1.Poziţie Geografică.

Potrivit împărţirii administrativ teritoriale, ca teritoriu, comuna Volovăţ este situată

în partea de Nord – Est a judeţului Suceava, între meridianele 250 52` şi 260
longitudine estică şi 470 35` şi 470 42` latitudine nordică şi se învecinează cu
localităţi vechi, binecunoscute prin comorile pe care le păstrează:

N – Municipiul Rădăuţi cu vechea necropolă domnească

E – comuna Bădeuţi – vechiul ocol domnesc

S - comuna Arbore, cu frumoasa ctitorie a lui Luca Arbore

V – comuna Marginea

N – V – comuna Horodnic

35%
30
25
20
15
10

4 6 8 m/s
2.Temperatura Medie.
Datorită aşezării geografice în zona de podiş a comunei Volovăţ, climatul
continental temperat este atenuat, cu contraste termice anuale mai mari , dar
diurne mai mici (aer mai dens )dacât la munte. Temperatura medie anuală este de
8,2 0C, iar amplitudinea medie anuală este în jur de 24 0C .

3.Precipitaţii Medii Anuale.

Cantitatea medie de precipitaţii este de 600 – 700 mm, apropiată de
cantitatea de precipitaţii medie anuală pe ţară. Ploile cad mai abundent în lunile de
primăvară 50%, nu au caracret torenţial, fiind aproximativ uniform repartizate în tot
cursul anului .

4.Tip de Climă.
Datorită aşezării geografice în zona de podiş a comunei Volovăţ, climatul
continental temperat este atenuat, cu contraste termice anuale mai mari , dar
diurne mai mici (aer mai dens )dacât la munte.

5.Vegetaţia.
Vegetaţia – o importantă sursă de bunuri materiale exploatate intens din cele
mai vechi timpuri – a avut o influenţă însemnată asupra populaţiei şi dezvoltării
aşezării.

Vegetaţia predominantă în comună este cea de pădure, mari suprafeţe fiind

defrişate din nevoia de teren arabil a locuitorilor, lemnul fiind folosit la construcţia
locuinţelor sau drept combustibil pentru încălzirea acestora .

Predomină pădurea de amestec fag – conifere alcătuită din fag (Fagus

Silvatica), molid (Picea Abies ) şi brad (Abies Alba), în proporţie mai mică carpen
(Carpinus betulus), gorun (Querqus petraea), paltin (Acer pseudoplataners), ulm
(Corzllus avellana), măceş (Rosa canina).
 Ritmul de creştere al pădurii de fag este de 7 – 8 m 3/an/ha în dealurile mai
ănalte ale comunei. Pădurile şi făneţele reprezintă o mare importanţă pentru
creşterea animalelor şi sunt reprezentate de asociaţii de ierburi mezofile şi
mezohidrofile: păiuş (Festuca sulcata), firuţă (Poa nemoralis), timofica (Phleum
prateuse), trifoi (Trifolium repens), coada şoricelului (Acchilea milefolium ),
cimbrişor (Thimus glabrensus) etc.

În bălţi, mlaştini, apare vegetaţia hidrofilă: rogoz (Carex rostrata), rugina

(Juncus conglomeratus), stuf (Phraginitus communis) şi papură (Typha angustifolia),
podbalul (Tusilago - farfara), feriga, laptele câinelui, cicoare, pătlagina, scai,
muşeţel, mentă, piciorul cocoşului.

Subarboretul este reprezentat prin : alun (Corylus avellana), mur (Rubur

soxatilis), zmeurul (Rubur caxius), iar în locurile mai umede creşte socul (Sambucus
nigra), porumbarul (Prunus spinosa).

Vegetaţia sagetală e reprezentată de specii adaptate la culturile prăşitoare sau

neprăşitoare şi în funcţie de măsurile de combatere a acestora: Spergula arvensis,
Centaureea cifanus, Polygonu lapatifolium.

Fauna prezintă interes economic pentru vânat şi turistic şi este reprezentată

de: mamifere: mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus
capreolus), veveriţa (Scirus vulgaris), râs (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), ursul
brun (Ursus arctos).

Dintre păsări: cucul (Cuculus conorus), bufniţa (Buho buho), piţigoiul (Parus
major), ciocănitoarea (Dentrocopos minor), cucuveaua (Athene noctua), gaiţa
(Garrulus glandarius), graurul (Sturnus vulgaris), şarpele de pădure (Groluber
longissimus), şopârla (Lacerta aggilis).

6.Tipuri de Relief.
Teritoriul comunei Volovăţ face parte din unitatea morfologică a Podişului
Suceava cu „Depresiunea Rădăuţului”. Aceasta este caracterizată ca un teren
aproape plan, la o altitudine de 374 m faţă de nivelul mării, cu o înclinare spre Sud –
Est, brăzdat de câteva pâraie cu debit mic. Versanţii sunt de diferite forme cu
lungimi de până la 3 kilometri, lăţimi de până la 400 de metri şi pante de până la 35
de grade. Au expoziţii diferite şi apar unele zone de alunecări active şi surpări de
teren în special atunci când sunt precipitaţii abundente.

Formele de relief cu aspect de platouri au lăţimi de 300 – 800 m şi lungimi de

1500-1800 m, cu pante domoale până la 5 % şi cu energie de relief redusă, fiind
situate în partea de Sud- Est şi Sud – Vest a teritoriului.

7.Soluri.
În comuna Volovăţ, din punct de vedere pedologic se întâlnesc: soluri brune
roşcate de pădure cu profil normal, brune de luncă şi soluri aluvionale şi din loc în
loc lăcovişte. Cele mai fertile soluri sunt generate de aluviuni cu textură uşoară şi
cu apă freatică la adâncime, unde s-au depozitat solurile brune de luncă.

Luturile şi luturile nisipoase au dat naştere la solurile brune cenuşii podzolite

mai puţin fertile ce reclamă cantităţi sporite de îngrăşăminte. Pe marne şi argile s-
au format soluri –lăcovişte cu exces de umiditate ce necesită lucrări de drenare.

Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase în general cu exces

de umiditate. Fenomenele de eroziune nu sunt prea întâlnite deoarece solurile au o
textură

grea, sunt reci, se lucrează greu, iar torenţialitatea în zonă este suficient de scă
zută.

Pentru a spori producţia agricolă pe aceste soluri este necesar a se aplica

unele lucrări de drenare şi de secare, administrarea de îngrăşăminte chimice şi
organice, gunoiul de grajd va fi în stare semifermentată. Variaţia mare a condiţiilor
de climă şi vegetaţie (de la vegetaţie ierboasă de stepă la cea de silvostepă şi
pădure) determinate de relief se reflectă şi în existenţa în sens altitudinal a un ei
succesiuni de soluri diferite.
 8.Densitatea Populaţiei.
Densitatea reprezintă raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţă,
una dintre cele mai clare expresii ale răspândirii teritoriale a populaţiei,
valoarea prin care se apreciază raporturile cantitative între populaţie şi
teritoriul pe care îl ocupă şi în valorifică.

Densitatea are o importanţă deosebită în activitatea practică. Ea

constituie un indicator demografic reprezentativ al modului de distribuţie
spaţială a populaţiei, poate nu cel mai caracteristic din cauza caracterului
discontinuu al populaţiei, dar util în aprecierea unei localităţi, deci şi a
comunei Volovăţ.

Suprafaţa comunei este de 40,99 km2 şi sunt 7021 locuitori, densitatea

fiind de 171,2 loc/km2. Valoarea mare a densităţii este specifică acestei zone
din Podişul Suceava şi se datorează condiţiilor naturale favorabile,
dezvoltării social economice mai active şi variate, unui spor natural ridicat
caracteristic nord estului ţării.

În anul 1992 densitatea era de 155,5 loc/km2 în decurs de 10 ani

crescând cu 10,18%. La nivel de judeţ, în anul 1992, densitatea era de 84,1
loc/km2 , deci densitatea în comuna Volovăţ era mult mai mare ca şi
valoarea densităţii la nivel naţional 95,7 loc/km2.

Densitatea populaţiei în vatră este de 10-15 loc/ha, densitatea

gospodăriilor în vatră este de 5,2 gospodării/ha. Densitatea populaţiei
raportată la suprafaţa arabilă este de 300 de loc/ha teren agricol, mai mare
faţă de cea la nivel judeţean 203,6 loc/100ha şi dublă faţă de cea naţională
152,5 loc/100ha.
 În anul 2002 densitatea era de 91loc/km2 în România şi de 80,8 loc/km2
în judeţul Suceava.

9.Tipuru de Agricultură.
Situată la numai 4 kilometri de oraşul Rădăuţi şi deservită de căi de
comunicaţie, comuna s-a dezvoltat destul de repede în strânsă legătură cu relieful
favorabil practicării agriculturii şi creşterii animalelor, exploatării lemnului,
exploatării de balast în terasele

Suceviţei, având materiale de construcţie pentru case şi surse de venit.

Solurile caracteristice comunei fac parte din categoria solurilor cu potenţial

natureal moderat de fertilitate, necesitând aplicarea unor îngrăşăminte de
ameliorare a calităţii solului şi obţinere de producţii mari la hectar .

Condiţiile climatice (mai umede şi răcoroase ) au impus cultivarea unor

plante adaptate la aceste condiţii: cartof, porumb, orz, ovăz, grâu de toamnă etc.
Mari suprafeţe din teritoriul comunei sunt acoperite cu păşuni naturale sau
secundare, unele obţinute prin defrişarea pădurilor ,, putându-se creşte animale: oi,
bovine, cabaline.

10.Gradul de Antropizare.

După 1990, apar tot mai multe case de tip vilă, cu multe camere şi dotări
superioare, modele eventual împrumutate din Occident. S-a extins spaţiul de locuit
pe verticală, obţinându-se astfel o mai bună economie a terenului de construcţii,
camerele sunt tot mai mari, mai înalte permiţând luminii să intre în ele.

Gospodăriile nu sunt racordate la reţeaua de canalizare pentru că nu există

încă.
 Zona de locuinţe reprezintă 65,66% din terenul intravilan existent în satul
Volovăţ şi 64,62% în satul Burla. Locuinţele sunt predominant cu regim de înălţime
parter şi parter plus etaj sau mansardă.

Casă construită dupa anul 2000

11.Caracteristici de Degradare a
Mediului.
Satul cunoaşte degradări ale mediului începând cu anul 2000,odată cu
construirea mai multor firme cu caracter poluant pentru mediul înconjurător.