Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biogazul - Provenienţă Şi Întrebuinţări Variateword
Biogazul - Provenienţă Şi Întrebuinţări Variateword
variate
Schema biogaz
În tabelul 1 regăsim cantităţile de biogaz ce se pot obţine de la unele materii prime provenite din
agricultură.
• Condiţii. Materia primă folosită la producerea de biogaz trebuie să asigure mediul prielnic
dezvoltării şi activităţii microorganismelor ce concură la digestia substratului şi, în final, la
producerea biogazului.
• Elaborarea unui mediu de fermentaţie. S-a constatat că, prin amestecarea diferitelor materii
prime, capacitatea metanogenă a amestecului, exprimată în l/kg substanţă organică (S.O.), este
mai mare decât media rezultată din calculul aritmetic. Această potenţare sinergică se datorează
faptului că în amestecuri de materii prime se realizează raporturi mai bune între conţinutul de
carbon şi cel de azot, raport foarte important în producţia eficientă de biogaz şi care trebuie să fie
cuprins în intervalul 15-25.
Cercetările privind producerea de biogaz sunt finanţate prin grantul nr. 141558/22.04.08, cu
fonduri de la Guvernul României şi de la B.I.R.D., prin programul Makis din cadrul M.A.D.R.,
proiect intitulat Integrarea fermentaţiei anaerobe şi captarea metanului în managementul
dejecţiilor în fermele de vaci de lapte pentru reducerea poluării şi obţinerea unui îngrăşământ
valoros.
În orice fermă, de-a lungul anului, se colectează cantităţi apreciabile de dejecţii şi de biomasă
vegetală, care se pot folosi ca îngrăşământ, dar înainte de asta, aceste materiale pot fi fermentate,
iar biogazul rezultat poate fi captat. Probabil că nu puţini sunt aceeia care ştiu că prin
fermentarea substanţei organice se degajă energie şi gaz. Şi atunci de ce să nu captăm această
energie?
Calculul corect al unei reţete de amestec de materii prime presupune un raport C/N cuprins între
15 şi 25 şi o umiditate a amestecului de cel puţin 90%.
Presupunând că dispunem de dejecţii de porc, de vită, frunze verzi şi paie uscate de grâu, vom
stabili valorile C/N pentru aceste materii prime.
Pentru ca amestecul să aibă C/N cuprins între limitele 15-25, observăm că dejecţiile de porc sunt
cele care pot corecta raportul C/N din frunze şi paie, deoarece în cazul dejecţiilor de vită raportul
este situat chiar la limita superioară a raportului optim. Prin urmare, va trebui să punem mai
multe părţi, în greutate, de dejecţii de porc, decât frunze şi paie.
Potrivit noului raport, C/N va fi de 244/10, respectiv 24,4, rezultat care dovedeşte că reţeta de
amestec a materiilor prime este corectă.
Umiditatea corectă a amestecului depinde de cea a materiilor prime. Aceasta se corectează, dacă
este nevoie, prin adăugarea de apă.
În exemplul nostru, cele zece părţi de amestec conţin 20,75% substanţă uscată. Pentru a aduce
acest amestec la un conţinut de apă de 92%, de exemplu, adică la un conţinut de substanţă uscată
de 8%, cantitatea de apă care trebuie adăugată se va obţine din calculul următor: 10 părţi amestec
x 20,75/8 = 25,93, aproape 26 părţi amestec.
Teodor VINTILĂ
Начало формы
Trimite unui prieten Biogazul - provenienţă şi întrebuinţări variate
Numele dvs.
Adresa dvs. de email
Конец формы
Начало формы
Adauga comentariul tau la Biogazul - provenienţă şi întrebuinţări variate
anonim
Titlul comentariului
Comentariul
Конец формы
Galerie Foto
Galerie Video
Galerie de imagini
Schema (22-07-2009)
1 Comentarii COMENTEAZĂ
anonim, 12-Feb-2010 10:51:22
Materii fecale...
Prin legea 220/2008, UE interzice utilizarea materiilor fecale de origine umana ca materie prima
(sau ingrasamant agricol: ca atare sau prelucrat!. In Romania legislatia este absenta sau evaziva,
privind acest capitol. Care ar fi solutia avand in vedere ca un oras mediu-mare produce "noroi de
canalizare" in cantitati de 20.000 - 40.000 To/an??