolvă zahărul. Adăugaţi cafelei deja preparate o linguriţa de
vanilie. Puneţi cafeaua în ceşti şi garnisiţi-o cu frişcă şi chimen.

Cappucino Fiorentino
Cu siguranţa v-ar plăcea să pregătiţi singur un
capucinno tradiţional, aşa cum este el servit în Italia.
Proporţiile corecte sunt 1/3 de espresso cald şi 2/3 de
spumă de lapte şi frişcă. Se umple trei sferturi un pahar cu
lapte proaspăt, apoi se toarnă espresso cald deasupra laptelui.
Apoi se toarnă spuma de lapte sau frişcă cu foarte multă grijă,
pentru a nu se dizolva înainte de a fi servită. Se pudrează cu
cacao neîndulcită şi cu praf de ciocolată (preferabil neagră).
Se serveşte într-o ceaşcă asemănătoare cu cea de ceai, alături
de un biscuite.

16
Cocktailuri cu cafea
Nu există cu adevărat o regulă a ingredientelor care se
pot folosi pentru un cocktail, de aceea cafeaua ocupă un loc de
cinste în combinaţiile băuturilor cele mai rafinate.
Cafea irlandeză
Pentru preparare aveţi nevoie de: 1 1/4 Irish Whisky,
1/2 cl Kahlua, cafea, frişcă, cremă de mentă.
Turnaţi cafeaua peste Irish Whisky şi Kahlua, ornaţi cu
frişcă şi cu cremă de mentă şi decoraţi cu o cireaşă.
Cafea italienească
Pentru preparare aveţi nevoie de: 1 1/4 cl. Amaretto, cafea, frişcă.
Turnaţi cafeaua peste Amaretto, ornaţi cu frişcă şi garnisiţi cu o cireaşă.
Cafea englezească
Pentru preparare aveţi nevoie de câte 1/2 cl. de Kahlua, Amaretto, Tia Maria & cremă
de cacao, cafea, frişcă.
Se combină lichiorurile, se umple paharul cu cafea şi se ornează cu frişcă.
Cafea mexicană
Pentru preparare aveţi nevoie de 3/4 cl. de Kahlua şi tequila, cafea, frişcă.
Se toarnă cafeaua peste lichioruri şi se ornează cu frişcă, se garniseşte cu o cireaşă.

CURIOZITĂŢI DESPRE CAFEA


Citate despre cafea
• Cafeaua este un moment de plăcere şi o aromă. (Claudia Roden)
• Cafeaua trebuie să fie neagră ca iadul, tare ca moartea şi dulce ca dragostea. (proverb
turcesc)
• Cred că dacă aş fi femeie aş folosi cafeaua ca parfum. (John Van Druten)
• Ce dulce este cafeaua ! Mai drăgătoasă decât o mie de săruturi, mai dulce decât vinul
muscat ! Johann Sebastian Bach (Cantata Cafelei)
• Nici o cafea nu poate avea gust bun daca nu bucură mai întâi nările cu o aromă dulce
(Henry Ward Beecher)
• Cafeaua îi face pe barbaţi să îşi piardă timpul, să lase deoparte munca, să îşi
cheltuiască banii, şi totul pentru puţina apă fiartă, neagră, groasă, amară, urât
mirositoare (Petitia Femeilor impotriva cafelei)

17
• Nimeni nu poate înţelege adevărul până când nu gustă din dulceaţa cafelei (Seicul
Abd-al-Kadir)
• Cafeaua din Anglia are mereu gust de experiment chimic (Agatha Christie)
• Acesta este un parfum care îmi place; când prăjeasc boabele de cafea în apropierea
casei mele mă reped să deschid uşa pentru a savura aroma (Jean Jacques Rousseau)
• Espresso este pentru Italia ceea ce şampania este pentru Franţa (Charles Maurice de
Talleyrand)
• În definitiv, cafeaua este amară, un gust dintr-o lume interzisă şi periculoasă (Diane
Ackerman)
• Prea multă cafea. Dar dacă nu ar exista cafeaua, nu aş mai avea nici un fel de
personalitate. (David Letterman)
• Comunicarea buna este la fel de stimulativă ca o cană de cafea neagră, şi nu te va lăsa
să dormi după aceea. (Anne Morrow Lindbergh)
• Cafeaua este astfel pregătită încât îi face pe cei care o beau spirituali; nu există nimeni
care la ieşirea din cafenea, dupa câteva ceşti, să nu se creadă mai deştept şi mai sigur
pe sine decât era când intrase. (Charles de Secondat Montesquie)
• Cafeaua îţi ajunge în stomac, şi imediat are loc o tresărire generală. Ideile încep să se
mişte aidoma batalioanelor pe câmpul de luptă şi începe bătălia. Amintirile vin în
galop, în bătaia vântului. Cavaleria uşoară a comparaţiilor soseşte într-un atac
magnific, artileria logicii se grabeşte cu muniţiile, iar spiritul loveşte ca un ţintaş de
elită. Hârtia se acoperă treptat de cerneală, bătălia scrisului începe, iar la sfârşit totul se
termină cu torente de cafea, praful de puşcă al acestei lupte. (Honore de Balzac)
• Să bei cafea fără cofeină e ca şi când ţi-ai săruta sora (Bob Irwin)
• Cafeaua este o băutură care te adoarme daca nu o bei (Alphonse Allais)
• Cafeaua ne face severi, gravi şi filosofi (Jonathan Swift)
• Preotul voodoo şi poate farmecele lui nu erau nimic pe lângă espresso, cappuccino şi
mocca, mai puternice decât toate religiile lumii luate împreună, şi poate mai puternice
decat însuşi sufletul omenesc (Mark Helprin)

Ştiaţi că...?
• O ceaşcă de cafea fiartă are aproximativ 115 miligrame de cofeină, un expresso (filtru)
aproape 80 mg, în timp ce o cafea instant 65 mg de cofeină. Cafeaua decofeinizată nu
este în totalitate fără cofeină, conţinând de fapt 3 mg de cofeină. o cutie de Coca-Cola
are aproape 23mg de cofeină, Pepsi Cola 25mg, Mountain Dew 37mg, and TAB

18
31mg. Ceaiul are aproximativ 40 mg de cofeină, în timp ce o uncie de ciocolată
conţine 20 mg.
• Cafeaua este cel mai popular stimulent din lume: 4 din 5 americani o beau, consumând
mai mult de 400 milioane de ceşti pe zi. Consumul în ţările scandinave este mai mare
de 12kg (26lb) per capita. Cu peste 25 milioane de oameni angajaţi în industria cafelei,
cafeaua se află pe locul doi în comerţul mondial, imediat după petrol.
• Cofeina măreşte puterea aspirinei şi a altor calmante, acesta fiind motivul pentru care
se regăseşte în unele medicamente. În mod ironic, eliminarea cofeinei este şi una din
cauzele cele mai frecvente ale durerilor de cap. Femeile care beau mai mult de 2 cesti
de cafea pe zi prezintă un risc crescut de osteoperoză. Totuşi acest fapt poate fi
compensat bând lapte sau iaurt pentru a înlocui pierderile de calciu. Majoritatea
studiilor au arătat că un consum ridicat de cofeină reduce fertilitatea, iar consumată în
timpul sarcinii poate cauza naşterea prematură sau cu probleme.
• Cofeina este înlaturată din cafea prin tratarea boabelor verzi cu solvenţi. Cafeaua
instant este preparată amestecând cafea uscată şi cafea prajită cu apă fierbinte. Apa
este apoi evaporată sub presiune mare prin vaporizare lăsând doar pudra de cafea. În
unele produse de cafea, cafeaua este înlocuită cu cicoarea (floarea unei ierburi
sălbatice), malţ, orzoaică sau altele care aduc aproape a cafea adevărată.

Cafeaua potrivită în funcţie de zodie


Oare ce cafea bea un Berbec? Cum crezi că ar reacţiona dacă i-ai oferi direct cafeaua
care îi este pe plac?
Berbec: Este semnul aventurii şi este tot timpul pe drumuri. Aşadar va prefera o doză
triplă de espresso pentru energie.
Taur: Încăpăţânaţi din fire, vor alege un anumit gen de cafea şi îi vor fi fideli pentru o
bună perioadă de timp. Un Cappucino simplu băut elegant.
Gemeni: Întotdeauna cea mai nouă de pe piaţă, nu contează prea mult dacă este
espresso sau cappucino. S-ar putea să fie cel mai multumiţi de un cafee latte dublă -
jumătatate decofeinizată, jumătate normală.
Rac: Va alege o cafea decofeinizată. Cofeina i-ar face să fie un pic nervoşi şi
impulsivi.
Leu: Este un fan al cafelei şi chiar este posibil să aibă acasă un automat de cafea. Un
espresso într-o ceaşcă fancy care îl ajută să rămână în centrul atenţiei toată ziua.

19
Fecioara: Fiind un conservator, va prefera o cafea columbiană pură. Toată lumea ştie
că este buna şi este sigur ca îi provoaca dependentţă. Nu va accepta niciodată o cafea proastă.
Balanta: Caută un echilibru până şi băuturii. Deci o cafea cu lapte este ideală.
Împărţite exact egal.
Scorpion: Se ascunde în spatele unei căni mari de cafea... cu mult lapte. Dar nimeni
nu trebuie să ştie asta. Parcă mister era cuvantul pentru Scorpion. Aşadar nu ştii niciodată ce
bea.
Săgetător: Azi, o cafea caramel. Mâine, un frappe. Nici el nu ştie exact. Îi plac toate,
dar niciuna. Încearcă tot felul de arome în funcţie de sezon, dispoziţie şi oferte.
Capricorn: Întotdeauna caută cel mai eficient mod, deci a găsit o soluţie şi pentru
cafea. Un espresso rezolvă problema energiei şi în plus, a timpului. Nu ar vrea să fie oprit din
treabă pentru o cafea.
Vărsător: Neconvenţional, preferă să experimenteze arome şi chiar să îşi creeze
singur unele noi. Probabil că nu va bea niciodată o cafea în acealaşi mod. Amestecă, măsoară
şi încearcă până este perfectă.
Peşti: De obicei, caută înlocuitori ai cafelei. Nu prea o agreează, dar dacă chiar trebuie
să bea, va adăuga un strop de ceva special: frişcă, alcool sau cremă de fructe.

O masă delicioasă nu se poate încheia decât cu o cafea bună! w

BIBLIOGRAFIE:
1. http://horoscop.ele.ro/_Cafeaua_potrivita_in_functie_de_zodie_--a9422.html

2. ro.wikipwdia.org

3. http://www.gustos.ro/articole/newsletter-gustos-ro/cafeaua.html#

20
4. http://www.slabsaugras.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?id=98&idsec=4

5. http://desprenatura.gradinamea.ro/Citate_despre____cafea__4853_588_1.html

6. http://www.descopera.ro/articol/928970/Cultura/Enciclopedia-moderna-a-boabei-de-
cafea.html

7. http://www.cafele.ro/istoria.html

8. http://www.descopera.ro/articol/928969/Cultura/Istorie-cu-parfum-de-cafea.html

9. http://www.sfin.ro/articol_9759/nu_prea_ne_place_cafeaua.html

10. http://www.didyouknow.cd/romania/coffee_ro.html

11. http://www.eva.ro/sanatate/articol219.html

12. http://www.cafea.home.ro/

21