Student:Koteles Norbert

Specializare:CEPA
Anul:III

Lupinul
Familia: Fabaceae
Tip: planta perena
Inaltime: 1,3-1,5 m
Diametru: 60 cm
Perioada de inflorire: primavara
tarziu pana vara devreme
Aspect: frunze palmate, de
culoare verde inchis; flori rosii,
albe, albastre, roz, galbene sau
purpurii, asemanatoare florii de
mazare, cu racem lung.
Expunere: plin soare sau umbra partiala
Pamant: bogat in humus, usor acid, bine dranat; primavara se
adauga compost sau alt ingrasamant.
Udare: se trateaza cu ingrasamant organic in fiecare luna
incepand cu primavara si pana la inceputul verii.
Descriere:
. Lupinul este o planta anuala sau perena.
Radacina este pivotanta, patrunzand
obisnuit pana la 120-150 cm si uneori la
peste 2 m. Pe ea se gasesc numeroase
conglomerate de nodozitati, in special pe
radacina principala. Tulpina are inaltimea
de 50-180 cm ramificata, gradul ramificarii
depinzand de specie. Frunzele sunt
palmate, cu 5-12 foliole.
Intreaga planta este mai mult sau mai putin
paroasa. Florile, diferit colorate, sunt
grupate in raceme. Fructul este o pastaie, cu 4-8 boabe.
Marimea boabelor variaza mult de la specie la specie, MMB
este de 20 - 250 g, iar MH variaza intre 72-80 kg
Inmultire: semintele se lasa in apa peste noapte sau se pun cu
planta in vase; temperatura trebuie sa fie de 13-18C timp de
15-60 zile, pana incoltesc; se fac taieturi usoare la mijlocul
primaverii. Pentru lupinul plantat in ghivece, daca vreti sa
creasca viguros primavara, trebuie sa le plantati la inceputul
toamnei.

Pericole: sunt expuse la boala alba (oidium), asa ca trebuie

planrtate intr-un mediu cu buna circulatie a aerului; protejati
plantele de melci si rame.
Specii: exista peste 150 tipuri de lupin, printre care - Lupinus
albus, Lupinus angustifolius, Lupinus arboreus, Lupinus
luteus, Lupinus mutabilis, Lupinus nootkatensis, Lupinus
polyphyllus, Lupinus x regalis, Lupinus texensis.
Importanta: Lupinul se intrebuinteaza ca nutret, sub forma de
boabe sau masa verde si ca ingrasamant. Introducerea
lupinului in asolament are deosebita importanta pentru solurile
nisipoase.
In industrie boabele sunt utilizate pentru continutul ridicat in
substante proteice. Utilizarea lupinului in  hrana animalelor ca
nutret concentrat se poate face numai dupa indepartarea
alcaloizilor.                 
Boabele de lupin sunt bogate in substante proteice si mai putin
bogate in glucide. Lupinul cuprinde peste 400 specii, dintre
care 15 sunt cultivate.

Lupinul peren este rezistent la frig si se intinde cel mai

spre nord.Lupinul este mijlociu de rezistent la seceta. Cea mai
critica perioada de exemplu, pentru lupinul galben, este cea a
formarii butonilor florali si a infloritului. Lipsa umiditatii in
aceasta perioada are ca urmare caderea florilor si duce la
scaderea productiei. Recoltarea lupinului, lasand miristea
inalta, prezinta deosebit interes, deoarece acesta serveste drept
ingrasamant.
Pentru o buna samanta se cere ca facultatea germinativa sa fie
de 90 % si puritatea 97 %. Samanta va fi bine selectata,
retinand categoria cu MMB ridicata. Sporul de productie, in
cazul acesta se ridica la cca 250 kg/ha (PROSKURA, 1968).
Inainte de semanat, pentru a grabi incoltirea, unii autori
recomanda zgaraierea tegumentului cu ajutorul nisipului, mai
ales pentru semintele care au fost conditionate in uscatorii.
Pentru culturile in miriste, ca ingrasamant verde, insamantarea
se face imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.
Distanta de semanat este de 12,5 - 25 cm intre randuri.
Cantitatea de samanta variaza cu specia si scopul culturii.
Pentru lupinul galben se recomanda desimea de 100-120
seminte germinabile/m2, pentru lupinul albastru 70-90 seminte
germinabile /m2, iar pentru lupinul alb 60-70 seminte
germinabile /m2.

La desimea mentionata, in raport cu greutatea a 1.000 boabe,

corespunde pentru lupinul galben cantitatea de 135-160 kg
samanta la ha, la lupinul albastru 140-155 kg, iar lupinul alb
pana la 240-280 kg/ha. In cazul ca se executa culturi pentru
ingrasamant verde, desimea culturii si in consecinta cantitatea
de samanta, aproape se dubleaza. Adancimea de semanat este
de 2-3 cm in solurile grele si 3-5 cm in cele usoare.
Grapatul se poate executa inainte de rasarirea plantelor sau
cand acestea au 3-4 frunze, caci imediat dupa rasarire cultura
este usor daunata. Data recoltarii se stabileste cand cca 30-40
% din pastai au ingalbenit, iar la lupinul colorat cand a aparut
pe boabe desenul caracteristic.

Biblografie:

1. http://www.gradinamea.ro/Lupin_2951_536_1.html

2. http://www.infogradina.ro/flori/strat-de-flori/lupin-crestere-si-ingrijire/603/
3. http://www.agritech.ro/index.php/culturi_agricole/detalii/18